STUDIUL FIZICO-GEOGRAFIC AL BAZINULUI HIDROGRAFIC CRACǍU. ANALIZǍ PE BAZA SISTEMELOR INFORMATIONALE GEOGRAFICE

Introducere.............................. 2

1. Judetul Neamt - caracterzare fizico-geografica........ 5

Cadrul natural

Zone de productie agricola

2. Depresiunea Cracau-Bistrita..................... 9

2.1. Localizare, limite

2.2. Caracterizarea fizico-geografica a Depresiunii

2.3. Relief, altitudini si diviziuni

2.4. Clima, solul si vegetatia

3. Geologia.......... ..... ...... 23

Caracterizarea morfologica

Caracterizarea geologica

Elemente morfostructurale

4. Hidrografia.............................. 39
5. Analiza pe baza sistemelor informationale geografice... 43
6. Analiza hidrologica......................... 54

Protectia mediului.......................... 70

Plansa 2 - Podisul si Subcarpatii Moldovei

CARACTERIZAREA FIZICO-GEOGRAFICA A JUDETULUI NEAMT

Regiunea muntoasa este alcatuita de o serie de culmi paralele cu orientarea generala N-NV, S-SE. Unitatile principale sunt: Muntii Stanisoarei(partea centrala si sudica a lor), sudul Muntilor Bistritei, masivul Ceahlau, extremitatea sudica a Muntilor Giurgeului si nordul Muntilor Gosmanului si Tarcau. Regiunea aceasta montana este formata din gresii, calcare, marne si conglomerate. Regiunea este strabatuta de raul Bistrita si de unii afluenti ai Moldovei si ai Trotusului. Altitudinile cele mai mari sunt in masivul Ceahlau(1904 m), in Muntii Bistritei(1762 m) in Grintesul Mare si 1662 m in varful Tarhaus).

Vegetatia este formata in primul rand din padure - coniferele sunt cele care predomina, secundar foioasele, in timp ce relieful mai inalt este acoperit de formatiuni ierboase.

Solurile predominante sunt cele brune acide, mai ales in masivul Ceahlau.

O parte a Subcarpatilor, care face trecerea intre zona muntoasa si cea de podis este situata la est de regiunea sus amintita. Aceasta sub-unitate reprezinta o suprafata mica, cu altitudini intre 400-600 m. Clima este una de tranzitie, temperatura medie anuala este de 8^oC iar precipitatiile au o valoare medie de aproximativ 600 mm anual.

Vegetatia, una spontana, este constituita din paduri de foioase - fag si stejar - si ierboasa, la care se adauga si plantele de cultura, predominand gramineele si leguminoasele.

Podisul Moldovei este regasit in partea de est a judetului Neamt, avand altitudini reduse(cele mai coborate in Valea Siretului). Clima este una cu un caracter silvo-stepic, cu o temperatura medie anuala de 9^oC. Precipitatiile sunt desigur, mai scazute decat in vestul judetului, anual inregistrandu-se circa 550-600 mm. Reteaua hidrografica apartine bazinului Siretului.

Solurile cele mai raspandite sunt cele cenusii de padure, cernoziomurile levigate si solurile aluvionare.

Vegetatia spontana este alcatuita din formatiunile silvo-stepice, printre ele remarcandu-se gramineele si leguminoasele. Conditiile pedo-climatice sunt favorabile agriculturii complexe.

Masivul Ceahlau este cel mai impresionant, atat prin frumusetea deosebita a peisajului oferit, cat si prin aspectul sau impunator. Toate acestea l-a facut unul dintre muntii cei mai cautati de catre turistii din tara, dar si din strainatate. Prezenta vie in folclorul local, inconjurat de o aureola magico-mitologica, imaginea Ceahlaului se reflecta distinct in paginile de literatura sau in operele artistilor plastici, ca de altfel intreg tinutul Neamtului. Pe langa acesta, nu putem sa nu mentionam Chile Bicazului, strabatute de raul Bicaz. Ariile naturale de interes national si local ocupa suprafata de 38 448 ha. Dintre acestea, poate cele mai impresionante sunt Parcul National Ceahlau, cu o suprafata de 7 742 ha si Parcul National "Cheile Bicazului", cu 3 315 ha. O alta arie protejata, de interes national, este rezervatia naturala de la Vanatori si care cuprinde 26 380 ha. Dintre ariile protejate de interes local pot fi amintite rezervatia forestiera de la Dobreni, lacul Izvorul Muntelui (cu 150 ha), rezervatia floristica "Dealul Vulpii" si rezervorul fosilifer "Cernegura" (aflate in apropiere de Piatra-Neamt), Cheile Sugaului - Munticelu, pesterile Tosorog si Munticelu (din zona Bicaz Chei), stanca de la Serbesti. De asemenea, nu putem sa nu amintim si de Padurea de argint sau Codrii de arama, situate intre localitatile Agapia si Varatec. La acestea se adauga Rezervatiile Naturale Dobreni, Gosman, Brates, Borca, Lacul Cuiejdel si Secu, Rezervatia "Codrul Secular Runc", ariile naturale protejate Pietricia, Cozla si Agarcia (din zona Piatra-Neamt), ariile speciale avifaunistice Lacurile Pangarati si Vaduri.

Zone de productie agricola

Analiza tuturor factorilor fizico-geografici si economici in limitele judetului Neamt duce la impartirea in trei zone de productie agricola

Zona de munte, ocupand 41% din suprafata totala a judetului, ii revine 19% din terenurile agricole, 3,1% din cele arabile, 5,5% din suprafata cultivata cu porumb si 6,5% din cea cultivata cu cartofi. In aceasta regiune se remarca lipsa urmatoarelor plante de cultura: graul, orzul, sfecla de zahar, floarea soarelui. Specializarea acestei zone muntoase se pare ca este zootehnia, care detine 18% din numarul total al animalelor. Aici este un excedent in ceea ce priveste produsele animaliere: carne, lana, lapte, insa deficitara in ceea ce priveste cerealele, legumele si fructele.

