[1], una din principalele concluzii ale studiilor si observatiilor analistilor economici fiind aceea ca managementul japonez are un rol determinant in realizarea performantelor. De aici reiese importanta si necesitatea cunoasterii caracteristicilor de baza ale managementului japonez, a surprinderii asemanarilor si deosebirilor, comparativ cu managementul utilizat in alte tari dezvoltate.

Ø          efectueaza cercetari de marketing si distribuiri ale produselor grupului, in schimbul unui comision;

Ø          initiaza dezvoltarea de noi companii, mai ales in ramuri industriale noi;

Ø          organizeaza societati mixte atat in Japonia cat si in alte tari;

Ø          furnizeaza credite furnizorilor si clientilor grupului, in special intreprinderilor mici;

Ø          cumpara actiuni la banca pentru furnizorii si clientii intreprinderii in vederea strangerii relatiilor cu acestia.

o            gradul ridicat de complexitate, generat de difuzarea competentei decizionale intre un numar mare de manageri si de numeroase interventii informationale si decizionale;

o            frecventele implicari ale cadrelor de conducere pe parcursul procesului decizional, prin propuneri care nu sunt insa in mod automat acceptate;

o            imbinarea comunicarii formale cu cea informala, ultima avand, nu rareori, rolul decisiv;

o            rolul crucial pe care il au cadrele de conducere de nivel mediu in realizarea consensului necesar adoptarii deciziei.

Managementul german

Sub raport tehnic-tehnologic, social,economic,modelul german de management este unul dintre cele mai eficiente din lume. Managementul postbelic german s-a impus ca model datorita unor performante economice durabile si exceptionale obtinute intr-un context economic special si pe un fond cultural-religios specific. Dupa unificare in anul1990, economia sociala de piata germana s-a confruntat cu mari greutati mai ales pe piata muncii, trebuind sa absoarba dificultatile economiei de comanda preluata de la fosta RDG.
Comportamentul managerial si modul de gandire german sunt puternic influentate de principiile protestante si de teoriile lui Max Weber privind eficienta sociala a structurilor organizationale.Toate acestea au condus la conceptul de economie sociala de piata, ai carui promotori au format un cerc de rezistenta impotriva nationalismului socialist. Din punct de vedere cultural, managementul german a fost si este influentat de unele principii religioase catolice si protestante , precum: solidaritate prin asumarea unor responsabilitati sociale comune; demnitate umana prin asigurare de bunastare si trai decent pentru toti membrii comunitatii; responsabilitate individuala prin simt al datoriei, performanta si randament; respectul proprietatii prin garantare si inviolabilitate.

Sistemul educational german a contribuit si el la functionarea eficienta a structurilor organizationale politice , sociale si economice, exprimabila prin ordine, disciplina, simtul datoriei implinite si competenta.Pregatirea continua sau permanenta, numita "Weiterbildung" , inspirata atat din traditia civilizatoare cat si din cultura firmei, pune accentul pe modernizarea structurilor productive si reconversia meseriilor.
Desi natiunea germana a fost implicata in doua razboaie mondiale distrugatoare pe care le-a pirdut, potentialul economic al tarii s-a refacut rapid , de fiecare data , in mod miraculos, economia devenind generatoare de bunastare si optimism.

1.Economia sociala de piata

Modelul de management german, desi in noua "constructie" economica s-a inspirat dupa liberalismul american , se indeparteaza seminificativ de sistemul de distributie a veniturilor practicat peste ocean.In contextul economiei sociale pe piata , managerii germani si-au insusit rapid practica americana potrivit careia succesul economic trebuie focalizat pe performanta individuala si nu pe cea de grup, demers cunoscut si specific managementului japonez.S-a confirmat si pe fondul culturii organizationale germane faptul ca , pe masura ce rezultatele finale ale muncii individului recompensate corespunzator , devin determinante pentru destinul sau si al familiei, acesta va deveni mai preocupat de propriul succes in actiunile asumate sau in cele impuse de sefi.Fiecare individ trebuie sa beneficieze de un mediu favorabil, care sa-l stimuleze in elaborarea libera , creativa si responsabila a unor planuri , programe, actiuni.La randul ei , piata libera , prin mecanisme si instrumente specife ofera suficiente semnale. In acelasi timp , in sistemul economiei sociale de piata , institutiile statului trebuie sa-si asume un rol nepartinitor , dar stimulativ , astfel incat in mediul liber al afacerilor totul sa functioneze corect: concurenta loiala, controlul preventiv asupra formarii preturilor de monopol, respectarea drepturilor fundamentale ale consumatorului, supravegherea economica a mediului si a potentialului de poluare al companiilor industriale.In acest mod, statul german, prin institutionalizarea unui mediu politic democratic si a unei economii libere administrate de un management descentralizat, a reusit sa asigure pentru cetatenii sai egalitatea sanselor , sa impiedice nedreptatile si sa-i protejeze social pe cei dezavantajati.In acelasi timp , institutiile statului nu s-au implicat in nici un fel in planificarea , organizarea si gestiunea firmelor, riscul economic exista si actioneaza ca un veritabil instrument de sustinere a unui mediu de afaceri extren de competitiv atat pe piata interna , cat si pe cea externa.In consecinta functionarea economiei postbelice germane, sustinuta si prin independenta autoritatilor monetare fata de puterea politica , a reusit sa realizeze o mare deschidere spre export si , mai ales, sa devina principala resursa de finantare a actiunilor sociale ale statului.
In perioada 1950-1990,managemetul economiei sociale de piata germane a realizat un adevarat miracol economic,care consta in reconstructia rapida a tarii, aducerea potentialului productiv al Germaniei de Vest si a nivelului de trai al populatiei la standarde superioare celor de dinanintea razboiului.Daca in 1950 veniturile lunare ale unei familii germane compuse din 4 persoane reprezentau aproximativ 300 DM, din care 80% se cheltuia pentru satisfacerea unor nevoi primare de supravietuire. La inceputul anilor 1990 aceeasi familie dispunea de un venit de 10 ori mai mare, din care numai 60% se cheltuiau pentru nevoi de baza, iar aproximativ 40% puteau fi destinate satisfacerii altor nevoi de grad superior : cultura, turism international, distractii.

In numeroasele abordari ale fenomenului vest-german postbelic, analistii afirma ca acest miracol economic s-ar datora, in principal urmatorilor factori:

- harnicia poporului german, capabili de munca sustinuta si grea, in conditii de disciplina si inalta calificare;

- asumarea riscului antreprenorial de catre intreprinzatorii germani;
- practicarea unui management al economiei sociale de piata care a focalizat alocarea resurselor si actiunea manageriala pe: realizarea unor produse de inalta calitate si cu valoare adaugata mare, pretuirea creativitatii si stimularea harniciei individuale, cresterea rolului functiunii comerciale prin fortificarea activitatilor de marketing- vanzari.
La influentele deosebit de pozitive ale factorilor de mai sus se pot adauga si mentalitatea manageriala specifica culturii germane de-a elabora strategii de imbunatatire continua a calitatii se de reducere a costurilor.

Ioan Mihut, Euromanagement ed. Ec. Bucuresti 2002

Lazar Rusu, Managementul contemporan