SITUATIA ORGANIZATORICA , ECONOMICA SI FINANCIARA A SOCIETATII COMERCIALE APLAJUR
Managementul
marketingului in cadrul S.C. APLAJUR
Scurt istoric
S.C. APLAJUR a fost infiintata in anul
1949, printr-o decizie a Consiliului Municipal sub denumirea de Industria
Locala
In 1990 o schimbare de structura a dus la desprinderea fabricilor ce nu erau situate in judetul Brasov, acestea devenind societati comerciale independente, iar societatea din Brasov a luat denumirea de S.C. APLAJUR S.A. Era o societate cu capital majoritar de stat (90%) cu 1700 de angajati si cu o cifra anuala de afaceri de 22 miliarde (aproximativ 7 mil . USD). In prezent APLAJUR este o societate cu capital privat si face parte dintr-un important grup industrial Prems Omnitec APLAJUR, care cuprinde 2500 de angajati .
In prezent activitatea societatii este complexa fiind formata din: proiectare, productie industriala si desfacere in ramura constructii de masini ( piese si accesorii pentru autovehicule si
motoare autovehicule ), mobilier combinat din lemn si metal si confectii metalice, produse turnate din fonta si aliaje,bunuri de larg consum din sarma si tesatura din sarma, articole din cauciuc.
Societatea este organizata inca din 1997 in centre de profit cu gestionare separata dar fara personalitate juridica. Patru din cele sase centre de profit (CP1,CP2,CP4 si CP5) realizeaza activitati de baza, iar doua sunt de deservire (CP3 si CP6) .
Centrele de profit sunt acele centre de responsabilitate pentru care se poate calcula diferenta intre venituri si cheltuieli, existand un control asupra resurselor si produselor rezultate din proces. In general, organizarea activitatii pe centre de profit se realizeaza pentru ca permite urmarirea legaturii dintre rezultatele si resursele consumate, 424g64e precum si valoarea adaugata la producerea unui bun economic. Relevarea acestei legaturi permite imbunatatirea raportului efect-efort si constituirea unei baze echitabile pentru aprecierea efortului fiecarui centru in realizarea unui produs. In mod obisnuit centrele de profit sunt organizate pe structura diviziilor sau compartimentelor axate pe o linie de produse distincta. Avantajul acestora este ca permit gestionarea si controlul lor de catre specialisti in bugete, fara sa fie necesara o cunoastere tehnica a procesului sau produsului asociat. La nivel superior, sistemul permite evaluarea aportului fiecarui centru la crearea profitului total.
Centrele de profit si produsele reprezentative ale acestora in cadul S.C. METALO- PLAST S.A. sunt :
a) Centrul de profit ,,Bunuri de larg consum (CP1) care produce peste 80 sortimente articole de uz casnic din sarma si tesatura din sarma, containere, etajere, standuri de prezentare produse. Cu aceste produse se acopera piata de desfacere in tara si tot ele constituie 80% din total export S.C. APLAJUR S.A., principala tara fiind Anglia .
b) Centrul de profit ,,Scaune si mobilier metalic (CP2) care produce diverse tipuri de scaune pentru birouri, pentru camioane, tractoare si masini agricole,mobilier de birou, productia de baza fiind reprezentata de scaunele pentru birouri ( aproximativ 73 %).
c) Centrul de profit ,, Transporturi si gestionarea activitatii auxiliare (CP3) care asigura cu autovehiculele firmei activitatea de transport pentru aprovizionare si desfacere, inclusiv trans- port international .
d) Centrul de profit ,, Roti tractoare (CP4) care produce peste 45 tipodimensiuni de roti pentru tractoare si masini agricole cu dimensiuni intre 7x24inch si 15x38inch, fara partea de cauciuc, dimensiuni pentru care este unic producator in tara . O parte din janatele produse se exporta in Egipt si Anglia .
e) Centrul de profit ,,Turnatorie (CP5) fabrica produse din fonta si materiale neferoase.
f) Centrul de profit ,, Mecanic sef si scularie (CP6) care se ocupa cu intretinerea utilita- tilor energetice , programarea si executarea reparatiilor , fabricarea de SDV-uri pentru productie .
Aceasta stucturare a activitatii pe centre de profit determina si o abordare diferita in ceea ce priveste politica de marketing , tocmai pentru ca numarul mare de produse realizate de societate presupune o gama larga de resurse materiale, care, cu unele exceptii, sunt diferite pentru fiecare centru in parte.
In plus, aprovizionarea cu materiale se realizeaza in cadrul fiecarui centru de profit, separat, dupa necesitati .,,Scaune si mobilier metalic este centrul de profit ales pentru analiza. Productia de baza este reprezentata de scaunele de birou , pentru scaunele de camioane si masini agricole productia ceruta de principalii clienti ( Roman S.A. si Tractorul S.A. ) fiind mica. In ceea ce priveste clientii societatii pentru scaunele de birou acestia sunt reprezentati de universitatile particulare ( Universitatea Romano-Canadiana, Universitatea Spiru Haret ), scoli si licee, consiliile judetene, etc.
