Pereti structurali de beton armat

Pereti structurali de beton armat

1) Pereti - Elemente de constructii de suprafata, plane sau curbe, cu doua dimensiuni predominante (lungime si inaltime in raport cu grosime)

sunt supusi preponderent la compresiune

Compresiunea este efectul simultan a doua forte egale si de semn contrar care actioneaza asupra unui corp solid pe aceeasi directie in sens convergent, avand tendinta de a-l scurta.

sprijina (se descarca) pe fundatii, pe alti pereti, pe grinzi, pe stalpi si chiar pe plansee.

Pe pereti sprijina (se incarca de la) alti pereti, grinzi, stalpi si plansee.

Din punct de vedere al rolului structural, peretii pot fi:

-pereti neportanti (purtati);

-pereti autoportanti - au fundatii proprii si isi sustin propria greutate. Pot fi amplasati la subsol, la parter, la constructiile fara subsol sau pe mai multe niveluri la peretii de inchidere ai halelor industriale.

Din punct de vedere al rolului functional, peretii pot fi:

-pereti de inchidere;

-pereti de compartimentare;

-pereti pentru protectie contra incendiilor.

Exigentele la care trebuie sa raspunda peretii sunt:

-rezistenta si stabilitate;

-izolare fonica;

-izolare termica;

-izolare impotriva apei si a aerului;

-rezistenta la foc;

Din punct de vedere al formei in plan, peretii pot fi:

-pereti izolati-necuplati (dreptunghiulari cu sau fara bulbi, la unul sau ambele capete);

-sisteme deschise de pereti cuplati (pereti dispusi perpendicular-talpi);

-sisteme inchise de pereti (tuburi simple sau multiple).

Din punct de vedere al golurilor, peretii pot fi:

- pereti plini;

- pereti cu goluri izolate sau dispuse aleator;

- pereti cu unu sau mai multe siruri de goluri suprapuse.

gol mic - gol fereastra de baie

gol mijlociu - gol usi interioare

gol mare - gol usi- fereastra, gol interior fara buiandrug.

2) Pereti structurali de beton armat

Peretii structurali sunt solicitati si dimensionati la incarcari in planul lor

Actiunea - orice cauza capabila de a produce intr-o constructie stari de solicitare mecanica.

Actiunile sunt reprezentate in calcule prin incarcari in cadrul carora sunt definite sisteme de forte, deplasari impuse si deformatii impiedicate.

Actiunile ce solicita peretii din b.a. pot fi:

Forte;

-Verticale

-Repartizate

Repartizate de volum (greutate proprie)

Repartizate liniar (efectul planseelor)

-Concentrate

Actiunile grinzilor, greutatea elementelor de fatada

-Orizontale

Repartizate de volum (forte reale seismice)

Repartizate liniar (presiunea vantului)

Concentrate (forte seismice conventionale)

Deformatii impiedicate;

-curgerea lenta a betonului

-contractia betonului

-variatiile de temperatura

Deplasari impuse;

-cedari de reazeme.

Din punct de vedere al tehnologiei de realizare, peretii din b.a. pot fi:

- pereti monolit; realizati cu cofraje fixe

realizati cu cofraje mobile (glisante, pasitoare)

- pereti prefabricati;

Prevederi constuctive

-Peretii portanti din b.a. se realizeaza din beton de clasa C12/15÷C25/30.

-Grosimea minima a peretilor portanti din b.a. este g ≥ 150 mm si b ≥ H_g / 20;

15cm. (monoliti) si 12cm. prefabricati.

-Armaturi utilizate PC60, PC52, OB37 si STNB

-Dimensiunea bulbilor

h_p ≥ 250 mm si h_p ≥ 2b

-Dimensiunea talpilor

h_t ≥ 150 mm si h_t ≥ H_e/4

-dispunerea diafragmelor din beton armat

Pentru a se evita realizarea unor structuri cu centrul de greutate mult distantat de centrul de rigiditate, si astfel evitarea efectelor de torsiune generala, diafragmele de beton armat se vor pozitiona simetric fata de axele de simetrie si cat mai aproape de contur. Se va evita realizarea unor centre de rigiditate locale, falsa simetrie si dispunerea nefavorabila.

(*) - Clasa minima de beton conform standardului SR EN 206:2002 este C 8/10;

(**) - Clase de rezistenĘa la compresiune conform NE 012-1999 care nu se regasesc in SR EN 206:2002

CALCULUL PERETILOR STRUCTURALI DIN BETON ARMAT

- Zona cea mai solicitata a peretilor portanti din b.a. se afla la baza lor.

- Distributia eforturile la baza unei diafragme este prezentata in figura urmatoare.

Incarcare gravitationala uniforma

N= Σqi σN = N/Ab Ab = g x 1

Incarcare gravitationala neuniforma

N= Σqi ΣN = N/Ab Ab = g x 1

Incarcare din vant

pv= qvxd

Incarcare din seism

- coeficient seismic global corespunzator modului de vibratie r;

- coeficient de importanta a constructiei in functie de clasele de importanta;

- coeficient functie de zona seimica de calcul a amplasamentului;

- coeficient de amplificare dinamica in modul r de vibratie, functie de compozitia spectrala a miscarii seismice pe amplasament;

- coeficient de reducere a actiunii seismice tinand seama de ductilitatea structurii, de capacitatea de redistributie a eforturilor, de ponderea cu care intervin rezervele de rezistenta neconsiderate in calcul, precum si de efectele de amortizare a vibratiilor, altele decat cele asociate structurii de rezistenta;

- coeficientul de echivalenta intre sistemul real si un sistem cu un grad de libertate corespunzator modului propriu r;

- rezultanta incarcarilor gravitationale pentru intreaga structura (determinata in gruparea speciala de incarcari);

S_i = S

Incarcare generala

G = Gp + Σq

M = FxH

σ_G = G/A_b

σ_M = M/W_b

σ = σ_G ± σ_M