ORGANIZAREA ACTIVITATII DE MANIPULARE A MARFURILOR LA LOCURILE DE INCARCARE-DESCARCARE

Transporturi

ALTE DOCUMENTE

EXPEDITIA INTERNATIONALA

TRANSPORTUL AERIAN

TRANSPORTURILE NECONVENTIONALE

LIMITAREA SI INLATURAREA OBSTACOLELOR PE AEROPORTURI

CONTRACTUL DE TRANSPORT NAVAL

EXECUTAREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT AUTO

INCHEIEREA CONTRACTULUI DE TRANSPORT DE MARFURI PE CALEA FERATA

EXPEDITIILE INTERNATIONALE

ASIGURARILE INTERNATIONALE

Perspectivele serviciilor de transporturi in perioada 2003-2007

ORGANIZAREA ACTIVITATII DE MANIPULARE A MARFURILOR LA LOCURILE DE INCARCARE-DESCARCARE

Operatiile procesului de transport se pot grupa in operatii de deplasare a autovehiculelor si implicit a marfurilor (calatorilor) si operatii de manipulare a marfurilor pentru incarcarea (descarcarea) autovehiculelor.

Operatiile de manipulare a marfurilor sunt din punct de vedere al utilizarii autovehiculelor, durate de stationare, iar nivelul de mecanizare al acestora nu este intotdeauna similar cu cel al operatiilor de deplasare. Aceste elemente de diferentiere sunt cauzele consumului mai mare de munca manuala si de timp la operatiile de manipulare, de unde si necesitatea unei atentii deosebite pentru organizarea activitatii de manipulare a marfurilor.

Locurile de incarcare-descarcare a autovehiculelor sunt spatii amenajate, de regula, sub forma de rampe, unde autovehiculele sosesc si se plaseaza in diferite pozitii f 111j95b ata de frontul de incarcare-descarcare: perpendicular, paralel sau in diagonala fata de acesta. La fiecare loc de incarcare-descarcare se efectueaza incarcarea (descarcarea) unui singur autovehicul. Mai multe locuri de incarcare-descarcare formeaza un punct de incarcare-descarcare.

Punctul de incarcare-descarcare reprezinta amplasamente permanente, special amenajate, pentru efectuarea operatiilor de incarcare-descarcare a autovehiculelor si unde se intocmesc formele de primire sau expediere a acestora. Amplasarea punctelor trebuie facuta rational, in raport cu caile de acces, cu spatiile de manevra precum si al dotarii cu instrumente de manipulare astfel incat incarcarea sau descarcarea sa se faca in cel mai scurt timp. Activitatea punctelor de incarcare-descarcare este caracterizata cu ajutorul mai multor indicatori.

Capacitatea orara a locului de (postului) de incarcare-descarcare exprimata in tone C_h(t) si in autovehicule C_h(a) se determina pe baza urmatoarei relatii:

unde:

- timpul mediu de incarcare-descarcare pe tona; se determina cu relatia:

unde:

	timpul mediu de incarcare-descarcare pe cursa
c	capacitatea nominala a autovehiculelor;
CUT	coeficientul de utilizare a tonajului;
	coeficient de neuniformitate a sosirii autovehiculelor la punctul de incarcare-descarcare;

Numarul locurilor de incarcare-descarcare ce compun un punct de incarcare-descarcare (N_l):

, unde:

Q_z	cantitatea zilnica de marfa planificata pentru incarcare-descarcare;
H_z	programul zilnic de lucru al punctului de incarcare-descarcare [ore-zi];

Frontul de incarcare-descarcare reprezinta spatiu minim de acces necesar autovehiculelor, la locurile de incarcare-descarcare. Lungimea frontului de incarcare-descarcare se stabileste in functie de modul de asezare a autovehiculelor fata de axa longitudinala a rampelor de incarcare-descarcare, de numarul locurilor de incarcare-descarcare, de dimensiunea de gabarit a autovehiculelor.

L_f(l) =N_l (L+d)+d [m] si L_f(p) =N_l (l+d)+d [m]

L_f(l) si L_f(p)	lungimea frontului de incarcare-descarcare pentru asezarea longitudinala si perpendiculara a autovehiculului;
L si l	lungimea (dimensiunea longitudinala) si latimea (dimensiunea transversala) de gabarit a autovehiculelor [m];
d	distanta minima intre autovehicule [m].

Cand autovehiculele sunt plasate in diagonala fata de frontul de incarcare-descarcare, la determinarea lungimii acestuia, trebuie sa se tina seama si de unghiul de asezare al acestora.

In functie de numarul locurilor care formeaza punctul de incarcare-descarcare si de capacitatea orara a acestora se poate determina capacitatea de incarcare-descarcare a punctului, in tone C_hp(t) si autovehicule C_hp(a):

C_hp(t) = N_l C_h(t) si C_hp(a) = N_l C_h(a)

Parcul activ de autovehicule necesar asigurarii graficului zilnic de marfa (P_a) se determina cu relatia:

[autovehicule], unde:

	numarul mediu de ore in exploatare ce revin pe o zi pentru autovehicule active. Este necesar ca programele de lucru ale punctului de incarcare-descarcare (H_z) si al transportului sa fie egale = H_z;
	timpul mediu de cursa a unuia autovehicul activ;

, unde:

t_i(d)/c	timpul mediu de incarcare sau descarcare pe cursa afectat de neuniformitatea sosirii autovehiculelor;
	coeficient de neuniformitate a sosirii autovehiculelor;
t_ci/c	timpul mediu de circulatie a unui autovehicul in timpul unei curse:

unde:

D_m	distanta medie de deplasare a marfurilor [Km];
V_t	viteza medie tehnica a autovehiculelor;
CUP_S	coeficientul de utilizare a parcursului autovehiculelor;

Se mai poate folosi relatia:

[autovehicule] .

