Documente online.
Username / Parola inexistente
  Zona de administrare documente. Fisierele tale  
Am uitat parola x Creaza cont nou
  Home Exploreaza
Upload






























Management de productie - proiect

management



Cuprins



A.    CUNOASTEREA GENERALA A INTREPRINDERII:




a)     regimul juridic de constituire si functionare.

b)     domenii economice de activitate.

c)     nomenclatura produselor fabricate.

d)     furnizori, beneficiari


B.    ORGANIZAREA STRUCTURALA A INTREPRIDERII:


a) verigile structurale


C.    TIPURILE DE PRODUCTIE EXISTENTE IN INTREPRINDERE


D.    FORME DE ORGANIZARE A PRODUCTIEI DE BAZA:


a)     productie in flux; elemente de calcul ale unei linii de productie in flux.

b)     Structura ciclului de productie; ciclul duratei ciclului de productie.


E.    ORGANIZAREA PROCESELOR AUXILIARE SI DE SERVIRE:


a)     intretinerea utilajelor

structura ciclului de reparatii

planul de reparatii

valoarea maxima a cheltuielilor cu reparatiile planificate


b)     asigurarea fabricatiei cu energie; determinarea necesarului de energie.

c)     determinarea necesarului de SDV – uri si materiale, stabilirea marimii stocurilor.


F.     ORGANIZAREA CONTROLULUI CALITATII PRODUCTIEI


G. CAPACITATEA DE PRODUCTIE SI FOLOSIREA EI:


a)     calculul capacitatii de productie ale diferitelor verigi de fabricatie in intreprindere.


H. COSTUL PRODUCTIEI SI POSIBILITATEA DE REDUCERE A ACESTUIA


I.      INDICATORI ECONOMICO – FINANCIARI:

cifra de afaceri

veniturile totale si structura lor

cheltuieli totale si structura lor

profitul brut sau pierderea bruta

profitul net

































A. CUNOASTEREA GENERALA A INTREPRINDERII


a) Regimul juridic de constituire si functionare


Denumirea societatii este S.C. IMPEX S.R.L.

In toate actele, facturile, publicatiile si alte acte care emana de la societate, denumirea societatii va fi precedata sau urmata de cuvintele: SOCIETATE CU RASPUNDERE LIMITATA sau “SRL” si numarul de inregistrare de la Registrul Comertului.

Forma juridica:

Societatea este persoana juridica romana si isi desfasoara activitatea conform legislatiei in vigoare, a contractului de societate si a statutului de organizare si functionare putandu-si muta sediul in Bucuresti sau in alte localitati.

Societatea poate infiinta pe parcursul activitatii:

magazine, spatii de desfacere si productie, agentii, filiale, depozite, ferme, sau orice alte unitati necesare realizarii obiectului de activitate, in tars, cu profilul care se regaseste in obiectul de activitate al societatii, inscris la “forma juridica” din contractul de societate.

Durata societatii este nelimitata cu incepere de la data inmatricularii in Registrul Comertului.


b)    Domenii economice de activitate


Societatea va avea urmatorul obiect de activitate:

constructii civile si industriale, instalatii electrice, sanitare termice si ventilatia aferenta acesteia;

import – export bunuri de larg consum si utilaje, schimburi de marfuri si alte operatiuni de comert extern inclusiv schimburile dintre societatile comerciale, magazine universale, organizatii cooperatiste, firme si persoane particulare;

operatiuni de comert cu ridicata si cu amanuntul de produse alimentare si nealimentare, industriale si neindustriale prin reteaua proprie de depozitare si comercializare, precum si prin alte magazine;

operatiuni comerciale, industriale, financiare, imobiliare, prestari servicii in domeniul comertului intern, micii industriasi, etc.;

operatiuni de marketing economic, leasing, intermediare reprezentate cu sau fara depunere de comision, depozit, consignatie, licitatii, casa de consum pentru bunuri alimentare si operatiuni comerciale;

