EXPERIENTA ROMANEASCA IN TRANSPUNEREA SI IMPLEMENTAREA DIRECTIVEI 91/676/EEC PRIVIND PROTECTIA APELOR IMPOTRIVA POLUARII CAUZATE DE NITRATI DIN SURSE AGRICOLE; CADRU LEGISLATIV

In cadrul procesului general privind pregatirea integrarii Romaniei in Uniunea Europeana, ca etapa deosebit de importanta se inscrie si cea referitoare la adoptarea si implementarea acquis-ului comunitar. Aderarea la Uniunea Europeana impune necesitatea asigurarii respectarii acelorasi standarde ca si cele aplicate in cadrul Uniunii. Aceasta sarcina, cu caracter obligatoriu, este dificila pentru tarile in curs de aderare, mai ales in ceea ce priveste aplicarea directivelor din domeniul protectiei mediului si agriculturii. In acest cadru se inscrie si Directiva nr.91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitratii proveniti din surse agricole, a carei implementare in Romania va produce schimbari majore in agricultura, cu efecte socio-economice si cu impact asupra dezvoltarii rurale, a conservarii si sporirii rezervelor de resurse, a asigurarii unei noi calitati a proceselor de productie, a restructurarii tehnologice si a cercetarii stiintifice si nu in ultimul rand a protejarii sanatatii oamenilor si a mediului.. Aceasta directiva impune dezvoltarea si implementarea unor planuri de actiune si programe integrate, a unor bune practici agricole ecologic valabile si a unor masuri de evaluare si monitorizare.

Principalele obiective ale Directivei 91/676/EEC, cuprinse in Planul de actiune sunt urmatoarele:

reducerea poluarii produsa sau indusa de nitrati din surse agricole;

prevenirea poluarii apelor cu nitrati;

Directiva prevede ca Statele Membre trebuie sa identifice apele afectate de acest tip de poluare si sa desemneze zonele vulnerabile. Pentru aceste zone se stabilesc programme de actiune care contin masuri obligatorii privind controlul aplicarii ingrasamintelor, in special a celor organice naturale, pe terenurile agricole.

Directiva nitrati este legata de :

Directiva privind protectia apelor de suprafata destinate pentru alimentarea cu apa potabila (Directive on the protection of surface waters intended for the abstraction of drinking water) 75/440/EEC

Directiva privind namolurile de epurare (Directive on sewage sludge) 86/278/EEC

Directiva privind calitatea apei utilizata pentru consum uman (Directive on the quality of Water intended for human consumption) 98/83/EEC

Documentul legal roman care include toate cerintele Directivei 91/676/EEC este Hotararea Guvenului Romaniei 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apei impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole.

Transpunerea

Directiva nr. 91/676/EEC privind protectia apelor impotriva poluarii cauzate de nitrati din surse agricole a fost transpusa in totalitate, prin adoptarea urmatoarelor acte normative nationale:

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole si a infiintarii Comisiei si a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole; Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole este formata din specialisti ai Ministerului Agriculturii, Padurilor, Apelor si Mediului, si ai Ministerului Sanatatii; pe langa comisie functioneaza Grupul de sprijin, compus din reprezentanti ai Administratiei Nationale "Apele Romane", ai comitetelor de bazin si ai unor institute si unitati de specialitate aflati in subordinea, coordonarea sau autoritatea ministerelor.

Ordinul comun nr. 452/2001 si 105.951/2001 al ministrului apelor si protectiei mediului si al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea regulamentului de organizare si functionare, atributiilor si componentei Comisiei si a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole;

Ordinul nr.740/2001 al ministrului apelor si protectiei mediului pentru aprobarea componentei nominale a Comisiei pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole;

Ordinul nr.918/2002 al ministrului apelor si protectiei mediului pentru aprobarea Codului bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor.

Institutionalizarea Sistemului suport national integrat de monitorizare, supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole in apele subterane si de suprafata prin Ordinul 1072/2003 al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului

Institutionalizarea Sistemului suport national integrat de monitorizare, supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole in sol si a Sistemului de management al reziduurilor organice provenite din agricultura prin Ordinul comun nr. 242/197/2005 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale

Elaborarea si aprobarea prin Ordinul comun nr. 296/216/2005 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale a Programului de actiune tehnic pentru elaborarea Programelor de actiune in zonele vulnerabile.

Aprobarea listei localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole si a listei localitatilor din bazinele/spatiile hidrografice unde exista surse de nitrati din activitati agricole (zone vulnerabile si potential vulnerabile) prin Ordinul comun nr. 241/196/2005 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.

Autoritati competente si factori implicati in implementare

Responsabilitate pentru directiva:  Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor (M.M.G.A.).

Domeniul activitatii: Monitorizare a apelor de suprafata si subterane (continut nitrati) si management agricol (cod al bunelor practici agricole, programe de actiune si implementare a masurilor necesare), activitati de instruire.

Ministere si autoritati care coopereaza: Ministerul Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale Ministerul Sanatatii (M.S.) si autoritatile judetene.

Factorii implicati si responsabilitatile acestora sunt prezentate in Tabelul 2 :

Tabelul 2. Factorii abilitati si responsabilitatile acestora

Administratia Nationala "Apele Romane" (AR) este institutia cu statut de regie autonoma de interes public national, sub autoritatea MAPAM. Aceasta administreaza gospodareste apele din domeniul public al statului si infrastructura Sistemului de gospodarire a apelor (lacuri de acumulare, diguri, canale, derivatii interbazinale, prize de apa si alte lucrari specifice), precum si infrastructura sistemelor nationale de supraveghere hidrologica, hidrogeologica si de monitorizare a calitatii apelor, in scopul cunoasterii si gestionarii unitare pe ansamblul tarii a resurselor de apa si subterane. Administratia Nationala "Apele Romane" are in structura sa 11 Directii de ape, organizate pe bazine si grupuri de bazine hidrografice care aplica implementarea prevederilor legislatiei armonizate cu directivele Uniunii Europene in domeniul gospodaririi durabile e resurselor de apa si conservarea ecosistemelor acvatice si a zonelor umede.

Deficiente de implementare

Apele de suprafata si subterane sunt monitorizate regulat dar dotarile de laborator sunt uzate si insuficiente ; in plus nu este realizata reteaua de informatizare intre factorii de monitorizare si control. Laboratoarele nu sunt acreditate.

Terenurile agricole sunt monitorizate in parte in ceea ce priveste nivelul de nutrienti din sol si cantitatile de ingrasaminte aplicate, dar nu este realizata reteaua de informatizare intre factorii de monitorizare si control; in plus dotarile de laborator si colectare a probelor sunt uzate si insuficiente. Laboratoarele nu sunt acreditate.

Fermele si complexele zootehnice existente au spatii de depozitare a gunoiului de grajd si a dejectiilor lichide dar in mare parte este necesara reabilitarea si reconstructia acestora;

este necesara reabilitarea si modernizarea statiilor de epurare existente; de asemenea este necesara reabilitarea sau reconstructia instalatiilor vechi sau necorespunzatoare de evacuare a dejectiilor si dotarea cu utilaje de manipulare si administrare a ingrasamintelor organice naturale.

Exista numeroase zone traditionale de crestere a animalelor in gospodariile rurale dar nu exista la nivel de comune platforme de depozitare si stocare a gunoiuli de grajd si a dejectiilor lichide precum si utilaje de manipulare si administrare a ingrasamintelor organice naturale; de asemenea exista foarte putine platforme individuale de depozitare si stocare a gunoiuli de grajd si a dejectiilor lichide in gospodariile micilor producatori agricoli.

Principalele cerinte ale Planului de actiune

Identificarea apelor afectate de poluarea cu nitrati sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluari si stabilirea unor programe corespunzatoare de monitorizare si control.

Intocmirea cadastrului acestor ape.

Identificarea si desemnarea zonelor vulnerabile si potential vulnerabile.

Infiintarea si organizarea Sistemului suport national integrat de monitorizare, supraveghere, control si decizii, format din doua subsisteme interactive pentru apa si pentru sol, care va colecta, stoca, prelucra, evalua si raporta datele privind calitatea apelor si a solului.

Elaborarea unui cod al bunelor practici agricole si a unor programe privind instruirea si informarea fermierilor in scopul promovarii codului.

Elaborarea, implementarea si punerea in practica a programelor de actiune.

Stadiul implementarii cerintelor Planului de actiune

Realizat :

Identificarea apelor afectate de poluarea cu nitrati sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluari si stabilirea unor programe corespunzatoare de monitorizare si control.

Intocmirea cadastrului si hartilor acestor ape.

Identificarea zonelor vulnerabile care dreneaza in apele afectate de poluarea cu nitrati sau susceptibile de a fi expuse unei astfel de poluari si care contribuie la poluarea acestora si desemnarea lor.

Elaborarea unui cod al bunelor practici agricole si a unor programe privind instruirea si informarea fermierilor in scopul promovarii codului.

Institutionalizarea Sistemului suport national integrat de monitorizare, supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole in apele subterane si de suprafata prin Ordinul 1072/2003 al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului

Institutionalizarea Sistemului suport national integrat de monitorizare, supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole in sol si a Sistemului de management al reziduurilor organice provenite din agricultura prin Ordinul comun nr. 242/197/2005 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale

Elaborarea si aprobarea prin Ordinul comun nr. 296/216/2005 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale a Programului de actiune tehnic pentru elaborarea Programelor de actiune in zonele vulnerabile.

Urmeaza a se realiza :

Organizarea si dotarea incepand din 2005 a Sistemului suport national integrat de monitorizare, supraveghere, control si decizii, format din doua subsisteme interactive pentru apa si pentru sol, care va colecta, stoca, prelucra, evalua si raporta datele privind calitatea apelor si a solului.

Elaborarea in 2006, in cadrul comitetelor de bazin, implementarea si punerea in practica din 2007 a programelor de actiune in zonele vulnerabile si potential vulnerabile.

Revizia si completrea Codului de bune practici agricole pentru protectia apelor si realizarea Codului bunelor practici de management a fermei pana la sfaritul anului 2005 (inclusiv editarea si publicarea).

Organizarea cursurilor de specializare si instruire a specialistilor din institutiile implicate in implementarea Planului de actiune.

