Microsoft Word
Cuprins
1. Interfaþa Microsoft Word-------- ----- ------ ------ 2
2. Prezentarea funcþiei "Help" (Ajutor)----- ----- --------------- 5
3. Moduri de vizualizare a paginii----- ----- --------- ----- -------- 6
4. Introducerea, stocarea ºi corectarea textului----- ----- ------ 8
5. Tabulatori-------- ----- ------ ----- ----- --------------- 17
6. Formatarea textului -------- ----- ------ ------------ 19
7. Formatarea paragrafelor-------- ----- ------ ------ 23
8. Aºezarea textului pe coloane-------- ----- ------ - 28
9. Inserãri de imagini-------- ----- ------ ------------- 31
10. Lucrul cu bara de Desenare-------- ----- ------ 32
11. Adãugare Antet-Subsol-------- ----- ------ ------ 33
12. Modificarea configuraþiei paginii
(Fiºier→Iniþializare paginã)-------- ----- ------ 34
13. Tabele-------- ----- ------ ----- ----- ----------------- 36
14. Gãsire ºi Înlocuire-------- ----- ------ ------------ 40
15. Stiluri-------- ----- ------ ----- ----- ----------------- 41
16. Imprimarea-------- ----- ------ ----- ----- --------- 42
Microsoft Word
Microsoft Word este un editor de texte performant care oferã un numãr mare de facilitãþi. Lucrãrile care se pot realiza în Word se întind de la scrierea unor simple documente pânã la realizarea unor materiale de calitate superioarã pentru publicaþii cu aspect profesionist. Aplicaþia permite crearea ºi editarea de texte, reprezentãri grafice, pagini Web sau mesaje de poºtã electronicã. Aplicaþia are multe ºabloane, stiluri, teme predefinite care vã sunt de ajutor în realizarea unor documente eficiente.
Lansare în execuþie: Start→ Programe→Microsoft Word.
1. Interfaþa Microsoft Word
Pe ecran va apare fereastra aplicaþiei Word care include fereastra document. Deoarece Word-ul poate fi personalizat, fereastra aplicaþiei poate arãta diferit de la un utilizator la altul, dar are toate elementele cunoscute ale ferestrelor.
La lansarea în execuþie a aplicaþiei apare automat o lucrare nouã cu numele Document 1.
Lucrarea Document1 are implicit o paginã. Pagina urmãtoare apare automat atunci când se umple cu informaþie prima paginã. La dorinþa utilizatorului se poate adãuga oricând o paginã nouã folosind combinaþia de taste Ctrl+Enter. Este important unde se aflã punctul de inserþie în paginã.
Implicit, meniurile aplicaþiei Word nu se deschid complet, apar comenzile cele mai utilizate. Pentru o deschidere completã a meniurilor puteþi sã executaþi clic pe sãgeata dublã de la sfârºitul meniului sau sã deschideþi meniul cu dublu clic sau sã alegeþi deschidere completã parcurgând calea: Instrumente→ Particularizare→Opþiuni ºi sã bifaþi caseta Întotdeauna se afiºeazã meniuri complete → Închidere. În dreptul unor comenzi din meniuri existã afiºatã o combinaþie de taste care acþionate au acelaºi efect cu comanda.
Din meniuri se poate ajunge la toate comenzile pe care le include aplicaþia Word.
Pentru lucrul rapid po 20420f511u t fi activate barele de instrumente din meniul Vizualizare→Bare de instrumente→ºi din lista care apare se alege o barã cu clic pe numele ei. Prin acelaºi procedeu se eliminã bare de pe ecran. Dacã se plaseazã cursorul mausului pe oricare buton din barele cu instrumente, va apare afiºatã o casetã ce descrie acþiunea butonului.
Dacã aceste casete cu explicaþii nu apar se parcurge calea:
Instrumente→Particularizare→Opþiuni→se bifeazã caseta Afiºare Sfaturi Ecran pe bare de instrumente→Închidere.
Notã.
Aceastã acþiune afecteazã toate aplicaþiile Office.
În fereastra Word implicit apar afiºate bara Standard ºi Formatare, dar dispuse pe un singur rând. La finalul acestor bare se gãseºte butonul Opþiuni barã de instrumente care permite adãugarea sau eliminarea de butoane. Pentru afiºarea pe douã rânduri a barelor de instrumente parcurgeþi calea: Instrumente→Particularizare→Opþiuni→se bifeazã caseta Afiºare bare de instrumente Standard ºi Formatare pe douã rânduri →Închidere.
Pentru deplasarea în cadrul documentului, fereastra Word are douã bare de defilare (orizontalã ºi verticalã). Dacã nu apar afiºate ele se pot adãuga astfel:
Instrumente→Opþiuni→Vizualizareàse bifeazã casetele Barã de defilare pe oriz., Barã de defilare pe vert.→OK.
Ultima barã (cea din partea inferioarã) a ferestrei Word este Bara de stare. Aceasta oferã informaþii despre modul de operare al aplicaþiei. Primele ºase elemente indicã poziþia curentã a punctului de inserþie în cadrul documentului (numãrul paginii, secþiunea, pagina/nr. total de pagini, poziþia faþã de capul paginii, rândul din paginã, poziþia caracterelor pe rând). Urmãtoarele patru elemente indicã starea diferitelor moduri de lucru ale aplicaþiei; dacã unul din aceste elemente este afiºat cu culoare închisã acesta este activ. Zona din dreapta barei de stare e folositã pentru afiºarea pictogramelor când aplicaþia executã diferite operaþii, cum ar fi salvarea unui document, tipãrirea unui document º.a.. Se eliminã sau se adaugã aceastã barã parcurgând calea : Instrumente→Opþiuni→Vizualizare→se bifeazã caseta Barã de stare→OK
2. Prezentarea funcþiei "Help" (Ajutor)
În aplicaþia Word 2002 pentru rezolvarea rapidã a unor probleme puteþi folosi Ajutorul. Cea mai rapidã metodã e sã vã tastaþi întrebarea la care doriþi un rãspuns, în caseta întrebare din bara de meniuri. Dupã tastare se apasã tasta Enter ºi clic pe textul Vedeþi o listã.vã va apãrea afiºatã fereastra Microsoft Word Help în care puteþi gãsi rãspunsul la problema dvs..
De asemenea, puteþi folosi meniul Ajutor.
Aplicaþiile Office în versiunea 2002 introduc în zona de lucru o nouã fereastrã numitã Panou de activitate (poziþionatã, în general, în partea dreaptã a ferestrei document). Aceasta apare în interiorul unei aplicaþii Office ºi furnizeazã comenzile utilizate în mod obiºnuit. Când se deschide Word-ul, Panoul de activitãþi se numeºte Document nou ºi cuprinde comenzi de deschidere a unui document nou sau a unuia existent. Se poate comuta între Panourile de activitãþi oferite de aplicaþii deschizând din bara de titlu a ferestrei panoului lista Alte panouri de activitate ºi se alege opþiunea doritã. Aceastã fereastrã se poate afiºa sau elimina din meniul Vizualizare→Panou de activitate.
Pentru orientarea în paginã deasupra ºi în stânga zonei de lucru, aplicaþia Word afiºeazã rigle. Riglele se adaugã sau se eliminã din meniul Vizualizare→Riglã. Unitatea de mãsurã a riglei se stabileºte parcurgând paºii: Instrumente→Opþiuni→General→ºi se alege unitatea din caseta Unitãþi de mãsurã→OK.
3. Moduri de vizualizare a paginii
În stânga barei de deplasare pe orizontalã existã butoane care comutã între diverse moduri de vizualizare a ferestrei Word. Comenzile respective se regãsesc în meniul Vizualizare.
Normal este un mod de vizualizare folosit cu rezultate optime pentru introducerea, editarea ºi formatarea textului. Antetele, elementele de graficã ºi coloanele nu sunt vizibile în acest mod de vizualizare.
