cresterea timpului alocat inspectiei ce urmareste procesul educational în integralitatea sa;

cuprinderea în sfera controlului a tuturor formelor si ciclurilor de învatamânt, a unitatilor scolare din localitati departate de centrul judetului, dar si a unitatilor scolare mari, cu problematica complexa;

diversificarea procedurilor de inspectie, în scopul surprinderii aspectelor esentiale ale

activitatii unitatii de învatamânt/cadrului didactic;

realizarea unui echilibru mai bun între componentele control-consiliere, comunicare, informare, accentuându-se astfel valentele formative ale inspectiei;

monitorizarea stricta a unitatilor/cadrelor didactice în activitatea carora au fost identificate disfunctionalitati;

realizarea de evaluari secventiale si chiar punctuale vizând: aplicarea corecta a curriculumului la clasele a X-a liceu si a X-a SAM, a XI-a an de completare.

S-au impus de asemenea actiuni de control privind starea disciplinara a elevilor, modul în care se asigura protectia copiilor si tinerilor împotriva unor eventuale epidemii si a unor potentiale pericole rezultând din nerespectarea normelor de protectia muncii, a prevederilor regulamentelor scolare, etc. În aceste din urma cazuri a fost solicitat sprijinul institutiilor abilitate, respectiv Directia de Sanatate Publica, Inspectoratul pentru Protectia Muncii, Politia de proximitate, Jandarmeria, etc.

Consfatuirile judetene pe discipline si cele cu managerii scolari s-au constituit în prilej de jalonare a întregii activitati educationale din anul scolar 2006-2007.

A fost evidentiata experienta pozitiva, concretizându-se în directii de actiune si masuri pentru cresterea calitatii demersului educational la nivel de unitate scolara, colectiv metodic, cadru didactic. S-au dezbatut pe larg cauzele abandonului si insuccesului scolar si au fost stabilite masuri ameliorative, avându-se în vedere variabilitatea cazuisticii investigate, dinamica personalitatii copilului/tânarului, evenimentele aleatoare ce pot perturba traseul normal de evolutie a acestuia. Au fost oferite modele de proiectare pentru toate nivelurile manageriale, s-au recomandat rute procedurale adaptate nivelului de adresabilitate precum si modalitati adecvate de evaluare.

Activitatea profesorilor debutanti a fost îndrumata în mod specific prin inspectorii de specialitate, prin profesorii metodisti dar, aproape simptomatic, s-a constat o receptivitate scazuta a tinerelor cadre didactice, derivând dintr-o slaba motivatie pentru cariera si uneori dintr-o pregatire initiala deficitara atât sub aspect stiintific cât si sub aspect pedagogic.

Sintetizând aspectele evidentiate prin aplicarea procedurilor de inspectie de specialitate, se impun atentiei aprecieri cu caracter de generalitate pentru toate disciplinele de învatamânt.

Planificarile si proiectele lectiilor sunt, în general, corect întocmite, în concordanta cu programele scolare în vigoare.

În cadrul lectiilor informatia stiintifica transmisa este riguroasa si prelucrata didactic în mod corespunzator asigurându-se accesibilitatea, logica, coerenta si sistematizarea prezentarii.

Timpul didactic este eficient utilizat, lectiile având o densitate si o "acoperire" corespunzatoare a continuturilor prin sarcini de învatare corect dimensionate.

Registrul procedural al cadrelor didactice este în general bine individualizat, orientat mai ales spre tehnici de instruire de esenta euristica, cu potential formativ ridicat (demonstratia, explicatia, activitatea pe fise de lucru, problematizarea etc.)

Trimiterile spre practica, spre domeniul de aplicabilitate a fiecarei discipline de învatamânt au un foarte bun impact asupra elevilor, constituindu-se în element suportiv al intuitiei si motivatiei elevilor.

