Am uitat parola x Creaza cont nou   Home Exploreaza Upload

SOLFEGIU PENTRU TOTI

Muzica

ALTE DOCUMENTE Polka Pizzicato (Johann Strauss Jr Marele vals - Lacul lebedelor (Piotr Ilici Ceaikovski) Village Swallows Waltz (Josef Strauss) Cântecul lui Solveig - Peer Gynt (Edvard Grieg) BEETHOVEN Vals lent DEEP PURPLE Aici gasiti cele mai uzuale acorduri pentru muzica folk si nu numai. B.U.G. Mafia - O poveste fara sfarsit

CONSTANTIN RIPA- NELIDA NEDELCUT

SOLFEGIU

PENTRU TOŢI

MANUAL COMPLET DE ÎNVĂŢARE

A CITIRII MUZICALE

Volumul I

Editura MediaMusica

a Academiei de Muzica "Gheorghe Dima" - Cluj

Cuprins

Cuvânt înainte
Capitolul A: GAMELE NATURALE
Gama Do major
Lectia 1 - Scara gamei Do major
Lectia 2 - Arpegiul gamei Do major
Lectia 3 - Sensibila
Lectia 4 - Treaprta a II-a supratonica (sau contradominanta)
Lectia 5 - Treaprta a VI-a supradominanta (medianta inferioara)
Lectia 6 - Treaprta a IV-a (Subdominanta)
Lectia 7 - Intervalul de secunda
Lectia 8 - Intervalul de terta
Lectia 9 - Intervalul de cvarta
Lectia 10 - Intervalul de cvinta
Lectia 11 - Intervalul de sexta
Lectia 12 - Intervalul de septima
Lectia 13 - Acordurile gamei Do major
Lectia 14 - Rasturnarea acordurilor
Lectia 15 - Recapitularea problemelor gamei Do major
II. Gama la minor
Lectia 16 - Scarile gamei la minor:la minor natural
Lectia 17 - Gama la minor armonic
Lectia 18 - Intervalele din gama la minor armonic (1) secunda marita, tertele si cvarta
Lectia 19 - Intervalele în gama la minor armonic (2) cvintele si sextele
Lectia 20 - Intervalele în gama la minor armonic (3) septimele
Lectia 21 - Acordurile gamei la minor armonic
Lectia 22 - Recapitularea gamei la minor armonic
Lectia 23 - Gama la minor melodic
Lectia 24 - Gama la minor melodic în coborâre (melodic "baroc")
Lectia 25 - Recapitularea gamei la minor cu toate variantele sale
Lectia 26 - Intonatii cromatice în la minor

III. Alteratii si cromatisme în gamele Do major si la minor

Lectia 27 - Alteratia treptei a IV-a suitor în Do major si la minor
Lectia 28 - Alteratia treptei a VI-a coborâtoare (lab) în tonalitatea Do major
Lectia 29 - Alteratia suitor a treptei a V-a (sol#) si alternanta Coborâtoare a treptei a VII-a (sib) în Do major
Lectia 30 - Alteratia coborâtoare a treptei a II-a (reb în Do major si sib în la minor)
Lectia 31 - Alteratia treptei a III-a descendenta în Do major (mib), ascendenta în la minor(do#)
Lectia 32 - Alteratia ascendenta a treptei a I-a în Do major (do#) si la (lab) - alteratia ascendenta a treptei a II-a în Do major (re#)
Lectia 33 - Recapitularea alteratiilor în Do major
Lectia 34 -   Recapitularea alteratiilor în la minor
Lectia 35 - Recapitularea generala a tonalitatii Do major si la minor

Cuvânt înainte

Cartea de fata este conceputa ca un fel de curs, un manual la îndemâna tuturor celor care doresc sa învete solfegiu, (citirea muzicala vocala), autododact (fara professor).

De aceea lectiile acestui curs structureaza un process foarte gradat, bazat pe elementele pe care auzul nostru le poseda natural, sau pe un auz oarecum format prin influenta muzicii pe care o ascultam (vrând, nevrând) prin mijloacele mass-media audio, muzica preponderant tonal- functionala. Daca suntem la o vârsta mai adulta, cu atât mai mult, scoala ne-a oferit deja unele elemente care orcât de neînsemnate ar fi, ne vor facilita primii pasi.

În consecinta exercitiile pe care le vom parcurge si care nu presupun un efort foarte mare, ne vor duce pe nesimtite la învatarea solfegiului.

Important este sa preservam, ceea ce ar presupune un studiu zilnic de cca. 15-20 minute. Vor fi, speram, stimulati si de melodiile (solfegiile) pe care la ofera cursul, ele fiind extrase din luvrarile unor compozitori universali de valoare (Vivaldi, Bach, Mozart etc.).

Desigur ca în procesul învatarii ne putem ajuta si de un instrument, mai ales cu claviatura (pian, orga electronica) sau oricare altul, fie pentru a ne lua tonul, fie pentru a ne controla ici, colo pe parcursul exercitiului. Dar în lipsa instrumentelor este suficient un camerton. Asta nu înseamna ca nu ne putem lua singuri tonul, oricum, pornind de la un sunet mai grav (nu cel mai grav) al vocii noastre.

Lectiile cursului reprezinta probleme de studiu si ca atare ele nu înseamna încadrare în timp (o ora o lectie sau o zi o lectie, etc.) ci au ca obiectiv însusirea (rezolvarea) problemei respective care, ca timp (ore, zile, saptamâni, luni), pot sa difere de la un individ la altul în functie de o sumedenie de factori (aptitudini muzicale, receptivitate, pespicacitate etc.).

Cert este însa ca (exceptând rare cazuri de lipsa totala de dotare muzicala), prin intermediul acestui curs, fiecare poate dobândi un nivel satisfacator de orientare într-o partitura solistica sau corala de nivel mediu.

De ce e nevoie sa învatam sa solfegiem?

Dincolo de interesul personal al fiecaruia, credem ca poti cei care sunt dotati musical cât de cât, merita sa învete putin solfegiu, pentru a se putea oricând angrena într-o cântare (solistica sau colectiva) în biserica sau societate, care sa-i propuna multumire, satisfactie, placere.

Cursul de solfegiu e conceput a fi complet, inclusive pentru un musician profesionist. Dar fiecare din cei ce se initiaza cu acest curs, pot întrerupe atunci când considera ca au învâtat sufficient pentru scopul pe care si l-au propus.

Din punctual nostrum de vedere, consideram însa ca este fundamental a ne însusi solfegiu (citirea) în Do major si la minor, chiar daca nu toate dificultatile intonationale si ritmice le-am învins. Caci daca acest lucru l-am realizat, avem suficiente elemente pentru a ne descurca într-un text musical (chiar în alta tonalitate).

Primul lucru care trebuie învins în fata acestui curs este . teama, teama specifica, dar nejustificata în fata oricarui limbaj de semen.

Atragem acum atentia asupra câtorva probleme de expunere a lectiilor

Fiecare lectie este compusa din 2 sectiuni. Prima, contine pentru primele lectii, doua momente distincte:

• momentul a, ce prezinta tema legata de intonatie (de melodie), vizând modul de gândire si cântare a sunetelor cu explicatiile si exercitiile ce se impun,
• momentul b, cuprinde probleme de ritm si de masurare a lui, de aemeni cu explicarea modului de rezolvare a fiecarei situatii si cu exercitii.

A doua sectiune reprezinta solfegierea propriu-zisa, cuprinzând melodiile în care problemele din a si b se regasesc împreuna.