activitati productive: achizitie de bauturi alcoolice, achizitie si imbuteliere de bauturi racoritoare, patiserie, cofetarie, panificatie (brutarie), achizitie, prelucrarea si comercializarea de produse agricole, vegetale si animale, cresterea si comercializarea animalelor de rasa, carmangerii, macelarie si produse din carne, alimentatie publica;

activitate hoteliera, frizerie, coafura, cosmetica, spalatorie, curatatorie, parcare auto;

achizitionare, reconditionare si comercializare ambalaje de orice natura;

prestari servicii catre populatie, service auto-moto, transport persoane taxi – marfa, intretinere si reparatii radio TV, antene, studio foto, artizanat;

comercializare si inchiriere casete audio – video, video - discoteca, discoteca;

import – export materiale de constructii, executie si comercializare constructii si instalatii, proiectare si consultanta tehnica in domeniul constructiilor, service de

profilul constructii – instalatii, import de materiale constructii, mobila si instalatii, depozitare si comercializare.

Alte activitati comerciale legate de indeplinirea obiectului de activitate, inclusiv participare la targuri interne si internationale.


Societatea va putea sa-si realizeze obiectul de activitate privind comercializarea produselor, prin reteaua proprie direct beneficiare sau prin reteaua de desfacere apartinand unor agenti economici.


c)     Nomenclatura produselor fabricate




d)    Furnizori, beneficiari


FURNIZORI:


SALAMANDRA IMPEX SRL, Baicoi, Prahova.

AGRO – NUTRISCO COM PROD SA, Bucuresti

SC MARCHAND SRL, Bucuresti.

MOLERO SRL, Timisoara

NUTRIENTUL SA, Bihor.

FALCO TRADE SRL, Arad.

ESPINA SRL, Buzau.

MTC SRL, Bucuresti


BENEFICIARI:


RHIN CARN PRODCOM SRL

INOROGUL IMPEX SRL

DANEPORT SRL

MAREX SRL

TRIBIS IMPORT – EXPORT SRL

DELHUS PROD IMPEX SRL

MEDEUS PRODIMPEX SRL

SANTA JUNIOR SRL

CRIS TIM SRL



B. ORGANIZAREA STRUCTURALA A PRODUCTIEI:


Verigile structurale:

Intr-o S.C., caracterizata prin prelucrarea industriala a unui volum mare de productie sub forma liniilor de fabricatie in flux continuu sau intermitent.



Se cunoaste faptul ca functionarea continua a liniilor in flux este conditionata de egalitatea sau multiplicitatea duratelor operatiilor cu marimea tactului de productie. In cadrul unor linii de productie in flux monovalent sau polivalent, societatea prelucreaza mai multe tipuri de produse.


Asadar, vor trebui rezolvate probleme legate de specificul acestei linii si anume:


a)     fundametarea parametrilor de functionare a liniilor in flux;

b)     sincronizarea liniilor de productie in flux continuu;

c)     evaluarea eficientei economice obtinute in urma sincronizarii unei linii de productie in flux;

d)     echilibrarea liniilor in flux cu functionare intermitenta;

e)     amplasarea locurilor de munca sub forma liniilor tehnologice, cu ajutorul metodei gamelor fictive;


DIRECTOR GENERAL


Este subordonat consiliului de administratie.

organizeaza si conduce, prin factori de sinteza toate actiunile tehnice, economice, sociale si de alta natura ale societatii;

deleaga autoritatea sa cadrelor de conducere aflate la nivelele imediat inferioare;

rezolva operatiile societatii care ii sunt incredintate prin executie de catre Consiliul de Administratie;

raspunde de functionarea societatii;

emite decizii sau dispozitii de serviciu pentru rezolvarea unor probleme care nu isi gasesc solutie prin aplicarea legislatiei sau a regulamentelor de ordine interioara.


DIRECTOR ADMINISTRATIV


controleaza si avizeaza aplicarea prevederilor legale privind sistemul de incadrare a personalului si salarizarea.



