OSUL MAXILAR

Universitatea Ovidius

Facultatea de medicina

OSUL MAXILAR

Indrumatori stiintific

Doctorandul

Osul maxilar

Cele doua oase maxilare formeaza cea mai mare parte a scheletului facial ,fiecare os maxilar este situate : superior de caviatea bucala, inferior de orbita si lateral de fosa nazala.

Prin articularea cu celelalte oase ale craniului contrebuie la formarea : plafonului cavitatii bucale ,planseului si peretelui lateral al fosei nazale ,planseului fosei orbitale,fosei infratemporale ,fosei pterigopalatine,fisurii orbitale inferioare si fisurii pterigomaxilare.

Maxilarul este voluminous dar usor datorita unei cavitati (sinusul maxilar) care reprezinta doua traiemi din corpul osului maxilar.

Maxialrul este format din: corp si 4 procese (zigomatic,palatinal,alveolar,frontal).

Corpul maxilarului

Are o forma piramidala cu patru fete: anterioara,infratemporala,orbita si nazala.

Fata anterioara este orientate anterolateral si usor concave in ansamblul sau ;jumatatea sa mediala este inclinata anteroinferior iar jumatate sa lateral este inclinata inferomedial.

In apropierea marginii sale inferioare se observa o seria de proeminente determinate de radacinilor dintilor maxilari ,cea mai evidenta din toate este eminenta canina care divizeaza aceasta parte a fetei anterioare a corpului maxilar in doua regiuni;

-una situate medial de eminenta canina ce corespunde proeminentaelor determinate de incisivii superiori ;pe ea se observa o depresiune verticala numita fosa incisiva sau mirtiforma care da insertie m.depresor septi ;pe marginea alveolara ,sub fosa incisiva ,se insera un fascicul al m.orbicular al buzelor ;superior si lateral d fosa ,se insera partea transversa (m.compressor naris) a m.nazal(m.nasalis);

-cea a doua regiune situate lateral de eminenta canina ,corespunde prominentilor determinate de premolari;si la acest nivel se observa o depresiune mult mai evidenta ,numita fosa canina ,unde se insera m.ridicator al unghiului gurii(m.levator angulioris).

Jumatatea superioara a acestei fete este neregulata ;in apropierea marginilor superioara si anterioara se observa orificiul infraorbital 757e47h (foramen infraobitale),prin care iese la fata manunchiul vasculonervos infraorbital,acest orificiul este situate aproximativ la 5-6 mm sub marginea infraorbitala a maxilarului si la apromiativ 2 cm de linia mediana ,el are forma ovalara cu marele ax vertical sau oblic inainte sau sus ;uneori are forma unei fante verticale;exceptional de rar poate fi duplu.

Localizare orificiului infraorbitar corespunde punctului suborbital sau mijlociu al nevralgie trigeminale.Canalul alveolar anterior ,collateral al canalului infraorbital are un traiect oblic ,inferior ,anterior si medial in grosimea peretului anterior al sinusului maxilar si se termina singular sau bifurcate la varful alveolar dintilor incisive,prin el trec ramurile alveolare superioare anterioare ale n.infraorbital si arterele alveolare superioare anterioare.

Fata infratemporala sau fata posterioara a corpului maxialr ,este orientata poster-lateral si formeaza peretel anterior al fosei pterigopalatine si fosei infratemporale ;esta despartit de fata anterioara a corpului prin eminenta zigomatico-alveolara si procesul zigomatic al maxilarului ;prezinta doua arii;

-o arie mediala care corespunde celor doua treimi mediale ale acestei fete ,convexe ,rugoasa si proeminenta,formeaza tuberozitatea maxilara ;peretele anterior al fosei pterigopalatinale si cea mai mare parte a peretelui anterior al fosei  infratemporale este constituit de aceasta tuberozitate;

-pe tuberozitatea maxilara se observa santuri fine verticale care la extremitatea inferioara se continua prin orificii alveolare,cu canaliculele alveolare ,in acestea se angajeaza ramurile alveolare superioare posterioare ale n.infraorbital si artera alveolara superioara posterioara din a.maxilara;

-partea inferioara a tuberozitatii corespunde peretelui poeterior al alveolei ultimului molar ;se articuleaza cu procesul pyramidal al osului palatinal iar uneori cu lama laterala a procesului pterigoidian medial si lateral;

-superior de tuberozitate ,pe aceasta fata se gaseste un sant cu directie supero-laterla determinat de traiectul n.maxilar care se continua pe planseul orbitei cu santul infraorbital.