Aspect paginã Web prezintã documentul exact aºa cum va apãrea acesta în programul de navigare prin Web.
Aspect paginã imprimatã permite lucrul cu documentul exact aºa cum va arãta acesta dupã tipãrire. Permite utilizarea tuturor facilitãþilor aplicaþiei.
Schiþã este un mod de vizualizare util atunci când utilizatorul doreºte sã creeze o schiþã preliminarã sau sã revizuiascã schiþa în timpul dezvoltãrii unui document.
Vom studia aplicaþia Word în modul de vizualizare Aspect paginã imprimatã.
Din meniul Vizualizare alegerea Panoramare permite modificarea dupã nevoie a factorului de panoramare.
În fereastra Panoramare se poate alege direct factorul de panoramare sau se poate introduce acesta în caseta Procent. Pentru a vizualiza întreaga lãþime sau mãrime a paginii se alege Lãþime paginã, iar pentru a vizualiza mai multe pagini în acelaºi timp se alege Multe pagini.
Modificãrile factorului de panoramare nu au nici un fel de efecte asupra mãrimii reale a paginii ºi a caracterelor (textul va fi prezentat ca ºi cum ar fi privit printr-o lupã).
4. Introducerea, stocarea ºi corectarea textului
Textul scris de la tastaturã apare acolo unde se aflã punctul de inserþie.
Dacã se doreºte suprascrierea textului existent, se poate trece la modul suprascriere. Pentru a comuta între modurile Inserare ºi Suprascriere, se apasã tasta Insert sau se executã dublu clic pe bara de stare, pe butonul Suprascriere (OVR). Se revine prin acelaºi procedeu.
Salvarea iniþialã se realizeazã aºa cum aþi învãþat în aplicaþiile precedente: meniul FiºieràSalvare ca. În fereastra de salvare în caseta Tip fiºier: se alege Document Word (*.doc). Prin aceastã alegere vor rezulta fiºiere cu extensia DOC (cea mai cunoscutã extensie a aplicaþiei Word).
Pe parcursul lucrului în Word se executã salvãri intermediare FiºieràSalvare
Se pot aduce modificãri în cadrul procesului de salvare dacã se alege FiºieràSalvare ca, acþiune care determinã reapariþia ferestrei de salvare în care se va putea schimba folderul în care se face salvarea sau numele fiºierului sau amândouã. Prin aceastã acþiune documentul salvat iniþial nu va fi afectat.
În Word se poate alege sã se lucreze cu copie de rezervã (siguranþã) pentru document dacã parcurgeþi calea: Instrumente→Opþiuni→Salvare→ ºi se bifeazã caseta Întotdeauna copie de rezervã→OK. Prin aceastã acþiune se va copia versiunea precedentã a unui document ca o copie de rezervã (siguranþã) de fiecare datã când salvaþi documentul. Fiecare nouã copie de rezervã înlocuieºte precedenta copie de rezervã. Word salveazã copia de rezervã (cu o extensie a numelui de fiºier .WBK) în acelaºi folder ca ºi originalul. Când lucrul într-un document eºueazã se poate continua pe copia de rezervã a acestuia.
Tot în cadrul procesului de salvare se poate alege realizarea unei salvãri periodice la un interval de timp stabilit de utilizator parcurgând calea: Instrumente→ Opþiuni→Salvare→ºi se bifeazã caseta Salvare informaþii pentru recuperare automatã la nr. Minute.→OK. Aceastã acþiune determinã construirea automatã a unui fiºier de recuperare a documentului dupã scurgerea fiecãrui interval de timp introdus în caseta Minute (introduceþi un numãr între 1 ºi 120). În cazul în care calculatorul dvs. nu mai rãspunde la nici o comandã sau se întrerupe alimentarea cu curent electric în mod neaºteptat, Word deschide fiºierul de AutoRecuperare în momentul în care lansaþi din nou aplicaþia. Fiºierul de AutoRecuperare poate conþine informaþii nesalvate care, altfel, s-ar fi pierdut din documentul original. Dacã documentul original a fost distrus, fiºierul de AutoRecuperare vã poate ajuta sã recuperaþi, eventual, informaþiile dorite.
Observaþie: Recuperarea automatã nu înlocuieºte comanda Salvare - este necesar în continuare sã salvaþi documentul odatã ce aþi terminat de lucrat cu el.
Documentele Word pot fi protejate prin parole de deschidere sau de modificare sau prin deschiderea unui document doar în citire. Aceste alegeri se pot face în fereastra ce se deschide parcurgând calea: Instrumente→Opþiuni→Securitate. Se introduc parole în casetele corespunzãtoare, se executã clic pe OK. La apariþia ferestrei Confirmare parolã se va mai scrie o datã parola ºi se executã clic pe OK.
Dacã introduceþi o parolã în caseta Parolã pentru deschidere, documentul se va deschide când utilizatorul tasteazã parola corectã. O parolã poate sã combine litere, numere, spaþii ºi simboluri ºi are pânã la 15 caractere lungime. Dacã parola de deschidere se pierde, documentul protejat nu va mai putea fi deschis.
- Dacã introduceþi o parolã în caseta Parolã pentru modificare, documentul se va deschide pentru editare când utilizatorul tasteazã parola corectã. Dacã uitaþi sau pierdeþi parola, veþi mai putea deschide documentul numai pentru citire.
- Dacã se bifazã caseta Acces recomandat doar în citire, când fiºierul se deschide, afiºeazã o recomandare pentru ca utilizatorul sã deschidã documentul doar în citire. Dacã cineva deschide documentul numai pentru citire ºi îl modificã, documentul va trebui salvat sub alt nume. Se poate bifa caseta Acces recomandat doar în citire fãrã a stabili vreo parolã.
Notã.
Dacã se protejeazã un document cu parole acestea trebuie notate ºi pãstrate într-un loc sigur.
Parolele se pot ºterge sau modifica dacã se deschide fiºierul cu parolã ºi se fac modificãrile dorite în fereastra Opþiuni→Securitate.
Înainte de a închide fereastra document se face salvare finalã: Fiºier àSalvare
Observaþie: Fereastra document se închide cu clic pe butonul Închidere fereastrã sau Fiºier→Închidere.
Se deschide un document nou prin alegerea FiºieràNou ºi clic pe Document necompletat în Panoul de activitate. Dacã panoul de activitate este afiºat se executã direct clic pe Document necompletat în panoul de activitate Document nou.
Un document existent se deschide alegând FiºieràDeschidere dacã aplicaþia este activã (sau clic pe numele lui în meniul Fiºier). De asemenea, se poate deschide un fiºier, cu clic pe numele lui, din lista care se deschide la poziþionarea pe opþiunea My Recent Documents (Documents) ce apare la clic pe butonul Start.
Fiºierele create în WordPad se pot deschide cu aplicþia Word.
În Word se poate lucra cu mai multe ferestre document deschise. Pentru a comuta din una în alta se poate folosi meniul Fereastrã în care se executã clic pe numele documentului care dorim sã devinã document curent (cu cursor de scriere în el). Se pot afiºa în fereastra aplicaþiei toate documentele deschise dacã se alege Fereastrã→Aranjare totalã. Se revine la afiºarea unei singure ferestre dacã efectuaþi dublu clic pe bara de titlu a ferestrei respective.
Noþiunea de paragraf introdusã în WordPad este valabilã ºi în aplicaþia Word.