Programele de actiune se vor concentra asupra urmatoarelor actiuni:

realizarea capacitatilor de stocare a gunoiului de grajd, inclusiv in gospodariile populatiei si dotarea cu utilaje de manipulare si administrare;

implementarea Codului bunelor practici agricole specifice fiecarei zone vulnerabile;

reabilitarea/realizarea capacitatilor de epurare si/sau tratare a apelor uzate din fermele zootehnice.

reabilitarea sistemelor de evacurare si manipulare a dejectiilor din fermele zootehnice existente.

managementul gunoiului de grajd si perioadele de interdictie a aplicarii acestuia

corelarea numarului de animale cu suprafetele de teren agricol pe care se aplica dejectiile provenite de la acestea;

optimizarea si limitarea la strictul necesar a aplicarilor de azot pe terenurile agricole;

dezvoltara si implementarea planurilor de fertilizare si a planurilor de management a gunoiului de grajd.

Monitorizare

Descrierea sistemului existent

In Romania, activitatea de monitorizare a apelor se desfasoara in cadrul Sistemului National de Supraveghere a Calitatii Apelor (SNSCA), sistem gestionat de Administratia Nationala "Apele Romane", prin compartimentele cu profil specific din unitatile bazinale de gospodarirea apelor.

Supravegherea calitatii apelor in Romania a fost initiate inca din anul 1954, dar a inceput sa fie efectuata sistematic din 1965.

In functie de natura si tipul resursei, sistemul national de supraveghere a calitatii apelor este constituit din urmatoarele subsisteme: rauri, lacuri (naturale si de acumulare), ape marine litorale, ape subterane freatice. Totodata, avand in vedere rolul determinant la formarea potentialului poluant a resurselor naturale, sistemul national include si controlul surselor de poluare ce se realizeaza la utilizatorii de apa prin controlul prelevarilor si a restitutiilor sub aspect cantitativ si calitativ

Pe baza activitatii de monitoring realizata in cadrul Sistemului National de Supraveghere Calitatii Apelor se realizeaza sinteza anuala privind calitatea apelor, pe bazine hidrografice si la nivel national.

In cadrul SNSCA raurile sunt monitorizate in flux lent si in flux rapid, cele doua tipuri de monitoring fiind diferentiate prin modul de obtinere si circulatie a datelor, precum si prin scopurile urmarite. Monitoringul calitatii raurilor in flux rapid se desfasoara la nivelul a 57 de sectiuni, cu o frecventa zilnica, analizandu-se o gama restransa de indicatori de calitate (inclusiv parametrul nitrati). In flux lent sunt monitorizate un numar de 318 sectiuni pe reprezentative pentru cursurile de apa de suprafata (sectiuni de ordin I) cu o frecventa lunara de prelevare si analiza. Informatiile in flux lent servesc, in principal, la aprecierea stadiului global al calitatii apelor si a tendintelor ei de evolutie. De asemeni, la nivel local unitatile de gospodarire bazinala stabilesc sectiuni de monitorizare de mai mica importanta, de interes local, denumite sectiuni de ordin II; aceste sectiuni sunt monitorizate cu o frecventa mai redusa 4-12 ori pe an.

In cadrul SNSCA sunt monitorizate un numar de 100 de lacuri reprezentative (de ordin I ) cu frecventa sezoniera, astfel verificandu-se, in special, starea trofica a acestora. La nivel local pot fi monitorizate si alte lacuri de mai mica importanta si de interes local - lacuri de ordin II.

Apele de suprafata destinate potabilizarii (rauri, lacuri de acumulare) sunt monitorizate in conformitate cu cerintele Directivelor Uniunii Europene 75/440 si 79/869 ce reglementeaza cerintele de calitate pe care apele dulci de suprafata utilizate in scop potabil trebuie sa le indeplineasca inainte de o tratare (potabilizare) corespunzatoare si stabilesc metodele de determinare de referinta, precum si frecventa de monitorizare.

Aceste directive au fost deja transpuse in legislatia romaneasca prin HG 100/07.02.2002 "Normative de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca apele de suprafata utilizate pentru potabilizare" -NTPA 013 si NTPA 014.

Potrivit acestor directive europene, precum si a hotararii de guvern, autoritatea competenta in domeniul gospodaririi apelor, respectiv Administratia Nationala "Apele Romane" a stabilit o retea de monitoring a calitatii apelor de suprafata destinate potabilizarii formata din 187 sectiuni de prelevare (din care 104 monitorizate si 83 sectiuni noi propuse), unde se vor monitoriza toti indicatorii de calitate precizati (printre care si parametrul chimic nitrati), cu o frecventa de monitorizare cuprinsa intre 4 - 12 ori pe an, in functie de numarul de locuitori deserviti.

Activitatea de monitoring si cunoatere a calitatii apelor subterane se desfasoara in cadrul bazinelor hidrografice, pe unitati morfologice, iar in cadrul acestora, pe structuri acvifere, prin intermediul statiilor hidrogeologioce care au in componenta unul sau mai multe foraje de observatie, considerate caracteristice. In prezent sunt monitorizate 1405 foraje hidrogeologice, analizandu-se o gama larga de parametrii (inclusiv nitratii).

In zonele de amplasare a unor surse de poluare importante care pot produce un impact asupra apelor subterane sunt instituite sisteme locale de supraveghere a calitatii apelor freatice. Prin aceste sisteme se urmareste posibila aparitie a unor poluari a acviferului subteran, precum si evolutia dinamica a acestora, in raport cu masurile luate pentru combaterea cauzelor ce au produs aceste poluari.

Modernizarea sistemului existent

Administratia Nationala "Apele Romane" va analiza sistemul de monitorizare a apelor din zonele vulnerabile dupa declararea acestora. De asemenea se vor stabili sectiuni de prelevare si analiza pentru apele afectate de poluarea cu nitrati sau susceptibile a fi afectate de poluarea cu nitrati. Ca urmare a studiului si metodologiei pentru dezvoltarea sistemului de monitorizare si control a apelor de suprafata si a apelor subterane precum si programului de supraveghere si control corespunzator si a procedurilor pentru sistemul de supraveghere si control elaborate, atat pentru apa si cat pentru sol, a fost institutionalizat (prin Ordinul 1072/2003 al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului si Ordinul comun nr. 242/197/2005 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale), si din 2005 organizat, infiintat, si sustinut, utilizand structurile si sistemele de control si monitorizare corespunzatoare, existente in cadrul unitatilor si institutiilor aflate in subordinea, autoritatea si in coordonarea MMGA si MAPDR, Sistemul suport national integrat de monitorizare, supraveghere, control si decizii, format din doua subsisteme interactive pentru apa si pentru sol, care va colecta, stoca, prelucra, evalua si raporta datele privind calitatea apelor si a solului si vor intocmi cadastrul si hartile cu apele poluate si cu zonele sensibile si vulnerabile, pana la sfarsitul primulu 131c22b i program de actiune care se va finaliza in 2010. In baza cartarilor agrochimice, a situatiei nutrientilor din solurile utilizate ca terenuri agricole, a distributiei suprafetelor de sol ocupate de ferme zootehnice (inclusiv structurile de stocare a dejectiilor animaliere si a statiilor de epurare), a situatiei referitoare la tronsoanele de emisari afectate de poluarea cu nutrienti din surse agricole sau posibil a fi afectate in viitor, se pozitioneaza statiile permanente sau mobile de monitorizare. Acest sistem va putea oferii permanent datele situatiei la zi si pentru alti indicatori privind prezenta in apa si sol a altor poluanti precum metale grele, pesticide, produse petroliere, etc.

2.2.5 Aplicarea legii

Conform actelor normative in vigoare, orice ferma agricola sau complex zootehnic nu poate functiona fara acorduri, avize, si autorizatii de mediu care includ printre altele si avize si autorizatii de gospodarire a apelor, emise, dupa caz de catre catre autoritatile publice pentru protectia mediului, care conduc si procedura de autorizare. Solicitarea si obtinerea avizului de mediu sunt obligatorii in cazul in care titularii de activitati urmeaza sa deruleze sau sa fie supusi unei proceduri de: vanzare a pachetului majoritar de actiuni, vanzare de active, fuziune, divizare, concesionare, dizolvare urmata de lichidare, conform legii. Solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice sau private de investitii noi ori de modificare a celor existente, aferente activitatilor agricole cu impact asupra mediului. Pentru obtinerea acordului de mediu proiectele care pot avea impact semnificativ asupra mediului, prin natura, dimensiunea sau localizarea lor, sunt supuse, conform deciziei autoritatii competente pentru protectia mediului, evaluarii impactului asupra mediului.

Solicitarea si obtinerea autorizatiei de mediu sunt obligatorii atat pentru desfasurarea activitatilor existente, cat si la inceperea activitatilor noi, pentru care s-a obtinut acord de mediu. Pentru obtinerea autorizatiei de mediu activitatile existente care nu sunt conforme cu normele si reglementarile de mediu in vigoare sunt supuse, conform deciziei autoritatii competente pentru protectia mediului, unui bilant de mediu.

Avizul, acordul si/sau autorizatia de mediu se elibereaza numai daca proiectele, respectiv programele pentru conformare privind activitatile existente prevad eliminarea consecintelor negative asupra mediului, in raport cu prevederile aplicabile din normele tehnice si reglementarile in vigoare. Valabilitatea avizului de mediu este de 2 ani de la data emiterii, in cazul in care nu intervin modificari ale conditiilor in care a fost emis sau a folosit scopului pentru care a fost emis. Acordul de mediu este valabil pe toata perioada punerii in aplicare a proiectului, dar isi pierde valabilitatea daca lucrarile de investitii pentru care a fost eliberat nu incep in maximum 2 ani de la data emiterii. Autoritatile competente pentru protectia mediului controleaza respectarea conditiilor impuse in acordul de mediu. Valabilitatea autorizatiilor de mediu este de cel mult 5 ani.

Acordul si autorizatia de mediu se suspenda pentru nerespectarea prevederilor acestora sau ale programelor pentru conformare, dupa o somatie prealabila, cu termen; suspendarea se mentine pana la eliminarea cauzelor, dar nu mai mult de 6 luni. Autoritatea competenta pentru protectia mediului dispune, dupa expirarea termenului de suspendare, oprirea executiei proiectului sau incetarea activitatii atunci cand nu s-au indeplinit conditiile stabilite in somatie. Dispozitiile de suspendare, precum si cele de incetare a proiectului sau activitatii sunt executorii. Pentru activitatile existente care nu intrunesc conditiile de autorizare autoritatea competenta pentru protectia mediului dispune efectuarea bilantului de mediu in termen de maximum un an de la data constatarii neindeplinirii acestor conditii si negociaza cu titularul activitatii programul pentru conformare, si de etapizare pentru gospodarirea apelor, pe baza concluziilor si recomandarilor din bilantul de mediu.

Autoritatea de mediu solicita de asemenea pentru executia lucrarilor un aviz de gospodarire a apelor, iar in cazul punerii in functiune sau exploatare, a unei autorizatii de gospodarire apelor.

