Pajistile de stepa

Pajistile de stepa

In zonele de stepa solurile sunt diferite, in functie de zona si de conditiile locale (cernoziomul castaniu, solul brun deschis de stepa etc.). In perimetrul stepelor se gasesc si soluri azonale (soluri de saraturi marine si continentale, nisipuri marine si continentale, soluri de lacoviste etc.). In orice zona a stepei nivelul apei freatice se afla la mare adancime. Clima este austera. Verile sunt calde si secetoase, iernile sunt friguroase. Temperatura medie anuala este cuprinsa intre 10-11^oC. Amplitudinea termica anuala este |in jur de 25^oC. Precipitatiile sunt reduse. Media anuala este de circa 500 mm. Precipitatiile cele mai abundente sunt primavara si toamna (septembrie-octombrie) iar cele mai scazute sunt vara (iulie-august) si toamna tarziu spre iarna (noiembrie-decembrie).

Vegetatia este alcatu 626h75g ita in principal din plante ierboase si foarte putini arbusti.

Arbustii caracteristici acestei zone sunt : porumbarul (Prunus spinosa), migdalul pitic (Amydalus mana), lemnul bobului (Cytisus hirsutus), paducelul (Crataegus monogyna). Pe coastele uscate predomina gramineele xerofile care fromeaza asociatii specifice acestei zone ca: negara (Stipa capillata), colilia (Stipa lessingiana, S. pulcherima), barboasa (Andropogon cristatum) iar pe locuri mai plane apar asociatii de Poabulbosa, Festuca vallesiaca etc.

Primavara, stepa, desi aparent neospitaliera, prezinta un covor multicolor din care nu lipsesc stinjeneii de stepa (Iris pumila), cu frunze liniare si flori violete sau galbene. In unele regiuni ale tarii intalnim alte specii ca: Iris humilis, in Ardeal, cu o floare mare pe o tulpina scurta si Iris sintenisii, mai zvelt si care populeaza stepele din Moldova si partea estica a Cimpiei Romane. Desi parjolita de razele fiebinti ale soarelui, in luna iunie stepa isi desfasoara imensa ei trena de flori. Numeroase neamuri de ciulini (Cirsium , Carduus) si viguroasele candelabre de luminarica (Verbascum) sunt insotite de florile alburii ale jalesului de stepa (Salvia acthiopsis), de tulpinitele zvelte ale linaritei (Linaria vulgaris si L. dalmatica) si de insulele cenusiu-argintii de pelin de stepa (Artemisia pontica si A. austriaca).

Fauna cuprinde numeroase specii de insecte dintre care cele mai tipice sunt: Orthopterele- lacustele (Tettigonia veridissima), cosasii , greierii grasi (Bradyporus montandoni) si calugarita (Mantis religiosa). Dintre Coleoptere amintim scarabeii (Scarabarus affinis) care-si depun ouale in sfere mici de balegar, iar ulterior sunt impinse cu picioarele din spate spre locuri adapostite.

Batracienii sunt reprezentati prin broasca raioasa verde (Bufo viridis) si cele doua broaste Pelobates fuscus, comuna in toata tara si Pelobates syriacus balcanicus, localizata in Dobrogea.

Broastele testoase de uscat sunt reprezentate prin Testudo graeca ibera din Dobrogea si Testudo hermanni hermanni din Banat si vestul Olteniei , iar lacertinienii prin soparlele de stepa (Lacerta taurica si Lacerta agilis chersonensis) si soparla cu picioare scurte (Ablepharus kitaibelli).

Dintre serpi putem mentiona sarpele dungat (Elaphe quatorlineata sauromates), intalnit pe langa casa omului si sarpele saritor (Coluber jugularis caspius), agresiv, iute si bun catarator.

Pasarile de stepa cele mai cunoscute sunt dropia (Otis tarda) si sparcaciul (Otis tetrax), declarate monumente ale naturii, prepelita (Coturnix coturnix),graurul (Sturnus vulgaris), lacustarul (Sturnus roseus), mare amatoare de lacuste,carora li se adauga ciocarlia (Melanocorypha calandra), dumbraveanca( Coracias garrulus), fisa de camp (Anthus copestris),si prigoriile multicolore (Merops apiaster). Pasarile rapitoare isi au si ele reprezentantii lor: sorecarul mare (Buteo rufinus), acvila sudica (Aquila rapax orientalis), sorecarul incaltat (Buteo lagopus) si eretele alb (Circous macrourus).

Asa cum este firesc, mamiferele caracteristice stepei raman rozatoarele. Cele mai raspandite si vatamatoare sunt popandaul (Citellus citellus) si hirciogul (Cricetus cricetus), a caror arie de raspandire coincide cu arealul agiculturii intensive. Alte rozatoare de stepa sunt grivanul (Mesosocricetus newtoni), soarecele de camp (Microtus arvalis), orbetele sau catelul pamantului (Spalex leucodon), in sudul tarii si Spalax microphthalmus in partile de nord, sobolanul de camp (Aapodemus agrarus), apoi iepurele de camp (Lepus europaeus), iar in regiunea Iasului, iepurele de vizuina (Oryctogalus caniculus), dihorul de stepa (Mustela eversmanni), si dihorul patat

(Vormela peregusna).