DIRECTOR COMERCIAL


defineste, organizeaza si asigura infaptuirea strategiei si politicii societatii;

asigura proceduri si instructiuni detaliate pentru realizarea sarcinilor de catre subordonati;

verifica modul de aplicare si ia masuri de corectie cand apar cazuri de neindeplinire a sarcinilor stabilite.


DIRECTOR ECONOMIC


Conduce si raspunde de actiunile economice ale societatii:

raspunde de corectitudinea operatiilor patrimoniale in conditiile legii;

coordoneaza compartimentele: Financiar - Contabil; Preturi; Buget; Oficiul de Calcul;

analizeaza situatia din conturile curente, conturile de imprumuturi, comparativ cu limita de creditare stabilita;

analizeaza si ia masuri pentru cresterea rentabilitatii atat pe total cat si pe produs, actiune sau serviciu prestat;

participa la organizarea sistemului informatic;

decide asupra metodologiilor;

raspunde pentru actiunile din subordine, cat si ca sefii de compartimente sa aiba intocmita fisa postului pentru intreg personalul;

ia masuri pentru asigurarea finantarii lucrarilor de protectie a muncii, a echipamentelor de protectie, materialelor consumabile necesare igienizarii personalului muncitor.


COMPARTIMENTUL FINANCIAR - CONTABIL


intocmeste lunar balanta de verificare pentru conturi sintetice si analitice;

intocmeste lunar situatia rezultatelor financiare si situatia patrimoniala lunar, semestrial, anual;

intocmeste jurnale de vanzari;

urmareste circulatia documentelor cu banca;

intocmeste anual bilantul contabil, contul de profit si pierderi si anexele la bilant;

intocmeste documente justificative pentru orice operatiune care afecteaza patrimoniul;

inregistreza cronologic si sistematic operatiunile patrimoniale, in functie de natura lor, in mod simultan, in debitul unor conturi, creditul altor conturi, denumite conturi corespondente.


COMPARTIMENTUL PERSONAL – SALARIZARE


Este subordonat directorului economic:

se ocupa cu incadrarea personalului pe posturi;

intocmeste fisele de post;

face selectia personalului in functie de pregatirea profesionala;

incheie contracte de munca;

stabileste impreuna cu departamentul contabil pe baza salariului negociat si a contractului individual de munca, cuantumul taxelor si impozitelor pe care trebuie sa le plateasca salariatul si intreprinderea;

se ocupa de pastrarea ergonomiei locului de munca.


SERVICIUL CONTRACTE – VANZARI


urmareste sporirea responsabilitatii lucrarilor din compartiment in vederea satisfacerii prompte a tuturor cerintelor si solicitarilor emise de clienti, in rezolvarea reclamatiilor si colectarea sugestiilor, propunerilor transmise partenerilor reali si potentiali;

pune la dispozitie date si informatii pentru fundamentarea necesarului de ambalaje si materiale de ambalat.




ORGANIGRAMA:





DIRECTOR ECONOMIC

1) Financiar - Contabilitate



2) Personal - Salarizare






DIRECTOR MARKETING




1) Serviciul Contracte Vanzari



DIRECTOR

2) Birou Import - Export



DIRECTOR ADMINISTRATIV







1) Aprovizionare



2) Urmarire conturi


DIRECTOR ECONOMIC


3) Sectie productie I



4) Sectie productie II



ORGANIGRAMA






























C. TIPURILE DE PRODUCTIE EXISTENTE IN INTREPRINDERE:


Tipul de productie reprezinta o stare functionala a unei intreprinderi sau a unei verigi de fabricatie a acesteia, determinata de totalitatea factorilor tehnici ai organizatiei care caracterizeaza nomenclatorul productiei.

In functie de ansamblul acestor factori se disting urmatoarele tipuri de productie:

a)     tipul de productie in masa;

b)     tipul de productie in serie (mare, mijlocie, mica);

c)     tipul de productie individuala.


Trasaturi ale productiei in serie:


1) nomenclatura produselor fabricate este mai mare decat la tipul de productie in masa. Ea prezinta o crestere insemnata de la seria mare spre cea mica.

T seria mare : 2-6 produse;

T seria mijlocie : 6-10 produse;

T seria mica : 10-20 produse


2) volumul produselor executate pe fiecare pozitie a nomenclaturii este mai mic in comparatie cu productia de masa. El scade de la seria mare spre cea mica.


3) gradul de stabilitate in timp a nomenclaturii volumului si structurii fabricate este relativ redus. Modificarile acesteia de la un an la altul dar si intre diferitele perioade partiale ale anului se amplifica semnificativ de la seria mare spre cea mica.


4) lipsa unei specializari depline a locurilor de munca pentru ca fiecare pozitie din nomenclatorul de produse ocupa numai o parte din seria de fabricatie din fondul de timp disponibil de functionare a locurilor de munca. In aceste conditii utilajele si SDV- urile, precum si muncitorii care lucreaza aici au un grad redus de specializare pe produs in serie mare si un caracter universal in cadrul seriilor mici si mijlocii.


5) trecerea obiectelor (produselor) prelucrate intre diferite locuri de munca se face de regula pe loturi de produse sau de transport cu marimi variabile, folosindu-se cu imbinarea succesiva sau partial paralela a operatiilor tehnologice a diferitelor produse.


Metodele de organizare a productiei, mijloacele tehnice si fortele umane specifice tipurilor de productie determina un nivel de eficienta economica si implicit de rentabilitate a activitatii productive nesatisfacatoare, metode mai reduse, comparativ cu celelalte tipuri de productie.




D. FORME DE ORGANIZARE A PRODUCTIEI DE BAZA


a) Productia in flux; elemente de calcul ale unei linii de productie in flux


Organizarea proceselor de productie include in sfera sa trei probleme de baza:

amplasarea verigilor de productie din structura intreprinderii;

stabilirea configuratiei fluxurilor tehnologice;

dimensionarea suprafetelor de productie.


Aceste probleme sunt abordate atat la nivelul ansamblului de intreprindere cat si la nivelul diverselor verigi structurale de productie din componenta sa.

Liniile de productie in flux se caracterizeaza prin nesincronizarea executarii in timp a operatiilor tehnologice, sau printr-o sincronizare partiala, numai atunci cand unele operatii sunt executate pe linia de productie in fux.

Pentru cresterea eficientei activitatii productive se impune cerinta reducerii timpilor de intreruperi in functionarea diferitelor locuri de munca de pe linie. Aceste linii se folosesc de obicei in procesele de prelucrari mecanice din intreprinderi.

In cadrul intreprinderilor industriale de productie, liniile de productie in flux reprezinta forma superioara de organizare a proceselor de productie:

1) linii de productie in flux continuu;

2) linii de productie in flux intermitent


Elementele de calcul ale unei linii de productie in flux:


1) Tactul de functionare, reprezinta perioada de timp cuprinsa intre momentele de iesire de pe linia de productie in flux a doua produse de acelasi fel:



T = (Td * 60) / Q


Td = timp disponibil de functionare a liniei intr-o anumita perioada in ore;

Q = cantitatea de produse executate pe linia de productie in flux in perioada considerata;


T = (Td * 60 * K) / Q


K = coeficient mediu de folosire a fondului de timp disponibil datorita intreruperilor programate;


2) Ritmul de functionare a liniei de productie in flux exprima randamentul liniei respective, exprima marimea inversa tactului si cantitatea de produse ce se poate executa pe linia de productie in flux intr-o anumita perioada de timp.


R = 1 / T ;   Rh = 60 / T


3) Durata ciclului tehnologic al produselor prelucrate pe linie. Gradul de paralelism in functionarea liniei este foarte mare si se foloseste organizarea in timp a productiei bazata pe organizarea paralela.