Un nou organism, a carui functionare si organizare au fost institutionalizate prin HG si infiintat in 2003 este Garda Nationala de Mediu (GNM) care are in fiecere judet si in municipiul Bucuresti comisariate proprii.

Principalele atributii ale GNM sunt controlul activitatilor cu impact major asupra mediului si interventia pentru eliminarea sau limitarea efectelor poluarilor.

Conform legislatiei in vigoare, dejectiile lichide si fertilizantii chimici sunt clasificate ca poluanti care pot afecta grav ecosistemele acvatice si calitatea apelor de suprafata si subterane, iar in cazul poluarii mediului cu aceste substante sunt prevazute sanctiuni legale.

Codul bunelor practici agricole se aplica obligatoriu in zonele vulnerabile si voluntar in restul tarii.

Respectarea prevederilor directivei din punct de vedere tehnic

In Romania numarul fermelor este in continua schimbare. Dupa anul 1989 fermele agricole si zootehnice de stat au fost treptat desfiintate. Prin disparitia acestora, agricultura a suferit un puternic proces de regresie, care in prezent tinde sa fie stopat, avand in vedere ca sectorul privat este in plina ascensiune. Majoritatea fermelor, de tipul "individual farming person", in lipsa subventiilor, practica tehnologii de productie neperformante, fiind lipsite de o baza materiala sigura si stabila. Aceeasi situatie se prezinta si in cazul asociatiilor de mici fermieri, care intampina mari dificultati, in primul rand de natura financiara.

O mare parte dintre aceste ferme utilizeaza gunoiul de grajd ca principal fertilizant, fiind cel mai ieftin si cel mai disponibil ingrasamant. Din aceasta cauza, consumul de ingrasaminte chimice a scazut. In toate regiunile Romaniei, media normei specifice de fetilizanti cu azot se situeaza frecvent sub 170 kg/ha de N.

Perioada de tranzitie:

Nu se solicita perioada de tranzitie. Pana la data aderarii in 2007 se vor stabili si adopta primele programme de actiune in zonele vulnerabile. Implementarea primelor programme de actiune se va finaliza la finele anului 2010, cu presupunerea indeplinirii  masurilor tehnice care necesita:

costuri de investitie ridicate si planuri de conformare si de etapizare cerute de constructia platformelor si bazinelor de depozitare a gunoiului de grajd si a dejectiilor lichide in cadrul comunelor, precum si pentru modernizarea si reabilitarea platformelor si bazinelor de depozitare a gunoiului de grajd si a dejectiilor lichide si a sistemelor de evacuare si epurare a dejectiilor in cadrul complexelor existente;

dezvoltarea bazei tehnice de mecanizare la nivel de comune a operatiilor de manipulare si administrare a gunoiului de grajd ;

desfasurarea cursurilor de pregatire a unui numar mare de fermieri si mici producatori agricoli in scopul implementarii codului bunelor practici agricole si pentru atingerea rezultatelor pe care directiva le urmareste.

Identificarea si desemnarea zonelor vulnerabile

Optiunea de desemnare a zonelor vulnerabile care corespunde cel mai bine situatiei actuale si prognozelor de medie durata pentru Romania este optiunea in care se desemenaza ca zone vulnerabile la poluarea cu nitrati aproximativ 9% din suprafata tarii (251 comune si localitati), care deja au fost identificate si desemnate prin ordinul comun nr.241/196/2005 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.

Evaluarea costurilor

Pentru atingerea obiectivelor Directivei nitrati, in special in ceea ce priveste prevenirea poluarii cu nitrati din surse agricole, este necesar ca unele costuri sa fie estimate pentru toata tara, cu toate ca numai aproximativ 9% din suprafata totala a tarii a fost identificata vulnerabila. In acest scop se considera ca este necesar ca in cazul amenajarii platformelor de depozitare a gunoiului de grajd si procurarea de echipamente pentru distribuirea acestuia precum si pentru modernizarea complexelor existente (spatii de depozitare, instalatii de evacuare a gunoiului de grajd si utilitati de tratare si/sau epurare) sa fie luata in calcul intreaga suprafata a tarii.

Costurile sunt estimate dupa cum urmeaza :

- Costuri de investitii pentru amenajarea platformelor de depozitare a gunoiului de grajd si procurarea de echipamente pentru manipularea acestuia conform studiului realizat in prealabil: 1.116.130.570 Euro

- Costuri pentru modernizarea si realizarea utilitatilor de tratare si/sau epurare existente: 354 milioane Euro

- Costuri pentru modernizarea platformelor de depozitare si a instalatiilor de evacuare a dejectiilor complexelor zootehnice existente : 300 milioane Euro

- Costuri pentru dotarea comunitatilor rurale din zonele vulnerabile cu utilaje pentru imprastierea gunoiului de grajd pe camp. Se considera ca la nivelul fiecarei localitati este necesar cel putin un utilaj pentru imprastierea gunoiului de grajd. Rezulta deci, un necesar de 13.000 localitati x 3000 Euro/utilaj = 39.000.000 Euro.

- Costuri de exploatare destinate monitorizarii acviferelor freatice si apelor de suprafata: reteaua de urmarire a calitatii acviferelor freatice cuprinde 2172 de foraje, din care in zonele vulnerabile stabilite - 500 de foraje. Fata de distributia existenta a puturilor de foraj pentru prelevarea probelor din acvifere, se considera pe baza zonelor potential vulnerabile stabilite in figura 1, ca va fi necesara adaugarea la reteaua existenta de monitorizare a unui numar de aproximativ 500 noi foraje. Costurile asociate determinarii de doua ori pe an a nitratilor din apele freatice sunt deci : (2172+500 foraje) * 300 Euro/foraj x 3 determinari/an = 2.404.800 Euro

- Costuri pentru executarea a 500 foraje noi in zonele vulnerabile: 500 foraje x 3000 Euro/foraj = 1.500.000 Euro

- Costurile monitorizarii apelor de suprafata la continutul de nitrati sunt evaluate la 1.000.000 Euro/an

- Costurile de exploatare legate de monitorizarea solului, vegetatiei si deseurilor organice in zonele vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole au fost evaluate astfel : este necesar un program intens (4 profile/localitate) de monitorizare in zonele vulnerabile (750 localitati din 250 comune) si o monitorizare de fond (1 profil/localitate) in restul localitatilor (12250 localitati). Costurile asociate acestei monitorizari sunt de [(750 localitati x 4 profile/localitate)+12250 localitati x 1 profil/localitate] x 400 Euro/profil = Euro/an

- Dotarea cu laboratoare mobile pentru prelevarea si masurarea probelor de apa (1 laborator / Directie de ape) : 11 Directii * 100.000 Euro/laborator mobil = 1.100.000 Euro

- Dotarea cu laboratoare mobile pentru prelevarea si masurarea probelor de sol, plante si reziduuri zootehnice (2 laboratoare) : 300.000 Euro

- Dotari (echipamente de masura, logistica, birotica, mobilier) pentru Centrul Focal de monitorizare a apelor poluate cu nitrati : 1 milion Euro

- Costuri de exploatare pentru activitatile Centrului Focal de monitorizare a apelor poluate cu nitrati : 150.000 Euro

- Dotari (echipamente de masura, logistica, birotica, mobilier) pentru Centrul Focal de monitorizare a solurilor poluate cu nitrati : 1 milion Euro

- Costuri de exploatare pentru activitatile Centrului Focal de monitorizare a solurilor poluate cu nitrati : 120.000 Euro

- Cheltuieli necesare acreditarii laboratoarelor de monitorizare a solurilor/apelor poluate cu nitrati : 4.000.000 Euro

- Dotarea factorilor locali (Directii apa, Oficii Judetene de Studii Pedologice si Agrochimice) implicati in monitorizarea poluarii cu nitrati cu masini teren: 40 masini de teren x 30.000 Euro = 1.200.000 Euro

- Costuri de exploatare pentru OSPA : 10.000 Euro x 38 OJSPA = 380.000 Euro/an

- Costuri de exploatare pentru Directiile de apa : 10.000 Euro x 11 Directii = 380.000 Euro/an

- Elaborarea metodologiilor de lucru pentru monitorizarea solurilor si apelor : 100.000 Euro

- Cheltuieli personal (Centre Focale, Directii apa, OSPA) : 5.000.000 Euro/an

- Costuri de investitii pentru echipamente de laborator pentru analizarea nitratilor in ape pentru Directiile bazinale : 350.000 Euro x 11 Directii = 3.850.000 Euro

- Costuri de investitii pentru echipamente de laborator pentru analizarea nitratilor in sol si planta pentru Oficiile Judetene de Studii Pedologice si Agrochimice: 350.000 Euro x 39 OSPA = 13.300.000

- Dezvoltarea logisticii necesare dezvoltarii/integrarii Sistemelor Informatice Geografice dedicate : 500.000 Euro

- Dezvoltarea/Implementarea Sistemelor Suport de Decizie pentru managementul fermelor agro-zootehnice la nivelul Zonelor Vulnerabile si a Bazinelor Hidrografice : 500.000 Euro

- Costuri pentru instruirea specialistilor : 550.000 Euro

- Estimare a costurilor pentru activitatile de instruire/constientizare etc. s-a facut considerind un numar de 1900 de sedinte de instruire la nivelul comunelor (1900 * 1000 Euro/instruire = 1.900.000 Euro) si un numar de 50 de instruiri ale formatorilor (50 * 1500 Euro/instruire = 75.000). Pentru acest capitol rezulta in aceasta optiune un total de 1.975.000 Euro.

- Costurile aferente aplicarii Directivei Nitratilor in zonele urbane sunt estimate, intr-o prima aproximare, utilizand studiul caz pentru regiunea aferenta municipiului Bucuresti 380.000 Euro. Considerind ponderea municipiului Bucuresti in totalul zonelor urbane din Romania rezulta ca prima estimare pentru aplicarea Directivei Nitratilor in zonele urbane din Romania de aproximativ 10 milioane Euro.

Centralizarea costurilor (de investitii, exploatare si instruire) este prezentata in tabelul 7.

Tabelul 7 - Centralizarea costurilor pentru implementarea Directivei Nitratilor (Euro).