Arealul subcarpatic formeaza a doua regiune de productie agricola cu un profil complex zootehnic. Zona aceasta detine 28% din suprafata judetului Neamt, 31% din agricol si 32% din terenurile arabile. Zootehnia este profilul acestei zone, in timp ce cultura plantelor este secundara. Astfel, cresterea animalelor este bazata pe bovine, ovine si porcine. Cultura plantelor de camp - porumbul si graul - are un loc important, insa este considerata secundara chiar si asa, deoarece cresterea animalelor detine 65-70%.

Produsele animaliere sunt excedentare, acestea fiind carnea, laptele si lana.

Podisul Moldovei constituie a treia zona de productie agricola. Terenurile agricole si arabile reprezinta 60%, repectiv 49% din intreaga suprafata. Dintre acestea, graul se remarca cu mai mult de 60% din toata suprafata arabila a judetului, porumbul are un procent de 50%, floarea-soarelui 66%, sfecla-de-zahar 83%, in timp ce cartoful reprezinta 65%. Cu un asa teren, zootehnia a trecut pe un loc secundar, insa si aceasta are o valoare de 35-40%. Porcinele detin primul loc cu 82% din cresterea animalelor pe judet. Cultura plantelor cerealiere si tehnice constituie specializarea.

(Mihai D. Apavaloaiei)

Plansa 3 - Judetul Neamt

2. DEPRESIUNEA CRACAU-BISTRITA

In culmea Stanisoara, inaltimile ajung la 1230 m(Chitigaia 1194 m, Crainicul 1197 m, Buhalnita 1231 m, varful Magura 1165 m), iar in prelungirea lor spre sud(muntii Tazlau) altitudinile se situeaza in jurul cotei de 1100 m(Corbul 1262 m, Tasbuga 1150 m).

Zona depresionara(subcarpatica) se suprapune zonei miocene, este localizata la exteriorul primei regiuni, iar marginea ei din est corespunde cu limita dintre zona cutata si platforma. Aceasta formeaza un areal mai ingust, cu o directie NV-SE, dezvoltata la mijlocul foii.

In cadrul acestei zone se individualizeaza depresiunile urmatoare: Neamt, Cracau, Girov si Tazlau(M. David, 1932). Altitudinea medie in aceste depresiuni este de 500 m, mai putin culmile Plesu si Garcina-Almas care ajung la 900 m datorita prezentei conglomeratelor miocene. Astfel, relieful are un aspect asemanator cu cel muntos.

Jumatatea de ENE a foii apartine podisului moldovenesc, fiind suprapus platformei moldovenesti. In aceasta regiune predomina relieful colinar, media altitudinilor este de 400-600 m si scade de la nord spre sud si are interfluvii largi si plane.

Reteaua hidrografica apartine raului Siret, care colecteaza apele raurilor Moldova si Bistrita. Directia generala a retelei hidrografice este NNV-SSE. Raul Moldova are afluenti mai importanti pe Ozana si Agapia(ambii pe stanga), in timp ce Bistrita ii are pe Audia si Cracau(pe dreapta) si pe Bicaz.

Procesele de deplasare gravitationala se evidentiaza prin alunecarile de teren. Din pricina marnelor si argilelor miocene care devin plastice la imbibarea lor cu apa, alunecarile sunt favorizate mai ales deoarece acestea sunt foarte raspandite. Acolo unde panta este mare, substratul plastic face ca declansarea alunecarilor sa se realizeze. Acest proces intervine in masa in sud-vestul depresiunii - intre valea Bistritei, valea paraului Nechitul si interfluviul Bistrita-Tazlau; acest interfluviu este atacat puternic dinspre Bistrita de alunecari de teren si de eroziunea torentiala.

Majoritatea versantilor din aceasta zona a depresiunii este puternica invalurita de monticulii, treptele si padinile individualizate pe deluviile de alunecare. Aceste deluvii sunt intr-o continua deplasare descendenta, ajungand pana la baza versantilor unde se sprijina pe lunca Bistritei si a unor afluenti.

Pe de-o parte, depresiunea Cracau-Bistrita castiga teren fata de cea a Tazlaului datorita acestor alunecari, iar pe de alta parte pierde teren in fata depresiunii Neamtului tot din aceeasi cauza, in special in partea nordica.

Surparile sunt procesele gravitationale frecvente pe versanti sau maluri abrupte de pe care cad volume de roca(prin prabusire) ca urmare a faptului ca baza lor a fost erodata. Asemenea procese se vad rareori in depresiunea Cracau-Bistrita, iar ele apar pe fruntile abrupte ale unor terase, afectand depozite loessoide, pe unele cornise de desprindere si cu intensitate slaba pe abruptul versant format pe depozite de flis de pe dreapta Bistritei(intre Piatra Neamt si Savinesti).

Creeping-ul, dezagregarea si alterarea si alte procese de versant se manifesta cateodata foarte intens, insa acestea nu ajung sa dea forme specifice prin care sa puna in evidenta existenta lor, exceptie facand diageneza luturilor loessoide si solificarea.