-aria laterala a acestei fete este neteda ,se continua ce fata mediala a osului zigomatic si formeaza impreauna o parte din perte din peretele anterior al fosei infratemporale.

Fata orbitala a corpului maxilar formeaza cea mai mare parte a planseului orbitei;neteda cu o forma triunghulara ,este inclinata inferior ,anterior si laterl ;ea se curbeaza catre superior la nivelul marginii infraorbitale;

In partea posterioara se observa santul infraorbital prin care trec vasele si nervul infraorbital ;el incepe la marginea postero-superioara a maxilarului,unde continua santul nervului maxilar si se continua in partea anterioara a acestei fete cu canalul infrraorbital,care se dischide pe fata anterioara a osului prin orificiul infraorbital.

Aceasta fata corespunde peretelui superior al sinusului maxilar ,peretele fiind foarte subtire ,se observa de multe ori cum peretele inferior al santului si canalului proemina in sinus 'in sinuzitele maxilare ,nervul infraorbital este frecvent afectat ,fapt care explica aparitia nevralgiilor dentare si facial superioare;

In partea antero-mediala a acestei fete lateral de santul lacrimal se insera m.oblic inferior al ochiului.

Fata nazala ,foarte neregulata ,cu forma aproximativ patrulatera ,formeaza cea mai mare parte a peretului lateral al fosei nazale ;acestei fete i se pot descrie :

a)hiatusul maxilar ,care este un orificiu situate in partea postero-superior a

sa ,cu margini neregulate si variabil ca dimensiuni si forma ,prin care fosa

nazala comunica cusinusul maxilar corespunzator ;pe un os nearticulat

acest orificiu nu este niciodata atat de mic incat nu permita introducerea

unui deget ;pe un os articulate hiatusul se micsoreaza prin dispunerea

unor elemente ale oaselor din jur ;astfel :

Superior ,se afla labirintul etmoidal si procesul unicat al acestuia

care se articuleaza cu procesul etmiodal al concai nazale nazale

inferioare ;

Inferior ,procesul maxilar al concai nazalae inferioare;

Anterior ,procesul lacrimal al concai nazale se artiuleaza cu procesul

descendent al osului lacrimal;

Posterior, procesul maxilar al palatinului care se articuleaza cu

procesul maxilar al concai nazale ;procesul maxilar al palatinului

este o proeminenta triunghulara ce se deprinde de pe marginea

anterioara a lamei perpendiculara a palatinului ,in dreptul crestei

concale a acestuia ;astfel pe craniul proaspat ,raman numai doua

orficii ,din care unul inchis de o membrane fina iar al doilea

permeabil permite comunicare itre fosa nazala si sinusul maxilar ;

b)superior de acest hiatus ,fata nazala a corpului maxilar ,se articuleaza cu

labirintul etmoidal ;la acest nivel exista o banda osoasa mai ingusta

anterior decat posterior ,unde se afla 2-3 semicelule ce se unesc cu

semicelulele analoage situate pe masele laterale ale etmoidului si formeaza

celulele etmoido-maxilare.

c)inferior de hiatusul maxilar se afla o suprafata netede ,concave medial ce

face parte din meatul nasal inferior ;

d)posterior de hiatus si de meatul nazal inferior exista o suprafata rugoasa pe

care se aplica fata laterala a lamei perpendiculara a palatinului;de la

jumatatea marginii posterioare a corpului maxilar ,coboara cu directie

antero-inferioara un sant;prin articulare cele doua oase ,acestea formeaza cu

santul palatin mare al osului palatin ,canalul palatin mare ;in acest canal se

gasesc a.palatina descendenta ,n.palatin mare si uneori nervii palatine mici ,

ramuri ale ganglionului pterigopalatin;

e)inaintea hiatusului maxilar se identifica un sant aproape vertical,numit

santul lacrimal ,ale carui margini sunt foarte proeminente; el alcatuieste cam

doua treimi din circumferinta canalului lacrimonazal,restul de o treime fiind

format de catre procesul descendent al osului lacrimal si de procesul

lacrimal al concai nazale inferioare; acest canal se deschide in meatul

inferior si contine ductul lacrimonazal;

f)intre marginea anterioara a hiatusului maxilar si marginea anterioara a

osului se afla o creasta rugoasa ,lejer concave inferior, numita creasta

concala,care se articuleaza cu extremitatea anterioara a marginii superioara

a concii nazale inferioare ;

g)superior de creasta concala ,exista o aria neteda ,concave medial care

apartine meatului mijlociu;

Marginele osului maxilar sunt :anterioara , posterioara , superioara , infraorbitala si poster-superioara ;

Marginea anterioara se prelungeste superior cu marginea anterioara a procesului frontal al maxilarului ;extremitatea inferioara formeaza prin sutura cu osul opus ,spina nazala anterioara ;intre aceste doua elemente ,marginea anterioara este concave si numita incizura nazala ; ambele incizuri nazale , dreapta si stanga , delimiteaza orificiul piriform;

Marginea posterioara ,rotunjita , verticala ,desparte fata nazala de tuberozitatea maxilara ; la cela doua extremitati prezinta cate o arie rugoasa ,aria superioara se articuleaza cu procesul orbital al palatinului iar aria inferioara se articuleaza cu procesul pyramidal al platinului;

Marginea superioara prezinta trei segmente articulare si unul nearticular ;in sns antero-posterior distingem :incizura lacrimala ,nearticulara, care formeaza limita laterala a orificiului superior al canalului lacrimonazal; o arie scurta , rugoasa care se articuleaza cu hamulusul lacrimal ; o margine rogoasa mai lunga ,prin care se articuleaza cu marginea inferioara a lamei orbitala al osului palatin; aceasta marginea desparte fata orbitala de cea nazala ;

Marginea infraorbitala desparte fata orbitala de cea anterioara a procesului frontal al maxilarului ;lateral se termina la sutura zigomaticomaxilara ;corespunde segmentului inferior al circumferintei orbitale; la nivelul ei se insera portiunea orbitala a m.orbicular al ochiului;

Marginea postero-superioara care desparte fata infratemporala de cea orbitala ; formeaza limita antero-mediala a fisurii orbitale inferioara ;ea prezinta incizura nervului maxilar care pe planseul orbitei se conyinua cu santul infraorbital;

Inferior ,corpul maxilarului se continua cu procesul alveolar .

Procesul zigomatic

Proeminenta cu aspect de piramida triunghiulara, procesul zigomatic este asezat la intalnirea fetelor anterioara ,infratemporala si orbitala; varful trunchiat, foarte rugos, se articuleaza cu osul zigomatic.Cele trei fete ale acestui proces sunt :superioara , anterioara si posterioara ;

-fata superioara ,concave si neteda ,iar parte la constituirea planseului orbotei; se continua cu fata orbitala a corpului maxilar ;

-fata anterioara ,este orientata anterior , inferior si lateral ;ea continua fata anterioara a corpului maxilar ;

-fata posterioara ,concave ,corespunde fosei infratemporale si contiua fata infratemporala a corpului maxialr.

Limita dintre fetele procesului zigomatic este formata de cele trei margini; anterioara ,posterioara si inferioara;

Marginea anterioara este reprezintata de o parte a marginii infraorbitala a corpului maxilar;

Marginea posterioara corespunde segmentului anterior al limitei antero-mediale a fisurei orbitale inferioare;

Marginea inferioara, concave inferior ,desparte fata anterioara de cea posterioara.

Procesul frontal

Se desprinde de la unghiul antero-superior al corpului maxilar si se interpune intre osul lacrimal, osul nazal si marginea nazala a frontalului;axul mare este oblic, fiind orientat superior, posterior si medial; I se descriu doua fete si trei margini:

Fata laterala este divizata in doua arii de catre creasta lacrimala anterioara care superior care superior se continua cu marginea suprorbitala a frontalului iar inferior cu marginea infraorbitala a corpului maxilar; pe ea se insera fascia lacrimala si fasciculul anterior lidamentului palpebral medial; la unirea crestei cu fata orbitala a maxilarului se afla un tubercul mic care serveste ca reper pentru pozita sacului lacrmal,

a) aria posterioara excavata si neteda , contrebuie la formarea santului lacrimal care adaposteste sacul lacrimal ;

b) aria posterioara ,orientata antero-lateral prezinta un orificiu mic vascular prin care se patrunde in canal lui Parinaud ; acesta are un traiect descendent in peretele anterior al sinusului maxilar si se termina la nevilul varfului alveolei caninului ; in acest canal se angajeaza un ram al a.angulare ;pe aceasta arie ,putin inaintea al ochiului si m.ridicator al buzei superioara si aripii nasului;