Planul de finantare a implementarii directivei

Avand in vedere ca varianta optima pentru situatia actuala a Romaniei este declararea doar a unor zone din tara ca zone vulnerabile, dar cu luarea in calcul a cheltuielilor de investitii pentru toata tara, conform tabelului de mai sus, rezulta ca sunt necesare urmatoarele cheltuieli :

a)     Cheltuieli de investitii in valoare de 1.832.880.570 Euro care se defalca pe o perioada de 5 ani incepand cu anul 2007.

b)    Cheltuieli de exploatare anuale fixe de 16.034.800 Euro incepand cu anul 2005.

c)     Cheltuieli de exploatare in valoare de 14.100.000 Euro care se defalca pe o perioada de 7 ani incepand cu anul 2005.

d)    Cheltuieli de instruire in valoare de 2.525.000 Euro care se defalca pe o perioada de 7 ani incepand cu anul 2005.

Prezentarea principalelor acte normative care transpun si implementeaza Directiva 91/676/EEC "nitrati"

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 964/2000 privind aprobarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole si a infiintarii Comisiei si a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole

Hotararea aproba Planul de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, prevazut in anexa care face parte integranta din hotarare si infiinteaza Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, formata din specialisti ai Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, ai Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si ai Ministerului Sanatatii (asa cum erau organizate in anul aprobarii hotararii).

Pe langa comisie va functiona un grup de sprijin, compus din reprezentanti ai Companiei Nationale 'Apele Romane' - S.A., ai comitetelor de bazin si ai unor institutesi unitati de specialitate aflate in subordinea, coordonarea sau sub autoritatea Ministerului Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului, a Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si a Ministerului Sanatatii.

Obiectivele Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, denumit in continuare plan de actiune, sunt urmatoarele:
a) reducerea poluarii apelor, cauzata de nitratii proveniti din surse agricole;
b) prevenirea poluarii cu nitrati;
c) rationalizarea si optimizarea utilizarii ingrasamintelor chimice si organice ce contin compusi ai azotului.

Planul de actiune se aplica pe o perioada de 4 ani, de la data aderarii Romanieie la UE. Implementarea anumitor prevederi ale planului de actiune a inceput din anul 2002.

Prevederile Planului de actiune sunt:

pe baza datelor si a informatiilor furnizate prin Sistemul national de supraveghere si control al calitatii apei si cu sprijinul Administratiei Nationale 'Apele Romane', se va intocmi un cadastru al apelor afectate de poluarea cu nitratisi al apelor care sunt susceptibile sa fie expuse unei astfel de poluari. Identificarea acestor categorii de ape se va face pe baza criteriilor prevazute in anexa nr. 1 la hotarare.

Se vor desemna toate zonele vulnerabile care dreneaza in apele identificate mai sus si care contribuie la poluarea acestora.
Zonele vulnerabile sunt definite a fi suprafetele de teren agricol de pe teritoriul tarii prin care se dreneaza scurgerile difuze in apele poluate sau expuse poluarii cu nitrati si care contribuie la poluarea acestor ape. Revizuirea si/sau completarea listei cuprinzand zonele vulnerabile se va realiza o data la 4 ani, analizand si luand in considerare schimbarile si factorii neprevazuti in momentul alcatuirii acesteia. Revizia se realizeaza in baza rapoartelor privind:

a)supraveghere a concentratiei azotatilor in apele dulci; aceasta se realizeaza pe parcursul unui an, cel putin o data pe luna sau mai des in timpul perioadelor ploioase si de inundatii, in sectiunile de control pentru apele de suprafata,si la intervale regulate, in sectiunile de control reprezentative pentru acvifere de catre sistemul integrat de monitoring;
b) verificare, o data la 4 ani, a starii de eutrofizare a apelor dulci si a apelor din zona costiera.

In scopul asigurarii, pentru toate categoriile de ape, a unui nivel general de protectie impotriva poluarii, se va elabora:
a) un cod al bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor, pe baza continutului-cadru prevazut in anexa nr. 3 la hotarare, ce va fi supus reactualizarii in functie de progresele in domeniu si de aparitia de noi tehnologii si practici agricole cu impact redus asupra mediului;
b) un program ce va include prevederi privind instruirea si informarea fermierilor in scopul promovarii Codului bunelor practici agricole.

Se stabilesc programe de actiune referitoare la zonele vulnerabile, de catre comisie, dupa stabilirea zonelor vulnerabile, dupa cum urmeaza:
- se intocmesc programe de actiune pentru ansamblul zonelor vulnerabile de pe teritoriul tarii, precum si programe diferite pentru anumite zone vulnerabile sau pentru portiuni din zonele vulnerabile, dupa analizarea fiecarui caz in parte;
- programele de actiune vor tine seama de:
a) datele stiintifice si tehnice disponibile, in principal cele referitoare la aportul de nitrati din surse agricole si din alte surse;
b) conditiile de mediu din regiunile vizate.

programele de actiune vor fi stabilite pentru o perioada de pana la 4 ani si vor cuprinde masurile prevazute in Codul bunelor practici agricole, precum si cele prevazute in anexa nr. 4 la hotarare.

Comisia va propune realizarea si punerea in practica a unor programe corespunzatoare de supraveghere si control pentru evaluarea eficientei programelor de actiune in zonele vulnerabile.

O data la 4 ani comisia va intocmi un raport continand informatii in conformitate cu prevederile anexei nr. 5 la hotarare, date care se raporteaza forurilor superioare.

Ministerul Apelor, Padurilor si Protectiei Mediului si Ministerul Agriculturii si Alimentatiei vor adopta prin ordin comun regulamente, metodologii si proceduri necesare pentru implementarea planului de actiune.

2. Ordinul comun nr. 452/2001 si 105.951/2001 al ministrului apelor si protectiei mediului si al ministrului agriculturii, alimentatiei si padurilor pentru aprobarea regulamentului de organizare si functionare, atributiilor si componentei Comisiei si a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole

Ordinul aproba Regulamentul de organizare si functionare a Comisiei si a Grupului de sprijin pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati din surse agricole. Atributiile Comisiei si ale Grupului de sprijin sunt cuprinse in Regulamentul de organizare si functionare. Presedintele Comisiei este Secretarul de Stat pentru ape din cadrul Ministerului Mediului si are 12 membrii, conform anexei nr. 2 la ordin. Pe langa Comisie functioneaza un Grup de sprijin alcatuit din 33 de membri, avand structura, componenta si modul de reprezentare stabilite in anexa nr.3 la ordin.

Comisia are urmatoarele atributii principale:

a)   preia, in termen de un an de la intrarea in vigoare a Planului de actiune si apoi periodic la 4 ani, de la Ministerul Apelor si Protectiei Mediului, cadastrul apelor afectate de poluarea cu nitrati si al apelor susceptibile de a fi poluate cu nitrati, intocmit conform art. 3, alin. (1) din Planul de actiune;

b)  preia, in termen de 2 ani de la intrarea in vigoare a Planului de actiune si apoi periodic la 4 ani, de la Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, lista zonelor vulnerabile desemnate conform art. 3, alin. (2) din Planul de actiune;

c)  elaboreaza si avizeaza Codul bunelor practici agricole pentru uzul fermierilor si producatorilor agricoli, conform art. 5, alin. (1), lit. a) si art. 5, alin. (2) din Planul de actiune, care va fi reactulizat atunci cand Comisia considera necesar, dar nu mai tarziu de 4 ani;

d)  elaboreaza, conform art. 5, alin.(1), lit. b) din Planul de actiune, un program privind instruirea si informarea fermierilor si a producatorilor agricoli in scopul promovarii Codului bunelor practici agricole;

e)   stabileste programe de actiune referitoare la zonele vulnerabile, conform art. 6, alin. (1), (2), (3) si (4) din Planul de actiune;

f)    ia masuri suplimentare, conform art. 6, alin. (5) din Planul de actiune, cel putin o data la 4 ani, in scopul implementarii programelor de actiune;

g)  propune realizarea si punerea in practica, de catre sistemul de supraveghere si control si alti factori abilitati a unor programe de supraveghere si control pentru evaluarea eficientei programelor de actiune;

h)  elaboreaza proiectul seturilor de masuri pentru implementarea Planului de actiune, care va cuprinde si procedurile si instructiunile pentru sistemul de supraveghere si control prevazute la art. 4 si 6 din Planul de actiune;

i)     intocmeste, conform art. 8, alin. (1) din Planul de actiune, la fiecare 4 ani, un raport pe care il inainteaza Ministerului Apelor si Protectiei Mediului si Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si pe care il publica;

j)     propune Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor si Ministerului Sanatatii si Familiei elaborarea regulamentelor, metodologiilor si procedurilor necesare implementarii Planului de actiune;

k)  colaboreaza cu ministerele si institutiile implicate in realizarea Planului de actiune precum si cu comitetele de bazin;

l)     decide asupra componentei nominale a Grupului de sprijin;

m) coordoneaza activitatea Grupului de sprijin;

n)  dispune masuri pentru ca toate sarcinile ce revin Grupului de sprijin sa fie realizate in termenele stabilite;

o)  elaboreaza si aproba documentele specifice interne, pe care le considera necesare pentru asigurarea desfasurarii activitatii sale in bune conditii;

p)  asigura dezbateri si audieri publice asupra tuturor aspectelor referitoare la derularea si punerea in practica a Planului de actiune;

q)  asigura informarea si accesul publicului privind actiunile organizate, dezbaterile si audierile publice, sedintele de lucru, prevederile Codului bunelor practici agricole, documentele oficiale ale sale si ale Grupului de sprijin.

In indeplinirea atributiilor sale, Comisia are urmatoarele drepturi:

a)   sa solicite, in conditii legale, sprijinul oricarei institutii publice in vederea obtinerii informatiilor, rapoartelor si auditurilor pe care le considera necesare, precum si in legatura cu salile necesare desfasurarii sedintelor de lucru si dezbaterilor publice;

b)  sa solicite, de cate ori este necesar, de la unitatile si complexele agricole, de la unitatile de gospodarire comunala, de la Compania Nationala "Apele Romane"- S.A., de la utilizatori si evacuatori de ape uzate si ingrasaminte de origine animala si de la alti factori abilitati, intocmirea de audituri independente privind cantitatile evacuate sau utilizate, starea de calitate a resurselor de apa, starea tehnica si functionarea sistemelor de canalizare - epurare si a utilajelor la parametrii avizati, etc.;

c)  sa solicite Grupului de sprijin sa anlizeze si sa se pronunte printr- un punct de vedere in legatura cu orice problema aparuta in desfasurarea activitatii Comisiei si a Planului de actiune;

d)  sa fie instiintata de catre Ministerul Apelor si Protectiei Mediului si Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor despre orice modificare sau completare a cadastrului apelor afectate de poluarea cu nitrati si a celor susceptibile de a fi expuse acestei poluari, precum si a listei cuprinzand zonele vulnerabile, in termen de 3 luni de la data operarii;

e)   sa solicite de la Ministerul Apelor si Protectiei Mediului rapoartele intocmite conform art. 4, alin. (1) din Planul de actiune;

f)    sa solicite Grupului de sprijin analiza si punctul sau de vedere asupra proiectului setului de masuri prevazut la art. 7, alin. (1) din Planul de actiune;

g)  sa sesizeze organele cu atributii de control din cadrul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului asupra eventualelor incalcari ale prevedrilor Legii apelor nr. 107/1996, savarsite prin poluarea cu nitrati, in mod repetat, a apelor subterane si de suprafata;

h)  sa solicite Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor, Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, Ministerului Sanatatii si Familiei si Ministerului Educatiei si Cercetarii finantarea din bugetul acestora a temelor si studiilor de cercetare - dezvoltare, necesare in desfasurarea si aplicarea Planului de actiune si a programelor de actiune referitoare la zonele vulnerabile;

i)     sa intreprinda demersurile necesare si sa propuna factorilor abilitati elaborarea, finantarea si realizarea programelor de reabilitare si/sau constructie a sistemelor de canalizare- epurare si de irigatii in zonele declarate vulnerabile sau susceptibile de a devenii vulnerabile.

Grupul de sprijin are urmatoarele atributii principale:

a)   aplica si implementeaza programele de actiune stabilite de Comisie, referitoare la ansamblul zonelor vulnerabile de pe teritoriul tarii, pentru anumite zone vulnerabile sau pentru portiuni din zonele vulnerabile;

b)  participa alaturi de Comisie la elaborarea Codului bunelor practici agricole si face propuneri de completare si reactualizare a acestuia, tinand cont de progresele in domeniu si de aparitia de noi tehnologii si practici agricole cu impact redus asupra mediului;

c)  indeplineste sarcinile ce-i revin in cadrul programului privind instruirea si informarea fermierilor in scopul promovarii Codului bunelor practici agricole;

d)  realizeaza, la propunerea Comisiei si pun in practica, alaturi de factorii abilitati, programe corespunzatoare de supraveghere si control pentru evaluarea programelor de actiune;

e)   furnizeaza Comisiei, in scopul stabilirii programelor de actiune referitoare la zonele vulnerabile, date stiintifice si tehnice necesare, din aceste zone si din zonele alaturate, in special cele referitoare la aportul de nitrati din surse agricole si din alte surse;

f)    furnizeaza Comisiei date privind conditiile specifice de mediu din regiunile vizate;

g)  sprijina Comisia la intocmirea raportului la care se face referire in art. 8, alin (1) din Planul de actiune;

h)  analizeaza si dezbate orice aspecte noi ce apar in derularea Planului de actiune si in aplicarea si implementarea programelor de actiune pentru zonele vulnerabile;

i)     sesizeaza Comisia asupra oricaror aspecte noi sau probleme aparute in derularea Planului de actiune si in aplicarea si implementarea programelor de actiune pentru zonele vulnerabile.

In indeplinirea atributiilor sale, Grupul de sprijin are urmatoarele drepturi:

a)   sa solicite, in conditii legale, sprijinul oricarei institutii publice in vederea obtinerii informatiilor, rapoartelor si datelor tehnice pe care le considera necesare, precum si in legatura cu salile necesare desfasurarii sedintelor de lucru si intrunirilor sale;

b)  sa solicite, de cate ori este necesar, unitatilor si complexelor agricole, unitatilor de gospodarire comunala, Companiei Nationale "Apele Romane"- S.A., utilizatorilor si evacuatorilor de ape uzate si ingrasaminte de origine animala si altor factori abilitati, aplicarea masurilor, prevazute in programele de actiune referitoare la zonele vulnerabile, care se refera la cantitati evacuate sau utilizate, starea de calitate a resurselor de apa, starea tehnica si functionarea sistemelor de canalizare - epurare si a utilajelor la parametrii avizati, perioadele de aplicare a ingrasamintelor, etc.;

c)  sa elaboreze si sa inainteze Comisiei propuneri de teme si studii de cercetare - dezvoltare, necesare in desfasurarea si aplicarea Planului de actiune si a programelor de actiune referitoare la zonele vulnerabile si sa solicite Comisiei desfasurarea actiunilor in vederea finantarii si realizarii acestora;

d)  sa sesizeze Comisiei care sunt localitatile, unitatile si complexele agricole din zonele declarate vulnerabile sau susceptibile de a deveni vulnerabile, unde este necesara reabilitarea si/sau constructia sistemelor de canalizare- epurare si de irigatii;

e)   sa sesizeze Comisia asupra eventualelor contraventii prevazute de Legea apelor nr. 107/1996, constatate a fi savarsite prin poluarea, in mod repetat, a apelor subterane si de suprafata, cu nitrati;

f)    sa angajeze experti locali, pe baza de contracte de colaborare, in situatii in care este necesar sa se apeleze la seviciile acestora.

Institutionalizarea Sistemului suport national integrat de monitorizare, supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole in apele subterane si de suprafata prin Ordinul 1072/2003 al ministrului agriculturii, padurilor, apelor si mediului

Ordinul aproba organizarea, in cadrul structurilor Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor, gestionat de Administratia Nationala "Apele Romane", a Monitoringului suport national integrat de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole in apele subterane si de suprafata, denumit in continuare Monitoring

Activitatile specifice ale institutiei care gestioneaza Monitoringul si sediul centrului focal sunt prevazute in anexa nr.1 la ordin.

Anexa nr. 1

De asemenea ordinul aproba programul de supraveghere si control corespunzator si procedurile si instructiunile de evaluare a datelor de monitorizare a poluantilor proveniti din surse agricole in apele de suprafata si in apele subterane, prevazute in anexa nr.2 la ordin.

Administratia Nationala « Apele Romane » are obligatia sa identifice si sa stabileasca sectiunile de monitorizare necesare, inclusiv noile sectiuni, necesarul de materiale si logistica pentru laboratoare si reteaua informatica si va realiza estimarea costurilor si cheltuielilor necesare investitiilor.

Utilizand si Metodologia de modernizare si dezvoltare a Sistemului National de Monitoring Integrat al Apelor, Administratia Nationala « Apele Romane » organizeaza si dezvolta centrul focal specific apelor, reteaua nationala de monitoring a poluantilor proveniti din surse agricole si reteaua informatica respectiva.

Monitoringul factorului de mediu, apa, este definit, in general, ca un ansamblu de masuratori, observatii, evaluari si raportari standardizate, la un moment dat , a tendintelor de distributie spatio - temporala a poluantilor evacuati, uneori in cantitati semnificative, in apele de suprafata si in apele subterane.

Rolul activitatii de monitorizare a apelor de suprafata si subterane consta in:

semnalizarea detectiei poluarilor incipiente a apelor

controlul si verificarea eficientei strategiilor de protectie

evaluarea tendintelor de evolutie a calitatii apelor

evaluarea impactului de mediu

Obiectul programelor nationale de monitorizare a apelor il constituie evaluarea si controlul calitatii acestora.

Datele de monitoring ale apelor pot servi la stabilirea conditiilor initiale, a concentratiilor finale de poluanti, dar de cele mai multe ori nu pot fi utilizate la identificarea etapelor si proceselor ce au loc in timpul poluarii decat in conditiile monitorizarii integrate a apelor si solului, a transferurilor de poluanti proveniti din surse difuze sau punctiforme din sol catre masele de ape.

Factorii care intervin in mecanismele de poluare cu azotati din   surse agricole :

Factorii principali care intervin in mecanismele de poluare cu azotati din surse agricole sunt :

Ø     structura si textura solurilor, care influenteaza viteza de infiltrare a apei in soluri (soluri permeabile nisipoase, soluri impermeabile argiloase, soluri aluviale etc.) ;

Ø     panta parcelei; terenurile in panta sporesc riscurile de scurgeri prin siroire a fertilizantilor si transferul lor rapid spre apele de suprafata ;

Ø     distanta parcelei de teren in raport cu reteaua hidrografica ;

Ø     regimul precipitatiilor; ploaia mobilizeaza formele de azot prin siroire sau infiltratie; acest factor este conditionat de :

Ø     intensitatea ploii care influenteaza fractia de apa pe care solul nu o poate absorbi prin infiltratie si care antreneaza cu ea, prin siroire, azotul organic sau mineral spre apele de suprafata; intensitatea ploii depinde de caracteristicile hidrodinamice ale solului si de durata ploii;

Ø     repartitia ploii in timp este un factor important de luat in considerare alaturi de ciclul agronomic al diferitelor culturi.

Ø     regimul termic in perioada iernii (ierni blande si reci sau ierni umede si uscate) influenteaza viteza de mineralizare a azotului organic din sol;

Ø     natura si invelisul solului, influenteaza capacitatea vegetatiei de a extrage azotul (soluri goale, necultivate, soluri cultivate, soluri acoperite de pasuni de mai mult de 6 luni, soluri acoperite cu culturi speciale, vita- de-vie, pomi fructiferi, zarzavaturi, culturi horticole, culturi de sera). Solurile goale, necultivate pe timpul iernii constituie un factor de risc pentru poluarea cu azotati ;

Ø     practici de irigare, prin care aportul in exces al apei evacuata in afara sistemului radicular antreneaza formele de azot la traversarea solului, fie spre apele de suprafata, prin siroire, fie spre apele subterane prin infiltrare. Suprairigarea este indusa primavara atunci cand solurile beneficiaza de o parte din umiditatea achizitionata in timpul iernii; ca urmare creste riscul poluarii caci fertilizatorii sunt folositi partial de vegetatie.

In tabelul nr.1 sunt prezentati factorii care induc sensibilitate la transferul fertilizantilor in circuitul apei:

Tabelul nr.1

Se impune, in concordanta cu cerintele Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, aprobat prin HG964/2000, infiintarea si dezvoltarea unui Sistem suport national de monitoring integrat de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti provenit din surse agricole, format din doua subsisteme interactive pentru apa si sol.

. Monitorizarea apelor de suprafata din punct de vedere al continutului de azotati proveniti din surse agricole

Programul de monitoring a calitatii apelor de suprafata privind concentratiile de azotati proveniti din surse agricole difuze va fi adoptat pentru evaluari la nivel regional si uzual pentru evaluari la nivel local.

Concentratiile de azotati pot fi masurate pe perioade lungi de timp, in vederea caracterizarii calitatii apelor din punct de vedere al continutului de azotati ca o functie de loc ( arie ) si timp.

Pe aceasta cale se sigura si posibilitatea evaluarii efectelor masurilor de reglementare.

Elemente necesare elaborarii sistemului de monitorizare

Pentru dezvoltarea unui sistem de monitorizare a calitatii apelor de suprafata poluate cu azotati proveniti din surse agricole este necesar a se realiza urmatoarele obiective :

Ø     stabilirea (definitivarea) retelei de monitorizare pe bazin hidrografic; se refera la selectionarea sectiunilor de supraveghere a calitatii apelor dulci de suprafata , in special a celor care sunt destinate potabilizarii.

Ø     frecventa de monitorizare

Ø     stabilirea protocolului de prelevare probe

Ø     stabilirea protocolului analitic

Ø     limita de cuantificare

Ø     evaluarea statistica a rezultatelor analitice

In vederea stabilirii celor mai reprezentative puncte (statii) de supraveghere (pentru prelevarea de probe de apa) este necesar a se cunoaste :

Ø     sursele agricole de poluare difuza

Ø     importanta lor relativa in evaluarea riscului de poluare cu nitrati

Ø     incidenta globala a altor surse de poluare cu azotati.

Sursele agricole cu risc de poluare difuza cu nitrati sunt reprezentate de :

Ø     practicile agricole ale solurilor

Ø     complexele de crestere a animalelor

In fiecare bazin hidrografic aceste activitati agricole sunt foarte diversificate. Astfel in cazul culturilor se disting mai multe tipuri :

Ø       cereale paioase : grau, orz, ovaz, secara, sorg

Ø       porumb

Ø       sfecla de zahar

Ø       cartofi

Ø       legume

Ø       oleaginoase ( floarea soarelui, rapita )

Ø       culturi permanente

Ø       culturi speciale in aer liber : vita de vie, pomi fructiferi

Ø       culturi de sera

Ø       culturi tehnice: in , canepa, bumbac

Ø       culturi furajere: trifoi etc.

Pe langa acestea sunt considerate surse difuze si suprafetele de sol permanent inierbate ( pasunile si finetele).

De asemenea, in ceea ce priveste cresterea animalelor exista diferente in privinta distributiei acestora pe suprafata bazinelor hidrografice. Exista exploatatii agricole de dimensiuni foarte mici la nivel de gospodarii individuale, dar si ferme mari si mijlocii.

Fiecare din aceste surse agricole au o pondere diferita in ceeace priveste contibutia la poluarea cu nitrati a apelor de suprafata, prin fenomene de siroire .

Pentru selectarea sectiunilor de control se va lua in considerare urmatoarea metodologie :

Ø     in cazul activitatii agricole "culturi" :

Ø     se va realiza inventarierea tuturor tipurilor de culturi practicate in judetele din cadrul fiecarui bazin hidrografic .

Ø     se va calcula suprafata ocupata de fiecare tip de cultura in raport cu suprafata fiecarui judet (%).

Ø     se vor selecta tipurile de culturi dupa indexul de azot ( cantitatea de azot indepartata din sol dupa fiecare tip de cultura). Pentru culturile agricole continue de lunga durata (culturi pe asolamente) este necesar a se lua in considerare doar ultimul tip de cultura pentru estimarea indexului de azot si istoria campului pe mai mult de 1 an.

Indexul de azot pentru fiecare tip de cultura serveste la evaluarea proportiei de azot aplicate corespunzator.

Ø     se vor selecta tipurile de culturi in ordinea descrescatoare a raportului si dupa indexul de azot si se vor da note fiecarui tip de cultura . Notele date culturilor care sunt tratate cu fertilizatori se pot da si dupa confruntarea prin anchete pe teren cu calendarul tratamentelor si cu perioadele de timp in care ploile sunt favorabile pentru aparitia siroirilor (aceste perioade se definesc prin analize statistice asupra duratei si intensitatii episoadelor pluviale).

Ø     In cazul activitatii agricole de "crestere a animalelor ":

Ø     se vor inventaria fermele existente pe suprafata judetelor strabatute de fiecare bazin hidrografic

Ø     se vor delimita aceste ferme dupa numarul de capete, pe categorie de animal: ferme mici, mari si mijlocii dupa numarul de capete, pe categorii de animal:

porci - < 10.000 capete; > 100.000 capete; 10.000 - 100.000 capete.

bovine - < 50 capete; > 1.000 capete; 50 - 1.000 capete

ovine - 200 capete; 10.000 capete; 3.000-5.000 capete

pasari - < 100.000 capete; > 1.000.000 capete; > 100.000 capete;

Ø     se va stabili cantitatea de dejectii evacuata de la fiecare ferma.

Ø     se va evalua continutul in azot al dejectiilor pe categorie de animal.

Ø     se vor selecta fermele in ordinea descrescatoare a continutului de azot al dejectiilor raportat la numarul de animale.

Ø     se va urmari modul de distributie al acestor ferme fata de bazinul hidrografic respectiv.

Datele respective vor fi furnizate de MAPAM si unitatile din subordine, pe baza recensamantului agricol si horticol; Institutul National de Pedologie si Agrochimie realizeaza cartari agrochimice si harti cu situatia nutrientilor din solurile utilizate ca terenuri agricole si a zonelor identificate ca fiind vulnerabile sau potential vulnerabile.

Prin marcarea pe harta unui bazin hidrografic a distributiei suprafetelor de sol ocupate de culturi si a celor ocupate de ferme zootehnice (inclusiv structurile de stocare a dejectiilor animaliere solide, semilichide si lichide) se pot urmari, din amonte spre aval, zonele unde predomina aceste surse de poluare difuza cu azotati si se poate aprecia corect pozitionarea statiilor de monitorizare a continutului de azotati din apele de suprafata.

La aprecierea pozitionarii acestor statii trebuie luata in considerare si situatia referitoare la identificarea tronsonelor de emisari afectate de poluarea cu nitrati din surse agricole sau posibil a fi afectate in viitor.

Prelevarile consecutive, la intervale regulate, din acelasi punct de prelevare trebuie sa dea un grad de confidenta a valorilor obtinute cuprinse intre 90-95%.

Monitorizarea apelor subterane din punct de vedere al continutului de azotati proveniti din surse agricole

Deoarece aproximativ 50% din populatia urbana si 95% din gospodariile rurale depind de apa subterana pentru alimentarea cu apa potabila este important de a se tine seama de caracteristicile de baza ale acestei resurse.

Apa subterana constituie o resursa valoroasa de apa si din acest motiv sunt necesare informatii detaliate (complete si precise) pentru evaluarea starii ei actuale.

Apa subterana este, nu numai o resursa, ci o caracteristica importanta a mediului natural, caracterizata de transport de poluanti de la suprafata.

Perioada medie de raspuns, la intrarile de poluanti de la suprafata, a forajelor de alimentare cu apa subterana de mare adancime este de ordinul deceniilor. Raspunsul lent, datorat vitezei scazute a miscarii apei, arata ca analiza poluantilor din puturile de alimentare cu apa de adancime este un indicator slab al starii de deteriorare a calitatii apei din sistemul apei subterane luat ca un intreg.

De multe ori, apele subterane se alimenteaza prin infiltratie din bazinul hidrografic de la suprafata dar si din bazinele hidrografice vecine, situatie frecvent intilnita la masivele de carst, in care apa circula in fisurile rocilor si poate sa apara sub forma de izvoare la departari mari.

Stratele de apa subterana fiind alimentate aproape integral de precipitatiile atmosferice, fie direct, fie prin intermediul raurilor si al lacurilor, debitul si nivelurile acestora sunt variabile in timp in functie de cantitatea de precipitatii, cu o intarziere , care se datoreaza timpului de infiltratie si duratei de circulatie a apei prin pamant pana la locul considerat al sursei.

Deoarece viteza de miscare a apei subterane este mica (m/zi, sau mai putin) intirzierea in producerea maximelor si minimelor de debit si de nivel, fata de perioadele corespunzatoare de precipitatii abundente, respectiv de seceta, este de ordinul saptamanilor sau chiar al lunilor.

Monitorizarea calitatii apei subterane fiind un proces complex, necesita stabilirea de programe de monitorizare pe termen lung sau scurt.

Elemente necesare elaborarii sistemului de monitorizare

Pentru dezvoltarea unui sistem de monitorizare a calitatii apelor subterane poluate cu azotati proveniti din surse agricole este necesar a se realiza aceleasi obiective ca si cele pentru apele de suprafata :

Ø     stabilirea retelei de monitorizare pe bazin hidrografic; se refera la selectionarea statiilor de supraveghere a calitatii apelor subterane .

Ø     frecventa de monitorizare

Ø     stabilirea protocolului de prelevare probe

Ø     stabilirea protocolului analitic

Ø     limita de cuantificare

Ø     evaluarea statistica a rezultatelor

In vederea stabilirii celor mai reprezentative statii de supraveghere (foraje de observatii ) este necesar a se cunoaste :

Ø     sursele agricole de poluare difuza

Ø     importanta lor relativa in evaluarea riscului de poluare cu nitrati

Ø     incidenta globala a altor surse de poluare cu azotati

Ø     corpuri de ape subterane afectate de poluarea cu azotati proveniti din surse agricole si a celor susceptibile de a fi afectate de aceasta poluare (in functie de evolutia in timp a parametrului urmarit in forajele de alimentare care fac parte din reteaua de monitorizare existenta - retea care se refera la calitatea acestor ape din punct de vedere al tuturor parametrilor fizico - chimici ce refecta starea chimica a apelor subterane).

Se recomanda utilizarea aceleiasi metodologii de stabilire a amplasarii forajelor de observatii ca cea descrisa pentru stabilirea punctelor de supraveghere pentru apele de suprafata.

Proiectarea retelelor de monitorizare pentru apele subterane este extrem de importanta, deoarece trebuie obtinut maximum de informatii cu privire la extinderea poluarii cu azotati in apele subterane, care constituie de cele mai multe ori singura sursa de apa potabila (ex. in zonele rurale).

Amplasarea si proiectarea forajelor de observatie, trebuie sa fie adecvate in functie de:

Ø     scopul pentru care este utilizat forajul (masurarea nivelelor de apa, colectarea probelor de apa ) ;

Ø     adancimea care trebuie atinsa; coloana filtranta a unui foraj trebuie sa fie indeajuns de lunga pentru a intersecta zona saturata peste intervalul de fluctuatii anuale ale nivelului apei; diametrul interior cel mai potrivit este in general cuprins intre 51,8 mm si 102 mm.

O coloana filtranta mai lunga are o mai mare probabilitate de intersectie a penei de poluare cu azotati; la forajele de observatie cu scopuri multiple (ex. detectarea lichidelor in faza neacvifera, colectarea probelor de apa din stratul superior al acviferului) ; lungimea coloanei filtrante poate varia de la 6 m la un minimum de 1,5 m; forajele cu diametre mai mici de 25 mm - 51,8 mm ( piezometre ) instalate de obicei in acvifere au coloana filtranta foarte scurta, punctul de masura fiind la baza forajului si nu la nivelul suprafetei apei.