2. Lectiile se organizeaza pe capitole, care în fapt constituie marile etape ale însusirii solfegiului (citirii musicale). În acest fel fiecare, individual, îsi poate allege capitolele care îl intereseaza. Ici si acolo am mai tratat separate si niste notiuni teoretice ajutatoare.

3. Organizarea în volumul (I., II.) nu are în vedere vreo repartizare a etapelor pe nivele, ci e pur si simplu o problema de design si tehnoredactare a volumului. Fara îndoiala ca de la un volum la altul exista o aprofundare, darn u si o crestere a dificultatilor cum s-ar crede, caci la timpul ei fiecare problema îsi afla rezolvarea fireasca în baza receptarii celor anterioare.

Consideram ca acest curs este cu atât mai necesar si util cu cât în pedagogia muzicala nu exista o metoda a însusirii solfegiului (decât pentru faza "abce-darului" muzical). Credem ca acest curs va deveni (inevitabil) si un fel de "îndreptar" metodic, pentru toti profesorii ce predau solfegiu la diferite nivele (scoli de muzica, scoli de arta, etc.)

Autorii

CAPITOLUL A: GAMELE NATURALE

Gamele naturale sunt considerate acele game, ale caror scari (intervale si acorduri) se constituie din sunete naturale, adica nu folosesc nici un fel de semen de alteratie[1].

Gamele Do major si la minor alcatuiesc perechea de game formata din sunete naturale[2].

I. Gama Do major

Lectia 1

a) Scara gamei Do major

Gama Do major este reprezentata de o scara muzicala care porneste da la sunetul do si se încheie la octava acestuia.

În consecinta gama Do major va avea sapte trepte, care poarta urmatoarele denumiri:

tonica supratonica medianta subdominanta dominanta subdominanta sensibila sensibila

Gama Do major poate fi usor intonata, pentru ca se afla ca se afla în auz imediat ce ne gândim la o melodie mai luminoasa, mai viguroasa. Fredomând aceasta melodie ne oprim pe ultimul sunet cu care se încheie si aceluia îi spunem do îl cântam 4-5 secunde, apoi pornim scara ascendent câte o secunda fiecare sunet, iar pe sunetul de sus be oprim mai mult:

Repetam aceasta scara de mai multe ori!

Pentru a cânta scara si descendenta pornim tot de jos, urcam pâna sus si fara a ne opri, ne întoarcem pe scara descendent:

Repetam aceasta de mai multe ori cântând-o când mai repede, când mai rar, pâna ni se întipareste bine în auz.

Daca am reusit acest lucru, avem deja achizitionat cel mai fundamental element, pentru ca tot ce urmeaza nu îmseamna decât largirea permanenta a acestei game si a raporturilor dintre suneteler ei.

O prima largire o vom realize astfel: se cânta gama pâna la do de sus, neo prim putin pe sunetul do de sus , apoi pornim mai departe în sus ca si când am vrea sa cântam aceeasi gama Do; mergem pâna la sol (deasupra portativului) si ne întoarcem:

Repetam exercitiul de mai multe ori în viteze diferite!

Procedam în mod analog si pentru a merge mai jos de do.

Repetam exercutiul[3].

Urmeaza combinarea celor doua exercitiu:

Repetam de mai multe ori exceptiul în întregime, apoi îl repetam întorcându-ne de oriunde înapoi (în sus, în jos), fara a fi obligati sa urca pâna la limita de sus, sau a coborî pâna la cea de jos.

De exemplu:

Puteti continua acest joc pe gama timp de 2-3 minute

b) Masura de 2

Este o masura formata din doua durate de patrime ( ), adica 2 = .

Se considera ca prima patrime este accentuata, iar a doua neaccentuata.

Vom face un exercitiu pentru a învata cum sa realizam o succesiune da patrimi egale încadrate în masura de 2 timpi. În timpul exercitiului vom bate (tacta) masura de 2 timpi astfel: 1 în jos, timpul 2 în sus:

Exersati aceasta tactare numarând tare: (1-2, 1-2....)!

The duration of quarter (of a beat) will be of approximately one second (the same as the clock or the heartbeats)

Vom bate acum masura de timpi si vom numara cu voce tare 1-2, 1-2, apoi vom rosti ta-ta, ta-ta.

Repetam exercitiul de mai multe!

Lectia2

a) Arpegiul gamei Do major

Gama Do major poate fi sintetizata în arpegiu. Acesta este format din treptele I, II, V, VIII, adica tonica, terta, cvinta si octava.

Pentru a intona arpegiul (daca nu l-am auzit niciodata) procedam astfel: cântam o data gama,

apoi folosind mereu gama cântam sa fixam sunetele arpegiului.

Acum începem jocul cu sunetele arpegiului.

Asa cum am largit gama în sus si în jos, vom largi si arpegiul:

Acum vom face un joc cu sunetele arpegiului, pentru a ne obisnui sa sarim cu usurinta de la unul la altul.

b) Masura de 2/4 cu doimi.

Cele 2 patrimi ( ) ale masuri se pot contopi într-o durata mai mare, aceasta fiind doimea( ). Ea va dura doua batai (doi timpi). De aceea în loc de ta-ta, al doilea ta va fi înlocuit de o prelungire a lui a de la primul ta:

Repetam exercitiul 3-4 ori!

Având însusite gama si arpegiul, precum si masura de 2/4 în care stim sa tactam patrimea si doimea , vom încerca sa solfegiem niste melodii care folosesc aceste elemente[5].

Vom avea grija ca înainte de a solfegia o melodie, sa ne "acordam", adica sa cântam gama si arpegiul, pentru a ne stabiliza în ureche sunetele. Acest lucru îl vom face de fiecare data când simtim ca ne "ratacim" intonational. Ne oprim si cântam gama si cântam gama si arpegiul si pornim mai departe de la un sunet al arpegiului.

SOLFEGii

G.D.KIRIAC

Cântec

  I. VOROBSCHIEVICI

Canon

 

Dupa C. BRĂILOIU, I. CROITORU Manual de muzica

Lectia 3

a) Sensibila

Între sunetele cele mai importante ale gamei este sunetul treptei a VII- a sensibila. Ea reprezinta instabilitatea (tensiunea) si se va "rezolva" pe tonica (treapta I sau a VIII-a) care reprezinta stabilitatea (relaxarea). Ea trebuie gândita mereu "lipita" de tonica pe care ea se rezolva .

b) Masura de 2/4 cu optimi.

Unitatea de timp  se poate divide în 2, rezultând doua optimi = . Astfel pe o bataie vom avea doua note si pentru a le putea cânta le vom citi cu ti-ti.

Combinam acum cele 3 durate:

Folosind acum acest ritm format cu doimi, patimi, optimi si cu intonatiile gamei, arpegiului si sensibilei, vom solfegia urmatoarele melodii.

Nu uitati sa va "acordati", cântând gama si arpegiul!

G.BREAZUL

Melcul suparat

  SOLFEGii

J.HAYDN

Simfonia 30

Finale, var.III, vioara I

 

Lectia 4

a) Treapta a II-a - supratonica (sau contadominanta).

Pentru a intona si fixa treapta a II-a, re, ovom plasa întotdeauna deasupra tonicii. Deci vom gândi întâi tonica do, apoi vom plasa sunetul re deasupra sa:

b) Masura de 2/4, cu pauze

În cadrul unei melodii anumiti timpi pot fi fara sunet, adica în locul lor apare o pauza. Pentru a ne imagina mai bine aceasta pauza pe timpul pe care este ea, vom inspira brusc.

F.DONCEANU

Clopotelul cel istet

Preludiu si fuga op. 87nr. 5: fuga

Manuel de muzica

Lectia 5

a) Treapta a VI-a - supradominanta(sau medianta inferioara).

