FUNDATII
MATERIALE UTILIZATE LA EXECUTIA FUNDATIILOR.
Fundatiile se executa in mod obisnuit din beton simplu, beton ciclopian, beton armat : foarte rar se pot folosi si alte materiale caramida, piatra naturala. Betonul ciclopian se obtine prin inglobarea in beton in proportie de 30% a bolovanilor de rau, pietrei brute sau sparturillor din fundatii. Blocurile de piatra sau bolovani nu trebuie sa vina in contract direct, spatiile fiind umplute cu beton. Folosirea betoanelor ciclopiene conduce la reducerea consumului de ciment si a costurilui. Aceste nu se pot folosi in terenuri care prezinta tasari mari sau inrgale. Zidariile de piatra naturala bruta se folosesc in fundatii, atunci cand piatra se gaseste pe plan local si se poate procura in mod economic, precum si pentru constructii cu regim redus de inaltime, pana la P+2 etaje. Fundatiile din piatra brutaq se executa cu mortar (de ciment, ciment-var sau var hidraulic) sauf ara mortar (aneocamente).
FUNDATII DIRECTE
FUNDATIILE DIRECTE SAU DE MIVA ADANCIME POT FI :
FUNDATII DIRECTE SUB PERETI
La constructiile cu structura de rezistenta cu pereti portanti, incarcarile sunt transmise la terenul bun de fundare prin intermediul unor fundatii continue directe. In general aceste fundatii sun axate fata de peretii pe care ii suporta. Fundatiile sub pereti pot fi: continue din beton simplu, continue din beton armat, cu descarcari pe reazeme izloate sau funadtii realizate prin insasi placa-supoer a pardoseleii.
FUNDATII CONTINUE DIN BETON SIMPLU
Dupa forma sectiunii tranversale, fundatiile din beton simplu pot fi :dreptunghiulare, cu evazari si cu trepte.
Fundatiile dreptunghiulare unt cele mai utilizate . Latimea blocului de fundare trebuie sa fie mai mare decat s peretelui sau socului cu cel putin 5-10 cm de fiecare parte .Fundatiile de forma dreptunghiulara se executa, de regula, cand latimea talpii de fundare nu depaseste1,0 m.
Fundatiile cu evazari se folosesc cand latimea talpii de fundatiei rezulta mai mare decat latimea peretelui cu 25-35 de cm de fiecare parte a acetuia, iar terenul are coeziunea suficienta pentru executarea evazarilor in peretii sapaturii.
Fundatii cu trepte se folosesc cand talpa fundatiei rezulta mai mare cu 35-40 cm de fiecare parte a peretelui. Treptele trebuie sa aiba inaltimea de cel putin 40 cm
Se indica alcatuirea fundatiilor pentru peretele exteior si interior la o constructie fara subsol.
La constructiile cu subsol, fundatiile peretilor exteriori se alcatuiesx . Talpa fundatiei se executa mai lata decat peretele subsolului c 10-15 cm spre exterior, pentru a permite asezarea unui zid de 7,5 sau 12.5 cm grosime, care 545c29f asigura protectia izolatiei verticale hidrofuge a subsolului. Fundatia peretelui interior la constructiile cu subsol .
FUNDATII CONTINUE DIN BETON ARMAT SUB PERETI.
Aceste fundatii se folosesc cand trebuie tranmise incarcari importante, iar terenul de fundare are o rezistenta admisibila mica sau neuniforma. De asemenea se poate adopta o asemenea solutie, pentru a vita executia fundatiei sub apa sau in cazul terenurilor cu tasari inegale.
La latimi mici fundatiile elastice sub pereti se realizeaza cu sectiune dreptunghiulara, iar la inaltimi mai mari se proiecteaza fundatii continue elastice cu pante tesite, sau sub forma de grinda.
Fundatia se toarna pe un strat de egalizare de 5-10 cm grosime. Raportul intre inaltimea H si baza B.H/B, este de minimum 0,20-0,25 ; onaltimea H nu poate fi mai mica de 39 cm, rotunjita la un multiplu de 5 cm.
Talpa fundatiei se armeaza la partea inferioara cu armatura de rezistenta. Armatura inclinata se prevede numai daca rezulta din calcul de dimensinare.
