POZITIONAREA BOLNAVULUI IN URGENTA
Pozitionarea si transportul de la locul accidentului reprezinta masuri de prim ajutor de mare importanta mai ales cand victima este amenintata de un pericol pe care nu-l poate evita (pierderea cunostintei, obstructia cailor aeriene, plagi grave etc.). De modul in care se realizeaza pozitionarea si transportul bolnavului depinde uneori evolutia sa ulterioara, ceea ce presupune cunoasterea unor manevre specifice.
1. MANEVRA RAUTEK
Este utilizata pentru transportul si indepartarea victimei de la locul accidentului. Se aplica la pacienti aflati in pozitie culcata sau sezand.
Manevra Rautek aplicata la pacientul culcat
1. Salvatorul se aseaza cu picioarele usor departate la capul victimei care a fost 848g67i gasita sau asezata in decubit dorsal (a).
2. Se apleaca deasupra accidentatului cu bratele intinse, prinde accidentatul de ceafa si printr-o singura miscare il ridica in sezut, mentinandu-l apoi in aceasta pozitie cu ajutorul mainilor (b).
3. Cu accidentatul in pozitie sezanda (prin sprijin pe genunchii salvatorului) se plaseaza un antebrat de-a curmezisul abdomenului superior pe care salvatorul il prinde cu mainile trecute pe sub axilele acestuia, realizand o priza puternica (c).
4. Salvatorul isi indreapta spatele, dar ramane cu genunchii flectati, tragand in acest fel accidentatul sprijinit pe coapsele sale; apoi se retrage cu pasi mici indepartand victima de locul accidentului (d ).
Manevra Rautek aplicata la pacient culcat
Manevra Rautek aplicata la pacientul sezand
Se refera in special la victimele accidentului de automobil.
l. Se verifica daca victima are sau nu membrele inferioare blocate sub bordul masinii; daca sunt blocate incercam sa le eliberam. De asemenea desfacem sau sectionam centura de siguranta.
2. Salvatorul introduce o mana pe la spatele accidentatului pana la nivelul bazinului unde il prinde de curea sau marginea pantalonului si il roteaza pana cand il aduce cu spatele in fata sa (a si b).
3. In continuare se aplica punctele 3 si 4 de la manevra Rautek cu victima in pozitie culcata (c si d). In ambele situatii capul, gatul si trunchiul trebuie mobilizate in bloc, date fiind posibilele asocieri cu leziuni ale coloanei si riscul sectionarii maduvei spinarii.
Manevra Rautek aplicata la pacient sezand
In cazul in care suspicionam o fractura a coloanei cervicale aplicarea manevrei Rautek va fi precedata de instituirea unui guler cervical de tip „minerva”. Cu ajutorul manevrei Rautek poate fi transportat orice pacient, indiferent de greutate, cu conditia respectarii corecte a timpilor descrisi.
2. TEHNICA INDEPARTARII CASTII DE PROTECTIE LA MOTOCICLISTII ACCIDENTATI
In acordarea primului ajutor accidentatilor de pe motocicleta trebuie tinut cont de frecventa asociere a leziunilor de coloana cervicala. Tehnica necesita participarea a doua persoane si se efectueaza in felul urmator:
1. Prima persoana realizeaza o usoara extensie a capului accidentatului prin tractiune la nivelul mandibulei iar a doua persoana desface curelusa castii si deschide vizorul acesteia (a si b).
2. A doua persoana preia extensia prin apasare bimanuala la nivelul mandibulei si a osului occipital iar prima persoana indeparteaza casca victimei (c si d).
3. Dupa indepartarea castii, capul este mentinut in usoara extensie de catre prima persoana pana la instituirea unui guler cervical de tip „minerva' (e).
