Capitolul I: Pozitia geografica a bazinului hidrografic Bârlad

III.1. Rolul conditiilor geologice în formarea scurgerii râurilor din bazinul hidrografic Bârlad

Structura geologica are un rol decisiv în formarea scurgerii apei râurilor din bazinul hidrografic Bârlad, si desi aceasta se încadreaza în categoria factorilor pasivi, cunoaste o remarcabila importanta morfogenetica.

Aspectul general si principalele caracteristici morfostructurale ale regiunii din care face parte bazinul hidrografic al râului Bârlad sunt rezultatul interactiunii factorilor interni si externi, al geotectonicii, cu numeroase variatii în timp si-n spatiu, al transgresiunilor si regresiunilor marine si a conditiilor fizico-geografice (al evolutiei subaeriene din pliocen si cuaternar).

Modalitatea de actionare a acestor factori s-au aflat în strânsa legatura atât cu materialul asupra caruia s-a actionat - roca, cât si cu modul de dispunere a stratelor -structura. Configuratia actuala s-a desavârsit ca urmare a unei evolutii geologice îndelungate, realizate de la sfârsitul miocenului si care continua si-n prezent.(un rol important avându-l factorii modelatori).

Sub raport geologic, valea Bârladului se poate identifica cu 2 arii geostructurale: Platforma Moldoveneasca si Depresiunea Bârladului. Platforma Moldoveneasca, una dintre cele mai vechi unitati ale vorlandului carpatic, este constituita dintr-un soclu cristalin precambrian, de natura podolica si dintr-o cuvertura sedimentara cutata, cu grosimi ce cresc spre partea sudica a regiunii.

Din profilele naturale si forajele existente s-a constatat ca formatiunile geologice de la suprafata sunt alcatuite din depozite pliocene si cuaternare. Meotianul si dacianul, care apar la suprafata sunt formate din nisipuri, argile si marne, "având peste tot la baza un orizont de cinerite andezitice, care constituie un reper important în stratigrafia acestei regiuni"(P. Jeanrenaud,1971). Levantinul este constituit din pietrisuri si nisipuri, iar cuaternarul, din loessuri (luturi loessoidale), deluvii de panta, aluviuni.

În concluzie, regiunea râului Bârlad este alcatuita dintr-o succesiune de roci argilo-nisipoase, cu intercalatii de pietrisuri si gresii. Astfel, încercarea de gasire a unor tipuri clasice litologice - cu exceptia celui argilos - se poate face numai pentru areale reduse .

În general, aspectul petrografic al regiunii, preponderant acumulativ si permeabil, este legat de conditiile climatice si este în strânsa legatura cu factorii externi, interni, care genereaza un relief sculptural.

Predominarea (abundenta) rocilor moi, preponderent argilo-nisipoase (ale cuverturii neogene) determina un relief cu altitudini reduse, care prezinta interfluvii larg boltite, vai cu pante domoale si sesuri dezvoltate, versanti modelati de alunecari (Bacauanu, 1980).

O alta forma dominanta de relief, specifica zonelor mai joase de relief - ca de ex. în cadrul vailor, la contactul dintre diferite trepte de relief, la schimbarile de pante - este relieful de acumulare. Daca tinem cont de frecventa si repartizarea geografica a proceselor si a formelor, observam ca relieful de acumulare se afla în strânsa legatura cu relieful sculptural, sau este subordonat acestuia, apartinând de asemenea sistemului de modelare fluviatil si deluvial. Acest tip de relief este reprezentat prin terase, sesuri, glacisuri, etc.

Râul Bârlad poseda un complex de terase, totalizând un numar de 7 terase: cu altitudinea de la 3 pâna la 195 m. În cursul mijlociu al Bârladului, în apropiere de orasul Vaslui, terasa are o altitudine relativa între 10-20m, fiind alcatuita din pietrisuri, nisipuri.

Structura geologica proprie acestei regiuni determina aparitia a numeroase forme de relief structurale, ca de ex. a cuestelor, precum si a diversitatii tipurilor de vai ( 111d35b consecvente, subsecvente).