In cazul peretilor de beton armat (diafragme), fundatiile sunt prevazute la partea superioara cu o centura, in care sa se poata prevedea mustati pentru legatura dintre pereti si fundatie.
FUNDATII CU DESCHIDERI PE REAZEME IZOLATE.
Aceaste tipuri de fundatii se utilizeaza in vederea reducerii volumului de sapatura, respective a volumului de beton. Ele se folosesc cand terenul bun de fundare se gasesc la adancime relativ mare (peste 2.00 m) sau cand zidurile trasmit la fundatii incarcarii mici. Acestea sunt recomandate in cazul terenurilor cu tasari inelare si in zone de seismicitate mare (grad seismic 7,8 si 9).
Fundatiile cu descarcari pe reazeme izolate sunt alcatuite din blocuri de fundatie si elemente de descarcare
Reazemele izolate se prevad din loc in loc de-a lungul zidurilor, la intersectia acestora, in punctele unde sunt incarcari importante. Acestea au sectiunea tranversala de forma dreptungiulara (cu sauf ara evazari ) sau cu trepte.
Elementele de descarcare sunt alcatuite din grinzi sau bolti ; ele transmit incarcarile la blocurile de fundatie, La constructiile fara subsol, aceste elemente alcatuiesc si soclul peretelui.
FUNDATII SUB ZIDURI DESPARTITOARE
Aceste fundatii se realizeaza prin placa support a pardoselii parterului sau subsolului. Ele se executa numai sub pereti despartitori neportanti, de cel mult 15 cm grosime si de inaltimea unui nivel.
FUNDATII SUB FORMA DE TALPI CONTINUE SUB ZIDURI
Aceste fundatii sunt utilizate cand structura de rezistenta este din pereti portanti din zidarie de beton cand terenul de fundare nu se gaseste la adncime
In general,fundatiile continue sub ziduri au forma sectiuni tranversale triungiulare
cu evazari sau in trepte.
In cazul renurilor care pot prezenta tasaturi diferite, fundatia se armeaza.
Fundatii rigide din beton simplu, sub ziduri;
a) dreptunghiulara; b) cu evazari; c) cu trepte; 1.fundatie, 2.zid portent 3.pardoseala; 4.strat-suport; 5.teren; 6.izolatie hidrofuga; 7. umplutura de pamant.
FUNDATII SUB FORMA DE RETELE DE GRINZI
Cand pentru transmiterea incarcarilor de la stalpi pe teren sau necesare suprafete mai mari de rezemare, in locul talpilor dispuse dupa o singura directie se folosesc retele de grinzi. Grinzile dispuse dupa o directie se incruciseaza cu grinzile dispuse dupa cealalta directie, alcatuind un sistem cu o mare capacitate rezistenta si cu largi posibilitati de adaptare. La alcatuirea acestor fundatii este necesar sa se dea o mare atentie rezolvarii incrucisarilor, pentru a se aglomerarea care creaza mari dificultati la betonare .
Fundatii cu talpii continue incrucisate :
1.talpa de fundatie ; 2.grinda de fundatie 3.stalp, 4.beton de egalizare
FUNDATIILE SUB FORMA DE RADIER GENERAL
Cand latimea talpilor fundatiilor rezulta prea, mare se executa fundatii sub forma de radier general ca se prezinta sub forma de plansee intoarse .De obicei sunt folozite sub forma de placa continua rezemata pe retele de grinzi si radierele reazama ca planseu tip ciuperca la care placa continua reaza.a direct prin intermediul pitelerilor de stalpi.
Fundatii radier :
a) cu placa dreapta ; b) tip ciuperca ; c) cu frinzi : 1. placa (dala) de fundatie ; 2. strat de beton de egalizare ; 3. stalpi ; 4. grinzi de fundatie ; 5. capitel.
FUNDATII DIRECTE PREFABRICATE
In prezent, realizarea monoloita a fundatiilor nu permite ca o participarea avantajele executiei prefabricate a suprastucturilor sa poata fi folosita la totalitatate de aceea, in viitorul apropiat se urmareste ca sa fie folosite fundatiile prefabricate.