In concluzie, in etapa actuala din depresiunea Cracau-Bistrita este prezent un numar restrans de procese de versant, insa acestea care sunt au o intensitate ridicata si contribuirea la o evolutie rapida a versantilor este evidenta. Deoarece degradarea terenurilor este iminenta, valoarea acestora scade destul de mult. Cea mai afectata zona este cea de sud-vest, acolo unde alunecarile de teren si eroziunea lineara sunt foarte intense si active. Din acest motiv, trebuie luate anumite decizii in legatura cu protejarea acestei zone in care problemele se arata a fi complexe. In partea nordica si nord-estica s-ar impune anumite masuri mai simple, de exemplu ararea in lungul curbelor de nivel, reducandu-se astfel procesele importante de versant si in consecinta, continuarea degradarii terenurilor va fi evitata.

(Comunicare prezentata la sesiunea stiintifica a Universitatii "Al. I. Cuza", din octombrie 1967)

Din anul 1980, prin aductie, a fost deviat si cursul raului Bicaz. Avale de barajul de la Lacul Izvorul Muntelui, pe vechea albie, pe care inainte de barare avea un debit mediu de 40 m³/s, scurgerea este asigurata pana la Pangarati de un debit de servitute la care se adauga aporul raului Tarcau(3,54 m³/s). In continuare, pana la Piatra Neamt, este cascada celor trei lacuri de baraj(Pangarati, Vaduri, Batca Doamnei), iar ultimul afluent important este Cuejdiul.

Raul Cracau este cel mai important afluent pe partea stanga a Bistritei, are o lungime de 66 km, o suprafata a bazinului hidrografic de 408 km² si are o inclinare medie de 6,8 m la km²(la intrarea in depresiune are o altitudine de 540 m, iar la confluenta cu Bistrita 260 m altitudine). Are un curs in directia generala NV-SE, izvorand din partea de SE a culmii Stanisoarei de la o altitudine de peste 1000 m

In sectiunea Slobozia, raul Cracau este monitorizat cu frecventa trimestriala. Sectiunea este amplasata la o distanta de 45 km de izvor, la altitudinea de 266 m, latitudinea de 46°50' si longitudinea de 26°21'. Are latimea medie de 10 m si adancimea de 0,21 m. Temperatura medie anuala a aerului este de 8,4°C. Cantitatea medie anuala de precipitatii este de 720,5 mm. In sectiunea Slobozia, raul Cracau strabate zona de molasa (miocena) constituita din depozite helvetiene reprezentate prin nisipuri, gresii, marne, gipsuri. Cuaternarul este reprezentat in albia minora, in terasele joase si in lunca Cracaului prin nisipuri, pietrisuri si depozite loessoide.

Curge mai repede ca Bistrita, insa ca si ea, isi domoleste foarte mult mersul imediat ce ajunge in depresiune, fapt care are ca urmare o depunere foarte mare de aluviuni. Spre varsare curge pe terasa inferioara a Bistritei, facand o multime de meandre si apoi isi adanceste albia la marginea terasei inferioare a Bistritei, formandu-si la gura de varsare un fel de palnie larga sapata in malul terasei Bistritei, fapt dupa care i se poate stabili si varsta in raport cu cea a Bistritei.

Afluentii de pe dreapta Cracaului, marea lor majoritate colectati de paraul Almas, isi au izvorul din regiunea inalta a Flisului, iar cei din stanga (paraul Bereasa, paraul Barlestilor, paraul Zahorna, paraul Bahnei) izvorasc din masivul Corni.

Tot pe stanga, Bistrita primeste si pe Calnistea, care curge in lungul terasei inferioare a Bistritei pe o lungime de 8-9 km., facand numeroase meandre si primind dinspre rasarit pe Buhna, Buhnita si paraul Verdele. La un kilometru mai la Sud de varsarea in Bistrita, o alta apa, sora cu aceasta, o continua parca, curgand pe un pat mai putin adancit si de aceea, isi rasfira bratele pe intinderi destul de mari. Dupa aceea curge aproximativ 8 km in lungul terasei inferioare si se varsa in Bistrita odata cu Orbicul.

Plansa 11 - Panorama asupra vaii Bistrita

Plansa 15 - Curbura in plan

Harta curburii in plan evidentiaza sectoarele de scurgere divergenta (valori negative) si de scurgere convergenta (valori pozitive). Astfel, zonele cu curgere accelerata sunt predominante, in special in arealele superioare si mijlocii ale bazinului. Se identifica si numeroase zone cu curgere lenta printre cele cu scurgere accelerata din cauza ca exista formatiuni calcaroase, acestea retinand apa, ajungandu-se in unele zone la secarea cursului de apa. In zona inferioara apar deja si areale cu scurgere stabila, in special aproape de gura de varsare.

Plansa 16 - Curbura in profil

Harta Curburii in Profil este foarte importanta pentru ca aceasta determina care sunt suprafetele convexe si care sunt suprafetele concave. Pe versantii convecsi se manifesta o scurgere accelerata (marcata pe harta prin valori negative), in timp ce pe versantii concavi manifesta o scurgere decelerata (valori pozitive). Astfel, zonele cu curgere accelerata sunt predominante, in special in arealele superioare si mijlocii ale bazinului. Se identifica si numeroase zone cu curgere lenta printre cele cu scurgere accelerata din cauza ca exista formatiuni calcaroase, acestea retinand apa, ajungandu-se in unele zone la secarea cursului de apa. In zona inferioara apar deja si areale cu scurgere stabila, in special aproape de gura de varsare.