III.2.1.Caracteristici morfologice

III.2.2.Caracteristici morfometrice

Localitate

Râul

Alt. max.abs.

Latime albiei n km

Negresti

Bârlad

Vaslui

Bârlad

Bârlad

Bârlad

III.3.2. Analiza elementelor climatice

III.3.2.1.Temperatura aerului

Anotimpul

Zile senine

zile acoperite

zile noroase

Iarna

Primavara

Vara

Toamna

Tabel nr. 3.Nebulozitatea (zecimi) medie anotimpuala la Vaslui (1956-1998)

Fig. nr. 9 Nebulozitatea (zecimi) medie anotimpuala la Vaslui (1956-1998))

Fig. nr.10 Numarul si frecventa (%) medie anotimpuala a zilelor senine, acoperite, noroase la Vaslui(1961-1998)

Nebulozitatea lunara are valori reduse la sfârsitul verii si începutul toamnei ca urmare a predominarii activitatii anticiclonale (valorile insolatiei înregistreaza valori ridicate) si valori ridicate iarna determinate de ciclonii mediteraneeni.

Maximul de nebulozitate din luna decembrie coincide cu frecventa maxima a norilor stratiformi, iar minumul din vara coincide cu frecventa mare a norilor cumiliformi.

Numarul mediu multianual de zile senine în regiunea bazinului Bârlad este de 50,6, iar cel al zilelor acoperite este de 117,8 .

La nivelul întregului bazin al râului Bârlad, durata de stralucire a Soarelui cunoaste valori de circa 2040 h /an cu anume variatii de la un an la altul în functie de caracteristicle dinamicii atmosferei, de conditiile fizico-geografice.

Durata de stralucire a Soarelui înregistreaza valorile cele mai ridicate la statia meteorologica Vaslui (2090h/an), iar cele mai reduse valori sunt înregistrate la statia meteorologica Negresti (1960h/an) situata mai la nord.

Durata de stralucire a Soarelui varieaza în functie de durata zilei si de variatia nebulozitatii. În cursul anului, valorile maxime ale duratei de stralucire a Soarelui înregistreaza în luna iulie 280-300h, aceasta justificându-se pe baza nebulozitatii atmosferice reduse, a fractiei de insolatie, atingând de asemenea valorile maxime.

Durata de stralucire a Soarelui înregistreaza valori mai reduse în luna decembrie 67-75 h, când nebulozitatea este maxima.

III.3.2.4.Precipitatiile atmosferice

Precipitatiile atmosferice reprezinta principala sursa de alimentare a suprafetelor acvatice de suprafata si subterane din bazinul hidrografic al râului Bârlad.

Distributia spatiala a precipitatiilor în cadrul bazinului Bârlad este influentata de caracteristicile reliefului. Caracteristicile reliefului se impun prin diferentele de altitudine, dispunerea în trepte a reliefului, acestea determinând o zonalitate verticala a precipitatiilor evidentiata atât la nivelul cantitatilor medii anuale, cât si în regimul lunar si anotimpual.

Analiza datelor pluviometrice înregistrate la statia meteorologica Vaslui pe perioada 1956- 1998 indica o medie plurianuala a precipitatiilor de 558,9 mm, pentru aceasta perioada evidentiindu-se variatii însemnate ale cantitatilor de precipitatii.

Tab. nr.4 Cantitati medii anotimpuale atmosferice (mm) înregistrate la statia meteorologica Vaslui pentru perioada 1896-1998(dupa Larion, 2004)

Valorile medii lunare ale precipitatiilor atmosferice tind sa creasca în general în luna ianuarie sau februarie pâna în luna iunie, dupa care descresc pâna-n ianuarie.