Tehnicile informatizate sunt utilizate oportun si eficient, fie prin preluarea si transmiterea integrala a lectiilor interactive din platforma AEL, fie prin insertia unor softuri în anumite secvente ale procesului de predare/învatare/evaluare.

Evaluarea se practica în maniera traditionala dar si în contexte care permit diagnoza mai exacta a structurarii fiecarei competente, precizata în standardele curriculare ale disciplinei de învatamânt.

Deficientele identificate cu cea mai mare frecventa în activitatea didactica au fost:

Absenta proiectelor de lectie la profesorii debutanti si la cei cu experienta redusa în învatamânt, conducând la ezitari în predare, la lipsa de rigoare si de sistematizare.

Utilizarea limitata a mijloacelor de învatamânt în organizarea activitatilor de învatare.

Continutul manualelor nu este întotdeauna pus în valoare.

Temele pentru acasa sunt supradimensionate în raport cu bugetul de timp al elevilor, depasind ca volum si dificultate ceea ce se realizeaza în lectii; de multe ori ele nu sunt verificate, ramânând neutilizate în secventele urmatoare de învatare.

Climatul educational din câteva unitati de învatamânt este perturbat de animozitati între cadrele didactice, între acestea si conducere sau chiar de conflicte deschise între profesori si elevi; autoritatea dobândita prin profesionalism, echilibru, tact pedagogic este substituita în unele cazuri de inflexibilitate, spirit autocratic, supralicitarea exigentei.

Lipsa de consecventa în aplicarea criteriilor de evaluare a fost sesizata cu frecventa destul de mare având efect evident asupra obiectivitatii notarii; nu exista întotdeauna o buna reproductibilitate între notele obtinute de elevi la evaluarile curente si cele de la evaluarile externe.

Dimensiunile acestor fenomene pot fi diminuate prin organizarea mai buna a controlului intern realizat de director prin asistente la lectii, întocmirea unor fise de observatii în care sa se consemneze aspectele cu relevanta si convertirea în actiune pedagogica a acestor observatii.

Punctele tari si cele slabe ale prestatiei didactice se obiectiveaza în nivelul atingerii standardelor curriculare de catre elevi si asupra carora se pot face urmatoarele aprecieri:

Analiza pe discipline

Învatamânt prescolar

Puncte tari

Se realizeaza în concordanta cu cerintele programei pentru învatamantul prescolar; este centrata pe obiectivele educationale si finalitati.

Activitatile planificate angajeaza copiii în experiente de învatare activa.

Jocul este folosit atât ca mijloc cât si ca metoda, inclusiv în explorarea experimentala.

Se insista pe dobândirea autonomiei personale, apropiind prescolarii treptat spre specificul activitatii scolare. Notam educatoarele de la gradinitele nr. 6 si 21 Botosani, Corni nr. 2 Mitoc.

Achizitiile copiilor sunt cuantificate corect pentru stabilirea exemplelor de comportament dobândite: Gr. Nr. 6, nr. 21,15, 3, Botosani si gr. Vanatori, Gorbanesti.

Exista o preocupare serioasa pentru formarea si consolidarea unor comportamente, pentru oferirea de sanse egale tuturor copiilor, respectâdu-se criteriile psihologice, sociale si pedagogice la: Gr. Lozna, Vorona, Vladeni, Corni.

Programe bine concepute, avizate, orientate catre dezvoltarea comunicarii si a abilitatilor prectice sunt de exemplificat la: Gr. nr.6, 21, nr.2 Darabani, Vladeni, Batranesti.

Notam colectivele metodice care au trasee clare de dezvoltare, cooperaza eficient cu metodistii C.C.D.

Activitatea este centrata pe dobândirea de competente psihopedagogicesi cerintele programei

Sunt oferite modele si metode alternative de lucru cu prescolarii.(Gr.6, Vladeni, 21 Botosani).