Plansa 17 - Densitatea fragmentarii

Harta densitatii fragmentarii reliefului exprima gradul de fragmentare raportat la unitatea de suprafata. Reteaua hidrografica este masurata si aceasta se raporteaza la suprafata bazinului. Rezultatul este in km/km². Reteaua hidrografica nu este una foarte bogata in bazinul Cracaului, aceasta avand o valoare de 1,5-3 km² aproape in intregul areal. In sectorul mijlociu, in care cativa afluenti se varsa in Cracau si datorita maririi albiei, densitatea retelei hidrografice este mai mare, aceasta avand si valori de 3-4,5, 4,5-6 si chiar mai mare. In aceasta harta a avut loc o eroare tehnica si sunt reprezentate in principal numai arealele cu retea hidrografica.

Plansa 18 - Energia de relief, Metoda cartogramelor

Energia de relief este diferenta dintre altitudinea maxima si altitudinea minima dintr-un areal. Au fost determinate cinci intervale de energie de relief, de la <100 m pana la >400 m. Valoare cea mai mare, peste 400 m, este localizata in nord-vestul sectorului mijlociu, pe cumpana de ape. Intervalele de 300-400 m si 200-300 m se regasesc in sectorul superior, acolo unde sunt si altitudinile cele mai mari. In cele din urma, intervalele de energie de relief 100-200 m si <100 m sunt predominante in sectorul mijlociu si inferior, acolo unde relieful este unul fara altitudini importante.

Plansa 19 - Panta medie a bazinului

Panta este un indicator morfometric important in studierea unui areal, mai ales cand este vorba despre un bazin hidrografic. Intervalele valorii pantei sunt alese in functie de interesul studiului. Prin metodele clasice, calcularea pantei este migaloasa si rezultatele nu sunt foarte precise, ci mai degraba sunt aproximative.

Pentru acest indicator au fost stabilite urmatoarele intervale de valori de panta pentru bazinul hidrografic Cracau: 0^o-3^o, 3^o-7^o, 7^o-10^o, 10^o-15^o, 15^o-25^o si >25^o. Avantajul folosirii MNAT este ca se pot utiliza mai multi algoritmi, dand astfel posibilitatea alegerii celui mai potrivit. Un lucru foarte avantajos este acela ca se pot trasa profile peste harta pantelor, in vederea vizualizarii modificarilor pe o anumita directie. Harta pantelor este o componenta importanta in cadrul oricarui pachet SIG de modelare erozionala, impunandu-se ca atare o tratare extrem de atenta a acesteia. Programele utilizate pot reprezenta valorile pantelor atat in grade cat si in procente.

In bazinul hidrografic Cracau se poate identifica o valoare ridicata a pantei in special de-a lungul cursului raurilor si in partea superioara a bazinului, acolo unde este o zona muntoasa, cu altitudini de la 700 m pana la 1200 m. Valorile pantei in aceste areale variaza de la o panta mai mare de 25^o pana la 15^o-25^o, insa sunt si anumite zone cu panta de 10^o-15^o, mai ales in partea centrala a bazinului. In partea inferioara, predominante sunt pantele mici de 0^o-3^o si 3^o-7^o, insa se intalnesc de-a lungul cursurilor de apa si pante de 10^o-15^o si 15^o-25^o.

Plansa 20 - Harta pantelor

Plansa 21 - Potentialul de infiltrare a apei

Plansa 22 - Orientarea versantilor(aspect)

Pe stanga Cracaului, versantii au o orientare sudica, sud-vestica si vestica generala in toate cele trei zone ale cursului de apa. In partea mijlocie se pot identifica pe alocuri versantii nordici, in timp ce in arealul inferior sunt versanti estici, sud-estici si nord-vestici.

ANALIZA HIDROLOGICA

Bazinul hidrografic conditioneaza viata raului. Toate elementele scurgerii raului sunt dependente de caracteisticile acestuia. Bazinul hidrografic este delimitat de cumpana de ape definita ca linia celor mai mari inaltimi dinspre care se dirijeaza scurgerea superficiala spre reteaua de rauri. Datorita modelarii generale a reliefului de catre factorii exogeni dar mai ales datorita actiunii erozive regresive a raurilor, cumpenele de apa sunt un element mobil in timp. Adeseori, raurile reusesc sa-si modifice singure configuratia de la un moment dat a propriului bazin. De asemenea, se pot produce schimbari complete ale configuratiei cumpenelor de apa din pricina miscarilor tectonice. Activitatea omului poate produce si ea schimbari importante in structura bazinelor prin lucrarile care transfera apa dintr-un rau in altul.

Altitudinea are o influenta importanta asupra regimului hidric atat prin intermediul climei in mod direct cat si prin intermediul celorlalti factori fizico-geografici ai scurgerii, aflati in parte in legaturi de interdependenta cu clima(relieful, solul, vegetatia, structura geologica). Altitudinea medie a bazinului reflecta caracteristica reliefului, pantele. Astfel, altitudinea medie a bazinului Cracau este de 500 m, iar pantele cele mai mari trec de 25^o in partea superioara; in partea mijlocie a bazinului pantele au valori intre 7-20^o, in timp ce in partea inferioara sunt valori intre 3-7^o.

Coeficientul de sinuozitate exprima raportul intre lungimea cursului de apa meandrat si cursul de apa fara meandre. Pentru raul Cracau, acest coeficient de sinuozitate este cuprins intre 1,05 si 1,15, fapt ce arata ca aceasta zona este una subcarpatica piemontana si de podis.

18,9% din regimul scurgerii se realizeaza in luna mai si 18%, respectiv 15,3% in lunile iunie si aprilie, luna martie avand o pondere mai mica, 8%.

Conditii fizico-geografice ale formarii scurgerii apei

Raurile Romaniei sunt produsul climatului temperat-continental de tranzitie de diferite nuante, care caracterizeaza Muntii Carpati si zonele invecinate. Sublinierea acestor trasaturi de clima, de relief, sol, vegetatie etc. care joaca un rol predominant in formarea scurgerii raurilor pe teritoriul Romaniei este utila si necesara pentru cunoastere adecvata a raurilor. Deoarece Cracaul izvoraste din Muntii Stanisoarei de la o altitudine de peste 1200 m, scurgerea este rapida, are aspect de rau de munte, insa, in partea inferioara, cursul acestuia se largeste in latime, producandu-se chiar meandre.

Regimul scurgerii raurilor este foarte diferit de la an la an si de la o regiune la alta, atat datorita pronuntatei variatiei in timp a factorilor climatici, cat si a diversitatii foarte mari a celorlalti factori fizico-geografici. Anumite caracteristici ale regimului se produc insa mai frecvent, cu multa regularitate, ceea ce permite stabilirea unor tipuri de regim proprii anumitor ani caracteristici si diverselor zone.

Pentru ca raul Cracau strabate mai multe zone de relief, regimul scurgerii este determinat de modul complex de combinare a surselor de alimentare ale raurilor, mod dependent de regimul factorilor climatici ai scurgerii. Rolul mai mare sau mai mic pe care diverse surse de alimentare il au in diferite intervale de timp dintr-un an determina existenta sezoanelor hidrologice. Fiecare dintre aceste sezoane(de iarna, primavara, vara si toamna) este caracterizat prin fenomene specifice climatice si hidrologice.

In sezonul de iarna, cu temperatura medie sub 0^oC si cu precipitatii sub forma solida, Cracaul are scurgerea foarte mica, perioada fiind numita "ape mici de iarna", deoarece, pe langa faptul ca raul este alimentat numai pe cale subterana, o parte din apa se si imobilizeaza in formatiuni de gheata. In timpul sezonului, in special spre sfarsitul lui, datorita incalzirilor temporare, se produc topiri partiale ale zapezii care dau nastere la "viiturile de iarna". Sezonul de iarna incepe devreme, in lunile noiembrie-decembrie, si dureaza mult, pana in lunile februarie-martie. Astfel, daca debitele medii in lunile de iarna se situeaza in jurul valorii de 0,550 m³/s, s-au inregistrat debite medii lunare de pana la 2,42 m³/s.

In sezonul hidrologic de primavara, cu temperatura medie a aerului cuprinsa intre 0-10^oC, rezerva de zapada acumulata in timpul iernii se topeste si produce o crestere pronuntata a scurgerii apei. Spre sfarsitul sezonului de primavara, scurgerea sufera o crestere si datorita ploilor care cad de obicei in aceasta perioada. Aceasta scurgere bogata, caracterizata prin durata mare, prin faptul ca se compune din mai multe unde de viitura complet sau partial suprapuse si geneza poate fi simpla(din zapezi) sau mixta(din zapezi si ploi), constituie "apele mari de primavara". Inceputul acestora depinde de data medie de trecere a temperaturilor medii zilnice ale aerului peste 0^oC si se situeaza in lunile februarie-martie. Debitul maxim al apelor mari de primavara(depinzand de rezerva de apa din zapada de pe bazin, de intensitatea topirii zapezii, de gradul de saturatie cu apa a solului inainte de topirea zapezii, de gradul de inghetare a solului in bazin inainte de topirea zapezii, de gradul si de intensitatea precipitatiilor de primavara, cum si de directia si de viteza de miscare a liniei topirii zapezilor), poate avea valori si date de producere in diferiti ani foarte variate. Se observa totusi ca scurgerea maxima se produce mai frecvent intr-o anumita perioada de timp. Sfarsitul acestui sezon este mai greu de precizat, deoarece descresterea apelor mari, brusca la inceput, continua mai lent pana se atinge minimul de vara. De multe ori, descresterea de primavara este intrerupta de noi cresteri provocate de ploi generale sau ploi torentiale. In unele sezoane de primavara, cresterea temperaturii aerului nu este constanta si de aceea topirile zapezilor se face in etape, dand nastere la doua sau mai multe unde de viitura intre care se disting apele mici de primavara.

In sezonul hidrologic de vara care dureaza de la sfarsitul apelor mari de primavara pana la inceputul apelor mici de toamna, scurgerea este in general mica, aceasta perioada numindu-se apele mici de vara. Alimentarea provine in principal din apele subterane; uneori, peste aceasta scurgere de baza se suprapune scurgerea din ploile de vara concentrata in "viiturile de vara". Cele mai mici ape de vara se realizeaza spre sfarsitul sezonului, pe masura ce se epuizeaza rezervele subterane.

Sezonul hidrologic de toamna, cu temperatura medie a aerului cuprinsa intre 0 si 10^oC, se remarca prin caderea unor ploi de durata care produc o crestere a scurgerii sub forma "apelor mari de toamna". Atunci cand precipitatiile lipsesc, toamna poate fi considerata ca o prelungire a sezonului de vara.

Regimul scurgerii zilnice arata ca raul Cracau are un debit de 1,34 m³/s.

Regimul scurgerii lunare

Variatia scurgerii medii lunare in timpul anului urmareste in general destul de fidel variatia scurgerii zilnice. Un aspect important al variatiei scurgerii lunare il constituie repartitia in timp a volumelor scurse in timpul anului. In luna a patra, volumul scurs creste de la 10% pana la 17%, rolul important avandu-l temperaturile aerului care mentin rezervele de apa acumulate in stratul de zapada. Astfel, luna cu cea mai bogata scurgere medie lunara are in luna a patra o valoare de 43%, aceasta fiind cea mai ridicata dintre toate lunile anului. Scurgerea medie lunara cea mai mare din an(pe perioada multianuala) are un debit maxim de 6,56 m³/s.

