DREAPTA ĪN PLAN
Sistem de axe ortogonale: axa Ox este axa absciselor , iar axa Oy este axa ordonatelor.
y
A
B
x
O
C
Punctele A,B,C au coordonatele
Distanta dintre doua puncte: .
Ecuatia generala a unei drepte: (forma implicita) sau
(forma explicita) .
Definitie este coeficientul unghiular al dreptei ( se mai numeste panta sau directia dreptei ).
Obs. m este tangenta unghiului format de dreapta cu axa Ox .
Ordonata la origine (intersectia cu axa Oy ) : .
Panta unui segment AB :
Drepte particulare :
Obtinerea ecuatiei dreptei :
.
.
sau sau
.
.
Fie doua drepte si .
.
Intersectia a doua drepte se afla prin rezolvarea sistemului format de ecuatiile celor doua drepte.
.
Pantele celor doua drepte trebuie sa fie egale .
.
Produsul pantelor celor doua drepte trebuie sa fie egal cu
sau .
Conditia ca doua drepte si sa fie confundate este ca coeficientii sa fie proportionali :
sau si .
.
( dreapta perpendiculara pe d ): , unde este arbitrar .
: si : :
.
Fascicole de drepte:
, l fiind un parametru real .
, l fiind un parametru real .
l fiind un parametru real .
.
, unde .
, unde .
Unghiul a doua drepte este :
Punctele A,B,C au coordonatele
Distanta dintre doua puncte īn plan : .
Distanta dintre doua puncte īn spatiu : .
Ecuatiile planului
Ecuatia generala a planului īn spatiul tridimensional este :
, unde a, b, c nu sunt toate nule
Ecuatia planului care trece prin punctul este
Ecuatia planului care trece prin 3 puncte necoliniare este
Conditia de necoliniaritate a 3 puncte este
Conditia de intersectie a doua plane
Doua plane : si se intersecteaza dupa o dreapta
daca sau sau .
Ecuatiile dreptei īn spatiu
Ecuatiile parametrice ale dreptei determinata de punctul si vectorul director sunt
unde .
Dreapta determinata de punctul si de vectorul director poate fi descrisa prin ecuatiile
canonice :
Fie punctele . Ecuatiile canonice ale dreptei care trece prin punctele A si B sunt :
Fie dreptele si date prin ecuatiile canonice :
si
Unghiul dintre doua drepte
Unghiul format de dreptele si este dat de formula :
Pozitia relativa a unei drepte fata de un plan
Fie dreapta si planul .
1) Daca atunci d intersecteaza planul īntr-un punct .
2) Daca si , atunci d .
3) Daca si , atunci .
Unghiul format de o dreapta cu un plan
Fie dreapta si planul . Daca este unghiul
dintre dreapta d si planul atunci :
.
Distanta de la un punct la un plan
Distanta de la un punct la planul este :
Unghiul dintre doua plane
Planele de ecuatii si au cosinusul unghiului dat
de formula :
.
Conditia de paralelism dintre doua plane
Planele de ecuatii si sunt paralele daca
( si , si , si pot fi simultan nule )
Aria unui triunghi cu vīrfurile
Volumul tetraedrului cu vīrfurile
( din modulul determinantului )
CERCUL
Ecuatia cercului cu centrul īn origine si de raza r Ecuatiile parametrice
Ecuatia cercului cu centrul īn punctul si de raza r Ecuatiile parametrice
Ecuatia tangentei la cerc īn punctul este
sau
Ecuatia tangentei se obtine din ecuatia cercului prin dedublare
ELIPSA
Ecuatia elipsei Ecuatiile parametrice
Ecuatia tangentei la elipsa īn punctul este
PARABOLA
Ecuatia parabolei cu axa de simetrie
Ecuatia parabolei cu axa de simetrie
Ecuatia tangentei la parabola īn punctul este sau
HIPERBOLA
Ecuatia hiperbolei
Ecuatia tangentei la hiperbola īn punctul este
Pentru a studia pozitia unei drepte fata de o conica, rezolvam sistemul format din ecuatia dreptei si ecuatia
conicei, ceea ce, prin substitutie, este echivalent cu rezolvarea unei ecuatii de grad mai mic sau egal cu 2 .
Pentru a determina eventualele puncte de intersectie ale unei conice cu o alta conica, rezolvam sistemul
format din ecuatiile celor doua conice .
RELAŢII METRICE ĪN PLAN sI ĪN SPAŢIU
1. TRIUNGHIUL DREPTUNGHIC
Teorema lui PITAGORA
Numere pitagorice : multipli
1) 3, 4, 5 6, 8, 10 9, 12, 15 12, 16, 20 15, 20, 25
2) 5, 12, 13 10, 24,26 . . .
3) 7, 24, 25 14, 48, 50 . . .
4) 8, 15, 17 16, 30, 34 . . .
5) 9, 40, 41 18, 80, 82 . . .
