DREPTUL DE PROPRIETATE PUBLICA
Cuprins:
1. Regimul constitutional al proprietatii publice
2. Relatia domeniu public - proprietate publica
3. Definitia si trasaturile domeniului public
4. Dreptul de proprietate publica
5. Test
6. Bibliografie specifica
Obiectivele unitatii de invatare:
Dupa studiul acestei unitati de invatare veti reusi sa:
> indicati textele constitutionale incidente in materia proprietatii publice, precum si legea organica aplicabila
=> definiti domeniul public
=> trasati in linii mari cadrul legal al proprietatii publice, indicand subiectele si regimul juridic aplicabil
1. Regimul constitutional al proprietatii publice
Reglementarea constitutionala a proprietatii publice sufera prin generalismul caracteristic al acestor norme, dar se bucura de o conturare precisa si evidenta a marilor principii care-i guverneaza regimul juridic.
Constitutia Romaniei intrata in vigoare in decembrie 1991 si revizuita in 2003 a reglementat proprietatea, atat cea publica cat si cea privata, ca institutie fundamentala care se situeaza nu numai in sfera dreptului public sau a celui privat, ci am putea spune la granita dintre cele doua ramuri clasice ale dreptului.
Textul Constitutiei cuprinde doua articole privind proprietatea, cel din Titlul II consacrat drepturilor, libertatilor si indatoririlor fundamentale, intitulat “Protectia proprietatii private” (articolul 44) si respectiv, din Titlul IV “Economia si finantele publice” intitulat “Proprietatea” (articolul 136). Comisia de redactare a Constitutiei a avut in vedere prin aceasta dispunere bicefala ca problematica privind proprietatea sa aiba un sediu general, unde sa fie consacrat sistemul proprietatii in Romania, deci formele pe care le imbraca proprietatea, precum si un sediu special al dreptului de proprietate, ca drept fundamental.
Solutia aleasa de legiuitorul constituant ca mai intai sa fie reglementata protectia proprietatii private si apoi regimul proprietatii din Romania a fost criticata de doctrina. Desi Titlul I obliga sa se evidentieze mai intai valorile supreme ale statului roman (stat de drept in care demnitatea omului, drepturile si libertatile cetatenilor, libera dezvoltare a personalitatii umane, dreptatea si pluralismul reprezinta valori supreme si sunt garantate), apreciem ca s-ar fi putut prevedea si aici un articol intitulat “Proprietatea” care ar fi putut sa cuprinda doua alineate:
a) pe cale naturala;
b) prin achizitii publice efectuate in conditiile legii;
c) prin expropriere pentru cauza de utilitate publica;
d) prin acte de donatie sau legate acceptate de Guvern;
e) prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau al unitatilor sale administrativ – teritoriale in domeniul public al acestora, pentru cauza de utilitate publica ( operatiunea se numeste afectatiune):
f) prin alte moduri prevazute de lege.
Fiind vorba de un act administrativ, hotararea de trecere a bunului dintr-un domeniu in altul, in patrimoniul aceluiasi proprietar, poate fi atacata, in conditiile legii, la instanta de contencios administrativ competenta in a carei raza teritoriala se afla bunul.
Daca bunul care urmeaza a fi trecut in domeniul public apartine unor societati comerciale la care statul sau o unitate administrativ – teritoriala, oricare ar fi aceasta – comuna, judet, municipiu sau oras – este actionar, operatiunea de trecere in domeniul public se poate face numai cu titlu oneros si cu acordul adunarii generale a actionarilor societatii comerciale respective. In lipsa acestui acord, trecerea bunurilor societatii comerciale respective in domeniul public se va putea face numai prin procedura exproprierii pentru cauza de utilitate publica si dupa o justa si prealabila despagubire.
IV). Caracterele juridice ale dreptului de proprietate publica
a) dreptul de proprietate publica este inalienabil;
b) dreptul de proprietate publica este imprescriptibil;
c) dreptul de proprietate publica este insesizabil.
a). Dreptul de proprietate publica este inalienabil
Asadar bunurile sunt scoase din circuitul civil general.
Inalienabilitatea dreptului de proprietate publica semnifica nu numai imposibilitatea instrainarii, prin acte juridice de drept civil, a bunurilor care ii formeaza obiectul, ci si faptul ca, in principiu, nu se pot constitui, cu privire la aceste bunuri, nici dezmembraminte ale dreptului de proprietate: uzufructul, uzul, abitatia, servitutea si superficia.
Potrivit art. 13 din Legea nr. 213/1998, servitutile asupra bunurilor din domeniul public sunt valabile numai in masura in care aceste servituti sunt compatibile cu uzul sau cu interesul public caruia ii sunt destinate bunurile afectate, iar servitutile valabil constituite anterior intrarii bunului in domeniul public se mentin in acelasi conditii impuse de lege: compatibilitatea lor cu uzul sau interesul public al bunului astfel afectat.
Inalienabilitatea bunurilor care constituie obiect al dreptului de proprietate publica impune nu numai solutia interdictiei instrainarii lor, ci si imposibilitatea dobandirii acestora de catre terti prin oricare alt mod de dobandire reglementat de lege. Actele juridice incheiate cu incalcarea principiului inalienabilitatii dreptului de proprietate publica sunt lovite de nulitate absoluta.
Avandu-se in vedere inalienabilitatea dreptului de proprietate publica, practica judecatoreasca a decis in mod constant ca terenurile agricole proprietate publica nu pot fi cuprinse in procedura de reconstituire a dreptului de proprietate instituita prin Legea nr. 18/1991.
Terenurile agricole proprietate publica nu pot face obiectul unor operatiuni de schimb, indiferent de titularul care le administreaza. Inalienabilitatea bunurilor proprietate publica opereaza numai atat timp cat bunul apartine domeniului public.
De indata ce un bun proprietate publica, prin decizia autoritatii competente, in conditiile legii, este dezafectat din domeniul public si trecut in domeniul privat al statului sau al unitatilor sale administrativ – teritoriale, el va urma regimul juridic al bunurilor din acest domeniu, astfel ca va putea fi instrainat, in conditiile legii.
Bunurile propritate publica pot fi date in administrarea regiilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inchiriate, in conditiile determinate de lege. Aceasta nu inseamna ca bunurile respective ar inceta sa mai apartina domeniului public sau ca ele ar putea fi instrainate. Posibilitatile juridice au in vedere, asa cum am mai spus, modalitati specifice de punere in valoare, de exploatare a bunurilor ce apartin domeniului public.
b). Dreptul de proprietate publica este imprescriptibil
Este imprescriptibil atat exctinctiv, cat si achizitiv.
Exctinctiv, imprescriptibilitatea semnifica faptul ca actiunea in revendicare privitoare la un bun proprietate publica poate fi exercitata oricand, nestigandu-se prin neexercitarea ei intr-un anumit termen.
Achizitiv, imprescriptibilitatea bunurilor proprietate publica semnifica imprejurarea ca actiunea in revendicare cu privire la aceste bunuri nu poate fi paralizata de catre paratul posesor prin invocarea dobandirii proprietatii prin prescriptia achizitiva (uzucapiunea) sau a dobandirii proprietatii bunurilor mobile corporale prin posesia de buna – credinta.
c). Dreptul de proprietate publica este insesizabil
In masura in care bunurile din domeniul public nu sunt in circuitul civil general, ele sunt si insesizabile, adica nu pot fi urmarite de catre creditorii titularilor drepului de proprietate asupra acestor bunuri: statul si unitatile administrativ –teritoriale.
V). INCETAREA DREPTULUI DE PROPRIETATE PUBLICA
Dreptul de proprietate publica inceteaza daca bunul a pierit sau a fost trecut in domeniul privat.
Legea nr. 18/1991 privitoare la fondul funciar, modificata si republicata, prevede ca terenurile care fac parte din domeniul public, oricare ar fi titularul dreptului de proprietate asupra lor, statul sau unitatile administrativ – teritoriale, pot fi introduse in circuitul civil numai daca, potrivit legii, sunt dezafectate din domeniul public.
Trecerea bunurilor din domeniul public in domeniul privat se face, dupa caz, prin hotarare a Guvernului, a consiliului judetean, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucuresti, sau a consiliului local, daca prin Constitutie sau prin lege nu se dispune altfel.
Hotararea de trecere a bunului in domeniul privat poate fi atacata, in conditiile, la instanta de contencios administrativ competenta in a carei raza teritoriala se afla bunul.
5. TEST
Exemple de subiecte de sinteza
1. Prezentati regimul constitutional si legal al proprietatii publice
2. Definiti domeniul public si prezentati trasaturile acestuia
3. Care sunt caracterele juridice ale dreptului de proprietate publica?
Exemplu test tip grila
Imprescriptibilitatea dreptului de proprietate publica semnifica:
Bibliografie selectiva
Antonie Iorgovan, Tratat de drept administrativ, volumul I, Editura All Beck, Bucuresti, 2002
Dana Apostol Tofan, Drept administrativ, volumul I, Editura All Beck, Bucuresti, 2004
Verginia Vedinas, Drept administrativ, Editura Universul Juridic, Bucuresti, 2006
|