In practica au iceputsa fie introduce diverse sisteme de fundatii izolate sun fabricate sub stalpi . Forma cea mai simpla de fundatie izolata prefabrivata este stalpi o constituie tipul de fundatie-pahar realizat, dintr-o singura bucata. Astfel de fundatie se asaza in pozitia de proiect, in sapatura realizata mecanizat, pe un strat de beton de egalizare. Aceste fundatii nu pot fi utilizate decat de dimensiuni relativ reduse, penrtu care gabaritul de transport, iar greutatea nu depaseste anumite limite determinate de utilizarea rationala a utilajelor pentru manioulare si montaj.
Pentru generalizarea si uniformizarea folosirii isolate prefabricate ele trebuie fragmentate si apoi asamblate pe santier.
Fundatie prefabricata tip pahar
a) sectiune b) plan, 1,stalp 2.paharul fundatiei 4.armatura talpii de fundatie 5 strat de beton de egalizar
TEHNOLOGIA DE EXECUTARE A FUNDATIILOR DIRECTE DIN BETON ARMAT
EXECUTAREA FUNDATIILOR DIN BETON ARMAT TURNAT MONOLIT
Principale tehnologi de executare a fundatiilor directe executate din beton se executa operatii pregatitoare, betobarea fundatiilor, decofrarea si controlul executiei lucrarilor.
Operatiile pregatitoare constau in : verificarea sapaturilor gropilor de fundatie, a cofrajelor (cand fundatiile sun turnate in cofraje) si a armaturilor .
Sapaturile sant verificate prin, controlarea amplasarii corecte a constructiei santului si gropilor de fundatiei fata de axele principale ale constructiei in plan si adancimii de fundare, precum si a peretilor sapaturilor nu trebuie sa prezinte surpari locale.
La cofraje se verifica dimensiunile interioare (care trebuie sa corespunda cu cele ale fundatiilor), verticalitatea panourilor, etanseitatea (daca este cazul in modul de executie a sprijinirilor, pentru a nu ceda la impingerea pamantului)
La armaturi se verifica numarul de bare, diametrele, pozitiile, marca fierului (care trebuie sa fie conform proiectului de executie), aspectul lor exista (sa nu fie ruginite, deformate sau murdare de noroi) si daca au fost deformate dupa montarea lor in cofraje
Inainte de a incepe turnarea betonului, gropile de fundatie si cofrajele se curata de pamant, eventul de impuritati, aschii de lemn. Se sapa 10.50 cm de pamant lasat nesapat, pana se ajunge la cota prescrisa . Cofrajele din panouri de lemn se uda cu 2.3 ore inainte turnarea cimentului, pentru ca astfel accestea absorb apa din beton. Pentru a preatntampina patrunderea apelor in gropile de fundatie se amenajeaza santuri si taluzuri.
De asemenea, se amenajeaza cai de acces pentru transportul betonului si al altor materiale. Daca fundatiile se executa sub nivelul apelor subterane, se iau masuri speciale de evacuare aacestor sau se aplica tehnologii speciale de betonare.
Fundatiile se betoneaza prin turnarea betonului in straturi de 15.20 cm grosime, atunci cand se completaza manual, si de 30.40 cm, cand se vibreaza. Pana la inaltimea de 2.2,5 m, betonul se toarna direct din roaba, tomberoanel, iar pentru inaltimi mai mari se prevad jgheaburi captusite cu tabla, burlane metalice, tuburi. Dupa turnarea fiecarui strat se compacteaza betonul manual sau cunvibratorul. Compactarea manuala cu maiuri grele de lemn sau metal se aplica numaila la fundatii din beton simplu, la care betoanele sant vartoase, urmarindu-se ca fiecare lovitura cu maiul sa acoperejumatate din suprafata dloviturii precedente, iar betonarea sa se faca pana la suprafata betonului apare laptele de ciment. C ompactarea mecanica se ealizaza cu previbratoare, care se introduce in masa betonului si se extrag in pozitie verticala.