Materialele folosite pentru obtinerea produsului de baza ( materiale strategice teava, tabla, placaj, stofa ) se regasesc si in celelalte produse, dar cu consumuri unitare diferite, iar veniturile aduse de acest centru au o pondere importanta in cadrul venitului total.
3. Structura organizatorica a societatii
Societatea comerciala APLAJUR S.A. a fost conceputa pentru a avea o gama foarte larga de produse si domenii diferite de utilizare, tehnologii diferite care se pot gestiona eficient numai in cadrul unor unitati de productie distincte, si anume centrele de profit.Acestea au buget, cont in banca si aprovizionare distincte, iar situatiile financiare lunare se fac pana la nivel de balanta contabila.Intre efectele pozitive obtinute prin descentralizarea deciziilor si gestionarea separata a fiecarei unitati putem enumera flexibilitatea managementului productiei si adaptarea la piata.
Sistemul de organizare al societatii este orientat spre principalele functii ale firmei: economic, comercial, resurse umane, productie, tehnic la care se adauga un departament de calitate (organigrama societatii este prezentata in anexa nr. 1).Organizatia are cinci nivele ie- rarhice, dupa cum urmeaza :
Costuri scazute datorita seriilor mari ▪
Vechime pe piata ▪
Calitate produse ▪
Termene de garantie ▪
Servicii post vanzare ▪
Termene de livrare mai scurte ▪
Pentru imbunatatirea acestor avantaje este necesara o reducere a cheltuielilor de pro- ductie, eventual prin scaderea pierderilor de materiale, a cheltuielilor de transport- aprovizionare, prin stabilirea marimii optime de comanda-aprovizionare, prin alegerea furnizirilor care ofera cele mai bune conditii atat din punct de vedere calitativ, cat si din punct de vedere al pretului etc.
Din punct de vedere tehnic se constata realizarea unor produse de calitate cu echipa- mente de productie de un nivel mediu. De aceea, cooperarea industriala cu parteneri externi, transferul tehnologic si armonizarea cu standardele si normele europene constituie optiunea prioritara pentru APLAJUR S.A. Cu atat mai mult in contextul in care exista un precedent creat de relatiile externe traditionale cu parteneri britanici.
In ceea ce priveste personalul, principala problema a managementului este necesitatea de a gestiona resursele umane la intreaga lor valoare, pe seama schimbarilor rapide care au loc in organizatie. Cele mai importante modificari in structura resurselor umane au loc la nivelul centrelor de profit.
Evolutia personalului in perioada 1998 2000 este prezentata in tabelul nr 2.
Tabelul nr. 2.
1. Total personal 1. 328 1.170 1.272
2. Muncitori din care: 1.106 917 1.002
- muncitori in acord 841 742 799
- muncitori in regie 265 175 203
3. Maistrii 33 27 31
4. Administratie centrala 74 93 98
5. Administratie CP 91 95 102
6. Directie tehnica 24 39 39
Din total personal de 1272 angajati , muncitorii reprezinta 80,6% iar personalul administrativ 14,8%. Pentru centrul de profit ,, Scaune si mobiler metalic , evolutia personalului se prezinta astfel :
Tabelul nr.3.
1. Total personal 223 188 206
2. Muncitori 194 163 180
3. Tesa 22 21 21
4. Maistri 7 4 5
Pentru anul 1999, se observa ca numarul muncitorilor a scazut, principalul motiv fiind scaderea productiei de scaune pentru camioane si masini agricole. Deoarece la aceste produse clientii sai sunt Roman S.A. si Tractorul S.A. si pentru ca exista si unele probleme in incasarea creantelor de la acestia, societatea s-a orientat pentru anul 2000 spre gasirea de noi clienti pentru scaunele de birou si marirea productiei, studiile de piata intocmite relevand cresterea cererii pentru aceste produse. Aceasta a fost cauza care a determinat cresterea personalului direct productiv pentru anul 2000.
Situatia economico-financiara
Din punct de vedere economico-financiar, activitatea societatii APLAJUR S.A. poate fi caracterizata drept stabila si profitabila. Pentru anul 2001 se mentine tendinta de crestere la productia marfa (in preturi comparabile), a productivitatii muncii, precum si a profitului.
Lunar la nivel de centru de profit sunt urmariti o serie de indicatori financiari, acestia constituind elemente de analiza care permit managerilor sa evalueze rezultatele obtinute si pozitia financiara a intreprinderii, viitoarele oportunitati, modul de utilizare a activelor.De asemenea , analiza acestor indicatori permite actionarilor, investitorilor , bancilor etc. sa verifice modul in care intreprinderea isi gestioneaza resursele de care dispune.