Astfel, in aceasta regiune, scurgerea de iarna medie este de 5-10%, cea de primavara este de 45-50%, cea de vara este de 30-35%, iar cea de toamna este de 10-15%.

La postul hidrometric Magazia(care este localizat in amonte), scurgerea de iarna medie este de 8%, la fel ca si la cel de-al doilea post hidrometic din bazin, Slobozia(la gura de varsare), insa cu o valoare a debitului de 0,96 m³/s, fata de 1,805 m³/s.

Figura 1 - Scurgerea sezoniera - Magazia

Figura 2 - Scurgerea sezoniera - Slobozia

Scurgerea medie

Debitele multianuale - variatia cu altitudinea a scurgerii medii rezulta din analiza ecuatiei bilantului apei pe o lunga perioada, in care cei doi factori de care depinde scurgerea - precipitatiile si evapotranspiratia - au o evidenta variatie pe verticala. Avand in vedere sensul variatiei cu altitudinea a precipitatiilor, care cresc cu altitudinea, si a evaporatiei, care scade la cresterea altitudinii, rezulta ca scurgerea medie, ca diferenta intre precipitatii si evapotranspitatie, creste cu altitudinea.

Altitudina medie a bazinului 577 m;

Distanta de la izvor 56 km;

Panta medie a bazinului 81 ⁰/₀₀;

Panta medie a raului 12,8 ⁰/₀₀;

Timpul de crestere 27 ore.

Din calculul statistic al debitelor maxime anuale(metode INHGA) a rezultat ca o data al 100 de ani, raul Cracau poate sa atinga un debit maxim de 500 m³/s, o data la 80 de ani poate sa atinga 410 m³/s, o data la 20 de ani 300 m³/s si o data la 10 ani poate sa ajunga la 220 m³/s.

Cursul de apa

Localizare

Suprafata

(ha)

Observatii

( afluenti )

Siret

Zvoristea

Suceava + afluenti

Izv.Sucevei, Straja, Vicovu de sus, Vicovu de jos, Bilca, Fratautii Noi, Fratautii Vechi, Brodina, Putna, Sucevita, Marginea, Solca

Brodina, Sucevita, Putna, Solca, Saca, Solonet, Seaca

Moldova + afluenti

Breaza, Frumosu, Fundu Moldovei, Vadu Moldovei, Rasca.

Izv.Alb, Izv.Giumalau, Moldovita, Dragosa, Suha, Gemenea

Bistrita + afluenti

Carlibaba, Iacobeni, Dorna Arini,Brosteni

Tatarca, Ortoaia

Bistrita + afluenti

Borca, Farcasa, Poiana Teiului, Piatra Soimului, Romani, Podoleni, Costisa

Hangu, Bicaz, Calu, Iapa, Romani, Verdele, Calnas

Cracau

Cracaoani, Girov, Roznov

Horaita, Bahna

Moldova + afluenti

Tupilati, Dulcesti, Horia, Tg.Neamt, Pipirig

Ozana, Dobreanu, Topolita

Siret + afluenti

Roman, Horia, Ion Creanga, Secuieni, Moldoveni, Bahna

Sarbilor, Turbata, Valea Neagra

Siret + afluenti

Filipesti, Negri, Saucesti, Traian, Buhoci, Letea Veche, Tamasi, Horgesti, Faraoani, Cleja, Parava Orbeni, Sascut, Pancesti, Corbasca

Turbata, Mora, Racova, Tamasi, Bahna, Valea Seaca, Valea Mare, Orbeni, Parava

Trotus +afluenti

Ghimes Faget, Palanca, Brusturoasa, Agas, Asau, Comanesti, Darmanesti, Dofteana, Tg,Ocna, Tg.Trotus, Gura Vaii, Caiuti, Urechesti.

Ciughes, Camenca, Asau, Sopan, Dofteana, Slanic, Popeni

Bistrita + afluenti

Buhusi, Racova, Blagesti, Margineni.

Romani, Bodesti, Racova, Blagesti, Trebes

Tazlau +afluenti

Balcani, Parjol, Ardeoani, Magiresti, Poduri, Solont, Scorteni, Livezi, Berzunti, Helegiu.

Tazlau Sarat, Solont, Ruja, Rachitis, Orasa

Siret +afluenti

Homocea, Suraia, Vadu Rosca

Polocin

Putna +afluenti

Paltin, Naruja, Clipicesti, Topesti, Garoafa, Vinatori,

Naruja, Zabala, Vizantea

Susita +afluenti

Cimpuri, Racoasa, Straoane, Panciu

Alba, Verdea

Moldova + afluenti

Jaristea, Odobesti, Virtescoiu, Reghin, Golesti

Arva, Mera, Argintu

Rm.Sarat +afluenti

Jitia, Dumitresti, Maicanesti, Vintileasca

Motnau, Rimnicel, Slimnic

Total

108 locatii

18.434 ha

Tabelul 1 - Zonele cu risc de inundabilitate - Bazinul Hidrografic Siret

(Administratia Nationala "Apele Romane", Directia Apelor - Siret)

Apele scazute se produc iarna, atunci cand precipitatiile in cantitate mica sunt sub forma solida, acumulandu-se la suprafata solului si cand, datorita temperaturilor scazute se produce inghetul apelor. In 50% dintre cazuri, cel mai mic volum al scurgerii s-a inregistrat in luna ianuarie. Raul se alimenteaza exclusiv din rezervele de ape subterane, scurgerea minima depinzand de caracterisitcile acestor rezerve si de capacitatea de drenare a lor catre reteaua de rauri. In perioadele de seceta atmosferica, evolutia scurgerii minime este determinata de legea epuizarii unei rezerve subterane. O situatie aparte este atunci cand se produc temperaturi minime extreme, fapt ceea ce duce la o scadere brusca a debitelor de apa datorita imobilizarii in formatiunile de gheata a unei cantitati de apa.