Operatiile de turnare si compactare a straturilor se executa succesiv si continu, pana cand se betoneaza intreaga fundatie, iar ultimul strat de beton se netezeste
Decofrarea dundatiilor se executa dupa intarirea betonului. Mai intaii decofreaza fetele laterale ale fundatiilor prin taierea sarmelor care leaga panourile opuse apoi se desfac spraiturile, se inlatura montantii si chingile orizontale ( cand exista), se scot panourile de cofraj (cu ranga). Controlul executiei fundatiilor consta in verificarea aspectului exterior al betonului intarit, care nu trebuie sa prezinte fisuri, goluri, zane segregate, iar muchiile trebuie sa fie drepte si suprafete plane.
Fundatii continue din beton simplu sub ziduri : Cele mai folosite fundatii continue din veton simplu au sectiunea dreptunghiulara sau in trepte.
Fundatiile continue din beton simplu cu sectiune dreptunghiularafolosite la constructiile fara subsol se realizeaz executand urmatoarele operatii :
Turnarea si compactarea betonului in straturi in blocul de fundatie ; betonul se toarna, de obiceidirect, in groapa de fundatie, margini la partea superioara de scanduri de trasare ce delimiteaza conturulfundatiilor si ajuta la saparea corecta a santurilor. Betoanarea se executa continu fara intrerupere, iar in cazul in care este absolut necesar se intrerupe la 45º pentru a realiza o buna legatra cu betonul ce urmeaza de a fi turnat :
Executarea cofrajului necesar pentru turnarea betonului in soclul fundatiei. Cofarjul se realizaza prin panouri ce se monteaza de o parte si de cea lalta parte a fundatiei se sprijina in exterior cu sapraituri, iar in interior se vad distantieri din lemn, beton, material plastic.
Turnarea si compactarea betonului in soclul fundatiei in straturi in mod continu; se niveleaza ultimo stra cu dreptarul sprijinit pe panouri ; cand acestea sant mai inalte, dreptarul se reazama pe sipci de ghidare prinse la interior pe peretii cofrajului;
Fazele executarii fundatiilor continue din beton simplu sub pereti :
a) turnarea betonului in straturi; b) compactarea betonului; c) nivelarea fetei fundatiei.
Intreruperea turnarii betonului
Cofraje pentru turnarea betonului in soclu
a) panouri de cofraj cu inaltimea egala cu a soclului
b) panouri de cofraj cu inaltimea mai mare decat a scolului
1. oanou de cofraj ; 2. montant 3. sprait ; 4 tarus ; 5. sipca pentru ghidarea dreptarului
6. legatura cu sarma ; 7. bloc de fundatie ; 8 soclu.
Fundatiile continue in trepte, din beton simplu, la constructiile fara subsol, se realizaza in urmatoarele faze tehnologice.
Trasarea si executarea gropilor de fundatie care au latimea maxima a blocului de fundatie ;
Astuparea gropilor de fundatie in zonele unde sapaturile sant mai lungi decat dimensiunile fundatiei;
Fazele de executare a unei fundatii continue in trepte
a) executarea gropii de fundatie b) turnarea si compactarea betonului in treptele blocului de fundatie c) executarea cofrajului pentru a doua treapta a fundatiei d) turnarea si compactarea betonului in treapta a doua a blocului de fundatie e) executarea cofrajelor pentru treapta a treia a fundatiei f) turnarea si compactarea betonului in a treia treapta a fundatiei g) executarea umpluturii in jurul fundatiei h) executarea izolatiei hidraulica orizontala :
1. teren natural 2. prima treapta a fundatiei din beton simplu 3. panou 4. montant 5. sparaituri 6. treapta a doua a fundatiei ; 7. treapta a treia a fundatiei, 8. umplutura de pamant 9.izolatie10. perete.
Fundatii continue din beton simplu sub zidurile exterioare la constructiile cu subsol necesita urmatoarele faze de executie :
Executarea sapaturii generale cu peretii verticali sau in taluz natural talpa fundatiei este mai lata spre exterior decat peretele subsolului cu 15 cm, pentru a se putea realiza zidaria de protectie a hidroizolatiei ;
Executarea peretelui de subsol din zidarie de caramida, zidarie mixta dib beton simplu sau armat, a planseului peste subsol si a placii subsolului ;
Fazele de executare a unei fundatoo continue sub ziduri exterioare in constructiile cu subsol
a) executarea sapaturii in taluz natural : b) executarea gropii de fundatie; c) turnarea si compactarea betonului din blocul de fundatie d) executarea izolatiei hidrofuge orizonatale
e) executarea peretelui de subsol a planseului peste subsol si a placii pardoselii subsolului
f) executarea izolatiei hidrofuge verticale a peretelui de protectie si a umpluturii
1. teren natural ; 2. bancheta de lucru ; 3. groapa de fundatie ; 4.fundatie din beton simplu ; 5. izolatie orizontala ; 6. perete de subsol ; 7 planseu peste subsol ;8.placa-suppot
a pardoselii subsolului ; 9. pietris ; 10. izolatie verticala ; 11. perete de protectie a hidroizolatiei verticale ; 12.umplutura ; 13. nisip ; 14. trotuar ;15. dop de mastic din bitum ; 16. soclu.
Fundatiile continue din beton simplu sub zidurile interioare la cladirilecu subsol se executa in urmaoarele faze :
Fazele de executare a unei fundatii continue din beton simplu sub ziduri interioare la cladirile cu subsol
a) executarea gropii de fundatie ; b) turnarea si compactarea betonului de fundatie c) executarea izolatiei orizontale ; d) executarea peretelui interior al subsolului ; e) executarea placii support a pardoselii subsolului :
1. sapatura generala ; 2. groapa de fundatie ; 3. fundatie ; 4. izolatie hidrofuga orizontala ; 5. perete interior de subsol ; 6. placa-support a pardoselii subsolului ; 7. pietris.
Fundatii continue din beton armat sub pereti. In cazulexecutarii fundatiilor sub pereti din zidarie de caramida, fazele tehnologice sant urmatoarele :
Asteptarea pe stratul de beton de egalizare a armaturii sub forma de plasa din bare de otel-beton si a armaturii invlinate. Pentru a realiza startul de acoperire cu beton a armaturilor, se prevad (purici) intre stratul de egalizare si plasele din bare de otel-beton ;
Excutarea cofrajelor pentru realizarea panelor fundatiei ;
Turnarea si vibrarea betonukui in fundatii;
Decofrarea ;
Realizarea hidroizolatiei orizontale sub zidaria de caramida;
Executarea peretelui de zidarie.
Executarea fundatiilor sub peretii din beto armat (diafragme) necesita urmatoarele faze trhnologice:
Turnarea betonului direct in gropa de fundatie si compactarea acestuia pentru realizarea blocului de fundatie ;
Fazele de executare a unei fundatii continue sub pereti de beton armat (diafragme)
a) executarea gropii de fundatie ; b) turnarea si compactarea betonului in blocul fundatiei
c) montarea cofrajelor pentru talpa fundatiei; d) montarea armaturii pentru talpa fundatiei si mustatile de legatura ; e) turnarea si vibrarea betonului in talpa fundatiei; f) decofrarea talpii, inceperea executiei proiectului:
1.groapa de fundatie ; 2. bloc de fundatie ; 3. panou cofraj ; 4.montant ; 5.sparait ; 6.tarus
7.armaturi ; 8.armaturi tranversale ; 9.armaturi longitudinale ; 10. mustati de legatura ; 11. talpa fundatiei ; 12. armatura orizontala pentru diafragme ; 13. armatura verticala pentru diafragme ; 14. cofraj pentru diafragme.
Fundatii sub ziduri cu descarcari pe reazeme isolate. Tehnologia de constructie a acestor tipuri de fundatii cuprinde urmatoarele faze:
Turnareabetonuluide egalizare pentru stratul de pietris, pe care s-a asezat in prealabil hartie cde ambalaj sau hartie kraft;
Fazele de executie a unei fundatii cu descarcari pe reazeme izolate :
a)saparea gropilor de fundatie la distante L intre ele ; b)turnarea si compactarea betonului
c)executarea stratului de pietris si a betonului de egalizare d)montarea panourilor laterale ale cofrajelorgrinzilor de descarcare e) montarea armaturilor in grindade descarcare f) turnarea si vibrarea betonului in grinda de descarcare g)decofrarea partilor laterale ale grinzii, executarea hidroizolatiei orizontale sub peretele, executarea umpluturii a peretelui placii-support a pardoselii ; 1.gropi pentru reazemele izolate ;2.reazemele izolate ; 3 pietris ; 4.beton de egalizare 5.panou de cofraj ;6.montant ;7.sprait ;8.tarus.9.armatura de grinda de incarcare 10. grinda de descarcare ; 11.hidroizolati orizontala 12.perete ;13. umplutura ; 14.pietris.15.placa pardoseala ; 16.nisip ;17.trotuar ; 18 dop de bitum.
PROTECTIA MUNCII
a). - 1) Protectia muncii constituie un ansamblu de activitati institutionalizate avand ca scop asigurarea celor mai bune conditii in desfasurarea procesului de munca, apararea vietii, integritatii corporale si sanatatii salariatilor si a altor persoane participante la procesul de munca.
2) Normele de protectie a muncii stabilite prin prezenta lege reprezinta un sistem unitar de masuri si reguli aplicabile tuturor participantilor la procesul de munca.
3) Activitatea de protectie a muncii asigura aplicarea criteriilor ergonomice pentru imbunatatirea conditiilor de munca si pentru reducerea efortului fizic, precum si masuri adecvate pentru munca femeilor si a tinerilor.
b). - 1) Prevederile prezentei legi se aplica tuturor persoanelor juridice si fizice la care activitatea se desfasoara cu personal angajat pe baza de contract individual de munca sau in alte conditii prevazute de lege.
2) In sensul prezentei legi, prin persoane juridice si fizice se intelege: agentii economici din sectorul public, privat si cooperatist, inclusiv cu capital strain, care desfasoara activitati pe teritoriul Romaniei; autoritatile si institutiile publice, precum si agentii economici romani care efectueaza lucrari cu personal roman pe teritoriul altor tari in baza unor conventii internationale sau contracte bilaterale; asociatiile, fundatiile si organizatiile nonprofit, respectiv membrii asociatiilor familiale constituite cu respectarea prevederilor legale, persoanele fizice autorizate sa desfasoare activitati independente si persoanele fizice care angajeaza personal prin incheierea unui contract individual de munca sau prin incheierea unei conventii civile de prestari de servicii, potrivit legii.
c). - Normele de protectie a muncii se aplica salariatilor, membrilor cooperatori, persoanelor angajate cu conventii civile, cu exceptia celor care au drept obiect activitati casnice, precum si ucenicilor, elevilor si studentilor in perioada efectuarii practicii profesionale.
d). - 1) Ministerul Muncii si Protectiei Sociale2) si Ministerul Sanatatii3), prin organele lor de specialitate centrale si teritoriale, organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea de protectie a muncii.
2) Ministerul Apararii Nationale, Ministerul de Interne si Ministerul Justitiei - Directia generala a penitenciarelor, Ministerul Finantelor1) - Garda financiara, precum si Serviciul Roman de Informatii, Serviciul de Informatii Externe, Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Serviciul de Protectie si Paza organizeaza, coordoneaza si controleaza activitatea de protectie a muncii din unitatile proprii, prin organele acestor ministere si servicii, pe baza prevederilor prezentei legi
1) Conform Hotararii Guvernului nr. 18 din 4 ianuarie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 12 din 10 ianuarie 2001, noua denumire a Ministerului Finantelor este "Ministerul Finantelor Publice".
2) Conform Hotararii Guvernului nr. 4 din 4 ianuarie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 9 din 9 ianuarie 2001, noua denumire a Ministerului Muncii si Protectiei Sociale este "Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale".
3) Conform Hotararii Guvernului nr. 22 din 4 ianuarie 2001, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 16 din 10 ianuarie 2001, noua denumire a Ministerului Sanatatii este "Ministerul Sanatatii si Familiei".
3) Cercetarea, inregistrarea si evidenta accidentelor de munca si a bolilor profesionale, precum si autorizarea, din punct de vedere al protectiei muncii, a unitatilor din subordinea ministerelor si serviciilor mentionate la alin. (2) se efectueaza de organele proprii.
e) 1) Ministerul Muncii si Protectiei Sociale emite norme generale, normative si alte reglementari de interes national privind securitatea muncii si alte domenii ale protectiei muncii, potrivit legii, pentru toate unitatile, coordoneaza programul de elaborare a normelor specifice pe activitati si avizeaza normele, standardele si orice alte reglementari, initiate de alte organe, care contin prevederi sau au efect in acest domeniu, in scopul prevenirii accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
2) Normele generale de protectie a muncii cuprind reguli si masuri aplicabile in intreaga economie nationala.