În perioada calda a anului, respectiv în lunile aprilie-septembrie, se înregistreaza cele mai ridicate valori ale precipitatiilor, acestea totalizând Ÿ din cantitatea medie anuala (430,4mm). Surplusul de precipitatii se datoreaza fie advectiei maselor de aer umed si instabil ce vin dinspre Oc.Atlantic, fie convectiei termice locale sau celei frontale, care tine de ciclonii dezvoltati deasupra Marii Mediterane.

În sezonul rece, respectiv în intervalul octombrie-martie se înregistreaza cele mai reduse valori ale precipitatiilor sub Œ din cantitatea medie anuala (128,5mm) din cantitatea

medie anuala, pe fondul intensificarii maselor de aer de origine continentala (estice si polare, dar si pe fondul reducerii proceselor convective).

În cursul unui an, cantitatile de precipitatii înregistreaza variatii însemnate de la o luna la alta, cele mai mari diferente evidentiindu-se între lunile iunie-iulie (22,7 mm), iar cele mai mici diferente sunt caracteristice lunilor noiembrie-decembrie(0,5mm).

Tabel nr. 5 Diferentele dintre cantitatile medii lunare ale precipitatiilor atmosferice înregistrate la statia meteorologica Vaslui (dupa Larion, 2004)

Anul

N

P

S

Anul

N

P

S

Anul

N

P

S

Tabelul nr. 6. Frecventa anuala a lunilor normale, ploioase si secetoase(dupa Daniela Larion, 2004)

III.3.2.5.Stratul de zapada

Ninsoarea este caracteristica intervalului de timp în care temperatura în stratul inferior al atmosferei are valori sub 0șC, ninsoarea reprezentând o sursa importanta pentru sol în anotimpul rece.

Din prima decada a lunii octombrie si pâna-n ultima decada a lunii mai, în cadrul bazinului hidrologic al râului Bârlad pot exista conditii de formarea a stratului de zapada cu diferite grosimi.

Numarul mediu multianual al zilelor cu ninsoare este de 27,3, dupa analiza de la statia meteorologica Vaslui din perioada 1896-1998.

În cursul anului, cele mai ridicate grosimi ale stratului de zapada se înregistreaza în prima decada a lunii februarie(9,0) .

Lunile

I

II

III

IV

XI

XII

An

Media

Tab. nr.7 Grosimea medie a stratului de zapada (cm) la Vaslui (1956-1995) (dupa Daniela Larion, 2004)

III.3.2.6.Vântul

Caracteristicile vântului sunt determinate de orientarea si valoarea gradientilor barici orizontali, de proprietatile suprafetei active, de altitudinea reliefului, de orientarea vailor, gradul de înclinare, fragmentare .

Nr. crt

Categoria de folosintă

Suprafata (ha)

Arabil

Pajisti

Fânete si pasuni naturale

Vii

Livezi

TOTAL AGRICOL

Capitolul IV: Scurgerea medie din cadrul bazinului hidrografic Bârlad

Scurgerea medie a r urilor este un indicator care ofera masura rezervei de apa a râurilor dintr-un bazin hidrografic sau dintr-o regiune anumita.(Bojoi, 2000).

IV.2. Scurgerea medie anuala

q ) la statia hidrometrica Vaslui în bazinul Bârlad, în perioda 1965-2006

Valorile coeficientului modul sunt influentate de gradul de împadurire si de prezenta lacurilor de acumulare, care determina o atenuare a valorilor scurgerii medii. Variabilitatea debitelor medii anuale, ilustrate în Fig. nr. 17, prin valorile debitului mediu annual, debitului maxim si minim, si în Figurile nr.17 si nr. 18, prin valorile coeficientului modul, a coeficientului de variatie este influentata într-o mare masura de variabilitatea conditiilor climatice (de cantitatea de precipitatii cazuta în timpul verii si a precipitatiilor cazute într-un interval de 24 h). De asemenea, acest coeficient al scurgerii medii multianuale are tendinte de crestere odata cu altitudinea.