65% din responsabilile de cercuri pedagogice au transmis situatiile cerute la începutul anului scolar. Au organizat dezbateri si activitati demonstrative care au contribuit efectiv la formarea cadrelor participante (Chita V., Adascalitei M, Ţustiu M., Bercea M, Arosoaie L., Dupu Mariela, Ursea Camelia)

Puncte slabe

Nu întotdeauna activitatea proiectata vizeaza corelarea activitatilor obligatorii cu cele alese, atat pe verticala cat si pe orizontala.

Continuturile informatiilor transmise nu raspund nevoilor de cunoastere ale copiilor, achizitii necesare integrarii în activitatea scolara.

Nu sunt identificate corect deprinderile de format.

Se încarrca inutil copiii cu informatii ce nu le pot constientiza.

Particularitatile individuale si de grup nu sunt în atentia educatoarelor pentru ca functie de accestea sa deruleze demersurile didactice.

Evaluarile initiale si de parcurs nu sunt masurabile, cuantificabile.

Instrumentele de evaluare folosite nu sunt diversificate.

Constatarile nu sunt urmate de activitati ameliorative (Gr. Mesteacan, Gr. Sarafinesti).

Nu sunt diversificate mijloacele de realizare a activitatilor pentru copiii care prezinta unele deficiente sau au un numar mare de absente de la gradinita.

Nu este realizata ambianta interactiva din salile de grupa, clasele nu sunt aranjate pe centre de interes, care sa provoace copiii sa-si dezvolte anumite abilitati care sa-i sprijine în integrarea scolara.(Gr.Negresti, Gr.Mesteacan, nr. 1 Corni).

Multe proiecte de programe nu sunt avizate cu fisa trecuta prin C.A., directorii considerând ca educatoarele pot face si activitati "dupa ureche"ceea ce se si întampla din lipsa de control serios al aclitatii programelor desfasurate în unele gradinite (Corni, Mihalaseni).

Activitatile planificate nu sunt realizate ca urmare a unei analize de nevoi.

Analizele sunt descriptive sau nu sunt de loc.

Nu sunt fise de evidenta individuala a activitatii de perfectionare (gr. nr 1 Corni, Sarafinesti).

Activitatea de perfectionare prin cercurile pedagogice.

Peste 35% din responsabile nu au transmis situatiile cerute pentru completare bancii de date; drept urmare, nici pâna la aceasta ora nu este definitivata banca de date la nivelul specialitatii.

Exemple de buna practica

Gradinita Vladeni, gradinita ce are toate utilitatile specifice unei gradinite europene dar si cu activitate pe masura.

Gradinita Brehuiesti care a realizat o revista în conditiile mediului rural (de care se plânge toata lumea) si care are un colectiv inimos, tanar si cu multa creativitate (Popa Cristina, Axinte Petronela).

Centrele de activitate din gradinitele 6 si 21 care valorifica prin intermediul acestora potentialul creativ al copiilor.

Activitatea gradinitei din Mitoc, coordonata de o directoare de scoala inimoasa, care a facut sa dispara diferentele de mediu (rural-urban) în aceasta gradinita atat la nivelul utilitatilor cat si al continutului activitatii.

Propuneri

Realizarea unei diagnoze cât mai conforme cu realitatea; ( în P.D.I. si analizale comisiilr metodice).

Îmbunatatirea stilului de munca pe principiul asigurarii calitatii în educatie si asumarea responsabilitatii rezultatelorcopiilor în înv. primar).

Renuntarea, prin consiliere, la parcursurile didactice stereotipe.

Asigurarea accesului copiilor la resursele de cunoastere (fond de carte, retea media, C.D.I. etc.), motivarea lor pentru a se implica ]n propria dezvoltare personala.

Înlaturarea formalismului unor activitati metodice prin punerea în valoare a exemplelor de buna practica, prin încurajarea schimburilor de experienta.

Realizarea unor cursuri de formare în domeniul evaluarii.

Comunicarea eficienta inspector de specialitate / metodisti - educatoare.