3) Domeniile pentru care se elaboreaza normele generale de protectie a muncii sunt cuprinse in anexa nr. 1 la prezenta lege.
4) Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare elaboreaza norme specifice activitatilor nucleare si exercita controlul cu privire la respectarea acestora.
5) Activitatile din economia nationala pentru care se elaboreaza norme specifice de securitate a muncii sunt cuprinse in anexa nr. 2 la prezenta lege.
6) Persoanele juridice si fizice sunt obligate sa elaboreze instructiuni proprii de aplicare a normelor de protectie a muncii, in functie de particularitatile proceselor de munca.
f). -1) Ministerul Sanatatii emite norme obligatorii privind igiena muncii si avizeaza standarde si acte normative, elaborate de alte organe, care privesc sanatatea salariatilor la locul de munca.
2) Domeniile pentru care se elaboreaza normele de igiena a muncii sunt cuprinse in anexa nr. 1 la prezenta lege.
g). - 1) Contractele colective de munca ce se incheie la nivelul unitatilor, grupurilor de unitati, ramurilor de activitati, precum si la nivel national vor cuprinde, obligatoriu, clauze referitoare la protectia muncii, in conformitate cu prevederile prezentei legi, a caror aplicare sa asigure prevenirea accidentelor de munca si a bolilor profesionale.
2) In contractele individuale de munca, in conventiile civile, cu exceptia celor care au drept obiect activitati casnice, precum si in contractele de scolarizare vor fi stipulate clauze privind protectia muncii, stabilindu-se si raspunderea partilor.
3) Conventiile internationale si contractele bilaterale incheiate de persoane juridice romane cu parteneri straini, in vederea efectuarii de lucrari cu personal roman pe teritoriul altor tari, vor cuprinde clauze privind protectia muncii.
h). - 1) In regulamentele privind organizarea si functionarea persoanelor juridice vor fi stabilite obligatii si raspunderi in domeniul protectiei muncii, in conformitate cu prevederile prezentei legi.
2) In functie de natura, complexitatea si riscurile specifice activitatii desfasurate, precum si de numarul salariatilor, persoanele juridice vor stabili personalul cu atributii in domeniul protectiei muncii sau, dupa caz, vor organiza compartimente de protectie a muncii.
i). - 1) Desfasurarea activitatilor de productie sau a prestatiilor de servicii este conditionata de obtinerea autorizatiei de functionare din punct de vedere al protectiei muncii, emisa de inspectoratele teritoriale de munca, cu exceptia activitatilor desfasurate de unitatile din subordinea organelor si a serviciilor prevazute la art. 4 alin. (2).
2) Persoanele juridice si persoanele fizice au obligatia sa confirme anual la inspectoratul teritorial de munca faptul ca se pastreaza conditiile initiale pentru care s-a eliberat autorizatia de functionare din punct de vedere al protectiei muncii.
j). - Cheltuielile aferente realizarii masurilor de protectie a muncii vor fi suportate de la capitolul "Alte cheltuieli de exploatare" ale persoanelor juridice si persoanelor fizice, precum si din sumele prevazute cu aceasta destinatie in bugetele institutiilor publice sau, dupa caz, din fondurile de investitii.
l). - 1) Activitatile de interes national in domeniul protectiei muncii si sursele de acoperire a cheltuielilor necesare in vederea realizarii acestora se aproba de catre Guvern, la propunerea Ministerului Muncii si Protectiei Sociale.
2) Activitatile de cercetare stiintifica in domeniul protectiei muncii, de interes national, se finanteaza din fondurile prevazute pentru acestea, potrivit legii
ANEXE
FUNDATII
BIBLIOGRAFIE
TEHNOLOGIA MODERNA IN CONSTRUCTII VOLUMU - 2 RADU SUMAN EDITURA TEHNOLOGICA BUCURESTI 1989
UTILAJUL SI TEHNOLOGIA LUCRARILOR DE CONSTRUCTIE EDITURA DIDACTICA SI PEDAGOGICA BUCURESTI 1993
|