Treapta a VI-a, la, se afla deasupra lui sol (trepta V- dominanta):

Întrucât treapta a VI-a, la, va avea o mare importanta în raport cu do, când se va stabili gama relativa, trebuie sa ne obisnuim sa intonam acest la pornind de la do.

Combinam acum treapta a VI-a, la, cu celelalte trepte învâtate:

b) Patrimea cu punctul si optimea.( )

Aceasta fornula ridicata se naste atunci când de prima pîtrime (din masura) se leaga o optime din a doua patrime (divizeaza în optimi):

Pentru a o putea cânta, la început trebuie sa ne imaginam ca parca a-ar fi legato si vom "apasa" putin pe optimea legata (adica pe punct) folosind pentru aceasta silabele ta-a ti:

Repetam exercitiul!

În solfegiile care urmeaza vom citi mai întâi ritmul (fara intonatia notelor) astfel:

G.F.HAENDEL Israel în Egipt Cor 25:alt

SOLFEGii

Simfonia 33

Finale, oboi I.

Lectia 6

a)Treapta a IV-a (subdominanta)

Treapta a IV-a, fa, se gaseste deasupra lui mi, nota din arpegiu:

b) Masura de 4/4

Masura de 4/4 poate fi gândita ca o masura formata din 2 masuri de 2/4. Ea se bate (tacteaza) astfel:

Deci jos, stânga, dreapta, sus.

În masura de 4/4 primul timp poarta accentul principal, iar al III- lea pe cel secundar. Timpul 2 si 4 sunt neaccentuati.

Exsersati tactarea masurii de 4/4. cca. 1-2 minute!

Cititi acest exercitiu ritmic:

SOLFEGii

Lectia 7

a) Intervalul de secunda (ton, semiton)

Folosindu-ne de intonatia treptelor pe care ne-am însusit-o cât de cât, în continuare ne vom însusi cântarea intervalelor.

Interval se cheama distanta dintre douasunete diferite. Cel mai mic interval etse secunda. Ea este de doua feluri: mare (ton) si mica (semiton). Secunda mare (tonul) este formata din 2 secunde mici (2 semitonuri). În gama Do major sunt 5 secunde mari (tonuri) si 2 mici ( semitonuri).

Semitonuri în gama Do major sunt : mi-fa; si-do.

Intonati acest exercitiu:

b) Legato peste bara de masura

Un sunet dintr-o masura poate fi prelungit peste bara de masura prin legato:

.Pentru a putea cânta aceasta trebuie sa folosim rostirea silabei ta ca si în cazul duratei de doime:

Repetati exercitiul da mai multe ori!

Solfegiile care urmeazale puteti citi mai întâi ritmic, pentru a va obisnui cu legato peste bara, rostind silabele notelor.

SOLFEGii

G. F. HAENDEL

Belsazar

cor 32: sopran

Lectia 8

a) Intervalul de terta

Intervalul format prin saltulpeste doua trepte este terta. Terta este si ea mare (M) si mica (m). Terta mare este formata din 2 secunde mari (2 tonuri), iar terta mica dintr-o secunda mare (un ton) si o secunda mica (un semiton). Asadar care vor cuprinde semitonul mi-fa sau si-do vor fi terte mici.

Vom avea deci urmatoarele terte mari: do-mi, fa-la, sol-si, adicape treptele I, IV, V si urmatoarele terte mici: re-fa, mi-sol, la-do, si-re, adica pe treptele II, III, VI, VII.

Intonam acum gama Do major prin succesiuni de salturi cu terta.

Repetati de mai multe ori!

Exercitii cu terte:

b) Masura de 3/4

Masura de 3/4 contine deci 3 timpi de patrime. Timpul 1 este accentuat, 2 si 3 neaccentuati. Masura de 3/4 se tacteaza astfel

deci jos, dreapta, sus.

Tactati aceasta masura!

Repetati acest exercitiu da mai multe ori!

SOLFEGii

Lectia 9

a) Intervalul de cavrta

Intervalul de cvarta se formeaza antre doua sunete cu distanta de 3 trepte între ele. Cvartele pot fi: perfecte (2t.+1 st.), marite (3t), si micsorate (1t.+2st.).

În gama Do major întâlnim cvarta perfecta si cvarta marita.

Deci cvarta perfecta (p) sunt pe treptele I, II, III, V, VI, VII, iar cvarta marita (+M) pe treapta a IV-a (fa-si). Mai usor putem retine ca: pe toate treptele gamei sunt cvarte, în afara de treapta a IV-a care e marita.

Intonam gama prin salturi de cvarta în doua varianter. Prima mai simpla, a doua mai dificila.

Cântati urmatoarele exercitii:

b) Recapitularea masurilor de 2

Tactati pe masurile de 2/4, 4/4, 3/4

Cititi ritmic solfegiile care urmeaza înainte de a le solfegia!

J. HAYDN Simfonia 70 p. I, vioara I

SOLFEGii

Lectia 10

a) Intervalul de cvinta

Intervalul de cvinta se formeaza între doua sunete cu distanta de 4 trepte între ele. Cvintele pot fi: perfecte (3t.+1st.), micsorate (2t.+2st.), si marite (4t.+ 1st.).

În gama Do major întâlnim numai cvinta perfecta si micsorata.

Vom avea deci cvinta perfecta (p) pe tr. I, II, III, IV, V, VI si cvinta micsorata (-m) pe treapta a VII-a (si-fa). Asemanator cu cvartele, sunt deci 6 cvinte perfecte, iar una micsorata (pe tr. a VII-a, si-fa).

Intonam gama prin salturi de cvinta tot în doua variante:

Exercitii cu cvinta:

b) Sincopa

Sincopa este o formula ritmica ce apare în momentul când a doua optime dintr-un timp se leaga cu prima optime din timpul urmator.

Pentru a ne-o putea însusi trebuie la început sa accentuam pe optimea din timpul al II-lea astfel:  . Deci apasam pe acel i pentru a simti locul timpilor 1 si 2.

Cititi ritmul solfegiilor care urmeaza si apoi solfegiati-le!

SOLFEGii

Lectia 11

a) Intervalul de sexta

Intervalul de sexta se formeaza între douasunete la distanta de 5 trepte între eleSextale sunt mici (3t.+2st.) si mari (4+1st.)

În gama Do major întâlnim sexte mici si mari. Sextele care cuprind ambele semitonuri (mi-fa, si-do) sunt mici, iar cele care cuprind un singur semiton sunt mari.

Asadar sexte mici vor fi pe treptele III, VI, VII iar cele mari pe treptele I, II, IV, V.

Intonam gama Do major prin salturi de sexte (în cele doua variante)[7]

Exercitii cu sexta

b) Contratimpul pe timp

Contratimpul este o formula ritmica care se formeaza prin succesiunea (repetata) de pauza-sunet.

Contrapunctul pe timp înseamna (de regula) înlocuirea (repetata) a timpului accentuat prin pauza.

Pentru a deprinde cântarea contratimpului pe timp vom proceda astfel: pe pauza vom inspira brusc, iar pe nota vom zice ta.

SOLFEGii

Lectia 12

a) Intervalul de septima

Intervalul de septima se formeaza între doua sunete la distanta de 6 trepte între ele. Septimele sunt: mici (4t.+ 2st.), mari (5t.+1st.), micsorate (3t.+3st.)

În gama Do major sunt numai septime mici si mari ( cele mici cuprind ambele semitonuri, cele mari un singur semiton).

Sunt deci 5 septime mici pe treptee II, III, V, VI, VII si 2 mari pe treptele I (do-si) si IV (fa-mi).

Intonam acum gama prin salturi de septime[8]:

Exercitii cu septime:

a) Contratimpul pe parte de timp

La fel ca si contratimpul pe timp, contratimpul pe parte de timp se obtine tot prin pauza, dar aceasta este mai scurta, înlocuind prima optime din grupul de doua

Pentru a ne putea reprezenta acest ritm trebuie sa exersam astfel: în succesiunea de  pe prima, fiind pauza vom rosti es ti

Exersati batând masura si rostind silabele[9]:

O formula mai speciala de contratimp este cea combinata cu sincopa în care prima optime este înlocuita cu pauza:

Aceasta formula se numeste contratimp sincopat.

Odata deprinsa pauza de optime din contratimp, o vom aplica si formulei de anacruza (auftakt) cu optime .

SOLFEGii

Lectia 13

a) Acordurile gamei Do major

Acord înseamna suprapunere de sunete. Cea mai uzuala suprapunere este cea de 3 sunete dispuse la interval de terta , adica fata de baza (do), o terta si o cvinta. Acest acord poarta numele uzului de trison.

Astfel de trisonuri se pot forma pe fiecare treapta a gamei:

Daca analizam combinatia de terte si cvinte a acestor acorduri observam deosebiri între ele.

Astfel:- acorduri de pe treptele I, IV, V sunt formate din terta mare +terta mica (sau terta mare si cvinta perfecta) si se numesc acorduri majore[11],

- acorduri de pe treptele II, III, VI sunt formate din terta mica +terta mare (sau terta mica si cvinta perfecta) si se numesc acorduri minore.

- acordul de pe treapta a VII-a este format din 2 terte mici (sau terta mica si cvinta micsorata) si se numeste acord micsorat.

Pentru o mai rapida memorare, convenim ca acordurile cu terta mare la baza sunt majore, iar cele cu terte mica la baza sunt minore, urmând sa discernem apoi asupra cvintelor pentru acorduri micsorat (si marit).

Intonarea acordurilor în solfegiere se va face ca în arpegiu:

V VI VII

b) Recapitularea problemelor ritmice mai importante

1. legato de prelungire peste bara

2. formula cu nota punvtata

3. sincopa (pe timp)

4. contratimpul - pe timp

- pe parte de timp

sincopta

5. anacruza de optime

Solfegii

Lectia 14

a) Rasturnarea acordurilor

Asezarea sunetelor în acord sub forma de terte (ca mai sus) se numeste acord în stare directa.

Acordurile însa pot fi rasturnat. Astfel daca sunetul de la baza a unui acord este mutat deasupra celorlalte   vom avea rasturnarea I-a, si, cum vedem, acordul apare format dintr-o terta +o cvarta (sau o terta +o sexta) si va fi numit sextacord

Daca si al II-lea sunet al acordului este mutat deasupra obtinem rasturnarea a II-a, acordul fiind acum format dintr-o cvarta+ o terta (sau o cvarta si o sexta) si va fi numit cvartsextacord .

Trebuie sa retinem însa ca prin rasturnare felul acordului nu se schimba, adica daca în stare directa el este major, prin rasturnari el ramâne tot major, cel minor, tot minor si asa mai departe.

Vom exersa intonarea acestor acorduri, mai întâi pe treptele gamei:

Rasturnarea I-a

Rasturnarea a II-a

b)Durata de saisprezecime ( )

Durata de sasprezecime provine din împartirea de patrime în 4: ; sau a optimii în 2:

Pentru a ne putea imagina scurgerea saisprezecimilor dintr-o patrime, vom privi la ceas si vom numara pâna la patru pe fiecare secunda Exersati aceasta!

Gânditi-va ca secunda înseamna o patrime, numarati la fel:

si ati obtinut de fapt cele 4 saisprezecimi dintr-o patrime, adica:

Iar acum, debarasându-ne de numaratoare, vom zice cu silaba ri, batând timpul cu mâna.

Repatati cca. 1 minut aceasta!

Vom transpune acest mod de percepere pe un exercitiu în care combinam duratele:

În solfegiile care urmeaza vom citi mai întâi ritmul ca denumirea notelor.

Solfegii

Flautul fermecat

act I, Finale, glockenspiel

Idomeneo

act II, aria 10, Arbaces

Cantata BWV 166

Aria 5, vioara I

Lectia 15

a) Recapitularea problemelor gamei Do major

Gama Do major prezinta urmatoarea structura de intervale si acorduri [13].

Intervale

Acorduri

b) Formule ritmice de dactil si anapest

Aceste doua formule (frecvente în muzica) se formeaza din combinatia optimii cu 2 saisprezecimi.

Cea mai usoara modalitate de a ne imagina (si însusi) aceste doua formule ritmice este prin intermediul metrului poetic.

Astfel pentru dactil (  ) vom recita primul vers din "Iliada" de Homer: "Cânta zeita, mânia ce-aprinse pe-Achil Peleianu" într-o maniera sacadata, accentuând prima silaba din grupul de 3, astfel

Dupa ce repetam de mai multe ori versul recitat astfel, ne debarasam de cuvinte si revenim la silabele noastre uzuale, batând timpul cu mâna:

Procedam la fel si pentru formula de anapest, utilizând aceste versuri pentru copii:

"Iepuras, coconas/ A fugit pe imas

si s-a dus, colo sus­/În tufis, s-a ascuns"

Vom bate timpul cu mâna (o secunda) si vom rosti astfel:

Ie-puras, co-co-nas A fu-git pe i-mas

Repetati aceasta pâna dobânditi constiinta formulei  .

Exercitiu cu dactil si anapest:

Faceti citirea ritmica a melodiilor care urmeaza înainte de a le solfegia!

Solfegii

Rondo pentru pian în Re

Concert în Fa pentru violoncel

p. I, violoncel solo

II. Gama la minor

Lectia 16

a) Scarile gamei la minor

Notatiuni teoretice

Gama la minor, spre deosebire de Do major, are 3 variante de scara:

1) naturala

2) armonica

3) melodica

1 Varianta naturala are aceleasi sunete ca si Do major, dar porneste de pe la, care va fi treapta I, deci tonica :

2. Varianta armonica înseamna aceeasi scara, dar modificata (altereaza) un sunet si anume, urca sunetul sol la sol# (sol diez).

3. Varianta melodica modificata înca un sunet fata de cea armonica, urcând si pe fa la fa# (fa diez) .

La minor natural

Dupa cum s-a vazut, gama la minor natural se constituie aceleasi sunete (naturale) ca si Do major, însa dispuse altfel si anume cu baza pe la. Dar în acest fel raporturile înter sunete se modifica. În primul rând la devine tonica si de aici celelalte sunete se raporteaza la aceasta baza.

tonica supratonica medianta subdominanta dominanta supradominanta sensibila tonica.

În consecinta semitonurile au o alta pozitie fata de tonica (la), adica sunt tot mi-fa si si-do, dar observam ca si-do înseamna treptee II-III iar mi-fa treptele V-VI.

Pe parculsul studiului gamei la minor (cu cele 3 variante) vom mai observa si alte aspecte foarte importante care vor deosebi mult gama Do major si la minor.

Din aceasta noua asezare a sunetelor (care înseamna o alta expresie sonora) va rezulta ceea ce se cheama modul minor[14].

Stusiul practic

Intrând acum în studiul practic al gamei la minor natural, pentru a o intona, porninm da la Do major si vom deplasa scara pe la minor astfel[15]:

Odata ce am reusit aceasta deplasare, ne instalam definitiv în la minor, intonând, firesc, aceasta gama, caci urechea noastra o posedam ca si pe gama Do major:

Înca din acest stadiu al gamei la minor trebuie sa convenim ca ea este formata din doua segmente:

1) de la tonica la cvinta (pantacord)

2) de la cvinta la tonica de sus (tetracord)

Intonam gama urmarind independenta acestor doua segmente:

Intonam acum arpegiul gamei la minor care e format tot din treptele I-III-V-VIII:

Exercitii cu gama si arpegiu:

Simtim în cântare (chiar inconstient) o alta expresie sonora, nu-i asa?

Trebuie sa devenim constienti de acest lucru si sa realizam ca aceasta noua expresie provine în special din raportul sunetului tonicii la cu terta sa do: care e terta mica, fata de terta pe tonica în Do major (do-mi) care era terta mare. Aceasta terta mica la-do în minor este principala deosebire de expresie fata de gama majora.

Vom retine deci ca terta de pe tonica este determinanta pentru mod: daca e mare vom avea o gama (un mod) major, daca e mica va fi gama (un mod) minor.

Solfegii

Cantata BWV 33

Coral 6, sopran

Lectia 17

a) Gama la minor armonic

Gama la minor armonic etse varianta cea mai larg folosita (în sistemul tonal-functional), datorita calitatilor sale armonice, determinate de prezenta sunetului sensibila din aceasta gama, adica sunetul sol ( trepta a VII-a) care se ridica la sol# devenind sensibila fata de tonica la

Prin aceasta alterare apar în scara modificari de tonuri si semitonuri si mai ales un interval pe care nu l-am întâlnit în gama Do major si în la minor natural: secunda marita[16]^.

Asadar gama la minor armonic va avea:

3 semitonuri = si-do, mi-fa, sol# -la (cel mai important fiind sol#-la, adica raportul sensibila-tonica)

3 tonuri = la-si, do-re, re-mi

1 secunda marita = fa-sol# (un to si jumatate): fa-sol + sol-sol#

Pentru a intona gam la minor armonic trebuie mai înainte sa ne însusim intonarea sensibilei sol#. Trebuie deci sa ne concentram ca acest sol# sa fie cât mai "agatat" de la, cântat cat mai aproape de acesta.

Repetati de mai multe ori (suitor si coborâtor) aceasta gama!

Exercisiu cu gama, arpegiu si sensibila:

b) Trioletul

Daca ne-am însusit (cât de cât) dactilul si anapestul, imaginarea trioletului este relativ facila. Adica în loc de cele doua saisprezecimi "repezite" ale dactilului sau mai ales ale anapestului, vom încerca sa le "calmam" si sa le facem pe timpul respectiv 3 egale:

Exercitiu:

Solfegii

Vals, op.34, nr.3

Lectia 18

a) Intervalele din gama la minor armonic (1): secunda marita, tertele si cvartele

Desigur intonarea secundei marite se dobândeste o data cu intonarea gamei, dar pentru o mai buna constientizare o vom detasa de contextul gamei constatând ca, de fapt, ea se formeaza în tetracordul superior ( al gamei la minor):

Asadar secunda marita se formeza în cadrul cvartei mi-la, în care la este tonica gamei (sunet foarte stabil) iar mi este cvinta ganei ( al II-lea sunet stabil). În consecinta fa va fi intonat ca semiton în raport de mi, iar sol# ca semiton (sensibila) în raport da la:

Tertele gamei la minor armonic nu vin cu noutati, ele fiind tot mai si mici (ca în gama Do major au la minor).

Deci, 3M: terptele III, V, VI

4m: treptele I, II, IV, VII

Intonati de mai multe ori aceste terte!

Cvartele aduc o "surpriza", caci pe lânga cea perfecta si marita apare cvarta micsorata (treapta a VII-a sol#-do).

Deci, cvarta - 4 perfecte (p): I, II, III, V

- 2 marita (+M)>IV, VI

- 1 micsorata (-m): VII (sol#-do)

Exercitiu de intonare a cvartelor:

b) Formula de optime cu punct saisprezecime (. )

Este una din cele mai problematice si pretentioase formule, chiar si pentru profesionisti. Cu toate acestea nu trebuie sa ne intimidam caci exista procedee simple de a ne-o însusi.

Primul si cel mai clar (dar nu si cel mai practic) este sa ne imaginam pulsarea celor 4 saisprezecime, si s-o accentuam pe ultima astfel:

apoi ne imaginam ca primele 3 se "scurg" într-o singura durata: ta (a-a) si ultima, usor accentuata, va fi ti:

Al doilea procedeu (mai practic) dar mai greu de reprezentat la început este cel care raporteaza saisprezecimea la timpul care urmeaza si o "arunca" înainte de a ataca nota de pe acel timp astfel:

Exercitiu:

D. SCARLATTI Sonata nr. 86

Solfegii

Lectia 19

a) Intervalele în gama la minor armonic (2): cvintele si sextele

Cvintele aduc si ele o noutate, caci pe lânga cvinta perfecta si micsorata apare cvinta marita (do-sol# )

Vom avea deci:

4 perfecte (p): I, IV, V, VI

2 micsorate (-m): II (si-fa), VII (sol sharp-re)

1 marita (+M): III (do-sol#)

Exercitii cu cvinte

Sextele sunt mari si mici:

Deci: - 4 mari: treptele II, III, IV, VI

- 3 mici: treptele I, V, VII

Exercitii cu sexte:

b) Anacruza (auftaktul) de saisprezecime

Daca ne-am însusit formula de , mai ales procedeul al doilea (cu "aruncarea" saisprezecimii catre timpul care urmeaza), putem relativ usor realiza anacruza de saisprezecime. Deci imaginam aceasta saisprezecime ca "sarind" (scurt) înaintea bataii timpului (cruzei) care urmeaza, astfel:

Exercitiu:

Solfegii

Lectia 20

a) Intervale în gama la minor armonic(3): septimele

Septimele în la minor armonic vin cu o "noutate" (fata de Do major si la minor natural) si anume, pe lânga septimele mari si mici, apare o septima micsorata, unul din cele mai expresive intervale.

Avem deci - 3 mari: treptele I, III, V

- 3 mici: treptele II, IV, V

- 1 micsorata: treptele VII(sol# - fa)

Exercitii cu septime:

b) Combinarea formulelor ritmice

Exercitiu:

W. A MOZART Requiem cor 6: bas

Solfegii

Solfegii

			J. S. BACH Cantata BWV 38 Aria 3, sopran
				FR. LISZT Polonaise II
					F. COUPERIN Piese pentru clavecin Les Vendangeuses
					FR. SCHUBERT Sonata în Do pentru pian p. I
		A. VIVALDI Concertul în la pentru violoncel p. III, vioara II, violoncel

Lectia 21

a) Acordurile gamei la minor armonic

Gama la minorarmonic prezinta toate cele patru tipuri de acorduri posibile: major, minor, micsorat si marit (format din 2 terte mari sau o terta mare si o cvinta marita).

Acorduri:

2 minore: treptele I, IV

2 majore: treptele V,VI

2 micsorate: terptele II, VII

1 marit: treapta III (do-mi-sol#)

Exercitii de intonare a acordurilor:

b) Formula ritmica de sincopa pe pariti de timp:

Sincopa pe parti de timp e formata în cadrul unui singur timp. Pentru a ne-o reprezenta trebuie sa pornim da la grupul de în care cele doua din mijloc se cumuleaza: devenind optime astfel:

Pentru a ne-o însusi, vom folosi doua procedee. Primul rezulta tocmai din imaginarea scurgerii saisprezecimilor , apoi vom lega cele 2 saisprezecimi din mijloc, dar continuând sa auzim pulsatia lor: , urmând ca în momentul în care simtim ca stapânim formula sa renuntam la micul accent de pe i.