Indepartarea castii de protectie la motociclistii accidentati
POZITIONAREA BOLNAVULUI CU STARE DE CONSTIENTA ALTERATA
Tehnica „clasica”
1. Daca este inconstient dar respira spontan fara a fi cianotic, se inspecteaza cavitatea bucala si se indeparteaza eventualii corpi straini (proteze dentare, fragmente de os, cheaguri de sange) sau produse patologice (saliva cu sange, lichid de varsatura).
2. Ne asezam in genunchi, lateral fata de pacientul aflat in decubit dorsal si executam flexia gambei pe coapsa si a coapsei pe abdomen la membrul inferior de aceeasi parte. Prin exercitarea unei presiuni la nivelul genunchiului de aceeasi parte ridicam soldul pacientului si ii introducem sub fesa mana homolaterala orientata cu palma in jos.
3. Reanimatorul trece de partea opusa a victimei si flecteaza coapsa de aceeasi parte pe abdomen si plaseaza mana homolaterala pe fata anterioara a toracelui, la nivelul umarului heterolateral.
4. Se aplica una dintre maini la nivelul genunchiului de aceeasi parte si se impinge pentru a ridica soldul homolateral. Cu mana cealalta se prinde incheietura mainii victimei care fusese in prealabil introdusa sub fesa si se trage spre salvator pana cand corpul victimei se roteste spre partea opusa tractiunii si bratul tractionat este eliberat de sub trunchi.
5. Pentru stabilizarea pozitiei se trage membrul inferior situat deasupra spre inainte pentru a-l plasa anterior de cel situat dedesupt.
6. Se prind cu grija fruntea si mentonul, se face extensia capului si deschiderea gurii victimei. Se fixeaza pozitia prin plasarea mainii situate deasupra sub obraz .
Pozitionarea laterala este eficienta numai cand capul are extensie suficienta, cavitatea bucala este orientata spre sol si este deschisa astfel incat sa nu existe pericolul asfixiei prin aspiratie (lichid de voma sau corp strain).
Tehnica din protocolul pentru suportul vital bazal din cadrul resuscitarii cardio-respiratorii recomandata de European Resuscitation Council, 1992 („recoveryposition)
1. Se indeparteaza ochelarii si obiectele ascutite din buzunarele victimei.
2. Ingenunchem langa victima si ne asiguram ca membrele inferioare sunt intinse.
3. Se elibereaza calea aeriana prin hiperextensia capului si ridicarea barbiei.
4. Se plaseaza bratul homolateral in unghi drept fata de corp, cu cotul flectat
si palma in sus.
5. Se aduce bratul heterolateral peste torace si se plaseaza mana cu palma in jos peste uniarul homolateral (a).
6. Se prinde membrul inferior heterolateral sub genunchi si se trage in sus, pastrand piciorul pe sol.
7. Cu cealalta mana pe umarul heterolateral, se trage membrul inferior pentru a rostogoli victima spre salvator in pozitie laterala (b).
8. Se aranjeaza membrul inferior de deasupra astfel incat coapsa si genunchiul sa fie flectate in unghi drept.
9. Se trage capul spre inapoi pentru a mentine calea aeriana libera si se aranjeaza mana sub obraz (c).
10. Se verifica cu regularitate respiratia si pulsul victimei.
Tehnica recomandata in cadrul resuscitarii cardio-respiratorii
4. POZITIONAREA BOLNAVULUI CU AFECTIUNI RESPIRATORII
Pozitionarea bolnavului in insuficienta respiratorie acuta de cauza netraumatica
In caz de dificultati de inspir sau/si expir asezam victima cu trunchiul in pozitie procliva prin aceasta imbunatatind mobilitatea diafragmului datorita impingerii organelor abdominale in jos. De obicei victima isi alege singura inaltimea optima pana la care trebuie ridicat trunchiul.
Pozitionarea bolnavului cu insuficienta respiratorie acuta netraumatica
Pozitionarea bolnavului cu traumatism toracic
Bolnavul cu traumatism toracic se pozitioneaza lateral spre partea ranita si in acelasi timp cu trunchiul in pozitie procliva. Prin aceasta limitam excursiile respiratorii ale hemotoracelui afectat, realizand astfel o imobilizare relativa si o diminuare a durerilor. Daca adoptarea pozitiei acentueaza durerile va trebui sa tinem seama si de dorinta pacientului.
Bolnavul cu edem pulmonar acut
Se adopta pozitia sezanda si eventual cu membrele inferioare atarnand. Prin aceasta se produce o scadere a presarcinii si o crestere a capacitatii vitale in urma anihilarii presei abdominale asupra diafragmului.
Pozitionarea bolnavului cu edem pulmonar acut
5. POZITIONAREA BOLNAVILOR CU AFECTIUNI CARDIO-CIRCULATORII
Bolnavul cu infarct miocardic necomplicat
Cand nu exista hipotensiune arteriala se pozitioneaza cu trunchiul usor ridicat.
Bolnavul cu soc cardiogen In ciuda hipotensiunii arteriale bolnavii trebuie asezati in pozitie usor procliva, modalitate prin care scadem presarcina si in acest mod micsoram congestia pulmonara.
Bolnavii cu soc hipovolemic
In orice suspiciune de soc hipovolemic victima este asezata in decubit dorsal. In caz de pierderi masive (hemoragii importante) se ridica membrele inferioare ale pacientului (asa numita „pozitie de briceag” ) (a). In caz de pierderi mari se poate adopta si o pozitie Trendelenburg de maximum 15° (nu mai mult pentru a nu impiedica respiratia) (b). Pacientii inconstienti se aseaza in decubit lateral in pozitie Trendelenburg de maximum 15° (c).
Pozitionarea bolnavului cu soc hipovolemic
Toate masurile sunt subordonate scopului de a mentine o buna perfuzie cerebrala.
Pozitionarea gravidei
La gravidele in ultimul trimestru de sarcina sau in timpul nasterii aflate in pozitie de decubit dorsal, uterul realizeaza o compresiune pe vena cava inferioara producand o hipovolemie relativa. Prin pozitionarea parturientei in decubit lateral stang se previne aceasta situatie.
Pozitionarea gravidei
6. POZITIONARI SPECIFICE DIFERITELOR LEZIUNI
Bolnavul cu traumatism cranio-encefalic
Daca tensiunea arteriala este normala, asezam victima in pozitie procliva de 15-30°; pacientii constienti vor fi asezati in pozitie de decubit dorsal iar cei inconstienti in pozitie de decubit lateral stabil. Pozitia procliva a trunchiului si regiunii cefalice creste returul venos din aceste teritorii si prin aceasta diminua hipertensiunea intracraniana si edemul cerebral. Nu se indica o pozitie procliva de peste 30° (a si b).
Pozitionarea bolnavului cu traumatism cranio-encefalic
Bolnavul cu traumatisme ale coloanei vertebrale
Victima este asezata pe un plan dur si mentinuta pe cat posibil imobila si in acelasi timp relaxata. In caz de leziuni sau suspiciune de leziune a coloanei cervicale se fixeaza ceafa pe o perna ingusta iar lateral se fixeaza capul cu doua paturi rulate. Pentru mutarea acestor pacienti pe targa este nevoie de minimum 3 persoane care sa actioneze sincron la ridicare iar a 4-a persoana sa produca o usoara extensie a coloanei cervicale prin tractiune la nivelul capului.
Mutarea unui bolnav cu traumatism al coloanei vertebrale
Bolnavul cu leziuni abdominale
La bolnavii cu traumatisme abdominale deschise sau inchise sau cu abdomen acut trebuie sa evitam extensia musculaturii peretelui abdominal anterior si prin aceasta iritarea peritoneului. De aceea ridicam usor trunchiul prin asezarea unei perne sub cap si gat si flectam usor membrele inferioare prin plasarea unei perne sub genunchi.
Pozitionarea bolnavului cu leziuni abdominale
|
