Conceptul de amenajare a teritoriului ( planificare spatiala / regionala ) a fost definit ca inca din anul 1960 de Adunarea Parlamentara si Conferinta Autoritatilor Locale si Regionale ale Consiliului Europei drept "expresie geografica a politicilor economice, sociale, culturale si ecologice ale societatii".
Amenajarea teritoriului contribuie la o mai buna organizare spatiala in Europa si la identificarea solutiilor pentru problemele care apar la nivel national, prin crearea sentimentelor de identitate comuna in cadrul relatiilor Nord - Sud si Est - Vest.
Omul si dorinta sa de mai-bine, ca si interactiunea sa cu mediul, reprezinta esenta amenajarii teritoriului. Aceasta trebuie sa fie :
- 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h democratica - sa fie astfel realizata incat sa asigure participarea oamenilor pe care ii vizeaza si a reprezentantilor lor;
- 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h comprehensiva - sa asigure coordonarea diferitelor politici sectoriale si sa le integreze intr-o abordare cuprinzatoare;
- 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h functionala - prin luarea in considerare a existentei unei constiinte regionale bazata pe valori, cultura si interese comune, uneori deasupra frontierelor administrative si teritoriale, in timpul stabilirii aranjamentelor institutionale intre diverse state;
- 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h pe termen lung - sa analizeze si sa ia in considerare dezvoltarea si trendurile pe termen lung, cu axare pe fenomenele economic, social, cultural, ecologic si pe masurile adecvate de interventie.
Factorii de influenta asupra amenajarii teritoriului:
- 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h multitudinea factorilor decizionali, individuali si institutionali;
- 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h incertitudinea tuturor studiilor previzionale;
- 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h presiunea pietei;
- 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h particularitatile sistemelor administrative si
- 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h conditiile socio-economice si de mediu diferite.
Cunoscand factorii, trebuie actionat in sensul reconcilierii acestora intr-un mod cat mai armonios posibil.
Obiectivele fundamentale ale amenajarii teritoriului sunt:
- 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h dezvoltarea socio-economica echilibrata a regiunilor;
- 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h imbunatatirea calitatii vietii;
- 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h mangementul responsabil al resurselor naturale si
- 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h utilizarea rationala a pamantului.
Din punct de vedere institutional, din 1968, Comitetul Ministrilor al Consiliului Europei a hotarat organizarea la nivel european a urmatoarelor structuri:
· 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Conferinta Europeana a Ministrilor responsabili cu Amenajarea Teritoriului ai Statelor membre ale Consiliului Europei (CEMAT) - la fiecare 3 ani;
· 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 2 Seminarii sau Conferinte - in fiecare an si
· 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 2 intalniri ale Comitetului Ministrilor - in fiecare an.
Comisia Europeana a adoptat si ea un document (la Postdam, in anul 1999), intitulat Schema de dezvoltare a spatiului comunitar (SDEC) Spre o dezvoltare spatiala echilibrata si durabila a teritoriului Uniunii Europene, care venea cu o serie de clarificari referitoare la raporturile complexe dintre politicile de dezvoltare si dimensiunea spatiala a acestora si care stabilea Principii directoare pentru dezvoltarea teritoriala durabila a continentului european.
In Sesiunea Plenara Anuala a Conferintei Autoritatilor Locale si Regionale din Europa CLRAE (17-19 martie 1992, Strasbourg) a fost adoptata Carta Urbana Europeana.
Aceasta includea Declaratia Europeana a Drepturilor Urbane si prevedea principiile dezvoltarii oraselor din Europa.
Potrivit acestei declaratii, considerand ca exercitarea urmatoarelor drepturi trebuie sa se bazeze pe solidaritatea si responsabilitatea cetatenilor, implicand o egala acceptare a indatoririlor, cetatenii oraselor europene au dreptul la :
1. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Securitate;
2. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Un mediu sanatos si nepoluat;
3. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Locuri de munca;
4. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Locuire;
5. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Mobilitate;
6. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Sport si divertisment;
7. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Cultura;
8. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Integrare multiculturala;
9. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Buna calitate arhitecturala si a ambiantei fizice;
10. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Armonizarea functiunilor;
11. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Participare;
12. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Dezvoltare economica;
13. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Dezvoltare durabila;
14. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Servicii si bunuri;
15. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Bogatie naturala si resurse;
16. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Implinire personala;
17. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Colaborare inter-municipala;
18. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Structuri si mecanisme financiare;
19. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Egalitate.
In urma evolutiei viziunilor internationale si europene asupra cailor si modalitatilor de dezvoltare in general si, in special, de dezvoltare a asezarilor umane, prin aparitia a noi concepte si obiective strategice, precum si prin elaborarea a noi principii, Carta Urbana Europeana a fost reluata in dezbatere, in cadrul Conferintei Internationale organizata la Sofia ( Bulgaria), in perioada 16 - 17 mai 2002, de catre Congresul Autoritatilor Locale si Regionale din Europa ( CLRAE ), impreuna cu Orasul Sofia si Asociatia Nationala a Municipalitatilor din Bulgaria.