Exersati aceasta 1-2 minute batând cu mâna timpul (= cu o seconda)!

Exercitiu cu sincopa )

Solfegii

			J. S. BACH Inventiuni la 2 voci Nr. 13
			J. S. BACH Missa BWV 236 Duet 4:vioara I, II
		J. S. BACH Cantata BWV 18 nr. 3 Recitativo, continuo
			J. S. BACH Cantata BWV 126 Nr. 1, Tromba

Lectia 22

a) Recapitularea gamei la minor armonic

Pentru a ne fixa ( teoretic si practic) gama la minor armonic, vom extrage elementele mai deosebite ale ei.

Aceste elemente (intervale si acorduri) se formeaza mai ales cu sensibila (sol#) constituind ceea ce teoria muzicii numeste în mod obisnuit intervale caracteristice.

Asadar în gama la minor armonic vom retine ca avem:

3 semitonuri între treptele II-III (si-do), V-VI (mi-fa) si VII-VIII (sol#-la)

1 secunda marita între treptele VI-VII (fa-sol#)

2 cvarte marite pe treptele IV (re-sol#) si VI (fa-si)

1 cvarta micsorata pe treapta VII-a (sol#-do)

2 cvinte micsorate pe treapta a doua (si-fa) si VII (sol#-re)

1 cvinta marita pe trepta a III-a (do-sol#)

1 septima micsorata pe treapta VII-a (sol#-fa)

Trebuie retinuta de asemenea structura de acorduri:

Acorduri Total

Exerercitiu:

b) Recapitularea formulelor ritmice mai dificile:

sincopa de timpi ( ...) ) si în cadrul unui timp ( )

contratimpul pe parte de timp ( ...)

grupul de 4 saisprezecimi ( )

dactilul, anapestul, trioletul ( ., )

optime cu punt- saisprezecime ( .)

anacruza de optime si saisprezecime ( ..... )

Exercitiu[17] :

Cititi (mai întâi) ritmic solfegiile care urmeaza!

J. BULL Ten pieces In nomine

SOLFEGii

Lectia 23

a) Gama la minor melodic

Varianta melodica (la minor melodic) se formeaza printr-o noua modificare de sunet în tetracordul superior si anume fa se modifica în fa#, adica se "ridica" si trepata a VI-a (pastrându-se si treapta a VII-a, sol#).

Varianta melodica a gamei la minor va prezenta o scara în care succesiunea tonurilor si semitonurilor (ca si a celorlalte intervale) e partial modificata fata de varianta naturala si armonica.

Deci, - 5 tonuri (secunde mari) I, III, IV, V, VI

- 2 semitoburo (secunde mici) (si-do), VII (sol-la).

S-ar putea spune ca varianta melodica are semitonuri de jos ca si gama minora (II-III) si semitonuri de sus ca gama majora (VII-VIII).

Din acest motiv, gama la minor melodic e cea mai dificila ca intonatie.

Efortul mare trebuie facut de a "împinge" cât mai sus sunetul fa#.

Sprijinindu-ne pe sunetul mi si imaginându-ne sunetul la (tonica de sus) cu sol# (sensibila) lipita vom plasa sunetul fa# mai departat fata de mi.

Atentie, fixati bine sunetul do, terta tonicii, care mentine gama minora si aveti grija ca el sa ramâna stabil!

Cât priveste forma descendenta a gamei melodice, traditia solfegistica o prezinta identica cu cea naturala[18].

Exercitiu:

Elementele caracteristice minorului melodic sunt:

2 cavrte marite pe treptele: III (do-fa#) si IV (re-sol#)

1 cvarta micsorata pe terapa a VII-a (sol#-do)

2 cvinte micsorate pe treptele VI (fa#-do) si VII (sol#-re)

1 cvinta marita pe treapta a III-a (do-sol#)

Gama la minor melodic prezinta cele 4 tipuri de acorduri în urmatoarea succesiune:

De remarcat faptul ca aparitia sunetului fa# modifica structura de acorduri cunoscuta (din gama la minor armonic), iar cele 4 tipuri de acorduri chiar daca corespund numeric cu varinta amintita (2 acorduri majore, 2 acorduri minore, 2 acorduri micsorate si 1 marit) ele se formeaza pe alte sunete, în mod succesiv asa cum se poate vedea si în tabelul urmator.

Acorduri Total

Exerticiu de intonare a acordurilor:

b)Legato între formule ritmice

Prin legato între formule ritmul devine mai complex formându-se unitati ritmice, fraze ritmice etc. De exemplu: etc.

Pentru a rezolva un ritm cu legato între formule procedam în felul urmator:

1) la început, citim formulele ca si când nu ar fi legate

2) legam apoi formulele punând un accent pe începutul fiecarei formule

3) (într-un târziu) desfiintam accentul dar mentinându-se atentia treaza asupra locului unde a fost accentuat pentru a fi constieti de fiecare formula

Exerticiu:

Solfegii

Lectia 24

a) Gama la minor melodic în coborâre (melodic "baroque")

Exista multe cazuri de melodii care aduc elementele alterate suitor ale gamei melodice (fa#, sol#) si coborâre.

Aceasta scara este foarte greu de deprins a fi intonata, caci daca reusim sa plecam bine pe tetracordul superior, în mod sigur nu reusim sa cântam terta minora do ( pe care îl cântam inconstient do#). Aceasta din cauza ca tertracordul superior ne induce (în auz) gama majora.

Asadar atentia trebuie sa ne fie concentrata pe mentinerea lui do ca terta minora, astfel:

Repetati de multe ori acest exercitiu[20]!

Exercitiu cu toate formele gamei la minor melodic:

SOLFEGii

Lectia 25

a) Recapitularea gamei la minor cu toate variantele sala

Asadar, gama la minor are 3 variante de tetracord superior: natural, armonic, melodic.

În mod obisnuit, în melodii, cele 3 variante convietuiesc împreuna formând o unitate numita simplu gama minora (tonalitatea minora).

Trebuie deci insistat pe intonarea "amestecata" a variantelor tetracordului superior, precum si a intervalelor mai "speciale" din gama: cavarta micsorata (sol#-do), cvinta marita (do-sol#), septima micsorata (sol#-fa).

b) Masurile cu timpi ternali (3/8, 6/8, 4/8, 12/8)

Toate ritmurile folosite pâna aici se bazau pe un timp cu durata de patrime (), care se diviza binar, adica în 2 ( ), etc., sau se contopea binar.

Cu acest timp binar s-au alcatuit masurile de 2/4, 3/4 si 4/4.

În muzica exista însa si timp ternar, reprezentat în general de durata de patrime cu punt ( ). Aceasta se divizeaza în 3 ( ), 6 ( ), 12, etc. sau se contopeste ternar ,

Prin intermediul acestui timp ternar se formeaza masurile cu timpi ternari de:

/8( ), 6/8 ( ), 9/8 ( ), 12/8 ( ).

Pentru a cânta în aceste masuri avem doua feluri de a gândi si tacta :

primul, luâm ca unitate de timp (asa cum era )

al doilea, unitate de timp va

Vom explica practica doua procedee în masura de 3/8 (care poate fi asemanata cu 3/8).

1) Luând ca unitate de timp , tactâm pe schema masurii de 3

2) Acum vom considera ca unitatea de timp este . În acest caz trebuie mai întâi sa ne obisnuim cu scurgerea a 3 pe un timp (o secunda) . Deci batem un timp (în jos) si numaram 1, 2, 3.

Exersati acesta cca. 30"!

În locu de numarptoare vom zice ta-ta-ta!

Aplicam aceasta pe un exercitiu!

Solfegii

Concert pentru doua viori în la

p. III, vioara I

 

Lectia 26

a) Intonatii cromatice în la minor

Datorita faptului ca cele 3 variante de tetracord ale gamei la minor contin atât sunetele naturale (fa, sol), cât si pe cele alterate (fa#, sol#), deseori melodiile folosesc succesiv sunetul natural si pe cel alterat sau invers, de exemplu: sau realizând ceea ce se numeste intonatie cromatica.

Intonatia cromatica este relativ dificila daca nu o încadram permanent între pilonii diatonici pe care trebuie sa-i avem în memorie. Astfel pentru a intona sunetele cromatice din acest tetrscord superior, trebuie sa ne sprijinim pe tonica la si pe cvinta (dominanat) mi, sunetele vda baza ale tetracordului:

b) Masura de 6/8 ( 6 = 2 = )

Masura de 6/8 o putem gândi ca de doua ori 3/8 + ). Este cea mai frecventa masura din grupul celor cu timpi ternari, ea prezentând si cele mai specifice formule ritmice cu caracter ternar.

Ca si în cazul masurii de 3/8, ea se poate masura:

1) (în tempi mai rari), luând ca unitate de timp deci divizat, sau

2) luând ca unitate de timp (în tempi mai repezi), deci concentrat.

(1) Când se ia ca unitate de timp (divizat), ea se tacteaza astfel:

(adica timpul 1 si 2 în jos, al 3-lea la stânga, 4 si 5 la dreapta, si 6 în sus)[25]

Când masura 6/8 se gândeste cu unitatea de timp (deci concentrat) ea se tacteaza pe 2 timpi (ca si masura de 2/4): 1 , 2

Solfegii

III. Alteratii si cromatisme în gamele Do major si la minor

Din materialul parcurs de pâna aici s-a constatat ca toate problemele gamelor Do major si la minor se constituiau numai din sunete naturale (trepte naturalea).

Dar în creatiile scrise an Do major si la minor mai apar si alte sunete. Acestea sunt scrise cu semne de alteratie în fata (diezi sau bemoli) si se numesc sunete alterate.

De exemplu:

Daca sunetul natural este urmat imediat de aceleasi sunet alterat se va numi cromatism.

De exemplu:

Vom studia acum pe rând aceste alteratii în cele doua game învatate (Do si la)[26].

Lectia 27

a) Alteratia treptei a IV-a suitor în Do major si la minor (1)

Cea mai frecventa treapta alterata este treapta a IV-a alterata suitor (fa# în Do si re# în la).

Pentru a intona aceasta treapta o vom gândi totdeauna sensibila la cvinta (dominanta). Aceasta sensibila o vom intona "imitând-o" pe cea a tonicii.

De exemplu, în Do major:

Treapta alterata (fa#) poate sa apara alternativ cu cea naturala (fa).[27]

Dar poate sa apara si succesiv, situatie în care se produce miscarea cromatica:

Cheia de Fa. Începând cu aceasta lectie vom aborda si citirea în cheia fa. Aceasta cheie este folosita pentru a se cânta în registrul grav (vocea de bas). Ea este în consecinta foarte necesara datorita folosirii ei în partiturile corale pentru partida de bas si în toate partiturile care se folosesc basul (vocal sau instrumental).

Cheia de Fa pe linia a IV-a indica sunetul fa (pe aceasta linie), de la care se calculeaza celelalte sunete:

Raportata la cheia sol, reperul comun este sunetul do (adica do de sub portativ în cheia sol este aceleasi cu do de deasupra portativului din cheia fa) .

Solfegii

În la minor fenomenul este identic, treapta a IV-a re se altereaza re# devenind sensibila la mi (cvinta tonicii) dupa modelul sensibilei (sol#) pentru tonica (la).

Alteratia (re#) poate sa apara alternativ cu treapta naturala (re) sau succesiv, producând cromatism (re-re#).

b) Masura de 9/8

Masura de 9/8 înseamna de 3 ori 3/8. Pe cadrul sau se formeaza aceleasiformule ritmice ca si în masurile 3/8 si 6/8 dar grupându-se pe 3 unitati de timp.

Ca atare masura de 9/8 se poate gândi si tacta în cele doua feluri: divizat si concentrat. În ambele cazuri se foloseste schema de 3, deci divizat:

(3 jos, 3 drepta, 3 sus)[29]

iar concentrat, ca o simpla masura de 3

Exemple divizat:

Exemplu concentrat:

Solfegii

Dorita

Lectia 28

a) Alteratia treptei a IV-a coborâta (lab) în tonalitatea Do major

Treapta a IV-a coborâta se intoneaza cu sprijin tot pe cvinta tonicii sol (dominanta) si anume ca sensibila deasupra lui sol (precum fa deasupra lui mi)

Treapta a patra coborâta (lab) poate de asemeni sa apara alternativ sau succesiv cu trapta nautrala (la).

Treapta a VI- a coborâta (lab) poate sa se combine cu trepta a IV-a ridicata (fa#) formând un interval nou: terta micsorata:

În intonatie acest interval va fi totdeauna gândit ca doua sensibile la acelasi sunet (sol), una inferioara, alta superioara.

b) Masura de 12/8(

Masura de12/8 (ca si cea de 9/8 de altfel) este o masura întâlnita relativ rar. Formata pe aceleasi principii (si cu aceleasi formule ritmice) ca si 3/8, 6/8, 9/8, masura de 12/8 formeaza în cadru pe schema de 4. În consecinta se va tacta (divizat si concentrat) ca si 4/4:

- divizat:

concentrat

SOLFEGII

P. CEAIKOVSKI Si dureros de dulce

W. A. MOZART Cvartet cu pian, K. V. 478 p. I, vioara I

Lectia 29

a) Alteratia suitoare a treptei a V-a (sol#) si alteratia coborâtoare a treptei a VII-a (sib) în Do major

Treapta a V-a (sol#) este si ea o trepta fregvent alterata ca sensibila pentru la (trepta a IV-a) care este tonica gamei la minor. În temeiul raportului de game relative (Do-la) sol# (trepta V-a ridicata) apare ca un "liant" între cele doua tonalitati (putând provoca usor deplasarea din Do major în la minor)

Intonarea lui sol# se va gândi în consecinta ca sensibila lui la:

Trapta a VII-a coborâta (sib) este si ea o treapta des întâlnita[31].

Se va intona ca sensibila deasupra lui la:

b) Lexicul formurelor ritmice din masurile cu timpi ternari( ): 3/8, 6/8, 9/8, 12/8

În masurile cu timp ternari se formeaza (cum vedem) niste formule ritmice specifice. Ele se produc pe cadrul unui timp (concentrat), adica pe patrimea cu punct(

Cele mai frecvente formule sunt:

din doua durate:

din teri durate:

din patru durate

din cinci durate

din sase durate

Solfegii

Lectia 30

a) Alteratia coborâtoare a terptei a II-a (reb în Do major si sib în la minor)

Treapta a doua coborâta înseamna sensibila descendenta a treptei I-a, deci în Do major,reb se intoneaza ca semiton deasupra tonicii do.

Treapta a II-a coborâta în la minor va fi sib, deci tot sensibila deasupra tonicii la.

b) Formula rirmica de siciliana(

Este una dintre formulele (pe timp ternar ) dinte cele mai pretentioase atunci când ea se cânta pe tactare concentrata (deci în timpi repezi) si când poate fi usor transformata gresit , sau, mai grav, într-o formula de timp binar sau

Pentru a ne-o însusi corect vom folosi doua modalitati de studiu.