În Word sunt valabile toate modalitãþile de selectare a textului învãþate în aplicaþiile anterioare, la care se adaugã acþiunile prezentate în tabelul urmãtor:
Apãsaþi aceastã tastã sau combinaþie de taste |
Pentru a extinde selecþia |
Shift+← |
Peste caracterul anterior |
Shift+→ |
Peste caracterul urmãtor |
Shift+↑ |
Pe rândul de mai sus |
Shift+↓ |
Pe rândul de mai jos |
Shift+Ctrl+← |
Pânã la începutul cuvântului curent (sau al cuvântului anterior, dacã sunteþi la începutul unui cuvânt) |
Shift+Ctrl+→ |
Pânã la începutul cuvântului urmãtor |
Shift+Ctrl+↑ |
Pânã la începutul paragrafului curent (sau cel anterior dacã sunteþi la începutul unui paragraf) |
Shift+Ctrl+↓ |
Pãnã la sfârºitul paragrafului curent |
Apãsaþi aceastã tastã sau combinaþie de taste |
Pentru a extinde selecþia |
Shift+Home |
Pânã la începutul rândului |
Shift_End |
Pânã la capãtul rândului |
Shift+Ctrl+Home |
Pânã la începutul documentului |
Shift+Ctrl+End |
Pânã la sfârºitul documentului |
Textul selectat se ºterge, se mutã, se copiazã ca în aplicaþiile prezentate anterior.
În cadrul aceleiaºi ferestre document se poate folosi mausul pentru a muta sau copia rapid un text, efectuând paºii:
se selecteazã textul
se plaseazã indicatorul mausului pe selecþie, se executã clic, se þine butonul stâng al mausului apãsat ºi se gliseazã cãtre destinaþie
În cazul copierii se þine apãsatã tasta CTRL în timp ce glisaþi mausul. Aceastã facilitate se datoreazã alegerii: Instrumente→Opþiuni→Editare→ºi se bifeazã caseta→Editare text prin glisare ºi fixare→OK.
Se pot efectua operaþii de decupare sau copiere ºi între documente diferite efectuând cei patru paºi prezentaþi la aplicaþia Notepad (pentru copiere se poate utiliza ºi combinaþia de taste Ctrl+C, pentru decupare Ctrl+X, iar pentru lipire Ctrl+V.)
O facilitate a mediului Windows este memoria Clipboard, care permite stocarea temporarã de text ºi ilustraþii. Dupã comanda Copiere sau Decupare textul sau obiectul selectat va rãmâne în document, iar o copie a lui va fi plasatã în Clipboard. În aceastã versiune de Word existã un Clipboard multiplu în care se pot decupa sau copia mai multe informaþii pentru a le putea insera pe oricare din ele într-un document Office. În cazul în care copiaþi mai mult de 24 de elemente, Clipboard-ul Office va ºterge primul element copiat ºi apoi va colecta al 25-lea element. Elementele colectate rãmân în Clipboard-ul Office pânã când închideþi toate programele Office care ruleazã pe computer .
Avantajele memoriei Clipboard:
se pot muta sau copia texte sau ilustraþii între diferite aplicaþii din Windows
informaþia rãmâne în Clipboard ºi dupã ce o lipiþi, ceea ce permite sã inseraþi de mai multe ori aceeaºi informaþie prin operaþii repetate de lipire.
Pentru aceasta se afiºeazã panoul de activitate Clipboard în care vor apãrea toate informaþiile stocate în aceastã memorie (va fi plasatã câte o pictogramã reprezentând informaþia adãugatã). Pentru lipirea informaþiei dorite se executã clic pe elementul dorit în fereastra Clipboard, informaþia apãrând acolo unde e punctul de inserþie. Clipboard-ul se goleºte cu clic pe butonul Golire completã.
Corectarea textului
Pe mãsurã ce utilizatorul creeazã documente, pot apãrea situaþii în care este necesarã corecturã pentru textul introdus. Funcþia Corectare ortograficã ºi gramaticalã este de regulã activã ºi ea face ca în text sã aparã cuvinte subliniate cu roºu. Alegerea Instrumente→ Corectare ortograficã ºi gramaticalã permite realizarea unei corecturi automate. În fereastra care apare trebuie aleasã limba dicþionarului din lista corespunzãtoare. În partea de sus a ferestrei apar marcate greºelile ºi în partea de jos o listã cu opþiuni ce cuprinde sugestii de modificare. Din lista de sugestii se alege cuvântul corect ºi se executã clic pe Modificare. Greºeala poate fi ignoratã cu ajutorul butonului Ignorare..
Pentru o corecturã individualã a cuvintelor se poate executa clic cu butonul drept al mausului pe cuvântul subliniat cu roºu (sau verde) iar din meniul de context se poate alege cu clic varianta corectã.
Cuvintele subliniate cu roºu sunt cele care nu sunt în dicþionarul predefinit al aplicaþiei. Dacã doriþi ca aceastã funcþie sã fie dezactivatã parcurgeþi paºii: Instrumente→ Opþiuni→ Corectare ortograficã ºi gramaticalã→se debifeazã caseta Verificarea ortografiei în timpul tastãrii→OK.
Observaþie: Dacã apar cuvinte subliniate cu verde, înseamnã cã se face ºi o corecturã din punct de vedere gramatical. Se renunþã la aceastã funcþie parcurgând calea: Instrumenteà Opþiuni→ Corectare ortograficã ºi gramaticalã→se debifeazã caseta Verificarea gramaticii în timpul tastãrii→OK.
Pentru o deplasare rapidã în cadrul documentului se pot folosi combinaþiile de taste prezentate în tabelul urmãtor:
Folosiþi aceastã tastã sau combinaþie de taste |
Pentru a muta punctul de inserþie |
Înaintea caracterului anterior |
|
Dupã urmãtorul caracter |
|
Un rând mai sus |
|
Un rând mai jos |
|
Ctrl+← |
Înapoi câte un cuvânt |
Ctrl+→ |
Înainte câte un cuvânt |
Ctrl+↑ |
Înapoi câte un paragraf |
Ctrl+↓ |
Înainte câte un paragraf |
Home |
La începutul rândului |
End |
La începutul documentului |
Ctrl+Home |
La începutul documentului |
Ctrl+End |
La sfârºitul documentului |
Pentru a introduce o paginã albã în faþa tuturor paginilor cu text se apasã Ctrl+Home ºi apoi Ctrl+Enter.
Prin apãsarea tastei Tab se poate insera în document un spaþiu mai mare. Tasta Tab nu insereazã mai multe caractere netipãribile, ci unul singur care se poate ºterge prin acþionarea tastei Backspace sau Delete.
Observaþie: Se pot face vizibile pe ecran caracterele de tabulare, sub forma unor mici sãgeþi, alegând din meniul Instrumente→ Opþiuni→Vizualizare→se bifeazã Tabulatori→OK.
Se poate executa clic pe butonul Afiºare/Ascundere¶ de pe bara de instrumente Standard pentru a determina afiºarea tuturor caracterelor ascunse. Prin aceeaºi acþiune aceste caractere nu vor mai fi afiºate.
5. Tabulatori
Pentru alinierea textului pe orizontalã se pot folosi ºi stopurile de tabulare (tabulatori). Se pot modifica valorile spaþiilor de tabulare prin utilizarea riglei sau a ferestrei Tabulatori (Format→Tabulatori). Stabilirea spaþiilor de tabulare include selectarea tipului de aliniere ºi a locaþiei pentru fiecare spaþiu de tabulare care se doreºte a fi folosit. În fereastra Tabulatori (Format→Tabulatori) în caseta Poziþionare tabulator se va introduce valoarea (de pe riglã) la care se pune tabulator; în zona Aliniere se selecteazã modul în care se doreºte alinierea textului în raport cu tabulatorul (alegerea La barã adaugã o barã orizontalã); în zona Indicator se poate selecta un caracter de umplere (caracterul de umplere precedã textul) .. Dupã aceastã operaþie se executã clic pe butonul Stabilire. Se repetã etapele descrise pentru a stabili ºi alte spaþii de tabulare. Dupã introducerea tuturor tabulatorilor se pãrãseºte fereastra cu clic pe OK.