Cei mai importanti indicatori financiari pot fi grupati in :
1) Indicatorii de lichiditate dau o imagine asupra capacitatii organizatiei de a face fata obligatiilor financiare ;
2) Indicatorii de profitabilitate sunt calculati cu scopul relevarii posibilitatilor reale de dezvoltare a organizatiei ;
3) Indicatorii de activitate dau o imagine asupra modului in care organizatia utilizeaza resursele pe care le are la dispozitie ;
4) Indicatorii de solvabilitate dau o imagine asupra capacitatii organizatiei de a face fata la totalitatea angajamentelor externe , pe baza ansamblului resurselor de care dispune.
Evolutia acestor indicatori la nivel de societate, pentru 1998, 1999 si 2000 este prezentata in anexa nr. 3. Evolutia cifrei de afaceri a societatii pe centrele de profit in perioada 1998 - 2000 este redata in anexa nr.4, iar pentru a se observa eficienta activitatii centrului de profit
,, Scaune si mobilier metalic se prezinta evolutia profitului si pierderilor acestui centru pentru fiecare luna a anului 2000 in anexa nr. 5.
In continuare sunt prezentati, avand in vedere clasificarea realizata anterior, principalii indicatori financiari, calculati la nivel de societate .
4)Indicatori de solvabilitate
Situatia nu este foarte buna deoarece este de dorit ca rata rentabilitatii financiare sa depaseasca rata medie a dobanzii pe piata capitalului de imprumut.
Acesti indicatori pot fi grupati in trei categorii: indicatori buni (lichiditatea globala si solvabilitatea patrimoniala), indicatori satisfacatori, la limita de eficienta (rata de rentabilitate bruta, rata de rentabilitate financiara neta si rentabilitatea economica) si indicatori slabi (peri- oada de rambursare a datoriilor si de recuperare a creantelor). Bineinteles, nu pot fi analizati fiecare in parte ci trebuie judecati impreuna si in functie de situatia de moment a pietei si a intre- prinderii precum si de climatul social.
In ceea ce priveste rata de rentabilitate bruta la nivelul centrului de profit ,,Scaune si mobilier metalic se constata ca si aceasta este la limita de eficienta (11,09%). Daca avem in vedere indicatorii financiari calculati in cadrul fiecarui centru, si anume: cheltuielile de regie, cheltuielile la 1000 lei productie marfa, perioada de recuperare a creantelor si gradul de indatorare, se observa ca si la nivelul centrului de profit analizat, gradul de recuperare al creantelor este mult mai mare decat cel stabilit, ceea ce implica si cresterea gradului de indatorare situatie care explica indicatorii nefavorabili la nivel de societate
Aprovizionarea cu resurse materiale necesita indeplinirea urmatoarelor actiuni:
a) determinarea necesarului de mijloace de productie sub aspect cantitativ, calitativ si sortimen- tal, pentru asigurarea desfasurarii normale a procesului de productie;
b) incheierea contractelor economice;
c) stabilirea masurilor de utilizare rationala si eficienta a mijloacelor de productie prin aplicarea normelor progresive de consum;
d) organizarea activitatii de receptie cantitativa si calitativa a resurselor materiale;
e) organizarea depozitarii;
f) asigurarea sistemului informational al aprovizionarii tehnico-materiale a societatii.
Intreaga problematica a organizarii, planificarii si desfasurarii activitatii de aprovizio- nare este conceputa si realizata pentru fiecare centru de profit in parte. In organizarea acestei activitati se tine cont de tipul produselor fabricate, disponibilul de merceologi cu calificarea nece- sara, caracteristicile materiilor prime si materialelor utilizate.
Planificarea aprovizonarii in cadrul fiecarui centru de profit presupune realizarea urmatoarelor activitati: prognozarea necesitatilor materiale, fundamentarea planurilor si programelor de aprovizionare, elaborarea bilanturilor materiale si a cantitatilor economice de comandat, determinarea stocurilor economice, a cantitatilor optime de comandat, intocmirea de situatii privind stadiul si gradul de acoperire cu materiale a necesarului, realizarea contractelor de aprovizionare, incadrarea in consumurile specifice din documentatie si in nivelul prestabilit al stocurilor. Aprovizionarea propriu-zisa are rolul de a asigura realizarea activitatilor concrete care au in vedere contactarea surselor de furnizare, urmarirea derularii efective a procesului de formare a loturilor de livrare la furnizori, aducerea resurselor s.a.Depozitarea resurselor necesare fiecarui centru de profit se face in magaziile proprii.
S-a pus problema organizarii aprovizionarii tehnico-materiale in alte doua moduri, pentru ca exista unele materiale ce pot fi folosite in mai multe centre de profit. Aceste propuneri s-au referit la aprovizionare prin depozit central cu urmarirea consumurilor materiale la nivelul gestiunilor centrelor de profit sau aprovizionarea si urmarirea consumurilor materiilor prime si materialelor la depozitul central, prin identificarea avantajelor si dezavantajelor fiecarei forme de organizare.
Propunerea pentru organizarea depozitului central se referea la urmatoarele grupe de materiale :
|
Grupe de planificare, contractare , evidenta |
|