Coeficientul de variatie (Cv) reprezinta cel mai important indice folosit de obicei în caracterizarea variatiei anuale a scurgerii. Acest indice reda variatia debitului mediu anual fata de debitul mediu multianual. Coeficientul de variatie este influentat de cantitatea de precipitatii, de altitudinea bazinului, de suprafata bazinului de receptie, acesta din urma având un rol regularizator si compensator al rezervelor de apa din bazin.

Valorile coeficientului de variatie sunt direct proportionale cu cresterea cantitatii de precipitatii. În cadrul bazinului hidrologic Bârlad, coeficientul de variatie a scurgerii medii anuale oscileaza de la 2,106 în anul 1984 la valoarea de 0,000455 în anul 1999.

Variatia ciclica. Pentru a determina caracterul ciclic al scurgerii pentru statia hidrometrica Vaslui, am calculat mediile glisante din 10 in 10 ani ale valorilor medii a debitelor anuale. Prin transpunerea grafica a rezultatelor obtinute (Fig. nr. 20) se constata o scaderea accentuata a debitul mediu din anul 1981 pe fondul scaderii cantitatii de precipitatii si a amenajarii mai multor lacuri de acumulare în zona afluentilor.

Fig. nr. 20 Evolutia debitelor medii calculate prin intermediul mediilor glisante, din 10 în 10 ani, în perioada 1965-2006, pe râul Bârlad la statia hidrologica Vaslui

IV.3.Scurgerea medie anotimpuala

Fig.nr.25 Scurgerea medie anotimpuala (% din scurgerea anuala) în bazinul hidrografic Bârlad

Dupa cum se observa si din graficele de mai sus, cele mai ridicate valori ale scurgerii medii anotimpuale se înregistreaza primavara (43,8%), urmata fiind de valorile scurgerii din anotimpul de vara (23%) si cele din timpul iernii(19,4%). Cele mai scazute valori se înregistreaza toamna (13%). Întregul bazin hidrografic al râului Bârlad se încadreaza în tipul de regim PVIT( dupa Ujvari,1972).

Fig.nr.26 Scurgerea medie anotimpuala în bazinul hidrologic Vaslui

III 4. Scurgerea medie lunara

Pentru repartitia pe luni a scurgerii în timpul anului, în bazinul hidrografic Bârlad am analizat datele preluate de la statia hidrologica Vaslui pe o perioada de 41 de ani(1965-2006). "Variatia scugerii medii lunare în timpul anului urmareste în general destul de fidel variatia scurgerii zilnice, asa încat o serie de caracteristici ale variatiei scurgerii zilnice sunt variabile si pentru variatia scurgerii lunare."(Râurile Romaniei)

Analiza realizata a urmarit realizarea unor grafice, anumite corelatii privind debitele lunare specifice si altitudinea medie a bazinelor de receptie, care pun în evidenta legitatile distributiei precipitatiilor si a temperaturii aerului din timpul anului.

În regimul scurgerii lunare, pe râurile din estul Podisului Moldovei, valoarea maxima se înregistreaza în martie (cu coeficienti moduli intre 2 si 3), iar cea minima în intervalul septembrie-octombrie ( cu coeficienti de modul de 0,35) (V.Bacauanu, 1980).

În luna ianuarie, precipitatiile provenite în cea mai mare parte din zapezi si conditiile meteorologice specifice ale acestei perioade determina valori reduse ale debitului mediu. Debitul înregistreaza valori în jur de 1,5 m/s. Scurgerea cea mai abundenta este caracteristica anului 1998 (Qmed= 5,4m/s), aceasta situatie fiind caracteristica unei stari de vreme anormale pentru aceasta perioada, cu precipitatii lichide abundente, temperaturi mai mari favorabile scurgerii lichide. Volumul de apa transportat de catre râuri este cuprins între 3/5% din volumul anual. Cele mai mici valori ale scurgerii medii din acesta luna sunt specifice anilor 1974 (0,07m/s), 1995(0,038m/s), acesta situatie datorându-se prezentei în aceasta regiune a unei mase de aer rece, ceea ce a determinat precipitatii reduse cantitativ si temperaturi scazute.

