ALTE DOCUMENTE
|
||||||
Regimul investiturii Guvernului
Prin „investitura” se intelege complexul de acte si fapte juridice, precum si procedurile corespunzatoare, cerute de Constitutie, pentru a fi in prezenta unei echipe guvernamentale, legale si legitime.
Constitutia din 1866 si apoi cea din 1923 au consacrat un regim parlamentar, in ideea ca Parlamentul era cel care forma Guvernul. Textul constitutional arata ca Regele numeste si revoca pe ministri sai, insa nu se prevedea acordarea votului de investitura de catre Parlament, a 535j94f sa cum trebuia sa se intample intr-un veritabil regim parlamentar. De aceea, Guvernul nou numit putea sa ceara regelui dizolvarea Parlamentului si organizarea de noi alegeri, regula fiind ca alegerile se castiga de catre partidul care este la guvernare.
Aceasta procedura are, potrivit Constitutiei, 4 etape:
Art. 103 alin. 1 arata ca „Presedintele Romaniei desemneaza un candidat pentru functia de prim-ministru, in urma consultarii partidului care are majoritatea absoluta in Parlament ori, daca nu exista o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate in Parlament.”
Acest text recunoaste partidelor politice parlamentare calitatea de subiecte in raporturile de drept public, mai exact in raporturile de drept constitutional si, dupa caz, de drept administrativ, in virtutea careia ele au dreptul de a pretinde Presedintelui sa le consulte.
Prin urmare, Presedintele poate desemna un candidat politic, un sef de partid sau un alt fruntas al unui partid politic, dar poate desemna si un candidat care nu apartine nici unui partid politic.
El nu poate insa sa desemneze un candidat care nu se bucura de sustinere politica, deoarece partidele, in urma negocierilor, isi asuma responsabilitatea guvernarii.
In cea de-a doua etapa, centrul de greutate cade pe candidatul la functia de prim-ministru, care are numai 10 zile la dispozitie pentru a intocmi programul politic al guvernarii pe care intentioneaza s-o realizeze, precum si lista Guvernului.
Programul guvernarii se intocmeste impreuna cu partidul sau partidele care, urmare a negocierilor politice purtate cu Presedintele Romaniei, vor sustine Guvernul. In ipoteza asumarii responsabilitatii guvernarii de catre un singur partid politic, programul candidatului la functia de prim-ministru va fi programul politic al acelui partid. In cazul unei coalitii guvernamentale, programul va fi axat pe programul unui singur partid, la care achieseaza partenerul sau partenerii politici de guvernare. Se deduce de aici ca o majoritate parlamentara formata din coalitii de partide nu este necesar si o coalitie guvernamentala. Tocmai de aceea trebuie admis ca orice schimbare in compozitia fortelor care si-au asumat sarcina guvernarii, cu implicatii asupra continutului programului de guvernare, presupune un nou vot de investitura. Daca insa la guvernare, in timpul mandatului unui Guvern, se asociaza si un alt partid, dar pentru realizarea aceluiasi program, un nou vot nu mai apare necesar.
Candidatul la functia de prim-ministru poate sa-si depuna mandatul Presedintelui inainte de implinirea termenuluui de 10 zile, daca apreciaza ca nu va obtine sprijinul politic necesar ori daca nu a solicitat votul de incredere in acest interval. Presedintele ii va retrage mandatul si va incepe noi consultari pentru desemnarea unui nou candidat la functia de prim-ministru.
Cu toate acestea, termenul de 10 zile nu este un termen de decadere, deoarece prelungirea discutiilor politice asupra programului si a listei guvernului peste cele 10 zile nu duce la imposibilitatea solicitarii votului de investitura.
Termenul de 10 zile semnifica limita de la care Presedintele Romaniei poate retrage candidatului mandatul acordat spre a incepe noi negocieri.
Votul de incredere se acorda de cele doua Camere ale Parlamentului, in sedinta comuna, Camerele fiind egale sub aspectul implicarii lor politice. Pentru simetrie juridica, prezentarea si dezbaterea motiunii de cenzura se va face tot in sedinta comuna a Camerelor.
Legiuitorul precizeaza ca are loc o dezbatere, nu o simpla prezentare sau pura informare, ceea ce inseamna luari de cuvant, formularea de observatii, de propuneri, iar membrii echipei guvernamentale pot fi chemati in fata comisiilor de specialitate ale Camerelor. Este de la sine inteles ca in urma dezbaterilor, programul prezentat poate fi modificat, uneori pentru a da satisfactie partidelor ce vor constitui viitoarea opozitie sau pentru a se ajunge la intelegere cu grupuri de presiune, cum ar fi sindicatele.
Votul de incredere are ca obiect programul, in forma sa finala si lista in ansamblul ei a Guvernului, nu fiecare membru in parte. Pe parcursul dezbaterilor parlamentare, candidatul la functia de prim-ministru poate opera modificari in lista Guvernului, precum si in programul politic propus, daca acestea sunt necesare pentru obtinerea votului de investitura.
Prin votul de investitura nu se creeaza baza noii organizari ministeriale, ci se da doar legitimitate echipei. Organizarea ministeriala presupune depunerea tuturor diligentelor in vederea adoptarii de acte normative pentru a se creea cadrul constitutional si legal in vederea functionarii ministerelor nou create. Daca pe lista Guvernului se propun si alte categorii de functii decat cele din legea organica, dupa obtinerea votului de investitura, aceasta lege trebuie modificata corespunzator. Refuzul unei echipe guvernamentale de a realiza aceasta consonanta are semnificatia unui comportament neconstitutional, putandu-se sesiza si Curtea Constitutionala. In temeiul reglementarilor actuale, ramane de discutat daca aceasta instanta se poate sesiza si din oficiu.
In cazul neacordarii votului de incredere, procedura de investitura se reia, Presedintele organizand noi consultari politice, pentru a desemna un nou candidat, care poate fi si persoana desemnata anterior.
d. Numirea Guvernului si juramantul de credinta
Dupa obtinerea votului de incredere, Presedintele Romaniei, potrivit art. 85 alin. 1 din Constitutie, numeste Guvernul; abia prin decretul prezidential de numire candidatul la functia de prim-ministru devine prim-ministru.
Esential insa in procedura de investitura este votul Parlamentului, el are valoare de fapt juridic, care marcheaza incheierea unui contract de guvernare intre Parlament, prin vointa majoritatii si candidatul la functia de prim-ministru.
Actul Presedintelui de numire a Guvernului, ramane fara consecinte juridice in ceea ce priveste raporturile dintre Presedinte si Guvern.
Procedura de investitura presupune asadar un complex de raporturi de drept public in care ne apar ca subiecti Presedintele Romaniei, candidatul la functia de prim-ministru, Parlamentul, Guvernul si Curtea Constitutionala.
Potrivit art. 104 alin. 1, Primul-ministru si ceilalti membri ai Guvernului vor depune individual, in fata Presedintelui, juramantul de credinta pe care art. 82 il prevede pentru Presedinte. Data depunerii juramantului reprezinta data de la care Guvernul, in intregul sau si fiecare membru in parte incep exercitarea mandatului.
|