Prima, o exersam pe tactare divizata, concentrându-ne ca optimea cu punct sa fie suficient de lunga iar ultima optime din grup sa fie pe timpul ei .Acelaram tempo cât mai mult pâna când o simtim ca pe o unitate.

Exersati acesta cca. 30-40"!

A doua metoda pleaca de la ideia de unitate a formulei si o rostim pe un singur timp comcentrat. Pentru acesta Neuhaus în cartea sa "Arta pianistica" propune doua cuvinte:

Am-ster-dam or Klem-pe-er[34]

Exercitiu:

Solfegii

Suita engleza IV

Menuet I

Lectia 31

a) Alteratia treptei a III-a descendenta în Do, (mib) si ascendenta în la (do#)

Alteratia coborâtoare a treptei a III-a în Do major (mib) se produce nu atât ca inversiune minora (do minor), ci mult mai mult ca sensibila superioara a treptei II-a (re)[35]. În consecinta el se va intona prin intermediul re (si nu ca terta mica pe trepta I-a do).

Alteratia suitoare a treptei a III-a în la minor (do#) nu se face nici ea în intentia de majorizare a gamei (terta mare pe tonica la), ci ca sensibila pentru treapta a IV-a re. Asadar ea va fi gânduta în raport de re (si nu de tonica la).

b) Legato între formulele ritmice pe rimpi tenari

Ca si în cazul formulelor pe timpi binari, lagato între formule creaza posibilitatea unor structuri ritmice (fraze ritmice) complexe.

De regula, aceste legato-uri între formule sunt utilizate în timpi rari (andante, adagio), ceea ce în cântare nu constiutuie o dificultate, rezolvându-se de la sine printr-o masurare (tactare) divizata.

.

SOLFEGii

Lctia 32

a) Alteratia ascendenta a terptei a I-a în Do si la (do#, la#) alteratia ascendenta a treptei II-a în Do major (re#)

Treapta I-a urcata în Do major (do#) este perceputa ca sensibila pentru re (treapta a II-a).Prin acesta rolul principal a tonicii (do) nu este afectat, ea trebuind sa fie mereu prezenta în auz.

Treapta întâia alterata ascendent în la minor (la#) are acelasi rationament. Deci va fi sensibila la treapta a II-a (si) fara a influenta pozitia stabila a tonicii la.

Alteratia suitoare a treptei a II-a re# se gândeste ca sensibila la terta tonicii mi:

b) Tactarea divizata în masurile de 2/4, 3/4 si 4/4

Dupa ce ne-am însusit tractarea divizata pe baza de optime în masurile ternare, ne vom folosi de acesta pentru a o aplica si masurilor cu timpi binari.

Necesitatea tractarii divizate în masurile 2/4, 3/4, 4/4 apare în situatia unori tempi rari (adagio, largo, grave) când ritmul este încarcat prin folosirea diviziunilor cu durate de (trezecidoimi) si (saizecipatrimi) .

În aceste cazuri (pentru a putea percepe si orgaiza rutmul) ete nevoie sa folosim ca unitate de tractare durata de optime.

În consecinta tractarea masurii de 2/4 se va face astfel:

a masuri de 3/4 astfel:

iar a masurii 4/4 astfel:

Mai simplu, fiecare timp al masurii se bate de doua ori..

Tractati divizat si împartiti bine acest ritm[37]:

Lectia 33

a) Recapitularea alteratiilor în tonalitatea Do major

Pentru o viziune de sinteza asupra alteratiilor folosite de gama Do major (sau oricare alta gama majora, vomprezenta aceste alteratii astfel încât sa avem imaginea clara ca ele apar ca sensibile (ascendente si descendente) la anumite trepte ale gamei:

Ordinea frecven-ei (si importantei lor) este urmatoarea:

cele din jurul treptei a V-a[38] (fa#/ si lab, deci a IV, si VI)

cele din jurul treptei a VI-a [39](sol#/ si flat, deci a V, si VII)

cele din jurul treptei a II-a [40](do#/ si mib, deci a I, si III)

cele din jurul treptei a III-a [41] (re#, deci a II-a)

cele din jurul treptei a I-a [42] (re#, deci II care împreuna cu sensibila naturala formeaza cele doua sensibile ale tonicii).

Asadar, concidem înca o data ca, orice alteratie (din tonalitate) trebuie gândita si intonata ca sensibila (inferioara sau superioara) a unei trepte a gamei [43].

Exercitiu cu trepte alterate (în Do):

b) Masura de2/2 )

Masura de 2/2 numita si "alla brave" (notata cu ) este o masura care foloseste unitate de timp doimea ( ).

Ea se tacteaza ca si 2/4 , dar fiecare timp are durata de doime ( ):

În consecinta formulele ritmice pe timp se vor constitui pe doime.

Solfegii

Lectia 34

a) Recapitularea alteratiilor în tonalitatea la minor

Gruparea alteratiilor în la minor (sau oricare gama minora) se face putin deosebit de gama majora si anume, gama se împarte în doua segmente: pentacord + tetracord.

Neamintim ca tetracordul superior apare sub trei forme (natural, armonic si melodic) si ca atare sunetele alterate (fa# si sol#) sunt considerate ca apartinând gamei complete.

Mai ramân alteratiile care apar în pentacordul de jos. Acestea se grupeaza conform aceluiasi principiu de sensibile la anumite trepte.

În ordinea frecventei si importantei:

sensibila treptei a V-a (re#, deci IV)

sensibila treptei a IV-a (do#, deci III)

sensibila descendenta a terptei a II-a (sib, deci II)

sensibila treptei a II-a (la#, deci I)

Considerând ca alteratiile vin tetracordul superior (fa#, sol#) formeaza (împreuna cu treptele naturale) o unitate intonationala (pe care am studiat-o), recapitulam intonational doar alteratiile pentacordului inferior.

b) Masura de 3/2 (3 ) si 4/2 (4

Ca si în cazul masurii de 2/2, masurile de 3/2 si 4/2 folosesc doimea .

F. M. BARTHOLDY Cântece fara cuvinte, op. 102 nr. 31

SOLFEGii

Lectia 35

a) Recapitularea generala a tonalitatiilor Do major si la minor

Tonalitatile Do major si la minor sunt constituite din sunete naturale (diatonice) si alterate (cromatice). Sunetele alterate sunt concepute ca sensibile (inferioare si superioare) la cele naturale.

Tonalitatea Do major poate fi reprezentata de o scara în care sunetele naturale si cele alterate se oranduiesc astfel:

Tonalitatea la minor va prezenta o usoara deosebire în tetracordul superior, unde toate sunetele (inclusiv cele alterate) se considera naturale:

Putem astfel concide ca fondul sonor al unei tonalitati (majore sau minore) cuprinde în principal astfel sunete (naturale si alterete)[45]

Sunetele alterate au urmatoarele roluri:

întareste pozitia unui sunet natural,

produce o inflexiune modulatorie, adica face o incursiune acurta într-o alta tonalitate.

..Sol major..... . .Do major

moduleaza într-o alta tonatate.

În plan international (solfegistic) trebuie însa retinut ca orice sunet alterat se intoneaza prin intermediul treptei naturale la care este conceput ca sensibila (inferioara sau superioara). Chiar daca acest sunet nu va apare imediat (cu auzul intern), si la nevoie chiar intonat cu vocea pentru sprijin.

De exemplu, în succesiunea de mai jos sunetul fa# nu se rezolva pe sol, dar sunetul sol trebuie imaginat auditiv (sau de cât e nevoie chiar intonat) pentru a putea cânta usor si sigur sunetul sensibila fa#)[46].

SOLFEGii

Orgel Werke, vol. I, nr.9

 

Document Info

Accesari: 169580
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou