RADIOLOGIA CLINICA A ESOFAGULUI
Rareori se pot evidentia tumori benigne, cea mai comuna fiind leiomiomul si, mai frecvent, tumori maligne. Forma histopatologica comuna este epiteliomul spinocelular care produce macroscopic trei tipuri de leziuni: vegetante, infiltrative si ulcerative.
- cancerul infiltrativ – determina initial o zona de rigiditate segmentara, la care nivel peristaltica este absenta, pliurile mucoase sunt ingrosate sau sterse si nu se destinde. In formele avansate, infiltratia tumorala in manson produce o stenoza progresiva axiala de intindere variabila, cu contururi neregulate, dintate atunci cand apar si ulceratii;
|
Fig. 40 – Tumora esofagiana maligna mixta (stenoza excentrica cu margini neregulate, imprecise continuata spre lumenul esofagian prin imagini lacunare si semitonuri marginale) |
- cancerul vegetant – se manifesta radiologic prin aparitia lacunelor, unice sau multiple, cu aspect policiclic, neregulat, imprecis conturate, continuate deseori spre periferie cu imagini de semiton. La marginea imaginii lacunare se pot observa “pinteni maligni”, produsi de insinuarea contrastului intre baza tumorii si peretele esofagian. In proiectie marginala, formatiunea produce o ingustare excentrica a lumenului, care evolueaza spre stenoza. Uneori, lacuna are un aspect neomogen prin prezenta unor imagini opace neregulate care traduc ulceratii ale tumorii. Pliurile mucoasei esofagiene sunt intrerupte in zona afectata.
- cancerul ulcerativ – consta deci in aparitia niselor si a ancoselor cu aspect neregulat;
Alte semne de malignitate ce pot apare in toate segmentele esofagului:
- oprirea peristaltismului la limita superioara a zonei afectate;
- stergerea pliurilor longitudinale;
-
- infiltratie peritumorala;
- adenopatie mediastinala.
5. Varicele esofagiene
Sunt consecinta hipertensiunii portale provocata de:
- blocaj intrahepatic - ciroze, tumori etc.
- blocaj suprahepatic - tromboza venelor suprahepatice (sindrom Budd-Chiari)
- blocaj subhepatic - tromboza venei porte sau a venei splenice.
Apar radiologic sub forma unor neregularitati ale contururilor esofagului abdominal, insotite de imagini transparente sinuase sau neregulat rotunde, lacunare, dispuse intraluminal, dezorganizand relieful mucos. Se pot insoti de modificari functionale: hipotonie, dischinezie. Imagini similare apr si la nivelul fornixului gastri aceste imagini de fapt le preced pe cele esofagiene, dar sunt mai greu de evidentiat).
6. Pareze faringo-esofagiene
Sunt provocate de leziuni nervoase ce impiedica desfasurarea normala a deglutitiei (hemoragii, fracturi, tumori cranio-encefalice). Raddiologic se observa urmatoarele aspecte: deglutitie ezitanta (bolul alimentar se opreste la baza limbii si trece greu in faringe), deglutitie fractionata (inghite doar boluri mici), deglutitie asimetrica (bariul se scurge numai pe o jumatate a faringelui), prezenta contrastului in trahee, staza in faringe (valeculele si sinusurile piriforme raman opacifiate dupa trecerea bariului in esofag).
7. Distonii esofagiene
- Hipotonia – se intalneste la persoanele in varsta, in miastenie si hipotiroidie.
- Distonii segmentare (spasme etajate) apar radiologic ca niste imagini pseudodiverticulare situate pe esofagul distal, fara tulburari de motilitate si tranzit. Ele apar simultan in semirepletiune si dispar in repletiune completa.
8. Dilatatia esofagiana idiopatica
Aceasta modificare este datorata leziunii de origine necunoscuta a plexului nervos mienteric. Radiologic se constata: megadolicoesofag aton si uneori achinetic, cu lichid de staza si resturi alimentare. Prin staza pot apare esofagite, ulcere, stari de denutritie.
9. Modificari esofagiene in sclerodermie
In stadiile avansate esofagul apare scurtat (prin contractia musculaturii longitudinale), hipoton, hipochinetic, dilatat, fara relief de mucoasa. In stadiile tardive, esofagul este aton, achinetic, scurtat, cu reflux gastro-esofagian prezent.
|