Dct =a ti + (np – 1) * T


4) Numarul locurilor de munca de acelasi tip pe ansamblul liniilor de productie in fux.


Nlmi = ti / T


GPI = (Ntmi / Nalmi) * 100



GPI = gradul de incarcare al locurilor de munca;

Ntmi = numarul teoretic al locurilor de munca;

Nalmi = numarul adoptat de locuri de munca;


5) Numarul de muncitori care lucreaza concomitent pe linia de productie in flux


Nm = a Nlmi * nsi


nsi = norma de servire


6) Lungirea liniei de productie in flux


L = Nz * dz


Nz = numarul zonelor de lucru de pe linia de productie in flux


7) Suprafata de amplasare a liniei de productie in flux


Sl = a Szi = a (Nlmi + Nsdi) * Si


Szi = suprafata de amplasare a zonelor de lucru de tip “i”

Si = suprafata totala necesara pentru un loc de munca de tip “i”


Si = Ssi + Sgi + Sei


8) Viteza mijlocului de transport


V = dz / T


9) Stocuri de productie neterminata


Se calculeaza numai pentru linii de productie in flux intermitent, ca urmare a nesincronizarii operatiilor tehnologice.



E. ORGANIZAREA PROCESELOR AUXILIARE SI DE SERVIRE IN INTREPRINDERE


a)     Intretinerea utilajelor

1) structura ciclului de reparatii;

2) planul de reparatii;

2) valoarea maxima a cheltuielilor cu reparatii planificate


O intreprindere auxiliara, ca sistem de productie, pentru a putea functiona in mod ritmic si cu o eficienta economica maxima, necesita crearea odata cu unitatile de productie de baza si a unui ansamblu de unitati de productie cu caracter auxiliar si de servire care sa asigure logistica necesara.

Structura ciclului de reparatii reprezinta felul, numarul, succesiunea intretinerilor programate pe care utilajele le suporta intr-un ciclu de reparatii.

Structura ciclului de reparatii la fel ca si durata, este aceeasi pentru toate utilajele de acelasi tip, in functie de principalele fundamentari ale ciclului de reparatii.

Conform unor principii, intervalele dintre doua intervale de acelasi fel difera la categoriile de interventii programate si se afla intre ele un raport corespunzator cu numarul utilajelor multiple.


dRC1 = m * dRT


dRC2 = n * d * RC1 – (n * m) * dRT


dRK = p * d * RC2 = (p * n) * dRC1 = (p * n * m) * dRT


dRK; dRC1 = duratele normate de functionare a utilajelor intre doua reparatii capitale;


p, n, m = numere intregi > 1 I N



Ciclul de reparatii reprezinta succesiunea interventiilor programate care se executa la anumite intervale de timp de functionare a acestora in perioada dintre doua reparatii capitale succesive.

Prin sistemul de reparatii preventiv planificat, se intelege un ansamblu de masuri de intretinere, control si reparare a utilajelor care se efectueaza in mod periodic, la intervale de timp bine determinate, dupa un anumit numar de ore de functionare, prin care se urmareste prevenirea uzurii extensive si a aparitiei avariilor, precum si mentinerea calitatilor de exploatare necesare unei functionari normale.

Sistemul de reparatii preventiv planificat se poate utiliza dupa doua metode si anume:

a)     metoda standard

b)     metoda dupa revizie

Elaborarea planului de reparatii necesita cunoasterea urmatoarelor elemente de baza:

- durata ciclului de reparatii;

- structura ciclului de reparatii;

- durata dintre interventii sau reparatii;

- timpul de stationare in reparatie

- procentul costului reparatiei

Cunoscand durata ciclului de reparatii, numarul de reparatii de acelasi fel care trebuie efectuate in cadrul unui ciclu de reparatii, precum si durata intre doua interventii se poate face reprezentarea grafica a structurii ciclului de reparatii, iar in functie de aceasta se poate face planificarea calendaristica a executarii reparatiilor.


DCR = [ (dRK / ns * ds) + a Ni * Tsi] * Kc


Unde :

dRK = durata normata de functionare a utilajelor intre doua reparatii capitale succesive exprimata in ore;

ns = numarul schimburilor de functionare a utilajelor pe o zi lucratoare;

ds = durata unui schimb in ore;

Ni = numarul interventiilor programate de categoria “i” din cadrul unui ciclu de reparatii;

Tsi = timpul de stationare a utilajelor pentru executarea unei interventii programate din categoria “i”;


Tsi = tmi / Nmi * nsi * dsi * Kni


Unde :

tmi = timp normat pentru executarea unei interventii de categoria “i” exprimata in ore norma;



Nmi = numarul muncitorilor din echipa de reparatii;

nsi = numar de schimburi de lucru pe o zi;

dsi = durata unui schimb;

Kni = coeficient mediu de indeplinire a normei prevazute.


b)Asigurarea fabricatiei cu energie; determinarea necesarului de energie


Organizarea optima a gospodariei energetice prezinta o deosebita importanta economica.

Asigurarea consumului curent de energie impune stabilirea necesarului de energie atat pe total, cat si pe fiecare fel de energie in parte. Acest lucru se realizeaza prin intocmirea balantelor energetice.


- necesarul de energie electrica consumata in scopuri tehnologice;


Net = a Qi * nci


Qi = cantitatea de executat din produsul “i”;

nci = norma de consum de energie electrica pentru produsul “i”


- necesarul de energie pentru iluminat


Nci = Pi * Ti * Ks * [1 + (p / 100)]


Pi = puterea instalata a locurilor de munca de la toate punctele de iluminat;

Ti = timpul de iluminat in perioada considerata;

Ks = coeficientul de simultaneitate;

p = procentul de pierderi de energie electrica in retea


- necesarul total de energie


Ne total = Net + Nefm + Nei + Ne inc + Nev + Nea


Ne inc = necesar de energie electrica pentru incalzit;

Nev = necesar de energie electrica pentru ventilatie;

Nea = necesar de energie electrica pentru alte scopuri.



c) Determinarea necesarului de SDV – uri si materiale


Desfasurarea normala a procesului de productie intr-o intreprindere industriala necesita asigurarea locurilor de munca cu diferite scule, dispozitive si verificatoare. Pentru realizarea acestei cerinte, in cadrul intreprinderilor se creeaza un compartiment specializat denumit sectia de SDV – uri.

Pentru calculul necesarului de SDV – uri pot fi folosite trei metode si anume:


a)     metoda pe baza normelor de consum;

b)     metoda statistica;

c)     metoda pe baza normelor de echipare tehnologica;


- Calculul necesarului de SDV – uri


CS = a Qi * nci


Qi = cantitatea de produs din produsul “i”;

nci = norma de consum de scule si dispozitive pe unitatea de produs “i”;

Asigurarea consumului curent de SDV –uri al locurilor de munca necesita dimensionarea stocurilor acestora


- Stocul curent de SDV – uri:


Scms = (Ca * t) / 360


Ca = consumul anual de scule;

T = numar de zile dupa care se reinnoieste stocul de scule din cadrul unitatii de productie;


- Necesarul de aprovizionat:


Na = Cs + Ssig - Si


Cs = consumul anual de scule;

Ssig = stocul de siguranta;

Si = stocul initial.


F. ORGANIZAREA CONTROLULUI CALITATII PRODUCTIEI


Pentru ca un produs sa poata fi de calitate corespunzatoare, el trebuie sa posede un ansamblu de proprietati capabile sa satisfaca necesitatile consumatorilor, in domeniul prevazut de utilitati a acestuia.

Conceptul de calitate a produsului este legat in mod direct de intrebuintarea acestuia. In vederea masurarii si aprecierii calitatii unui produs se folosesc caracteristicile de calitate care reprezinta acele insusiri sau caracteristici ce confera calitate acestuia.