Pentru evaluarea extinderii poluarii cu nitrati, forajul trebuie sa deschida perfect toata partea saturata a acviferului freatic cu coloana filtranta.

Dupa ce s-a stabilit locul forajului de observatie si acesta a fost executat, se pot preleva probe de la diferite adancimi.

La stabilirea retelei de monitorizare a calitatii apelor subterane trebuie luate in considerare si continutul azotatilor din apele freatice, amplasate pana la adancimea de 30 m (apa din fantanile particulare), care constituie sursa de apa pentru majoritatea localitatile rurale .

Obiectivele primare ale unei retele de foraje de observatie sunt:

asigurarea accesului pentru masurarea nivelelor apei subterane sau a suprafetei piezoelectrice a acviferului;

prelevarea probelor de apa subterana

Forajele de observatie furnizeaza de asemenea date hidrogeologice si ajuta la determinarea proprietatilor hidraulice ale formatiunii in care se produce poluarea cu azotati (Marino si Luthin, 1982).

Frecventa de monitorizare a continutului de azotati (proveniti din surse agricole) din apele subterane, trebuie stabilita pe baza acelorasi date ca si cele pentru apele de suprafata. Se va realiza de catre A.N. "Apele Romane" si Directiile de apa bazinale.

Protocolul de prelevare probe de ape subterane trebuie sa respecte instructiunile de prelevare prevazute in stasurile in vigoare: SR ISO 7890/3-2000, privind determinarea continutului de azotati din apa bruta si apa potabila. Se va realiza de catre A.N. "Apele Romane" si Directiile de apa bazinale.

Protocolul analitic trebuie sa respecte instructiunile de determinare a azotatilor conform metodelor standard de masurare, care pot fi supuse reactualizarii, in functie de progresele in domeniu si de aparitia de noi metode standard de analiza si masurare; actualmente concentratia de

azotati se va determina conform metodei standard (metoda spectrometrica cu acid sulfosalicilic) prevazuta in SR ISO 7890/3- 2000. Se va realiza de catre A.N. "Apele Romane" si Directiile de apa bazinale.

Limita de cuantificare a continutului de azotati din apele subterane, conform cerintelor din Planul de actiune, este cea prevazuta in normativele in vigoare.

Evaluarea statistica a rezultatelor analitice se bazeaza pe incadrarea in standardele de calitate amintite, in baza programului de monitorizare realizat de A.N."APELE ROMANE". Se pot utiliza cerinte similare cu cele prevazute in NTPA 013, conform H.G. nr. 100/2002.

Pentru protectia apelor subterane fata de impacturile negative ale activitatilor agricole, este necesar a se prevedea in cadrul protocoalelor de reglementare un sistem cuprinzator de monitorizare al solului si al apei subterane .

Poluarea cu azotati a apelor subterane datorita activitatilor agricole necesita pe langa controlul calitatii apei subterane si informatii asupra proprietatilor solului.

Solul a fost caracterizat la o adancime maxima de 2m, dar interesul crescut pentru caracteristicile solului s-a extins la adancimi mai mari de 2 m.

Limita cea mai scazuta a solului cu roca dura sau cu materia pamantoasa este teoretic delimitata de animale, radacini sau alte amprente de activitate biologica. Astfel limita cea mai de jos a solului este in mod normal limita activitatii biologice, care in general coincide cu adancimea obisnuita a radacinilor plantelor perene. Daca totusi, exista activitate biologica sau alte procese pedogenetice care se extind la mai mult de 200cm, limita cea mai de jos a solului, o stabilim arbitrar la 200cm.

Conditiile de sol, drenajul si permeabilitatea sunt strans legate de productivitatea recoltelor performante; constituindu-se ca factori determinanti.

Cand apar infiltratii dupa o ploaie sau dupa irigatii, zona de sol cedeaza o parte de substante minerale (azotati) in apa de infiltratie si astfel apar numeroase efecte importante ca rezultat al scurgerii apei in substrat. Aceste efecte sunt transmise in primul rand in zona saturata a solului cunoscuta sub numele de acvifer.

Principiile de baza ale caracteristicilor solului si ale apei subterane sunt direct legate de procesul de curgere a apei si a transferului de substanta/energie.

Pana nu de mult, accentul major al monitorizarii a fost pus pe prelevarea de probe de apa subterana, ignorand tehnicile de monitorizare a zonelor vadoase pentru detectarea din timp a deplasarii poluantilor (ex. azotati).

Monitorizarea zonei vadoase (nesaturata) alaturi de monitorizarea zonei saturate (zonei acvifere subterane ) este necesara pentru:

evaluarea transportului de fertilizatori aplicati culturilor agricole .

caracterizarea extinderii spatiale a poluarii ce rezulta din folosinta istorica a terenului in zona de interes.

Monitorizarea zonelor saturate ( acvifere subterane

Stratele de apa subterana fiind alimentate aproape integral de precipitatiile atmosferice, fie direct, fie prin intermediul raurilor si al lacurilor, debitul si nivelurile acestora sunt variabile in timp, in functie de cantitatea de precipitatii, cu o intarziere , care se datoreste timpului de infiltratie si duratei de circulatie a apei prin pamant pana la locul considerat al sursei.

Deoarece viteza de miscare a apei subterane este mica (m/ zi, sau mai putin), intirzierea in producerea maximelor si minimelor de debit si de nivel, fata de perioadele corespunzatoare de precipitatii abundente, respectiv de seceta, este de ordinul saptamanilor sau chiar al lunilor.

Cand se produce poluare punctiforma, impurificatorii patrund in sistemul de curgere al apei subterane si sunt purtati in aval (miscare de advectie), formand o pana de poluare ; forma penei este influentata de alti factori, incluzand doua tipuri de dispersie hidraulica: amestecul mecanic si difuzia moleculara.

Densitatea substantelor poluante in raport cu apa, precum si natura hidraulica a acviferului (omogenitatea, izotropia, grosimea) vor determina penetrarea pe verticala a penei deoarece aceasta se deplaseaza in aval.

In functie de caracteristicile fizice si biochimice ale materialului saturat, dispersia poate fi de o magnitudine chiar mai mare decat miscarea longitudinala (advectie) in acvifer. Insa, cel mai adesea amestecul mecanic cuplat cu fluxul advectiv creeaza pene de forma eliptica.

Cu cat aria totala acoperita de pana este mai mare, cu atat impurificatorii devin mai diluati.

Pentru a determina dimensiunile unei pene, forajele de observatie pot fi instalate temporar in acvifer, pentru a preleva probe de apa. O analiza a nivelurilor relative de apa sau a suprafetei piezoelectrice in foraje va arata directia fluxului apei subterane.

Poluarea difuza care sta la baza incarcarii cu azotati a apelor nu este generata de un singur eveniment sau actiune, prin urmare se produce consecvent o intindere larga a impurificatorilor in stratele acvifere.

Frecvent, monitorizarea apei subterane are doua obiective principale: evaluarea extinderii si/sau evolutia contaminarii apei subterane de la o sursa cunoscuta si monitorizarea unei surse potentiale a poluarii apei subterane (Showalter, 1985).

Monitorizarea continua este ceruta in timpul unui program de actiuni de remediere, pentru a evalua progresul sau succesul in decontaminarea solului sau a apelor subterane in zona.

Proiectarea adecvata a sistemului de monitoring pentru stabilirea concentratiilor azotatilor are drept scop evaluarea si managementul de risc pentru producerea unei astfel de poluari si imbunatatirea calitatii resurselor de apa afectate de poluarea cu nitrati.

Proiectarea unui sistem de monitoring in sprijinul evaluarii poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole se va realiza la nivel de bazin hidrografic .

Eforturile de monitorizare implica in general o gama diversa de scari spatiale si temporale, depinzand de utilizarea datelor rezultate privind calitatea solului si apei subterane. Scara spatiala de monitorizare dicteaza in general rezolutia temporara de prelevare.

Astfel, supravegherea la scara regionala (bazine hidrografice) implica monitorizarea pe termen lung (ani) a schimbarilor sezoniere, spre deosebire de caracterizarea specifica zonei detaliata a unitatilor spatiale mici (campuri), care pot necesita diagrame de prelevare zilnice sau chiar orare.

Institutionalizarea Sistemului suport national integrat de monitorizare, supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole in sol si a Sistemului de management al reziduurilor organice provenite din agricultura prin Ordinul comun nr. 242/197/2005 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale

Ordinul aproba organizarea Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati, gestionat de Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului (ICPA) Bucuresti, denumit in continuare Monitoring sol.

Activitatile specifice ale institutiei de referinta care gestioneaza Monitoringul solului si sediul centrului focal sunt prevazute in anexa nr.1 la ordin, reprodusa mai jos:

Anexa nr. 1

De asemenea aproba Programul de organizare a Sistemului national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati, prevazut in anexa nr.2 la ordin.

In termen de un an de la intrarea in vigoare a acestui ordin, Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului (ICPA) Bucuresti, impreuna cu Administratia Nationala « Apele Romane », va elabora Programul de supraveghere si control corespunzator, procedurile si instructiunile de evaluare a datelor de monitorizare a poluantilor proveniti din surse agricole in sol si apele subterane, precum si ajustarea metodologiilor de revizuire a zonelor vulnerabile.

In termen de un an de la intrarea in vigoare a acestui ordin, Institutul National de Cercetare - Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului (ICPA) Bucuresti va stabili necesarul de materiale si logistica pentru laboratoare, reteaua informatica si bazele de date, va realiza estimarea costurilor si cheltuielilor necesare investitiilor, iar impreuna cu Administratia Nationala « Apele Romane », va incepe identificarea si stabilirea sectiunilor de monitorizare necesare, inclusiv noile sectiuni.

In termen de doi ani de la intrarea in vigoare a acestui ordin, dar nu mai tarziu de 31 decembrie 2006, utilizand si Metodologia de organizare si dezvoltare a Sistemului National de Monitoring Integrat al Resurselor de Ape si Zonelor Protejate se va organiza si dezvolta centrul focal specific solului si zonelor vulnerabile, acreditarea si dotarea laboratoarelor acestuia, si va incepe organizarea si dezvoltarea retelei nationale de monitoring a nitratilor proveniti din surse agricole, a retelei informatice si bazei nationale specifice de date.

In paralel se vor dota si acredita laboratoarele Oficiilor Judetene de Studii Pedologice si Agrochimice, implicate de asemenea in organizarea si functionarea Monitoringului solului, si se va incepe organizarea si dezvoltarea retelelor de monitoring si a sistemelor informatice si bazelor de date judetene.