La fel ca si la debitele medii multianuale, si la debitele minime se constata o ciclicitate pe perioade de 4-5 ani.

Figura 8 - Debite lunare minime anuale - Magazia

Figura 9 - Debite lunare minime anuale - Slobozia

Comunicat de presa

Declaratia Finala a Celui de al Treilea Forum Mondial al Apei

Kyoto, Japonia, Martie 2003

Apa este esentiala vietii pe Pamant. Existenta noastra, ca si activitatile noastre economice sunt in totalitate dependente de aceasta pretioasa resursa. Si, mai mult decat atat, la nivel global, apa reprezinta o resursa limitata.

Fiind o sursa limitata si deosebit de vulnerabila, apa poate fi oricand deteriorata daca omenirea nu intervine cu masuri concrete de protectie. Data fiind aceasta degradare continua, se impune necontenit o munca asidua de gestionare a calitatii resursei de apa, astfel incat sa se asigure cunoasterea, conservarea, protectia calitatii si cantitatilor acesteia.

In Romania, procentul de asigurare cu apa a locuitorilor este de 92% in mediul urban si de 33% in mediul rural. Aceste servicii de apa sunt asigurate partial, la nivelul comunitatilor, prin regii autonome, aflate in subordinea administratiilor publice, cu personalitate juridica si care functioneaza pe baza de gestiune economica si autonomie financiara, avand ca obiect de activitate gestiunea apei potabile si industriale, colectarea, evacuarea si epurarea apelor uzate si meteorice, exploatarea si organizarea activitatii de agrement etc. Totodata, in domeniul serviciilor de apa, exista la nivelul anumitor localitati societati comerciale.

Situatia din Romania la ora actuala este urmatoarea: imensa majoritate a locuintelor rurale si buna parte din cele orasenesti, nu beneficiaza de canalizare comunitara.

Consecinte:

Totalul cursurilor de apa codificate ale tarii noastre este de 78 905 km, insa de interes major pentru economie si protectia mediului sunt cursurile mijlocii si inferioare ale raurilor pe care se organizeaza activitatea de supraveghere si control, adica pe o lungime de circa 22 000 km.

De ce participarea publicului?

Participarea publicului este necesara pentru a fi in concordanta cu prevederile Directivei Cadru privind Apa si pentru a indeplini obiectivele de mediu si alte beneficii. Pe langa aceste cerinte ale Directivei Cadru, este bine de subliniat fundamentarea rationala a luarii in considerare a participarii publicului, adica asigurarea unei implementari efective si indeplinirea obiectivelor de mediu ("starea buna" in anul 2015). Cel mai important obiectiv al participarii publicului este de a imbunatati luarea deciziilor, prin asigurarea faptului ca deciziile sunt bazate pe cunostinte impartasite, pe experiente si pe evidente stiintifice, ca ele sunt influentate de viziunea si experienta celor afectati de ele, si ca optiunile creative si inovatoare sunt luate in considerare.

Beneficiile potentiale care rezulta din participarea publicului sunt reprezentate de:

Cresterea constiintei publice pentru problemele de mediu, ca si pentru starea mediului din bazinul hidrografic respectiv;

Folosirea cunostintelor, experientelor si initiativelor diferitilor factori de decizie, si prin urmare imbunatatirea calitatii planurilor, masurilor si managementului bazinului hidrografic;

Acceptarea de catre public, increderea si sprijinul cu privire la procesul luarii deciziilor;

Luarea deciziilor sa fie mai transparenta si mai creativa;

Mai putine conflicte, neintelegeri, amanari, si o implementare efectiva;

"Social learning" si castigarea experientei; daca participarea are ca rezultat un dialog constructiv cu toate partile implicate, atunci publicul, guvernele si expertii pot invata unii de la altii despre "problema apei".

Depresiunea Cracau-Bistrita este situata pe Bistrita si prelungita pe afluentul ei Cracau. Este mult mai larga, dealurile care o marginesc sunt mai mici (Dealul Cornii 592 m, Dealul Runcu, 507 m) si ofera o larga deschidere si legatura spre culoarul Moldova-Siret. Zona depresionara se continua pana aproape de Bacau; in axul ei, pe Bistrita, este dezvoltat un sistem de trasee fluviale etajate. Este puternic industrializata (Piatra Neamt, Roznov, Savinesti, Buhusi). Solurile predominante sunt solurile argiloiluviale, solurile cenusii si cernoziomice (frecvente in depresiunile Neamt si Cracau - Bistrita).

Concentratiile medii anuale ponderate cu debitul, inregistrate pentru grupele de indicatori RO, N, GM se inscriu in valorile tinta specifice pentru clasa a II -a.

Incadrarea generala a raului este in clasa a II -a de calitate .

In concluzie, raul Cracau pe toata lungimea de 66 km se incadreaza in clasa a II -a de calitate.

Speciile dezvoltate abundent sunt: Achnanthes minutissima, Cymbella ventricosa, Diatoma elongatum var. tenue, Gomphonema olivaceum, Navicula cryptocephala, Nitzschia sp., Surirella ovata si Synedra ulna in fitoplancton si fitobentos; Limnephilus sp., Chironomus plumosus si Simulium sp. dintre formele zoobentonice.

Indicele saprob, determinat dupa frecventa absoluta a speciilor zoobentonice cu proprietati bioindicatoare, in valoare medie de 2,55, corespunde clasei a III-a, nivelului beta alfa mezosaprob, ce imprima arealului o stare ecologica moderata.