Organizarea pe baze stiintifice a controlului de calitate necesita o buna pregatire tehnica a realizarii lui prin elaborarea tehnologiei de control tehnic, proiectarea si executarea echipamentului de control.

Operatiile de control se clasifica in mai multe categorii:

a)     analize de laborator;

b)     control geometric;

c)     probe tehnologice;

d)     control exterior;

e)     controlul respectarii tehnologice;

f)      controlul productiei fabricate in exploatare.

Prin capacitate de productie se intelege productia maxima ce poate fi obtinuta intr-o perioada data pentru o anumita structura si calitate a productiei in conditiile depline, intensive si extensive a mijloacelor de productie si a muncii.


Cp = Gmp * Kp * (Td / Dc)


Unde :

Gmp = greutatea materiilor prime ce se pot incarca in agregat;

Cp = coeficientul de productie utilizabila;

Td = timpul disponibil de functionare in perioada respectiva;

Dc = durata unui ciclu de prelucrare a unui lot de materii prime cu care se incarca o data utilajul;


- Capacitatea de productie a utilajului:


Cp = ntmi * C * Td

Unde:

ntui = natura tehnica de utilizare intensiva;

C = caracteristica disponibila;

Td = timp disponibil de functionare


- Capacitatea de productie in functie de marimea suprafetei lor de productie:


Cp = S * I * Td

Unde:

I = indicator de utilizare intensiva;

Td = timp disponibil de folosire a suprafetei de productie


- Capacitatea de productie pentru linii in flux:


Cpef = (ds – ti) / T


Unde:

ds = durata schimbului ore lucru;

ti = timpul intreruperilor reglementate;

T = tactul liniilor in flux


- Gradul de folosire al capacitatii de productie:


Gfcp = (P / Cpma) * 100

Unde:

P = productia prevazuta a se executa pentru anul dat;

Cpma = capacitatea de productie in functie – medie anuala.



H. COSTUL DE PRODUCTIE SI POSIBILITATEA DE REDUCERE A ACESTUIA


Costurile de productie reprezinta acei indicatori economici ai unei intreprinderi industriale in care se oglindesc intr-o forma sintetica cheltuielile cu munca vie si cu munca trecuta, materializata, necesitatea de obtinere a volumului de productie, precum si gradul de eficienta al folosirii mijloacelor fixe.


Planuri de cheltuieli:


Cheltuieli maxime la 1000 lei marfa:


Chp = [(aqi * Cpi) / (aqi * pi)] * 1000


Chp = cheltuieli de productie la 1000 lei productie marfa;

qi = cantitatea de productie pentru un produs “i“;

Cpi = costul de productie unitar pentru un produs “i”;

pi = pret unitar pentru produsul “i”


Cheltuieli maxime la 1000 lei productie marfa:


Chm = [(aqi * Cmi) / (aqi * pi)] * 1000


Unde:

Chm = cheltuieli materiale planificate la 1000 lei marfa;

qi = cantitatea planificata din produsul “i”;

Cmi = cheltuieli materiale planificate pe unitatea de produs “i”;

pi = pretul unitar pentru produsul “i”


Costul productiei marfa industriala:


CPI = CPEI ± (CPS1 – CPS2) ± (Ca1 – Ca2) – CPI


Unde:

CPI = costul productiei industriale;

CPEI = cheltuielile productiei executate din activitatea industriala;

CPS1 ,CPS2 = valoarea productiei stocate (la inceput si la sfarsit);

Ca1 , Ca2 = cheltuielile anticipate la inceputul si la sfarsitul perioadei;

CPI = cheltuieli corespunzatoare productiei imobilizate.
















BIBLIOGRAFIE:


Constantin Barbulescu, Vol II, III, “Managementul Productiei Industriale”

Note de curs











Document Info


Accesari: 13107
Apreciat: hand-up

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta


Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site


in pagina web a site-ului tau.




eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare




Copyright © Contact (SCRIGROUP Int. 2024 )