Fata mediala a procesului frontal contrebuie la formarea peretelui lateral al fosi nazale ; partea postero-superioara se articuleaza cu labirintul etmoidal ;uneori prezintand semicelule , completeaza peretele celulelor etmoidale anterioare ; sub aceasta zona rugoasa , exista o creasta cu un traiect usor oblic antero-inferior numita creasta etmoidala ;jumatatea posterioara a acestei creste se articuleaza cu conca nazala mijlocie , iar jumatatea anterioara ,libera ,numita agger nasi, dirijeaza curentii de aer catre mucoasa olfactiva ; intre creasta etmidala si creasta concala se afla o arie neteda ,concave medial ,care formeaza atriul meatului nazal mijlociu;

-marginea anterioara a procesului frontal , subtire , rugoasa , se articuleaza cu osul nazal corespunzator ;

-marginea posterioasa ,numita si marginea lacrimala este mai groasa superior mai subtire si mai transanta in partea inferioara ; se articuleaza cu marginea anterioara a osului lacrimal ;inferior ea se continua cu buza anterioara a santului lacrimo-nazal;

-marginea superioara este subtire si se articuleaza cu marginea nazala a frontalului,

Procesul palatin

Impreuna cu cea din partea opusa, procesul palatin formeaza trei partimi anterioare ale palatului dur si a planseului celor doua fose nazale; are forma unei lame osoase orizontale, mai groasa anterior si mai subtire posterior care se orienteaza medial de la marginea inferioara a fetei nazale a corpului maxilar; forma sa este aproximativ trapezoidata cu axul mare orientat antero-posterior si baza mica anterior; i se descriu doua fete: superioara, inferioara si trei margini: mediala, posterioara si laterala;

-fata superioara; este concava in sens transversal, neteda, avand aspectul unui sant cu directie antero-posterioara; formeaza planseul fosei nazale corespunzatoare; la extremitatea anteromediala, iese in evidenta orificiul superior al canalului incisiv;

- fata inferioara; este concava, neregulata si rupentru glandele palatine; in patrimea anterioara este orientata oblio antero-inferior, pe cand restul procesului este orientat postero-superior; frecvent, de-a lungul suturii mediane exista o proeminenta lonitudinala, antero-posterioara, numita torus palatin.

- in partea posterioara, in apropierea marginii laterala, prezinta un sant oblic antero-medial numit sant palatin; el continua santul palatin care pleaca de la orificiul inferior al canalului palatin mare si este determinat de traicctul n. palatin mare si vasele palatine descendente;

- pe craniul adultului se observa o sutura delicata, sutura incisiva situata la unirea patrimii anterioare cu trei patrimi posterioare ale acestei fete; la nou nascut si copil se prezinta sub forma unui sant interpus intre premaxilar si postmaxilar ; aceasta sutura se intinde de la foseta incisiva, pana la intervalul dintre incisivul lateral si canin, mai rar pana la intervalul dintre canin si primul premolar;

rareori, pe unele cranii de copil, exceptional la adult, se observa sutura endomezognatica sau sutura lui d'Albrecht, situata inaintea celei incisive; rezulta din sutura proceselor palatine laterale ale premaxilarului si ajunge la alveola incisivului lateral.

-marginea mediala, rugoasa, este mai groasa in partea anterioaea decat in cea posterioaea; se articuleaza cu cea din partea opusa la nivelul suturii palatine mediane; marginea mediala a celor doua procese palatine se curbeaza superior si formeaza creasta nazala; in partea anteriora aceasta creasta prezinta aspectul unei lamele sagitale si a fost numita creasta incisiva; creasta nazala se articuleaza cu marginea inferioara a vomerului si cartilajul vomeronazal; creasta incisiva se prelungeste anterior cu o apofiza ascutita, care, impreuna cu cea de pe osul opus formeaza spina nazala anterioara;

la extremitatea anterioara a acestei margini, inapoia incisivilor centrali, sutura palatina mediana se termina la nivelul unei fosete variabile ca forma si dimensiune la diferiti subiecti, numita fosa incisiva. in profunzimea acestei fosete pot fi observate, unul, doua sau chiar patru orificii inferioare ale canalelor incisive;

cand orificiul este mic, canalul are forma unui ,,Y''; el se divizeaza in doua canale laterale care se deschid in fosa nazala corespunzatoare, de fiecare parte a crestei incisive; cand exista doua canale laterale, ele rezulta din interpunerea osului premaxilar in sutura; prin ele trec; ramul terminal al a. palatine descendente si n. nazoincisiv; uneori mai sunt doua canale in planul median numite canale incisive anterior si posterior; cand exista, prin canalul incisiv anterior trec nervul nazoincisiv stang iar prin cel posteroir, n. nazoincisiv drept, Scarpa considera ca nervii nasoincisivi trec prin canalul median posterior iar anterior nu este decat un canal diploic.

- marginea posterioara a procesului palatin, subtire si rugoasa estet transecersala; se articuleaza cu marginea anterioara a lamei orizontale a palatinului, formand sutura palatina transversa.

- marginea laterala desparte fata nazala a maxilarului de fata interna a procesului alveolar.

Procesul alveolar

Este gros , arcuit , mai lat posterior si excavat pentru a forma alveolei in care sunt incastrate radacinile dintilor ;formeaza cu cel din partea opusa , arcul alveolar .

Alveolele dentare

Despartite intre ele prin septul interalveolar, alveolele dentare sunt opt la numar si variaza ca forma si dimensiune dupa dintii carora le sunt destinate ;cavitatea pentru canin este cea mai adanca ;cele pentru molari sunt cele mai largi si divizata in trei alveole prin septuri interradiculare ;cele pentru incisive, canin si premolarul doi sunt simple;cea a primului premolar este uneori despartita in doua alveole secundare ;varful fiecarei alveole este perforat de un orificiu mic sau canal, prin care patrund vasele si vervii dentari corespunzatori ; peretii alveolari externi, care formeaza juga alveolaria sunt mai subtire decat cei interni.

Sinusul maxilar

Este o cavitate piramidala, situata in profunzimea corpului osului maxilar; dimensiunile sale variaza de la capacitati foarte mici, pana la capacitati foarte mari; in medie, voluml sau de 10-15 cm3 . Logan Turner da urmatoarele dimensiuni pentru un sinus adult de marime mijlocie: inaltimea in dreptul primului molar 3,5 cm, latimea 2,5 cm si adancimea (antero-posterioara) 3,2 cm; frecvent pe acelasi subiect, sinusurile maxilare sunt asezate asimetric si au forme si dimensiuni diferite.

Sinusului mxilar i se pot descrie: patru pereti, o baza, un varf si prelungiri in numar variabil:

- peretele anterior, corespunde peretelui anterior al corpului maxilarului si este subtire; in grosimea sa, coboara canalul lui Parinaud iar in partea superioara a sa proemina extremitatea anterioara a canalului infraorbital;

- peretele posterior, copespunde tuberozitatii maxilare; desparte sinusul de fosele pterigopalatina si infratemporala; el este perforat de orificiile alveolare care conduc in canalele alveolara superioara posterioara din a. maxilara; uneori aceste canale proiecteaza creste in sinusul maxilar:

- peretele superior, desparte sinusul maxilar de fosa orbitala; este foarte subtire; pe fata sa maxilara proemina relieful santului si canalului infraorbital;

- peretele inferior, are aspectul unui sant larg, care se formeaza intre extremitatile inferioare ale fetelor anterioara, infratemporala si nazala ale corului maxilar; el corespunde procesului alveolar; o lama fina de os, ce apartine alveolelor molarilor si celui de al doilea premolar, desparte acesti dinti de cavitatea sinusala; aceasta dispozitie topografica si structurala explica frecventa sinuzitelor de origine dentara (sinuzita maxilara odontogena);

- baza sinusului maxilar este constituita de fata nazala a corpului maxilar si prelungirile oaselor vecine care obtureaza haitusul maxilar;

- varful sinusului maxilar, orientat lateral, ajunge in procesul zigomatic al maxilarului;

prelungirile sinusului maxilar; sunt multe si variabile ca forma de la un subiect la altul:

- prelungirea zigomatica continua cavitatea sinusala in procesul zigomatic si uneori in corpul osului zigomatic;

- prelungirea alveolara se afla in partea cea mai decliva a cavitatii sinusale, in jurul reliefului determinat de alveolele dintilor sinusali: aceasta prelungire confera posibilitatea drenarii sinusului maxilar, pe cale alveolara;

- prelungira palatina inferioara se afla intre lamele procesului palatin; existenta sa este conditionata de cea a prelungirii alveolare.