Stimularea interesului pentru cercetare stiintifica de calitate, pentru participarea la activitati inovatoare în domeniul disciplinei, pentru organizarea de activitati formative de valori culturale si atitudini exemplare; popularizarea bunelor practici, recompensarea si promovarea imaginii cadrelor didactice cu performante prin mass-media.

Învatamânt primar

Proiectarea didactica

Puncte tari:

În semestrul I al anului scolar 2006-2007, la nivelul învatamântului primar au fost confirmate eforturile de asigurare a calitatii educatiei. Proiectarea s-a realizat corespunzator, pe cele 3 segmente: planificarea anuala, planificarea semestriala, planificarea lectiilor. Proiectarea didactica respecta prevederile curriculum-ului national si a celui la decizia scolii.

Aplicarea planului de învatamânt si a programei scolare

Planul de învatamânt si programelor scolare pentru clasele I-IV sunt respectate si aplicate corect în toate unitatile scolare inspectate, de catre toti învatatorii încadrati în acest an scolar. Schemele orare au fost întocmite în acord cu prevederile planului cadru.

Planificarile calendaristice anuale ale învatatorilor inspectati s-au realizat pe unitati de învatare la fiecare disciplina din cadrul ariilor curriculare de la învatamântul primar. Activitatile de învatare sunt conforme cu prevederile programei, continuturile sunt corelate cu obiectivele urmarite.

Se acorda o atentie sporita de catre o mare parte a învatatorilor cunoasterii si aplicarii planului de învatamânt si a programelor scolare în vigoare si aplicarii unor strategii strategiilor suple, dinamice, care sa transforme elevul dintr-un participant pasiv la procesul instructiv-educativ, într-un participant activ al propriei formari.

Alegerea manualelor si a auxiliarelor didactice

Comenzile pentru manuale au fost realizate la timp si înaintate I.s.J.

În unele scoli s-au pastrat aceleasi manuale, în altele s-au schimbat, adaptate fiind, la nivelul întelegerii copiilor.

Întocmirea planificarilor calendaristice

Continuturile programei scolare sunt bine esalonate pe semestre, activitatile de învatare sunt stabilite în cele mai multe cazuri conform obiectivelor si sarcinilor de învatare, urmarindu-se asigurarea unei instruiri eficiente si diferentiate.

Majoritatea învatatorilor construiesc cu atentie fiecare demers didactic, stabilind obiectivele operationale, continuturile de predare-învatare, aleg cele mai potrivite strategii didactice, adapteaza continuturile la posibilitatile de învatare si nivelul de pregatire a elevilor (Liceul de Arta Botosani, scoala Nr. 1 Corni, scoala Nr.11 Botosani, scoala Cornerstone - Dorohoi, scoala cu clasele I-VIII Trusesti).   

Puncte slabe:

Documentele de planificare - proiectare - evaluare ale unor învatatori nu asociaza într-un mod personalizat elementele programei scolare cu resursele existente în fiecare clasa si scoala si cu posibilitatile reale ale elevilor.

Exista scoli în care s-au primit alte manuale decât cele comandate. (Ex. scoala 7 Dorohoi), sau nu au primit numarul de manuale cerut. Mai sunt elevi care nu au primit manuale scolare sau cele pe care le-au primit sunt într-o stare deplorabila.

Gradul de realizare a planificarilor nu este apreciat periodic prin compararea situatiei reale cu cea proiectata, activitatile si obiectivele de învatare nu sunt replanificate conform cu situatia reala si cu sarcinile de învatare stabilite.

S-au constatat neajunsuri în formularea obiectivelor operationale, acestea nu descriu cu exactitate comportamente observabile, strategiile didactice nu sunt de tip activ-participativ, formativ, centrate pe elev.( scoala cu clasele I-IV Balta Arsa-Corni, scoala cu clasele I-IV Oraseni Vale - Curtesti, scoala cu clasele I-VIII Vladeni, scoala nr. 2 Corni, scoala cu cl. I-VIII Dobârceni).

Calitatea actului didactic

Puncte tari:

În cadrul asistentelor efectuate s-a constatat ca s-a largit aria strategiilor didactice folosite: formative, euristice, algoritmice, activ-participative si mixte. Multi învatatori dau dovada de creativitate, imaginatie în realizarea unor activitati didactice eficiente, care sa corespunda schimbarilor din mediul educational actual.

Asistentele la lectii au evidentiat preocuparile învatatorilor pentru formarea si cultivarea limbajului oral si scris al elevilor, cunoasterea si folosirea corecta a limbii române.

Învatatorii au intervenit sistematic în desfasurarea lectiilor, pentru obtinerea unei exprimari clare, corecte, expresive, dezvoltând în acelasi timp si creativitatea elevilor

Activitatile didactice s-au desfasurat într-un climat afectiv-motivational favorabil învatarii, învatatorii în majoritate straduindu-se sa asigure atractivitatea lectiilor, sa-i motiveze pe elevi pentru actul învatarii. A crescut interesul învatatorilor pentru formarea la elevi a deprinderilor de studiu si de autocontrol. Relatiile interpersonale adecvate au condus la valorificarea întregului potential al elevilor si la dezvoltarea lor personala.

În lectiile de matematica si gramatica, învatatorii asistati au transmis corect cunostintele, au format priceperi, deprinderi si capacitati specifice stiintelor exacte, au aratat preocupari pentru aplicarea acestora în cotidian si în alte domenii.

Multi învatatori utilizeaza frecvent metode activ-participative, îmbina în mod echilibrat activitatile independente cu cele în perechi, în grup si frontale, îmbina elementele de competitie cu cele de cooperare. Eficienta lectiilor a fost mai mare când formele de organizare si metodologia au fost adaptate la posibilitatile elevilor si continutul programei scolare.

În lectiile de educatie fizica învatatorii au demonstrat competente care sprijina si favorizeaza prin exercitii specifice cresterea si dezvoltarea corecta, armonioasa a organismului, pregatirea fizica, sporirea calitatilor motrice.

Instruirea în stiintele generale a fost orientata, cu prioritate, spre construirea conceptelor de spatiu si timp, achizitia cunostintelor, priceperilor si deprinderilor specifice. Se urmareste în mod corespunzator o pregatire de baza în domeniile istorie, geografie, cunoasterea mediului, discipline la care, la clasa a IV-a s-au schimbat în acest an programele si manualele.

Învatatorii au acordat atentie deosebita procesului de formare si dezvoltare a priceperilor si deprinderilor practice pe care trebuie sa le detina scolarul mic la sfârsitul anului scolar. (Liceul de Arta Botosani, scoala cu clasele I-IV Mesteacan - Corni, scoala cu clasele I-IV Calugarenii Noi - Ungureni, scoala nr. 2 Botosani, scoala nr. 2 Corni).

Puncte slabe

Vocabularul elevilor este activat insuficient în lectiile de comunicare, nu întotdeauna elevii evidentiaza o exprimare corecta din punct de vedere gramatical.

În multe lectii de limba si literatura româna nu se asigura suportul concret al procesului de dezvoltare a creativitatii, iar elevii nu sunt familiarizati cu instrumentele de munca independenta.

Jocurile didactice nu sunt utilizate si adaptate întotdeauna la temele dominante ale lectiilor, în vederea asigurarii concordantei dintre sarcinile si posibilitatile de învatare ale scolarului mic.

Greselile în însusirea notiunilor de stiinte generale nu sunt identificate în momentele oportune, iar masurile de corectare nu sunt aplicate în timp util pentru a garanta eficienta procesului de consolidare a notiunilor.

Îndrumarile oferite de învatatori nu urmaresc suficient cresterea gradului de originalitate si independenta în rezolvarea sarcinilor de lucru. (scoala cu clasele I-IV Hutani- Vladeni, scoala cu clasele I-IV Balta Arsa - Corni).