Datele biologice prezentate definesc calitatea apei din punct de vedere ecologic ca fiind buna dupa fitoplancton si fitobentos si moderata dupa zoobentos.

(Raport privind starea mediului in judetul Neamt, anul 2005)

CONCLUZII

nu foarte mare, dar care curge foarte repede, insa isi domoleste foarte mult cursul imediat ce ajunge in depresiune, fapt care are ca urmare o depunere foarte mare de aluviuni aduse din amonte. Spre varsare curge pe terasa inferioara a Bistritei, facand o multime de meandre si apoi isi adanceste albia la marginea terasei inferioare a Bistritei, formandu-si la gura de varsare un fel de palnie larga sapata in malul terasei Bistritei. Variatiile climatice de-a lungul timpului cu debitele oscilatorii, a afectat evolutia raului intr-un mod important. Trebuie mentionat si influentele omului care, prin defrisarea masiva a adus bazinului hidrologic un risc permanant si mare. In etapa actuala din depresiunea Cracau-Bistrita procesele de versant nu sunt numeroase, insa cele care sunt au o intensitate ridicata si contribuie la o evolutie rapida a versantilor. Cea mai afectata zona este cea de sud-vest, acolo unde alunecarile de teren si eroziunea lineara sunt foarte intense si active. Din acest motiv, trebuie luate anumite decizii in legatura cu protejarea acestei zone in care problemele se arata a fi complexe.

Din punct de vedere ecologic, bazinul hidrologic Cracau este incadrat intr-o stare ecologica moderata. Raul nu este supus unei surse de poluare majora, fiind influentat doar de catre micile localitati din zona. Concentratiile medii anuale ponderate cu debitul, inregistrate pentru grupele de indicatori RO, N(nutrienti), GM(gradul de mineralizare) se inscriu in valorile tinta specifice pentru clasa a II -a.

BIBILOGRAFIE

Margareta Neamtu, Depresiunea Cracaului si a Bistritei, Piatra-Neamt, Lumina, 1940

Ujvary, Geografia apelor Romaniei, Editura Stiintifica, Bucuresti, 1972

I. Donisa, Valea Bistritei

Analele Stiintifice ale Universitatii Alex Ioan Cuza, Iasi, 1965, 1966, 1968, 1973, 1974, 1990

Geografia Romaniei, volumul III, IV

Harta geologica 1:20.000, Piatra Neamt, Institutul Geologic

M. Apavaloaiei, Caracterizarea geografico-economica a judetului Neamt

Raurile Romaniei, Bucuresti, 1971

I. Sandulache, Bazinul morfohidrografic Bistricioara-Studiu geomorfologic, Bucuresti, 2005

Constanta Trufas, Bazinul Prahovei-Studiu fizico-geografic cu privire speciala asupra poluarii apelor, 1978

Administratia Nationala "Apele Romane", Directia Apelor - Siret

Dictionar de termeni geografici, Corint, Bucuresti, 2001

Lista planselor din cadrul lucrarii

Plansa 1 - Harta Romaniei, judetul Neamt...........3

Plansa 2 - Podisul si Subcarpatii Moldovei..........4

Plansa 3 - Judetul Neamt.................8

Plansa 4 - Raul Cracau si imprejurimi..........16

Plansa 5 - Piatra Neamt.................18

Plansa 6 - Stadionul modernizat Ceahlaul..........19

Plansa 7 - Harta solurilor................. 21

Plansa 8 - Harta faunei, schita ichtiologica si biotopuri..... 22

Plansa 9 - Foaia Piatra Neamt, Harta geologica 1:20.000....28

Plansa 10 - Cracaul..................40

Plansa 11 - Panorama asupra vaii Bistrita..........41

Plansa 12 - Valea Bistritei................41

Plansa 13 - Raul Bistrita la Piatra Neamt...........42

Plansa 14 - Altitudinea medie a bazinului..........45

Plansa 15 - Curbura in plan...............46

Plansa 16 - Curbura in profil................47

Plansa 17 - Densitatea fragmentarii...........19

Plansa 18 - Energia de relief, Metoda cartogramelor......49

Plansa 19 - Panta medie a bazinului.............50

Plansa 20 - Harta pantelor................ 51

Plansa 21 - Potentialul de infiltrare a apei..........52

Plansa 22 - Orientarea versantilor(aspect)..........53

Plansa 23 - Diagrama de probabilitate........... .62

Plansa 24 - Repartitia precipitatiilor. Medii anuale.....63

Plansa 25 - Raul Cracau................68

Plansa 26 - Circuitul global al apei in natura.........71

Lista figurilor din cadrul lucrarii

Figura 1 - Scurgerea sezoniera - Magazia...............57

Figura 2 - Scurgerea sezoniera - Slobozia...............57

Figura 3 - Ciclicitatea scurgerii lichide medii multianuale - Magazia.....58

Figura 4 - Ciclicitatea scurgerii lichide medii multianuale - Slobozia.....59

Figura 5 - Debitele maxime multianuale - Slobozia............60

Figura 6 - Variatia debitelor lunare in anul cel mai ploios(1984) - Magazia.61

Figura 7 - Variatia debitelor lunare in anul cel mai ploios(1984) - Slobozia.61

Figura 8 - Debite lunare minime anuale - Magazia...........66

Figura 9 - Debite lunare minime anuale - Slobozia...........67

Figura 10 -Variatia debitelor lunare in anul cel mai secetos - Magazia....67

Tabelul 3 - Abundenta numerica (%) pe grupe taxonomice a fitoplanctonului, zooplanctonului, algelor bentonice si zoobentosului din raul Cracau, in anul 2005.........76