Pe riglã vor putea fi vizualizaþi tabulatorii adãugaþi. Se va apãsa tasta Tab înaintea introducerii fiecãrui text ce trebuie sã se alinieze la poziþia tabulatorului. Se va trece pe rândul urmãtor prin apãsarea tastei Enter.
Se poate deplasa o coloanã întreagã din textul scris cu tabulatori dacã se selecteazã tot textul, se poziþioneazã sãgeata mausului pe rigla orizontalã, pe tabulatorul corespunzãtor coloanei ce se doreºte a fi mutatã ºi se executã glisare ºi fixare în direcþia doritã.
Modificarea spaþiilor de tabulare se face tot în fereastra Tabulatori selectând spaþiul de tabulare din listã ºi modificând opþiunile de aliniere sau alegerile fãcute în zona Indicator, apoi se efectueazã clic pe StabilireàOK. Dacã se selecteazã tot textul ce conþine tabulatori, modificarea se va face pentru o întreagã coloanã. Dacã punctul de inserþie se aflã pe un rând al textului modificarea se va face doar pentru rândul respectiv.
Pentru a elimina un tabulator existent, în fereastra Tabulatori se selecteazã tabulatorul ºi se executã clic pe butonul Golire. Prin clic pe butonul Golire totalã se eliminã toþi tabulatorii. Când s-a terminat textul scris cu tabulatori, se poziþioneazã punctul de inserþie pe un rând gol (sub listã) ºi se eliminã tabulatorii cu clic pe Golire totalã în fereastra Tabulatori.
Observaþie: Tabulatorii se pot adãuga direct pe riglã din caseta cu tabulatori. Caseta cu tabulatori se aflã la intersecþia dintre rigla orizontalã ºi cea verticalã. Aceastã casetã se deruleazã (pentru a vedea toþi tabulatorii) executând clic de mai multe ori pe ea. Când apare tabulatorul dorit se executã clic pe riglã în locul în care se doreºte amplasat. Tabulatorul se repoziþoneazã pe riglã prin procedeul de glisare - fixare. Se eliminã de pe riglã prin procedeul de glisare - fixare spre interiorul ferestrei.
În Word se pot introduce obiecte la fel ca în aplicaþia WordPad, din meniul Inserare→Obiect (create sau existente într-un fiºier).
Textul introdus într-un document poate fi formatat, adicã aspectul lui poate fi modificat. Formatarea se referã atât la alegerea tipului de font, a stilului, dimensiunii sau culorii lui, cât ºi la alegerea distanþei (spaþierii) între caractere ºi a modului de aliniere a acestuia.
Înainte de face orice formatare, textul trebuie sã fie selectat. Formatãrile se realizeazã din meniul Format sau de pe bara Formatare. Bara de instrumente conþine butoane ºi liste derulante ce permit selectarea unui font, a unei dimensiuni a fontului, a unor efecte (scriere cu aldine, cursive sau subliniat), dar ºi a culorii fontului. Pe barã se gãsesc ºi butoane care permit alinierea textului. Faþã de alinierile din aplicaþia WordPad, Word-ul permite ºi alinierea Stânga-dreapta.
Observaþie: În Word, dacã se executã dublu clic în partea stângã a zonei de lucru se va scrie aliniat la stânga, dublu clic în mijlocul zonei de lucru textul se va introduce aliniat centrat, analog pentru alinierea la dreapta.
Dacã utilizatorul are nevoie de formatãri care nu sunt disponibile pe bara de instrumente, se va deschide fereastra Font din meniul Format .
6. Formatarea textului
Meniul Format→Font deschide fereastra Font
În eticheta (pagina) Font se pot selecta atribute pentru fonturi ºi se pot urmãri schimbãrile în zona de examinare. Din listele Stil subliniere ºi Culoare de subliniere se pot introduce diverse feluri de sublinieri ºi culori pentru acestea. În zona Efecte se pot alege diverse efecte pentru textul selectat prin bifarea casetelor respective. Din aceastã zonã se poate folosi scrierea ca indice sau ca exponent (X2, X2). Bifarea casetei Ascuns face ca textul selectat sã nu se tipãreascã ºi sã poatã fi vãzut numai la clic pe butonul Afiºare/Ascundere¶ de pe bara Standard.
În eticheta Spaþiere caractere se poate ajusta distanþa între caractere. Se pot dispersa sau condensa literele unui text selectat, dacã în lista Spaþiere se alege Extinsã sau Condensatã iar în caseta La: se introduce mãrimea cu care se doreºte sã se extindã sau sã se micºoreze spaþierea între caractere. Aceastã casetã este goalã dacã selectaþi Normal în caseta Spaþiere. În lista Poziþie se poate coborî sau ridica textul selectat faþã de linia de scriere prin alegerile Ridicatã sau Coborâtã, introducând mãrimea cu care vreþi sã se ridice sau sã se coboare textul selectat, faþã de linia de scriere în caseta Cu:.
În eticheta Efecte text existã ºase opþiuni de animaþie destinate documentelor care vor fi citite numai pe ecran. Pentru a dezactiva efectul special, se selecteazã din nou textul ºi de alege Nici una din lista Animaþie.
Dacã în fereastra Font se fac diverse alegeri ºi se pãrãseºte fereastra cu clic pe butonul Implicit va pãrea mesajul.
Dacã se executã clic pe Da se vor memora valorile curente din paginile Font, Spaþiere caractere ºi Efecte Text ca setãri implicite pentru documentul activ ºi pentru restul documentelor ce se vor deschide ulterior.
Dacã utilizatorul doreºte sã atragã atenþia asupra unei anumite regiuni din text se poate evidenþia textul respectiv prin utilizarea butonului Evidenþiere din bara Formatare. Acesta este echivalentul computerizat al utilizãrii unui marker de culoare pe hârtie. Se poate alege culoare cu clic pe una din oferte din lista de culori asociatã "marker-ului". Butonul salveazã ultima culoare folositã.
Utilizare: se selecteazã textul ºi se alege marcarea lui, sau farã a selecta text se alege culoare pentru "marker" ºi se gliseazã peniþa deasupra textului ce se doreºte evidenþiat (pentru mai multe texte). Indicatorul de evidenþiere va fi activ pânã la efectuarea unui clic pe butonul Evidenþiere.
Dacã se dispune de o imprimantã color textul va apãrea evidenþiat la tipãrire. Renunþarea se face dacã se selecteazã textul marcat ºi se alege din lista de culori asociatã "marker-ului" Nici una.
Aplicaþia Word pune la dispoziþia utilizatorului mai multe modalitãþi de a folosi caracteristicile de spaþiere (indentare) a textului într-un paragraf. Dintre acestea amintim:
crearea de indentãri prin utilizarea riglei
aplicarea indentãrilor folosind comanda Paragraf din meniul Format.
Utilizarea riglei. Pe riglã sunt patru semne pentru stabilirea indentãrilor.
![]() |
|||
![]() |
|||
|
|||
|
|||
Indent prima linie are acelaºi efect ca ºi apãsarea tastei Tab de pe tastaturã
Indent agãþãt trimite celelalte linii din paragraf spre dreapta primei linii atunci când acest semn este poziþionat în dreapta semnului de indent prima linie
Indent stânga delimiteazã un paragraf de restul textului prin îndepãrtarea tuturor liniilor de text de marginea stângã a documentului
Indent dreapta îndepãrteazã textul de marginea din dreapta a documentului ºi este folosit, în general, cu un indent stânga pentru a crea o indentare dualã (indentãrile duale se folosesc în general pentru scoaterea în evidentã a unor citate).
Pentru a modifica indentãrile pentru un text existent, se selecteazã paragraful sau paragrafele ºi se deplaseazã semnul corespunzãtor de pe riglã.
Indentãrile se pot stabili ºi înainte de a introduce textul. Indentãrile se vor aplica tuturor textelor pânã la modificarea parametrilor de indentare.