In cadrul Conferintei au fost dezbatute 4 teme:
1. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Carta Urbana Europeana : origini, scopuri si principii;
2. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Carta ca factor de stabilitate;
3. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Mediul construit in oras;
4. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Revizuirea si imbunatatirea diseminarii Cartei.
La nivel international pot fi amintite si alte elemente precum :
1. - colaborarea dintre ONU - Departamentul Habitat si Banca Mondiala, care, in anul 1999, infiintat Alianta Oraselor, care a derulat Programul " Orase fara slumuri", in cadrul caruia a fost elaborata Strategia de dezvoltare a oraselor, cu obiective pana in anul 2020 si care a fost adoptata prin Rezolutie a Adunarii Generale a ONU.
2. - " EUROCITIES" - Reteaua marilor orase europene, infiintata in anul 1986 si care reuneste 118 mari orase din circa 31 de tari din Europena.
informatia si societatea bazata pe cunoastere si
· 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h servicii de interes general.
Obiectivele strategice, propuse de EUROCITIES in documentul " Lucrand impreuna pentru o mai buna calitate a vietii pentru toti", vizeaza schimbari pe termen lung, grupate in cinci mari dimensiuni de politici urbane
1. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Dimensiunea Sociala : ' Mari orase INCLUZIVE';
· 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Promovarea actiunii de combatere a saraciei si excluziunii sociale;
· 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Promovarea oportunitatilor egale pentru toti, respectand diversitatea;
· 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Asigurarea drepturilor pentru toti la Societatea Informationala si Bazata pe
· 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Cunoastere;
2. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Dimensiunea Economica : ' Mari orase PROSPERE';
· 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Promovarea dezvoltarii economice urbane durabile;
· 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Promovarea creerii de noi oportunitati de angajare;
· 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Promovarea accesului tuturor la servicii de inalta calitate ;
· 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Promovarea actiunii de imbunatatire a securitatii urbane.
3. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Dimensiunea Mediului : ' Mari orase DURABILE';
· 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Promovarea abordarilor integrate pentru planificarea urbana si a mediului;
· 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Promovarea actiunii de imbunatatire a calitatii mediului;
· 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Promovarea retelelor de transport accesibile, sigure si integrate;
· 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Promovarea unor norme de consum responsabile / rezonabile ;
4. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Dimensiunea Culturala : ' Mari orase CREATIVE '
· 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Promovarea recunoasterii tot mai mare a culturii ca aspect vital al politicilor publice la toate nivelurile;
· 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Promovarea accesului la participare si participarea la cultura pentru toti;
5. Dimensiunea Administrarii : ' PARTICIPARE SI COOPERARE'.
· 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Promovarea implicarii cetatenesti in realizarea si executarea politicilor ;
· 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Promovarea si modernizarea administratiei publice si a e-administratie;
· 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h Promovarea lucrului in retele internationale si colaborarea intre marile orase.
3. Agenda Locala 21
Agenda Locala 21 reprezinta strategia locala de aplicare a principiilor dezvoltarii durabile, la nivelul unei comunitati.
Scopul acesteia este de a contribui la imbunatatirea conditiilor de viata ale intregii populatii.
Implementarea principiilor dezvoltarii durabile la nivel local, inseamna:
- 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h identificarea problemelor sociale, economice si de protectie a mediului;
formularea obiectivelor ce trebuie atinse.
Obiectivele Agendei Locale 21 constau in:
- 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h realizarea unui progres social care sa vina in intampinarea nevoilor fiecarui cetatean;
cresterea si stabilizarea economica;
- 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h protectia efectiva a mediului si utilizarea durabila a resurselor naturale.
Esenta unei abordari eficiente asupra dezvoltarii durabile consta in integrarea unei game de politici si programe care se completeaza unele pe altele in domeniile social, economic si protectia mediului.
Agenda Locala 21 se realizeaza prin :
- 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h planuri locale de actiune si proiecte concrete care sa solutioneze problemele sociale, economice si de protectie a mediului existente;
- 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h participarea comunitatii si pe democratia locala largita, care pot mari sansele integrarii problemelor sociale, economice, culturale si de protectie a mediului;
- 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h evaluarea stadiului actual de dezvoltare;
evaluarea potentialului existent;
accentuarea rolului educatiei, considerandu-se ca educatia permanenta, care induce incredere, gandire creativa si un scop concret in viata, ca si cunostintele, contribuie direct la durabilitatea locala si la acumularea de capacitati.
Etapele realizarii Agendei Locale 21:
1. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h stabilirea unei filozofii;
2. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h identificarea problemelor si cauzelor;
3. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h formularea obiectivelor;
4. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h stabilirea prioritatilor;
5. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h stabilirea tintelor;
6. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h stabilirea resurselor;
7. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h identificarea optiunilor de actiune;
8. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h elaborarea programelor prin care vor fi atacate tintele;
9. 747i82h 747i82h 747i82h 747i82h intocmirea Planului Local de Actiune;
10. 747i82h 747i82h 747i82h implementarea si monitorizarea;
11. 747i82h 747i82h 747i82h evaluarea si corectiile.
Porcesul de schimbare la nivel local presupune exista vointei politice si a curajului, in sensul ca autoritatile locale trabuie sa inteleaga necesitatea acestui demers.
|