Elaborarea si aprobarea prin Ordinul comun nr. 296/216/2005 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale a Programului cadru de actiune tehnic pentru elaborarea Programelor de actiune in zonele vulnerabile.

Ordinul aproba Programul cadru de actiune tehnic pentru elaborarea programelor de actiune in zone vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole prevazut in anexa la ordin si stabileste in continuare procedura si modul de elaborare si avizare a programelor de actiune.

Comitetele de bazin, infiintate conform art.47 din Legea apelor nr.107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, stabilesc procedeul de elaborare, reexaminare sau de revizuire a programului de actiune pentru punerea in practica in zonele vulnerabile ori in fiecare parte a zonei vulnerabile si organizeaza grupuri de lucru care cuprind reprezentanti ai administratiei publice locale, directiile pentru agricultura si dezvoltare rurala, organizatii profesionale agricole si zootehnice, directiile de sanatate publica, colectivitati teritoriale, directiile de gospodarire a apelor, oficii judetene de studii pedologice si agrochimie, agentii si asociatii de protectia mediului si a consumatorilor si (in masura in care este necesar) toate persoanele sau organismele competente din domeniu (15-20 de persoane).

Situatia zonelor vulnerabile va fi examinata dupa stabilirea sau actualizarea unei diagnoze (identificari) a diferitelor surse de poluare cu nitrati proveniti din activitati agricole (culturi si zootehnie) si a importantei acestora in raport cu alte surse de poluare cu azot (neagricole).

Diagnoza este realizata pe baza analizelor cu privire la:

caracteristicile mediului receptor (starea de calitate a apelor de suprafata si subterane)

caracteristicile reliefului si ale solului, capacitatea de productie si conditiile pedohidrogeologice;

caracteristicile sistemelor agricole (actuale si istorice), care sunt prezente in zonele vulnerabile;

clima;

riscurile pe care activitatile agricole le produc asupra calitatii apei si ecosistemelor acvatice.

Diagnoza conduce la identificarea masurilor si actiunilor specifice pentru fiecare zona vulnerabila sau portiune de zona vulnerabila. Identificarea si stabilirea cu precizie a acestor masuri si actiuni vor permite stabilirea programului de actiune.

Sarcinile si componenta grupului de lucru vor fi avizate de Comisia pentru aplicarea Planului de actiune pentru protectia apelor impotriva poluarii cu nitrati proveniti din surse agricole, infiintata prin Hotararea Guvernului nr. 964/2000, iar un comitet stiintific si tehnic national format din specialisti ai Institutului National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului-ICPA Bucuresti si ai Administratiei Nationale "Apele Romane" va evalua si va confirma comisiei rigurozitatea diagnozei, corectitudinea si legitimitatea grupului de lucru si corectitudinea evaluarii impactului asupra riscurilor poluarii apelor si solului cu nitrati.

Masuri si actiuni suplimentare de punere in practica in zonele vulnerabile sau parti ale zonelor vulnerabile sunt definite pe baza diagnozei. Ele sunt destinate reducerii poluarii apelor provocata sau indusa de nitratii proveniti din agricultura, in cazul in care masurile obligatorii cuprinse in anexa nr. 4 la Planul de actiune, aprobat prin Hotararea Guvernului Romaniei nr. 964/2000, si in Codul de bune practici agricole nu sunt considerate suficiente pentru realizarea obiectivelor directivei. Totalitatea masurilor si actiunilor, inclusiv cele suplimentare, formeaza programul de actiune consolidat.

Aplicarea prevederilor Codului de bune practici agricole de catre fermieri si producatori agricoli este obligatorie in zonele vulnerabile.

Comitetul de bazin inceteaza (opreste) programul de actiune privitor la o zona vulnerabila/zone vulnerabile si parti ale acestora din teritoriul sau, dupa consultarea cu comisia, si dispune elaborarea si aprobarea unui nou program de actiune. El ia aceasta hotarare, daca aceste programe nu sunt eficiente, daca masurile si actiunile nu sunt suficiente ori sunt improprii, daca acestea nu sunt aplicate corespunzator sau in functie de evolutia cunostintelor stiintifice si tehnice ori de evolutia starii mediului.

Fiecare program de actiune precizeaza indicatorii care permit urmarirea si evaluarea eficacitatii sale.

Comitetul de bazin, dupa consultarea directiilor pentru agricultura si dezvoltare rurala, va desemna (specifica) unul sau mai multe organisme insarcinate cu obtinerea informatiilor de la agricultori care sa permita aprecierea si analiza evolutiei actiunilor intreprinse si a implementarii masurilor, a riscurilor de poluare a apelor cu nitrati si va furniza analiza integrala sau partiala a acestor informatii ori sinteza ei catre Sistemul national de monitoring integrat al solului, de supraveghere, control si decizii pentru reducerea aportului de poluanti proveniti din surse agricole si de management al reziduurilor organice provenite din zootehnie in zone vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati, gestionat de Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului-ICPA Bucuresti, infiintat prin Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale nr. 242/197/2005.

Comitetul de bazin intocmeste un raport care sa evidentieze modalitatile de punere in practica, progresele realizate in limitarea practica a riscurilor de poluare cu azot a apelor si evolutia continutului de nitrati al acestora. Raportul va fi intocmit inainte de incheierea anului pentru reexaminarea programului de actiune prevazut. Reexaminarea va avea loc nu mai tarziu de 20 decembrie 2008 si apoi o data la 2 ani.

Programul de actiune poate fi unic pentru bazinul/spatiul hidrografic si toti producatorii agricoli si fermierii trebuie sa-l respecte in exploatatiile agricole situate in zone vulnerabile.

Programul local de actiune aprobat de comisie va fi distribuit tuturor institutiilor si factorilor implicati si un duplicat va fi afisat obligatoriu la primaria comunei din zona vulnerabila. Fiecare producator agricol sau fermier din zona vulnerabila va primi de la primarie un duplicat si va semna un tabel de confirmare a primirii.

Continutul programului de actiune

Partea I

1.1 Principii generale in care sunt prezentate rezultatele diagnozei si concluziile acesteia

Partea a-II-a

Definirea continutului masurilor programului de actiune

2.1. Obligatia de a stabili un plan de fertilizare si de a completa un caiet de evidente a aplicarilor pe camp a fertilizantilor cu azot, organici si minerali. Documentele pentru evidenta tipurilor si modului de aplicare a ingrasamintelor

2.2. Obligatia de a respecta cantitatea maxima de azot continuta in dejectiile imprastiate (aplicate) anual

2.3. Obligatia de a imprastia fertilizanti organici si minerali pe baza echilibrului fertilizarii cu azot pe parcela pentru toate culturile si de a respecta elementele de calcul ale normei de aplicare si modalitatile de fractionare, facand deosebirea, daca este cazul, intre culturile irigate si neirigate. Reducerea aporturilor de azot provenit din apele reziduale (efluenti zootehnici)

2.3.1. Echilibrarea fertilizarii cu azot a parcelei irigate

2.4. Tipurile de fertilizanti si obligatia de a respecta perioadele de interdictie (restrictionare) de aplicare (imprastiere)

2.5. Obligatia de a respecta conditiile particulare de aplicare (imprastiere) a fertilizantilor azotati organici si minerali (cazuri specifice)

1^o In vecinatatea apelor de suprafata

2^o Pe terenuri in panta

3^o Pe terenuri saturate de apa, inundate, inghetate sau acoperite de zapada

2.6. Depozitarea dejectiilor zootehnice. Obligatia de a dispune de o capacitate etansa de stocare

2.7. Gestionarea durabila a terenurilor agricole

2.8. Limitarea aporturilor de azotati minerali si alte masuri

2.8.1. Indicatorii de supraveghere si evaluare a programelor de actiune

2.8.2. Dispozitii pentru micile ferme de crestere a animalelor cu potential de dezvoltare si a celor detinute de tinerii agricultori

2.9. Alte masuri de remediere ce permit limitarea restrictionarilor si a efectelor socioeconomice nefavorabile asupra producatorilor agricoli si fermierilor

2.10. Masuri de sensibilizare, formare si consiliere a producatorilor agricoli implicati in implementarea programului de actiune

Anexe ale programului de actiune:

1. Lista comunelor din bazinul/spatiul hidrografic, zone vulnerabile, pentru care se aplica programul de actiune.

2. Concluziile diagnozei.

3. Modele de planuri de fertilizare si de caiete de evidenta a distribuirilor de ingrasaminte si documente insotitoare.

4. Modalitati de calcul al cantitatii maxime de azot in dejectii.

5. Modalitati de calcul al echilibrului fertilizarii cu azot si documente insotitoare.

6. Reguli de gestionare durabila a terenurilor agricole.

Aprobarea listei localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole si a listei localitatilor din bazinele/spatiile hidrografice unde exista surse de nitrati din activitati agricole (zone vulnerabile si potential vulnerabile) prin Ordinul comun nr. 241/196/2005 al ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului agriculturii, padurilor si dezvoltarii rurale.

Ordinul aproba lista localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole, prevazuta in anexa nr.1 la ordin, aproba lista localitatilor din bazinele/spatiile hidrografice unde exista surse de nitrati din activitati agricole, prevazuta in anexa nr.2. De asemenea prevede ca in termen de 2 ani de la intrarea in vigoare a prezentului ordin, dar nu mai tarziu de 31 decembrie 2006, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului-ICPA Bucuresti, impreuna cu Administratia Nationala " Apele Romane" , va efectua o revizie finala a listelor prevazute in anexele 1 si 2 la ordin, iar in termen de 4 ani de la intrarea in vigoare a prezentului ordin, dar nu mai tarziu de 31 decembrie 2008, Institutul National de Cercetare-Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie si Protectia Mediului-ICPA Bucuresti, impreuna cu Administratia Nationala "Apele Romane", va stabili zonele vulnerabile si potential vulnerabile la poluarea cu nitrati din surse agricole, la nivel de cadastru agricol, si va intocmi hartile cu aceste zone.

Listele cu zonele vulnerabile sunt reproduse mai jos:

Lista localitatilor pe judete unde exista surse de nitrati din activitati agricole

Anexa nr.2

Lista localitatilor din bazinele/spatiile hidrografice unde exista surse de

nitrati din activitati agricole

Spatiul hidrografic Somes - Tisa

Spatiul hidrografic Crisuri

Bazinul hidrografic Mures

Spatiul hidrografic Banat

Bazinul hidrografic Jiu

Bazinul hidrografic Olt

Spatiul hidrografic Arges - Vedea

Spatiul hidrografic Buzau - Ialomita

Spatiul hidrografic Siret

Spatiul hidrografic Prut - Barlad