Curentii oceanici
|
|
Curentii oceanici sunt generate de vānturile peri odice, precum si de diferen ta de densitate a apelor a doua zone care comunica īntre ele, dar directia fieca ruia este generata de forta Coriolis. Cel mai cunoscut dintre acesti 212g66c a este probabil Curentul Golfului din nor dul Atlanticului curentul Kuroshiwo din nordul Pacificului este un curent asemana tor sI ambele folosesc la īncalzirea climatului partii de est a celor doua oceane. Īn regiunile īn care vānturile periodice bat dea lungul tarmului, apa este data la o parte, ea fiind īnlocuita cu apa unui curent rece. Acest lucru se īntāmpla pe coasta vestica a Mexicului, si coasta statelor Peru si Chile. Apa adānca este bogata īn substante nutritive deoa rece materia organica este se gaseste īn abundenta la adāncime descompunerea are loc deoarece doar plantele cu organism fotosintetic au acces la lumina.
Curentii formati de vānturile regulate si care stau per-manent sub infulenta lor poarta numele de "curenti de deri-va"(exemplu: deriva vānturilor de vest īn jurul Antarcticii . Majoritatea curentilor īnsa circula īmpinsi de apa din spate si dupa ce ies din raza de actiune a vānturilor acestia sunt curenti liberi. Pe lānga forta Coriolis care influenteaza direc tia si viteza curentilor, mai intervin forta de frecare (datorita careia viteza scade īn adāncimea apelor) si configuratia bazinelor oceanice si morfologia reliefului submarin.
Curentii poarta diferite denumiri locale mai ales dupa tarmurile din apropiere; de exemplu īn emisfera nordica, īn oceanul Atlantic, Curentul Ecuatorial de Nord intra īn golful Mexic, de unde iese sub numele de Curentul Golfului (Gulf Stream), se īntinde īn lungul Europei sub numele de Curen tul Atlanticului de Nord, iar īn sud este īnchis de Curentul Canarelor.
Curentii de suprafata ating viteze de 250 cm sec(8.86 km h), aceasta viteza fiind atinsa de Curentul Golfului La curentii de adāncime viteza scade treptat datorita densitatii apei ajungānd la viteze de 2-10 cm/sec.
Nivelul oceanului oscileaza īn timpul geologic datorita miscarilor tectonice, acumularilor de sedimente, cāt si dato rita extinderii sau topirii calotelor glaciare. Aceste schimbari lente, pe verticala, ale nivelului oceanic poarta denumirea de miscari eustice.
|
|
Curentii oceanici cara sedimente de pe fundul oceanului catre tarm modificānd astfel structura acestuia. Aceste procese au loc īn decursul a aproximativ 1500 de ani.
|