În conditiile predarii simultane nu este alternata eficient activitatea directa cu cea indirecta (scoala nr. 2 Corni si scoala cu cl. I-VIII Dobârceni, Balta Arsa - Corni).

Calitatea evaluarii elevilor

Puncte tari:

Învatatorii asistati au aplicat sistematic teste de evaluare în conformitate cu cerintele programei scolare, pentru a aduna informatii privind cunostintele dobândite în raport cu cerintele programei si nivelul de gândire specifica elevilor. ( scoala cu clasele I-VIII Tudora, Liceul de Arta Botosani, Liceul cu Program Sportiv Botosani, scoala cu clasele I-VIII Sarafinesti - Corni, scoala nr. 11 Botosani).

Rezultatele obtinute de elevi sunt valorificate la nivelul grupurilor si sunt apreciate în functie de gradul de însusire a cunostintelor. Operatiile de verificare elaborate sunt adaptate la specificul sarcinii si al fiecarei discipline pentru a largi sfera de aplicabilitate a acestora.

Citirea si scrisul elevilor sunt controlate în functie de calitatea acestora, iar aprecierea exprimarii orale si scrise se realizeaza sistematic, în scopul realizarii unei evaluari obiective.

Puncte slabe:

Atentia multor învatatori nu este centrata în actul evaluarii pe realizarea functiei reglatorii a acesteia, în cadrul procesului de predare - învatare - evaluare.

În activitatea de evaluare, nu totdeauna se tine cont de evaluarea initiala, acest lucru fiind impus de necesitatea anticiparii procesului de formare prin cunoasterea pregatirii anterioare a elevilor, a nevoilor de învatare ale acestora, ca si de crearea premiselor necesare pentru asimilarea noilor cunostinte.

Metodele alternative de evaluare (investigatia, proiectul, portofoliul si autoevaluare) sunt putin cunoscute si folosite în anumite colective de învatatori, cu precadere din mediul rural.

Sunt învatatori care nu au înteles faptul ca evaluarile nu au numai menirea de a constata si de a demonstra, ci si de a favoriza perfectionarea activitatii pe care o are în vedere.( scoala cu clasele I-VIII Mîndresti - Vladeni, scoala cu clasele I-IV Icuseni, scoala cu clasele I-VIII Sarafinesti- Corni).

Se mentin diferente între nivelul general de pregatire a elevilor din mediul urban si cel rural.

Nivelul atingerii standardelor educationale de catre elevi

Puncte tari

Majoritatea elevilor din clasele I-IV citesc si scriu bine în limba româna, au formate priceperi si deprinderi bune de receptare si întelegere a textelor, care îi ajuta sa studieze toate disciplinele din planul de învatamânt.

Multi elevi asculta cu atentie explicatiile si îndrumarile învatatorilor, chiar pun întrebari, formuleaza raspunsuri complete, exprima idei, esentializeaza cunostintele (la clasele a IV-a).

Elevii din mediul urban, în mod special, folosesc bine ceea ce învata în cadrul curriculum-ului nucleu, au abilitati pe care le utilizeaza eficient în învatare.

mare parte din numarul elevilor din clasele inspectate ating un nivel bun si foarte bun de performanta si progreseaza în mod corespunzator.

Rezultatele la învatatura a elevilor din ciclul primar sunt pozitive.

Puncte slabe

Un numar semnificativ de elevi (mai ales din mediul rural) nu au formate priceperile si deprinderile de receptare si întelegere a textelor/mesajelor, raspunsurile lor nu dovedesc asimilarea unor cunostinte la nivelul standardelor de performanta.

Multi dintre elevi înca nu pot folosi ceea ce au achizitionat în timpul lectiilor anterioare la un nivel satisfacator.