Ritmul mediu al sosirii autovehiculelor la punctul de incarcare-descarcare (R_sos) se determina, cu relatia:

Ritmul mediu al expedierii autovehiculelor de la punctul de incarcare-descarcare (R_exp) se determina cu relatia:

Intre cele doua ritmuri trebuie sa existe relatia: R_sos = R_exp.

Timpul de incarcare-descarcare, prin marime absoluta si pondere in durata totala a cursei, influenteaza nivelul indicatorului de utilizare a unei tone de capacitate din parcul inventar de autovehicule. In influenta duratei de stationare a autovehiculelor in operatii de incarcare-descarcare se evidentiaza explicit in relatia:

I_u = CUP CUT PMZ CUP_S Z_c [tona-km / tona-capacitate], unde:

I_u	volumul prestatiei ce revine la o tona capacitate inventar;
Z_c	numarul zilelor calendaristice ale perioadei;

I_u = CUP CUT CUP_S Z_c

Se pot evidentia doua situatii:

cand: t_id = 0	> I_u este maxim;
cand: t_id > ¥	> I_u = 0 (creste nelimitat).

Analizand variatia indicatorului de utilizare a unei tone capacitate din parcul inventar de autovehicule in functie de distanta medie si timpul de stationare pentru incarcare-descarcare se constata urmatoarele:

pentru distante mici si medii, 20-30 Km, influenta timpului de stationare pentru incarcare-descarcare este mare datorita ponderii mari a acestuia in timpul de cursa;

pentru distante mari, de peste 50 Km, aceasta influenta devine tot mai neinsemnata.

Plecand de la aceste considerente si de la tendinta permanenta de reducere a distantei medii de deplasare apare tot mai pregnanta, necesitatea reducerii timpului de manipulare a marfurilor pentru incarcare-descarcare, lucru care se poate realiza prin mecanizarea acestor operatii.

a) Reducerea timpului de stationare a autovehiculelor pentru incarcare-descarcare datorita mecanizarii (E_id) se determina cu relatia:

unde:

Q	cantitatea de marfa manipulata la incarcare-descarcare, in tone, buc., intr-o perioada de timp;
L	parcursul de transbordare sau deplasare in depozit [m];
,	norma de ridicare si asezare a marfurilor pentru activitate manuala si pentru activitate mecanizata in bucati sau tone/ora;
V^man, V^mec	viteza de deplasare a omului sau a mijlocului de transport [m/ora];
q^man, q^mec	cantitatea de marfa deplasata odata, manual si respectiv mecanizat [tona].

b) Reducerea necesarului de forta de munca (E_p) ca urmare a simplificarii muncii prin mecanizarea operatiilor de manipulare, se determina cu relatia:

, unde:

N_t/1 si N_t/0	norma de timp dupa si inainte de mecanizare [ore/tona];
E_p	economia de personal;
Q_a	cantitatea anuala de marfuri ce se manipuleaza [tone];
K_t	coeficientul zilelor lucratoare (zile lucratoare / zile caledaristice);
N_s	numarul programat de schimburi;
B_tm	fondul anual de timp de munca a unui muncitor.

c) Reducerea cheltuielilor cu manipularea marfurilor (E_c) se determina cu relatia:

E_c = (C_man - C_mec) Q [lei] unde:

E_c	economiile rezultate din reducerea cheltuielilor cu manipularea marfurilor ca urmare a mecanizarii operatiilor, in lei, pentru o anumita perioada;
C_man, C_mec	cheltuielile unitare cu manipularea manuala si mecanizata a marfurilor; se determina cu relatiile:

unde:

r	cheltuieli cu retributia personalului muncitor care manipuleaza manual sau mecanizat;
u	cheltuielile cu uneltele manuale (lopeti, franghii, etc.);
a	valoarea amortizarilor, reparatiilor capitale, reinnoirii instalatiilor [lei];
i	cheltuielile cu intretinerea si reparatiile curente;
e	cheltuielile cu energia electrica si combustibilul;
m	cheltuielile cu materiale de intretinere, lubrefianti;
t	cheltuielile cu transportul, protectia si conservarea mijloacelor de transport.

Cunoscand valoarea investitiei pentru achizitionarea mijloacelor de manipulare (I), se poate determina termenul de recuperare a investitiei (T_r):

d) Necesarul de mijloace de manipulare, parcul activ (M_a), se determina cu relatia:

unde:

K_n	coeficientul de neuniformitate, zilnica a marfurilor;
N_m/t	numarul de manipulari pe tona de marfa;
R_m/t	randamentului utilajului de manipulari pe ora;
N_s	numar de schimburi programat;
D_s	durata, in ore, a unui schimb
K_nt	coeficientul de utilizare a duratei schimbului.

Parcul inventar de mijloace de manipulare (M_i) se determina in raport cu coeficientul de utilizare a parcului de masini (CUP), dupa relatia:

Document Info

Accesari: 28127
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul:
in pagina web a site-ului tau.

eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare