Analiza unui articol din presa

Analiza unui articol din presa

Presa este in prezent unul dintre cele mai importante mijloace de mass-media caci se bucura de un interes major din partea publicului.

Ziaristii apeleaza la ingeniozitatea lor lingvistica si reusesc intotdeauna sa ne ademeneasca, sa ne castige atentia prin informatii, pe cat de accesibile, pe atat de surprinzatoare deoarece 646g65g , cu cat stirea este mai senzationala, cu atat creste priza la cititori. Asadar, trebuie avuta o atentie deosebita in formularea mesajelor, deoarece cheia personalizarii mesajului o constituie combinarile lingvistice. Ele se obtin prin anevoiosul proces de alegere din resursele limbii a celor mai adecvate forme pentru exprimarea cat mai iscusita a intentiilor comunicative. Din varietatea de posibilitati, se da preferinta unui anumit termen, unei anumite constructii a enuntului.

Forma combinatorie a lexemelor limbii este inepuizabila, de aceea, jurnalistii trebuie sa faca o selectie, dupa ce au cantarit totul cu multa gandire si analiza. Aceasta alegere depinde mai ales de scopul si de eficienta mesajului pe care doresc sa il transmita publicului.

Autorul Nicusor Fota, in articolul De ce tac fantanile: le-au pocnit facturile!, publicat in ziarul Indiscret din data de 17.05.2011, dezbate problema fantanilor arteziene din centrul orasului Craiova.

Dupa cum se observa, titlul articolului este foarte expresiv, exprimand in acelasi timp ironia, dar si amuzamentul cu privire la decizia luata de edilii municipiului Craiova de a limita functionarea fantanilor arteziene. Articolul pare de fapt un pamflet pe seama situatiei critice a bugetului local.

Titlul este construit ingenios sub forma intrebare-raspuns si poate fi inspirat din versurile unui cantec foarte cunoscut in randul tinerilor: Stii de ce plang chitarele: le-au ranit amintirile!. Locutorul este cel care adreseaza intrebarea si tot el raspunde. Întrebarea insa include un pleonasm pentru ca este evident faptul ca fantanile nu pot vorbi si nu se incheie cu semnul interogatiei, asa cum este normal, ci urmeaza cele doua puncte, pentru a anunta un raspuns. Asadar, sensul lui tac aici este de nu functioneaza. Raspunsul este o constructie eliptica De ce tac fantanile:le-au pocnit facturile! in loc de De ce tac fantanile: tac pentru ca le-au pocnit facturile! De asemenea, raspunsul include o metafora si are sens figurat intrucat facturile nu pot lovi.

Titlul este pragmatic si constituie o adresare directa, familiala, care poate fi incadrat in stilul vorbirii directe.

Ca subtitlu, de asemenea a fost aleasa o constructie extrem de creativa, cu sens figurat si efect comic. Arteziene cu portia este o hiperbola care ne anunta ca functionarea fantanilor arteziene s-a limitat si este posibila doar in week-end, iar metafora a strans robinetul este o aluzie, extrem de bine plasata, cu sensul de a oprit fantanile arteziene, numite parca, mult prea dur, chiar ridicol tasnitoare energofage, ceea ce le confera caracteristici negative, proportii uriase.

De asemenea, Arteziene cu portia , doar in week-end reprezinta o constructie eliptica, iar sensul este acela de Arteziene cu portia functioneaza doar in week-end.

Autorul pledeaza pentru stilul familial, in unele cazuri chiar argotic, folosind ironic verbul s-au prins in loc de si-au dat seama. Continua in acelasi stil figurativ si vorbire indirecta: sa le mai scoata din priza are sensul de sa le mai opreasca.

Este mai mult decat evidenta ironia autorului si dezaprobarea fata de atitudinea edililor Craiovei in fraza: Masura, menita sa mai economiseasca din banii consumati de fantani, e recunoscuta cu jumatate de gura de reprezentantii administratiei locale, care ar da, mai degraba, vina pe starea vremii, pentru scurtarea programului de functionare a fantanilor. Verbul ar da sugereaza o presupunere, ci nu o certitudine, astfel, propozitia capata caracter subiectiv.

În continuare rezulta o atitudine mult prea exagerata a autorului fata de situatia existenta, o dramatizare specifica jurnalistilor, cu scopul de a impresiona si de a acapara.

Autorul continua cu afirmatii si constatari destul de brutale, cu rol de intrigare, mergand, as putea spune, cam departe, comparand bazinele cu balti care duhnesc, termeni destul de iritanti, agresivi.

Autorul relateaza la un moment dat evenimentele la persoana I. Aceasta constructie are de fapt rolul unei garantii a veridicitatii celor ce vor urma, ce vor fi spuse. Astfel, asa cum este specific ziarelor in general, este expusa initial concluzia unei declaratii, realizata in mod indirect, si abia apoi vorbirea directa a celui care declara anumite lucruri.

O constructie din nou metaforica este : La RAADPFL se face ca ploua, utilizata cu sensul de se evita.

De asemenea, autorul dovedeste inca o data o nata de ironie, ca urmare a unei constatari: …sustine Ion Petre, care e insa mai generos decat directorul de la UTI si mai pune cate o jumatate de ora de functionare la arteziana muzicala pe fiecare zi de week-end. Ironia lui este provocata, se pare, de neconcordanta dintre declaratiile celor doi martori interogati. Atat in declaratia primului intervievat, cat si in a celui de al doilea, se observa prezenta elementelor modalizatoare: din cate stiu, din cate se pare, care au rolul de a motiva anumite afirmatii, posibil eronate.

Articolul se continua cu un citat reprezentand declaratia Viceprimarului Dinca. Pentru ca aceasta se incheie cu detaliaza Dinca, apartine stilului vorbirii directe, si in final, si alte precizari sintetizate si interpretate de catre autorul articolului.

Autorul face apoi calculul notei de plata a municipalitatii pe an si ii atribuie un caracter hiperbolic prin adjectivul superlativ: destul de piperata.

Foarte interesanta este si exprimarea autorului cu privire la perioada anterioara, atunci cand, la conducerea primariei se afla Antonie Solomon: era Solomon suna extrem de ciudat, ca o perioada foarte indepartata, botezata dupa numele acestuia.

Fiind o informatie de actualitate, predomina verbele la timpul prezent si, rareori, in relatarea unor evenimente petrecute anterior, verbe la timpul perfect compus sau verbe la alte moduri impersonale.

Acest articol este o dovada clara a caracterului captivant al mesajelor presei si al ingeniozitatii jurnalistilor de a acapara un numar atat de mare de cititori si ofera informatii cu atat mai pretioase cu cat este mai minutios si mai atent studiat.

Bibliografie:

□ Dumitru Irimia- Introducere in stilistica, Editura Polirom, Iasi, 1999, pag. 80.

□ Maria Cvasnai- Stil si limbaj in mass-media din Romania, Polirom, 2007