Sunt înca elevi cu rezultate slabe la testele de evaluare sumativa. Învatatorii acestora nu au stabilite programe clare de recuperare/de pregatire suplimentara, pentru atingerea de catre acestia a nivelului minim al standardelor curriculare de performanta. (scoala cu clasele I-IV Balta Arsa Corni, scoala cu clasele I-VIII Dorobanti - Nicseni, scoala cu clasele I-VIII Joldesti - Vorona).

Curriculum-ul la decizia scolii (numar de aprofundari, extinderi, optionale)

Puncte tari

La nivelul scolilor din judet care au clase I-IV s-au realizat ofertele curriculare proprii, învatatorii stabilind disciplinele optionale în acord cu preferintele elevilor si ale parintilor, raportându-se, în acelasi timp, la conditiilor materiale existente în scoala si comunitatea locala.

Un studiu asupra optionalelor stabilite a evidentiat faptul ca, învatatorii din mediul rural si-au îndreptat atentia spre varianta de aprofundare/consolidare ( 65%), ia cei din mediul urban spre extinderi sau optionale la nivelul ariilor curriculare sau interdisciplinare.

Curriculum-ul stabilit la nivelul multor scoli este echilibrat, se iau în calcul toate cele 7 arii curriculare. (Liceul de Arta Botosani, Liceul cu program Sportiv Botosani, scoala cu clasele I-VIII Tudora, scoala cu clasele I-VIII Nr. 1 Corni, scolile din comunele Broscauti, Corlateni, Dimacheni).

Puncte slabe

Din numarul de optionale avizate de inspectorii de specialitate, circa 30% nu se bazeaza pe preferintele elevilor si ale parintilor si, mai ales, nu tin cont de conditiile de care dispun unitatile scolare si posibilitatile oferita de comunitatea locala.

Programele elaborate de unii învatatori mai contin înca obiective cadru, pentru disciplinele cu durata de un an scolar, nu au definite cu multa atentie obiectivele de referinta, nu au fost alese cele mai potrivite continuturi, iar bibliografia consultata este destul de saraca.

Mai exista si la aceasta ora programe pentru disciplinele optionale neavizate de inspectorii de specialitate.( scoala cu clasele I-VIII Nr. 3 Darabani, scoala cu clasele I-IV Hutani - Vladeni, scoala cu clasele I- VIII Dorobanti - Nicseni, Corlateni, Hudesti s.a.).

Activitatea de perfectionare prin comisiile metodice

Puncte tari

În învatamântul primar din judetul Botosani comisiile metodice sunt organizate pe ciclu de învatamânt, pe clase sau pe scoli, cu un numar de membri cuprins între 4 si 14.

La nivelul fiecarei comisii metodice exista un dosar, ce cuprinde majoritatea documentelor cu caracter operational si de perfectionare: încadrarea, procese verbale ale activitatilor desfasurate, rapoarte de activitate, planuri manageriale, graficul actiunilor metodice stabilite, proiecte de lectii, probe de evaluare cu subiect unic si valorificarea rezultatelor elevilor, evidenta elevilor cu CES si a celor capabili de performanta, referate, informari stiintifice si cu noutati etc. (Ex. scolile nr. 2, 6, 10, 11, 16 si 17 din Botosani, scolile 7 si 8 din Dorohoi, scolile din Broscauti, Corni, Roma, Vorona s.a.).

Multe din materiale sunt bine structurate, cu informatii pertinente din activitatea comisiilor metodice. S-au elaborat analize ale rezultatelor obtinute în perioadele anterioare, cu evidentierea realizarilor dar si a lipsurilor, desi în mai mica masura.

La nivelul comisiilor metodice au existat preocupari pentru diversificarea metodelor si procedeelor didactice, dezvoltarea formelor de activitate, a formelor de organizare a colectivelor de elevi.( Liceul de Arta Botosani, scoala cu clasele I-VIII Nr. 1 Corni, Grupul scolar Vorona).