Proprietate
Daca este un triplet pitagoric, atunci si este un triplet pitagoric
Teorema catetei
unde
Teorema īnaltimii ( 1 ) Teorema īnaltimii ( 2 )
Altfel spus : daca laturile triunghiului dreptunghic sunt a, b si c adica atunci
Aria triunghiului dreptunghic
2. TRIUNGHIUL ECHILATERAL
3. TRIUNGHIUL OARECARE
Teorema sinusurilor
Fie R raza cercului circumscris
Teorema cosinusului ( Teorema lui PITAGORA generalizata
Aria triunghiului
1.
2.
3. formula lui HERON
4.
5.
Relatia medianei īntr-un triunghi
Relatia īnaltimii
idem
NUMERE COMPLEXE
Un numar complex este de forma
OPERAŢII CU NUMERE COMPLEXE
Fie si . Atunci
NUMERE COMPLEXE CONJUGATE
se numeste conjugatul numarului complex
Proprietati
1) 2)
3) 4)
Fie si . Atunci
5) cu generalizarea .
6) cu generalizarea .
7) 8)
MODULUL UNUI NUMĂR COMPLEX
Fie
Proprietati
1) 2)
3) 4)
5) 6)
7) inegalitatea triunghiului
FORMA TRIGONOMETRICĂ A UNUI NUMĂR COMPLEX
Fie Atunci exista si sunt unice numerele reale si
astfel īncīt
Fie si . Atunci
Formula lui MOIVRE
.
TRIGONOMETRIE
Periodicitatea
Paritatea si imparitatea
Functii impare : Functii pare :
Formula fundamentalǎ a trigonometrie :
Formule ( mai greu de tinut minte )
Daca notam atunci
LIMITE FUNDAMENTALE LA sIRURI
1)
2)
3) ( mai putin īntīlnita )
4)
5)
6)
6)
7)
LIMITE FUNDAMENTALE LA FUNCŢII
1)
2)
3)
4)
5)
CRITERIUL RAPORTULUI
Fie un sir de numere reale strict pozitive pentru care exista
1) Daca atunci sirul este convergent si
2) Daca atunci
Observatie
Teorema nu da nici o indicatie asupra naturii sirului daca ( limita poate fi 0, finita sau ) .
CRITERIU DE CONVERGENŢĂ
Fie un sir de numere reale pentru care exista .
1) Daca atunci
2) Daca atunci
Observatie
Teorema nu da nici o indicatie asupra naturii sirului daca ( limita poate fi finita sau infinita ) .
CRITERIUL LUI STOLZ-CESARO
Fie si doua siruri de numere reale care au urmatoarele proprietati :
1) este un sir de numere pozitive, strict crescator si nemarginit adica
2) exista .
Atunci sirul are limita si
Observatie
Cu alte cuvinte, daca avem de calculat limita si , calculam limita care este
mai simpla si
CONSECINŢA 1 ( CRITERIUL MEDIEI ARITMETICE )
Fie un sir de numere reale care are limita . Atunci
CONSECINŢA 2 ( CRITERIUL MEDIEI GEOMETRICE )
Fie un sir de numere reale pozitive care are limita . Atunci
CONSECINŢA 3 ( CRITERIUL MEDIEI ARMONICE )
Fie un sir de numere reale pozitive care are limita . Atunci
CONSECINŢA 4 ( CRITERIUL RAPORTULUI )
Fie un sir de numere reale pozitive care are limita . Daca sirul are limita atunci
sIRUL LUI e
Fie Atunci sirul este strict crescator si marginit, deci convergent . Limita se
noteaza cu e si avem
COROLAR
sirul este strict crescator, iar sirul este strict descrescator si avem
inegalitatile :
Observatie
Numarul e (initiala de la Euler) este irational (transcendent) si avem
TEOREMĂ
sirul este strict crescator si are limita e .
TEOREMA LUI ROLLE
Fie o functie care īndeplineste conditiile :
1) este continua pe
2) este derivabila pe
3)
Atunci exista cel putin un punct astfel īncīt
CONSECINŢĂ
Īntre doua radacini ale unei functii derivabile pe un interval se gaseste cel putin o radacina a derivatei .
TEOREMA LUI LAGRANGE
Fie o functie care īndeplineste conditiile :
1) este continua pe
2) este derivabila pe .
Atunci exista cel putin un punct astfel īncīt
sIRUL LUI ROLLE
O problema importanta īn rezolvarea unei ecuatii de forma , unde f este o functie reala de
argument real, o reprezinta separarea radacinilor reale ale acesteia .
Separarea solutiilor ecuatiei presupune :
a) determinarea numarului de solutii reale ale ecuatiei ;
b) precizarea intervalelor īn care aceste solutii sunt situate .
Teorema lui Rolle si consecintele acesteia permit stabilirea unei metode de separare a solutiilor reale ale
unor ecuatii, metoda cunoscuta sub numele de "sirul lui Rolle".
Aceasta metoda se aplica īn general pentru ecuatii de forma
|