Din luna februarie se observa pe parcursul acestei luni o crestere progresiva a scurgerii medii. Atât debitele medii lunare, cât si volumul de apa transportat este dublu fata de luna precedenta. Cele mai scazute valori ale scurgerii medii sunt specifice anului 1974, iar cele mai ridicate valori - 1978.

IV.5. Bilantul hidrologic

Bilantul hidrologic sau "scurgerea fluviatila", dupa cum mai este denumita, este constituit din cantitatea totala de apa care ia parte la circuitul apei: din "intrarile" din amonte de pe versanti si din subteran, pe de o parte si "iesirile" din râu spre aval prin scurgere de suprafata sau subterana, pe de alta parte.

Bibliografie:

Bacauanu, V., (1973) - Evolutia vailor din Podisul Moldovenesc, în Realizari în geografia României, Edit. stiintifica, Bucuresti.

Bacauanu, V., (1978) - Terasele fluviale din Podisul Moldovei, Anal. Univ. "Al.I.Cuza", Iasi, sect.II-b, tom. XXIV, Iasi.

Bacauanu, V., (1980) - Privire generala asupra proceselor actuale de modelare a reliefului Podisului Moldovei, Anal. Univ. "Al.I.Cuza", Iasi, sect.II-b, tom. XXVI, Iasi. pag. 135-143.

Bacauanu, V., Barbu, N., Pantazica Maria, Ungureanu Al., Chiriac D., (1980) - Podisul Moldovei-Natura, om, economie, Edit. stiintifica si enciclopedica, Bucuresti.

Bâgu, Gh., Mocanu Al., (1984) - Geologia Moldovei, Edit. tehnica, Bucuresti.

Bojoi, I., (2000) - România, geografie fizica, Edit. Universitatii Al. I. Cuza, Iasi

Grigoras, C., Vladut, A., (2006) - Solurile României, Editura Universitaria, Craiova.

Gugiuman, I., (1945) - Statiuni meteorologice si hidrografice în Moldova, Rev. Geografica (I.C.G.R.), vol. II, Iasi.

Gugiuman, I., Petras Eugenia (1963) - Rolul dinamicii atmosferei si al factorilor geografici în determinarea regimului temperaturii aerului în partea de est a R.P.R., Anal.st. Univ. "Al.I.Cuza" (serie noua), sect.II, tom IX, Iasi

Gugiuman, I., Cârcota V., Baican V.,(1988) - Dictionar geografic al orasului Vaslui, Editura Alexandru I. Cuza, Iasi, Sectia de geografie.

Ionita, I., (2000) - Relieful de cueste din Podisul Moldovei, Edit. Corson, Iasi.

Larion, D.,(2004) - Clima municipiului Vaslui, Editura Terra Nostra,Iasi.

Minea, I., Stanga, I.C., Vasiliniuc, I., (2005) - Consideratii privind fenomenul de seceta in Podisul Moldovei, Comunicari de Geografie, Edit. Univ. Bucuresti. pag. 158-163. ISSN 1453-5483

Obreja Al., (1961) - Date noi asupra teraselor Bârladului, Editura Academiei R.P.R., Comunicarile Academiei R.P.R. , Tomul XI, Nr.9.

Patriche, C.V., (2005) - Podisul Central Moldovenesc, dintre râurile Vaslui si Stavnic-studiu de geografie fizica, Edit. Terra Nostra, Iasi.

Sorocovschi, V ., (1996) - Podisul Târnavelor - studiu hidrogeografic, Edit. Cetib. Cluj Napoca

Topor, N., (1964) - Ani ploiosi si secetosi în România, Bucuresti.

Ujvari, I., (1972) - Geografia apelor României, Edit. stiintifica, Bucuresti

* * * (1971) - Râurile României. Monografie hidrologica, I.M.H., Bucuresti

Voda, M.,(2007) - Bazinul Târnave, amenajari si scurgere lichida, Editura Casa Cartii de stiinta, Cluj-Napoca