7. Formatarea paragrafelor
Meniul Format→Paragraf deschide fereastra Paragraf .
În eticheta Indentãri ºi spaþieri în zona Indentare, în listele La stânga: , La dreapta: se efectueazã clic pe sãgeþile orientate în sus, respectiv în jos sau se pot introduce numere cu zecimalã direct în casete pentru a obþine indentarea paragrafelor selectate. În lista Specialã: se poate selecta Prima linie sau Agãþat pentru o indentare a primului rând de text din paragraf cu un spaþiu specificat în caseta Cu:.
În zona Spaþiere se poate configura o spaþiere între paragrafe sau între rândurile paragrafelor. În lista Înainte se stabileºte dimensiunea spaþiului de deasupra fiecãrui paragraf selectat. În lista Dupã se stabileºte dimensiunea spaþiului de dedesubtul fiecãrui paragraf selectat.
În lista Spaþiere se stabileºte dimensiunea spaþiului vertical dintre liniile de text. Dacã faceþi clic pe Cel puþin, Exact sau Multiplã, se poate introduce o valoare în caseta La.
În fereastra Paragraf în eticheta Sfârºituri de linie sau de paginã bifarea casetelor respective înseamnã:
Control rând solitar → aplicaþia Word este împiedicatã sã imprime ultima linie a paragrafului la începutul unei pagini sau prima linie a paragrafului la sfârºitul unei pagini.
Se pãstreazã rândurile împreunã→ împiedicã apariþia unui sfârºit de paginã în interiorul unui paragraf.
Se pãstreazã paragrafele împreunã→ împiedicã apariþia unui sfârºit de paginã între paragraful selectat ºi paragraful urmãtor.
Sfârºit de paginã înainte→ insereazã un sfârºit de paginã (manual) înaintea paragrafului selectat.
Liste marcate ºi numerotate
Meniul Format→Marcatori ºi numerotare deschide fereastra Marcatori ºi numerotare
În aceastã fereastrã se poate alege crearea de liste marcate în eticheta Cu marcatori sau numerotate în eticheta Numerotat. Listele se pot crea ca în WordPad sau se alege lista cu clic pe una din oferte dupã care se introduce textul, cu Enter dupã fiecare element al listei. În Word se pot crea liste subordonate (pe niveluri) dacã atunci când se doreºte trecerea pe un nivel inferior se apasã tasta Tab, iar pentru revenirea la un nivel superior combinaþia de taste Shift+ Tab.
Ieºirea din listã se face ajungând la primul nivel ºi apãsând tasta Backspace.
Listele puse la dispoziþie conþin un anumit marcator ºi folosesc un spaþiu prestabilit între marcator ºi textul care urmeazã. Utilizatorul poate opta pentru alt caracter de marcare sau altã spaþiere (înainte de introducerea listei) executând clic pe o listã existentã ºi apoi clic pe butonul Particularizare .
Lista existentã se va înlocui cu cea creatã de utilizator. În fereastra Particularizare listã cu marcatori cu clic pe butonul Caracter se poate alege dintr-o ofertã felul marcatorului, cu clic pe Imagine se poate pune ca marcator o imagine, iar alegând Font se poate modifica dimensiunea ºi stilul acestuia. În restul casetelor se pot stabili indentãri ºi spaþieri în lista cu marcatori. Cu clic pe butonul Reiniþializare se restabilesc opþiunile implicite pentru stilul de marcare selectat. Acest buton nu este activ dacã stilul de marcare nu a fost particularizat.
În a doua etichetã a ferestrei Marcatori ºi numerotare se poate alege introducerea unei liste numerotate cu clic pe una din oferte.
Se poate continua o listã creatã anterior (dupã care a fost introdus text) în document dacã se selecteazã Continuarea listei anterioare→OK. De asemenea, se poate folosi în cadrul unui document acelaºi model de listã, dar cu numerotarea reluatã dacã se selecteazã Reluare numerotare→OK.
Renunþarea la o listã se poate face dacã se selecteazã lista ºi se alege cu clic oferta Nici una.
Chenare ºi culori de fundal
Meniul Format→Borduri ºi umbrire permite adãugarea de chenare ºi culori de fundal pentru texte ºi paragrafe precum ºi chenare de paginã.
În eticheta Borduri se alege modelul de chenar în lista Setare, stil de linie în lista Stil, culoare în lista Culoare ºi grosime de linie în lista Lãþime. Din lista Se aplicã pentru: alegerea:
Text determinã adãugarea chenarului în jurul textului selectat.
Paragraf adaugã chenarul paragrafului selectat
Imagine adaugã chenarul imaginii selectate.
Pentru a adãuga sau elimina o anumitã linie din chenar se poate executa clic pe butoanele din secþiunea Examinare.
Dacã se adaugã chenar la paragrafe se poate modifica distanþa dintre chenar ºi text cu clic pe butonul Opþiuni. .
La clic pe butonul Linie orizontalã . se închide caseta de dialog Borduri ºi umbrire ºi se afiºeazã caseta de dialog Linie orizontalã, de unde se poate alege unul dintre diferitele stiluri de linie divizoare orizontalã.
Observaþie: Tastarea de trei ori consecutiv a semnului = ºi apoi apãsarea tastei Enter determinã apariþia unei linii orizontale duble. Se poate încerca ºi cu tastele +, $ sau #.
În cea de-a doua etichetã a ferestrei se pot introduce chenare de paginã. Din lista Artã: se poate alege un chenar de paginã artistic. Se renunþã dacã din aceeaºi listã se alege Nici una. Adãugarea de chenar la paginã face ca acest chenar sã aparã pe toate paginile documentului dacã acestea au apãrut automat sau au fost adãugate cu comanda Ctrl+Enter. Se pot adãuga chenare de paginã diferite de la o secþiune la alta. Se introduce o secþiune nouã prin alegerea Inserare→Întrerupere→Pagina urmãtoare→OK. Se executã clic într-o paginã dintr-o secþiune se deschide pagina Borduri de paginã se alege chenarul iar în lista Borduri de paginã: se alege Document întreg. Se procedeazã la fel pentru fiecare secþiune.
Observaþie: Lucrul cu secþiuni permite adãugarea de anteturi ºi subsoluri diferite pe secþiuni sau o paginare diferitã.
Din eticheta Umbrire se adaugã sau se eliminã culori de fundal. Se procedeazã asemãnãtor adãugãrii de borduri.
8. Aºezarea textului pe coloane
Pentru a crea coloane cel mai simplu e sã introduceþi textul ºi apoi sã faceþi împãrþirea pe coloane. Dupã introducerea textului se executã clic în faþa primului caracter din textul care se va aºeza pe coloane ºi se alege: Inserare→ Întrerupere→Continuu→OK. Se face aceeaºi operaþie ºi dupã ultimul caracter din textul care se va aºeza pe coloane. Aceastã operaþie insereazã un sfârºit de secþiune ºi începe noua secþiune imediat, fãrã a mai introduce un sfârºit de paginã. Se executã clic oriunde în textul respectiv se face clic pe butonul Coloane de pe bara Standard ºi se alege nr. de coloane din ofertã.
Pentru a introduce un titlu care sã se extindã de-a latul coloanelor, se introduce titlul la începutul primei coloane, se selecteazã, se efectueazã clic pe butonul Coloane ºi se alege o coloanã.
Renunþarea la textul scris pe coloane se face selectând coloanele ºi din butonul Coloane se alege una.
Opþiunile disponibile apar în funcþie de tipul conþinutului lipit, programul din care se face lipirea ºi formatul textului unde se lipeºte.
|
Se poate renunþa la apariþia acestui buton parcurgând calea: Instrumente→Opþiuni→Editare→se debifeazã caseta Afiºare butoane opþiuni lipire→OK..
Butonul Opþiuni Autocorecþie apare mai întâi ca o casetã micã albastrã atunci când indicatorul mausului rãmâne lângã textul corectat automat ºi se modificã într-un buton pictogramã în momentul selecþiei.
|
Dacã într-un anumit moment nu doriþi corectarea textului, anulaþi corecþia sau activaþi sau dezactivaþi opþiunile Autocorecþie fãcând clic pe buton ºi realizând selecþia.
Se poate renunþa la apariþia acestui buton dacã parcurgeþi calea: Instrumente→Opþiuni Autocorecþie→se debifeazã caseta Afiºare butoane opþiuni autocorecþie→OK.
În Word se pot selecta toate textele care au aceeaºi formatare foarte rapid. Se executã clic cu butonul drept al mausului într-un cuvânt ºi din meniul de context se alege Selectare text cu formatãri asemãnãtoare. Acest lucru este foarte util atunci când se doreºte modificarea formatãrilor.
În Panoul de activitate Dezvãluire formatare se afiºeazã informaþiile de formatare, pentru textul ce este selectat în zona de lucru sau care se aflã la locul punctului de inserþie. Selectarea casetei Comparare cu o altã selecþie permite ca Word sã compare diferenþele de formatare între douã selecþii de text. Înainte de a selecta aceastã casetã de selectare selectaþi primul exemplu de formatare pe care doriþi sã-l comparaþi, apoi selectaþi al doilea exemplu de formatare. Pentru a compara alte seturi de formatãri, goliþi caseta de selectare, apoi începeþi din nou.
9. Inserãri de imagini
În document se poate introduce o imagine dacã se alege: Inserare→Imagine→ Miniaturã. În panoul de activitãþi se pot alege imaginile disponibile pe harddisk. Acestea sunt grupate pe mai multe categorii ºi se deschid cu clic pe simbolul categoriei respective. Dacã se face clic cu butonul din dreapta al mausului pe imaginea doritã, va apãrea un meniu din care se poate alege opþiunea de inserare a imaginii selectate.
Se ºterge, se copiazã, se mutã sau se modificã dimensiunile obiectului la fel ca în WordPad.
Dacã se plaseazã cursorul mausului în interiorul imaginii, se executã
clic ºi se þine apãsat butonul stâng (), se
poate deplasa întregul obiect prin procedeul de glisare ºi fixare.
Pentru o pozã inseratã în text se poate alege stilul de încadrare a imaginii respective în text. Se selecteazã obiectul (clic pe el) ºi se alege: Format→Formã automatã- se ajunge la fereastra Format Miniaturã în care se deschide eticheta Aspect care oferã cinci opþiuni de încadrare a imaginii în text.
- În linie→plaseazã obiectul la punctul de inserare într-o linie de text în document. Obiectul rãmâne în acelaºi plan cu textul.
- Pãtrat→Încadreazã textul în jurul tuturor laturilor casetei pãtrate de delimitare pentru obiectul selectat
- Strâns→Încadreazã strâns textul în jurul marginilor imaginii curente (în loc sã îl aranjeze în jurul chenarului dreptunghiular care înconjoarã obiectul). Dupã ce aþi fãcut clic pe Strâns ºi apoi pe OK, aveþi posibilitatea sã ajustaþi perimetrul punctat al încadrãrii, fãcând clic pe butonul Încadrare text din bara de instrumente Imagine, apoi clic pe Editare puncte de încadrare. Glisaþi linia punctatã sau ghidajele de dimensionare pentru a da o nouã formã perimetrului de încadrare.
- În spate→Eliminã încadrarea textului ºi plaseazã obiectul în document, în spatele textului. Obiectul este mobil în propriul sãu plan. (Mutaþi obiectul în faþa sau în spatele textului, în faþa sau în spatele altor obiecte, utilizând comenzile Ordine din meniul Desen).
- În faþã→Eliminã încadrarea textului ºi plaseazã obiectul în document în faþa textului. Obiectul este mobil în propriul sãu plan.
Alegerea Inserare →Imagine Din fiºier permite inserarea de imagini care existã stocate într-un folder.
În aplicaþia Word se pot folosi casete de text pentru poziþionarea textului în paginã dacã se alege: Inserare→Casetã text. Cursorul mausului se transformã în cruce; se executã clic în locul în care dorim introducerea casetei ºi se gliseazã mausul în direcþia doritã pânã se stabileºte dimensiunea acesteia. Caseta de text va avea în interior cursor de scriere. Textul se introduce ºi se formateazã ca orice text. Caseta de text se încadreazã în textul din paginã selectând-o ºi alegând Format→Casetã text→Aspect. În fereastra Formatare casetã text, în prima etichetã se pot stabili culori ºi grosimi de linii pentru linia de contur sau culoare de fundal. Textul dintr-o casetã de text poate avea orientãri diferite dacã se selecteazã caseta ºi din meniul Format se alege Orientare text. Dacã se executã clic cu butonul din dreapta al mausului în interiorul casetei, apare un meniu de context referitor la informaþia din casetã, iar dacã se dã clic dreapta pe chenarul casete meniul de context se referã chiar la caseta de text.
Caseta de text se poate ºterge rapid dacã se selecteazã cu clic pe marginea ei ºi se apasã tasta Delete.
10. Lucrul cu bara Desenare
Într-un document Word se pot introduce desene folosind instrumentele de pe bara Desenare (afiºatã, în general, în partea de jos a ferestrei). Bara se poate ascunde sau afiºa cu clic pe butonul Desenare de pe bara Standard. Se pot introduce Forme automate, forme geometrice, scrieri artistice, casete de text, miniaturi, alegând opþiunea doritã de pe barã.
Dacã se doreºte desenarea de forme geometrice regulate se poate þine apãsatã tasta Shift în timpul desenãrii.
Orice obiect desenat se selecteazã cu clic pe el. Odatã selectat, un obiect poate cãpãta o culoare de fundal dacã se alege culoarea din lista asociatã butonului Culoare de umplere. Linia de contur se modificã dacã se face o alegere din butonul Stil linie sau dacã se alege o culoare din lista asociatã butonului Culoare linie. Punctul colorat în verde care apare pe unele obiecte se numeºte punct de rotaþie ºi permite rotirea obiectului prin glisare-fixare, iar punctele galbene se numesc puncte active ºi modificã înclinarea obiectului selectat. Se selecteazã mai multe obiecte dacã se þine tasta Shift apãsatã în timpul selecþiei. Obiectele selectate pot fi grupate alegând din meniul Desen comanda Grupare. Obiectele grupate se vor comporta ca unul singur. Degruparea se realizeazã dacã se selecteazã ºi din meniul Desen se alege Degrupare.
Obiectele se pot aºeza unele peste altele ºi din meniul Desen comanda Ordine se poate stabili ordonarea obiectelor.
Atunci când se creazã desene se poate lucra cu pânza de desen afiºatã sau nu. Adãugarea sau eliminarea pânzei se realizeazã pe calea: Instrumente→Opþiuni→General se bifeazã sau debifeazã caseta Se creeazã automat pânza de desen la inserarea formelor automate→OK. O pânzã desenatã vã ajutã sã aranjaþi obiectele ºi imaginile desenate ºi sã le deplasaþi uºor ca o unitate .
11. Adãugare Antet-Subsol
Pe paginile lucrãrii create în Word se pot adãuga anteturi ºi subsoluri. Aceste elemente se tipãresc pe toate paginile documentului. Alegerea Vizualizare→Antet ºi subsol va marca zonele de antet ºi subsol din paginã cu linii întrerupte ºi va activa aceste zone pentru a se putea lucra în ele. Textul din afara zonelor de antet ºi subsol se va dezactiva ºi se va afiºa bara cu instrumente Antet ºi subsol.
Textul care se doreºte sã aparã în antet sau subsol se introduce în zonele respective prin tastare ºi se va formata ca orice text. Se comutã între antet ºi subsol cu clic pe butonul Comutã între antet ºi subsol din bara cu instrumente ce apare afiºatã. Din aceeaºi barã de instrumente se pot insera rapid în textul din antet sau subsol numerele paginilor (clic pe Inserare numãr paginã), numãrul total de pagini din document (Inserare numãr de pagini), data ºi ora (Inserare datã, Inserare orã). Atunci când se tipãreºte documentul, numãrul paginilor, data ºi ora inserate vor fi actualizate pentru a reflecta valoarea curentã. Când crearea sau modificarea antetului se finalizeazã, se revine în document cu clic pe butonul Închidere din bara Antet ºi subsol sau se executã dublu clic în zona de lucru.
Pentru o modificare ulterioarã a antetului sau subsolului se executã dublu clic pe textul din antet sau subsol.
Numerotarea paginilor unei lucrãri se poate realiza ºi din fereastra Numere de paginã, care apare dacã se alege Inserare→Numere de paginã .
În aceastã fereastrã se poate alege poziþia la care sã aparã afiºate numerele de paginã (antet sau subsol) în caseta Poziþie, alinierea ºi se poate bifa sau debifa caseta afiºare numãr pe prima paginã dupã dorinþa utilizatorului. Cu clic pe butonul Format se pot stabili opþiuni privitoare la formatul numerotãrii paginilor.
12. Modificarea configuraþiei paginii (Fiºier→Iniþializare paginã)
Utilizatorul poate stabili orientarea paginilor din document, dimensiunea foii de hârtie precum ºi marginile libere ce se vor lãsa de la marginea foii fizice la textul din foaie. Toate aceste alegeri se fac în fereastra Iniþializare paginã afiºatã pe calea: Fiºier→Iniþializare paginã. Dimensiunea foii de hârtie se alege din eticheta Hârtie, respectiv din caseta Dimensiune hârtie. În zona Examinare în caseta Se aplicã pentru: se alege porþiunea din document cãreia i se aplicã setarea respectivã. Dacã utilizatorul opteazã pentru o dimensiune de paginã personalizatã numai pentru o anumitã parte a documentului, se poziþioneazã punctul de inserþie la începutul paginii care se doreºte a fi modificatã, se aleg setãrile corespunzãtoare ºi în caseta Se aplicã pentru: se alege de la acest punct înainte.
În eticheta Margini se stabilesc marginile care se lasã pentru foaia de hârtie: sus, jos, stânga, dreapta. În caseta Pentru îndoire: se introduce dimensiunea spaþiului suplimentar pe care doriþi sã îl adãugaþi marginii, în scopul îndosarierii (spaþiu pentru îndosariere). În zona Examinare se vede aspectul ajustãrilor din document. De asemenea, se poate alege unde sã fie poziþionat acest spaþiu în caseta Poziþie îndoiturã. În caseta Se aplicã pentru: se alege porþiunea din document pentru care se doreºte aplicarea setãrii curente din fereastra Iniþializare paginã.
Orientarea foii de hârtie se alege în zona Orientare cu clic pe una din oferte.
În eticheta Aspect a ferestrei Iniþializare paginã dacã se bifeazã caseta Pagina parã diferã de cea imparã se poate crea un antet sau subsol pentru paginile cu numerotare parã ºi un antet sau un subsol diferit pentru paginile cu numerotare imparã.
Antetul sau subsolul introdus pe prima paginã imparã va apãrea pe toate paginile impare, iar cel introdus pe prima paginã parã va apãrea pe toate paginile pare.
Bifarea casetei Prima paginã diferitã face sã nu se tipãreascã numãr de paginã pe prima paginã a lucrãrii.
În casetele Antet, Subsol se introduce distanþa care se lasã între marginea paginii ºi marginea superioarã a antetului sau marginea inferioarã a subsolului.
13. Tabele
O modalitate foarte simplã de organizare a textului o reprezintã tabelele. În cadrul tabelelor, fiecare bloc de text poate fi formatat, editat, ºters ºi deplasat fãrã a influenþa restul tabelului.
Un tabel poate fi creat în mai multe moduri: folosind meniul Tabel→Inserare→Tabel sau Tabel→Desenare tabel. De asemenea, se poate crea un tabel folosind butonul Inserare tabel de pe bara Standard.
Dacã se alege Inserare Tabel din meniul Tabel, în fereastra care apare se stabileºte numãrul de coloane ºi de rânduri ale viitorului tabel (precum ºi lãþimea coloanelor) ºi se pãrãseºte fereastra cu clic pe OK.
În cadrul unui tabel se trece dintr-o celulã în alta spre dreapta apãsând tasta Tab. Cu combinaþia de taste Shift+Tab se face deplasare spre stânga (se pot folosi ºi tastele cu sãgeþi). Se poate adãuga un rând nou în tabel dacã se apasã tasta Tab atunci când punctul de inserþie se aflã în ultima celulã a tabelului.
În tabelul urmãtor se prezintã diverse moduri de selectare a unor regiuni din tabel:
Pentru a selecta: |
Se efectueazã acþiunea urmãtoare: |
O celulã |
Triplu clic în celulã |
Un rând |
Se deplaseazã mausul în marginea din stânga, se indicã spre rând ºi se efectueazã clic |
Mai multe rânduri |
Se selecteazã primul rând, se executã clic ºi se gliseazã peste restul rândurilor pe care le dorim în selecþie. |
O coloanã |
Se poziþioneazã mausul deasupra coloanei ºi când cursorul se orienteazã cãtre coloanã se executã clic |
Mai multe coloane |
Ca pentru mai multe rânduri Sau Pentru coloane adiacente, se selecteazã prima coloanã, apoi se þine apãsatã tasta Shift ºi se selecteazã ultima coloanã |
Întregul tabel |
Tabel→Selectare tabel Sau Clic pe butonul selecþie tabel din colþul de sus stânga( |
Se poate folosi pentru selectare ºi comanda Selectare din meniul Tabel.
Fiecare celulã a tabelului poate fi formatatã separat. Orice acþiune aplicabilã textului dintr-un paragraf este valabilã ºi pentru textul dintr-o celulã.
Pentru lucrul rapid cu tabelele se poate afiºa bara cu instrumente Tabele ºi Borduri (Vizualizare→Bare de instrumente).
Textul dintr-o celulã poate avea oricare aliniere din lista asociatã butonului de alinieri de pe bara Tabele ºi borduri. Pentru alinierea textului dintr-o celulã e suficient sã se execute clic în celula respectivã.
Se poate modifica orientarea textului din celulã dacã se foloseºte butonul Modificare orientare text de pe bara de instrumente.
Dacã se doreºte adãugarea de rânduri în tabel (în mijloc) se selecteazã în tabel numãrul de rânduri care urmeazã a fi inserate ºi se selecteazã Tabel→Inserare→Rânduri deasupra sau Rânduri dedesubt.
Pentru ºtergerea rândurilor, se selecteazã rândurile care urmeazã a fi ºterse ºi se selecteazã Tabel→ªtergere rânduri. Dacã se selecteazã o celulã în locul unui rând, se va alege Tabel→ªtergere→Celule ºi va apare fereastra ªtergere celule din care se va alege modul de deplasare a celulelor rãmase.
Aºa cum s-au inserat ºi s-au ºters rândurile se pot insera ºi ºterge ºi coloanele.
Atât lãþimile coloanelor cât ºi înãlþimile rândurilor pot fi
modificate. Cea mai simplã metodã de a ajusta o coloanã sau un rând este de a
deplasa punctul de inserþie la limita dintre douã rânduri sau douã coloane.
Punctul de inserþie se va transforma într-o sãgeatã cu douã capete, , care
permite deplasarea marginilor în oricare din cele douã direcþii posibile prin
glisare ºi fixare.
Analog pentru rânduri.
Observaþie: În situaþia în care un tabel a fost introdus imediat ce s-a deschis un document nou (adicã deasupra lui nu existã text sau spaþiu liber) pentru a insera un rând de text deasupra tabelului se executa clic în prima celulã din tabel ºi din meniul Tabel se alege comanda Scindare tabel.
Dintr-o celulã a unui tabel se pot crea mai multe celule executând clic în celula doritã ºi selectând comanda Scindare celule din meniul Tabel. În fereastra care apare se alege numãrul de rânduri ºi coloane în care se împarte celula selectatã.
Din mai multe celule alãturate se poate forma o singurã celulã selectând celulele ce se doresc unite ºi executând comanda Îmbinare celule din meniul Tabel.
Într-un tabel se pot schimba stilul ºi culoarea grilei tabelului, culoarea de fundal a uneia sau a mai multor celule. Pentru aceasta se afiºeazã bara de instrumente Tabele ºi borduri. Butoanele Stil linie, Grosime linie ºi Culoare chenar sunt legate în totalitate de schimbarea aspectului marginilor celulelor (grilei). Alegând întâi stilul liniei din lista asociatã butonului Stil linie, cursorul mausului se transformã în indicator sub formã de creion cu care trasând peste marginile celulelor acestea îºi modificã aspectul în concordanþã cu grosimea ºi culoarea de linie afiºate prin butoanele Grosime linie ºi Culoare chenar din bara de instrumente.
Pentru aplicarea unei margini se selecteazã celulele cãrora urmeazã sã li se aplice marginea, se selecteazã stilul de linie, grosimea liniei ºi culoarea de margine care urmeazã a fi folosite dupã care se efectueazã clic pe butonul Borduri pentru a deschide un meniu derulant. Se efectueazã clic pe tipul de margine dorit.
Pentru a adãuga culori de fundal se selecteazã celulele, rândurile sau coloanele dorite ºi se alege culoarea de fundal din lista asociatã butonului Culoare umbrire.
Informaþia aflatã în tabel poate fi sortatã ascendent sau descendent având drept criteriu ordonarea elementelor dintr-o coloanã (în ordine crescãtoare sau descrescãtoare în cazul numerelor ºi alfabeticã în cazul textelor). Pentru aceasta se selecteazã coloana pe care dorim sã o sortãm ºi se apasã butonul Sortare ascendentã sau Sortare descendentã, dupã dorinþã.
Într-un tabel se pot calcula rapid sume de numere. Pentru aceasta este necesar sã existe o celulã liberã la baza unei coloane cu valori numerice. Se executã clic în celula goalã ºi se alege butonul Sumã din bara de instrumente.
Observaþii: se poate crea rapid un tabel dintr-un text care a fost aliniat folosind tabulatorii, selectând textul ºi parcurgând urmãtoarea cale: Tabel→Se face conversia →Text în tabel. În fereastra care apare se selecteazã opþiunea Tabulatori în partea de jos a ferestrei ºi se executã clic pe OK.
Tabel nominal |
||||||
Nume |
Prenume |
Data naºterii |
Locul naºterii |
Funcþia |
||
ZZ |
LL |
AAAA |
||||
Pop |
Ion |
Bucureºti |
Ing |
|||
Radu |
Virgil |
Cluj |
informatician |
|||
14. Gãsire ºi Înlocuire
Gãsirea ºi înlocuirea unor fragmente de text este una dintre cele mai rapide modalitãþi de a efectua modificãri repetitive asupra unui document. Gãsire se referã la identificarea poziþiei unui ºir de text iar Înlocuire înlocuieºte ºirul de caractere (porþiune de text) existent cu unul nou. Pentru utilizarea acestor comenzi se alege Editare→Gãsire ºi în fereastra care se deschide se introduce ºirul de caractere ce se doreºte a fi gãsit în caseta De cãutat ºi se apasã butonul Urmãtorul gãsit . La fiecare gãsire a ºirului de caractere cãutat, procesul de cãutare se opreºte, textul gãsit fiind selectat. Prin apãsarea butonului Urmãtorul gãsit procesul de cãutare continuã.
În unele cazuri este necesar ca textul gãsit sã fie înlocuit cu un altul. Pentru aceasta se executã clic pe eticheta Înlocuire ºi în caseta Înlocuieºte cu se introduce textul cu care se face înlocuirea. Cu clic pe butonul Înlocuire textele se vor înlocui unul câte unul ºi dacã în unele locuri nu se doreºte substituirea textului gãsit, se apasã butonul Urmãtorul gãsit ; cu clic pe butonul Înlocuire peste tot, înlocuirea se va face automat în tot documentul.
15. Stiluri
Stilurile în Word permit salvarea formatelor existente ºi aplicarea acestora altor texte. În stiluri se pot include fonturi, dimensiuni de fonturi, atribute ale fonturilor, aliniere, spaþiere între caractere, spaþiere în paragraf, marcatori ºi numerotare automatã, margini ºi cam toate formatãrile posibile. Odatã creat un stil, tot ceea ce trebuie fãcut pentru aplicarea stilului respectiv este selectarea acestuia dintr-o listã. Dacã se modificã un stil, toate textele care folosesc stilul respectiv se modificã în mod automat.
Pentru a aplica un stil se efectueazã clic pe sãgeata derulantã Stil de pe bara de instrumente Formatare ºi se selecteazã un stil din lista respectivã.
Dacã se doreºte aplicarea unui stil pentru un text existent, se selecteazã textul ºi apoi se selecteazã stilul.
Utilizatorul îºi poate crea propriul stil. Se formateazã un paragraf în modul în care se doreºte sã fie noul Stil ºi se efectueazã clic în caseta Stil de pe bara Formatare. Se va introduce numele stilului ºi se apasã Enter. Dupã aceastã operaþie, când se va consulta lista cu stiluri, noul stil va apare în listã ºi îºi va prezenta aspectul. Pentru aplicarea stilului ºi altor texte se va selecta textul ºi se va alege stilul din listã.
Un stil creat poate fi modificat, iar textul care a fost formatat cu stilul respectiv se va modifica automat pe parcursul întregului document. Pentru modificare se selecteazã paragraful care foloseºte stilul ºi se afiºeazã panoul de activitate Stiluri ºi formatare. În panoul de activitate se executã clic dreapta pe numele stilului respectiv ºi din meniul de context se alege Modificare. În fereastra care apare se opereazã modificãrile dorite ºi dacã se doreºte ca tot ce a fost scris cu stilul respectiv sã se actualizeze, se bifeazã caseta Actualizare automatã→OK.
Se poate ºterge un stil dacã în panoul de activitãþi Stiluri ºi formatare se executã clic dreapta pe stilul care se doreºte ºters ºi din meniul de context se alege ªtergere.
16. Imprimarea
Înainte de a imprima (tipãri) un document, acesta trebuie examinat (previzualizat). Previzualizarea documentelor oferã utilizatorului posibilitatea de a urmãri modul de separare a textului în pagini, precum ºi de a detecta unele probleme legate de aºezare în paginã a textului. Pentru a face aceastã examinare se alege din meniul Fiºier comanda Examinare înaintea imprimãrii. Pentru afiºarea tuturor paginilor se modificã procentul în caseta Panoramare. Se revine în fereastra Word pentru modificãri cu clic pe butonul Închidere.
Imprimarea efectivã se realizeazã dacã din meniul Fiºier se alege comanda Imprimare.
În fereastra Imprimare se poate stabili:
tipãrirea anumitor pagini în caseta Pagini
pagina curentã
toate paginile
tipãrirea paginilor pare sau impare în caseta Imprimare
numãrul de copii (exemplare) în caseta nr. de copii:
imprimarea într-un fiºier, dacã utilizatorul nu are imprimantã disponibilã.
Cu clic pe butonul OK se realizeazã imprimarea.
|