Ca forme de desfasurare se folosesc: activitatile pe grupe, pe ateliere, vizionarea unor lectii sau secvente de activitati pe casete video.

Puncte slabe

În planurile de munca ale comisiilor metodice nu se regaseste corelarea optima a obiectivelor din planul general de munca al scolii, cu particularitatile concrete de la învatamântul primar.

Când s-au constatat deficiente, neîmpliniri, nu s-au stabilit masuri care sa vizeze modernizarea predarii si învatarii, proiectarea si utilizarea unor strategii participative care sa asigure învatarea în clasa.

Putine actiuni au fost initiate în scopul prevenirii si combaterii esecului si abandonului scolar si al aplicarii unor forme variate de evaluare.

Mapele învatatorilor, nu de putine ori, sunt incomplete, nu releva preocupari pentru o realizarea si mentinerea calitatii în educatie. ( scoala cu clasele I-VIII Poiana - Vorona, scoala cu clasele I-VIII Nr. 1 Vorona Noua, scoala cu clasele I-VIII Dorobanti Nicseni).

Activitatea de perfectionare prin cercuri pedagogice

Puncte tari

A fost realizata analiza diagnostic a activitatii desfasurata de majoritatea cercurilor pedagogice în anul scolar precedent si prezentata în unitatile scolare arondate.

Activitatea multor cercuri pedagogice a fost orientata spre extinderea experientelor de predare-învatare pozitive, dezvoltarea profesionala si perfectionare, în special.

Multe cercuri pedagogice reprezinta adevarate centre de perfectionare si realizare de schimburi de experienta, existând posibilitatea unui schimb permanent de idei si opinii pentru optimizarea actului de predare-învatare-evaluare la nivelul ciclului primar.

Puncte slabe

Exista înca învatatori care lipsesc cu regularitate de la sedintele cercului pedagogic.

La nivelul unor cercuri pedagogice nu se diversifica activitatile, nu se urmaresc cu atentie obiective pentru realizarea unei calitati la standarde europene în învatamânt.

Exemple de buna practica

Integrarea în scolile de masa a elevilor cu CES, individualizarea si diferentierea învatarii, ceea ce reprezinta o dimensiune a cresterii calitatii în educatie la nivelul învatamântului primar.

Colaborarea cu parintii în multe din unitatile scolare din judet, în baza parteneriatelor educationale încheiate între scoala si parinti.

Activitatea de informare, de pregatire, perfectionare si formare continua a învatatorilor / institutorilor prin cursurile organizate de C.C.D. Botosani, precum si prin cursuri de perfectionare universitara (Ex. Cursurile "Educatie si formare. Strategii de formare în activitatea cadrelor didactice", organizate de Universitatea "Petre Andrei", Iasi).

Colaborarea strânsa între unitatile scolare, prin proiecte si parteneriate intra- si interjudetene, precum si între unitatile scolare si alte institutii din comunitatea locala implicate în optimizarea procesului de învatamânt la nivelul ciclului primar: Ziua scolii "Al. I. Cuza" Vorona Noua, în 29.10.2006, Programul omagierii savantului Prof. Univ. Dr. Doc. MIHAI I. CONSTANTINEANU, la scoala cu cl. I-VIII Dorobanti, în 19.11.2006, "Zilele scolii", la scoala "Sfânta Cuvioasa Parascheva" nr. 17 Botosani, în 25.10.2006, Ziua scolii nr. 7 Dorohoi "Al. I. Cuza", în 24 01.2007, la care au participat si inspectorii de specialitate pentru învatamântul primar.

Activitati educative deosebite, extrascolare si extracurriculare cu impact pozitiv asupra tuturor elevilor (excursii, vizite, serbari scolare, concursuri scolare avizate de M.Ed.C., lansarea unui CD si a culegerii de cântece "Draga mea copilarie", de catre d-na înv. Dorina Buzdugan si sustinerea unui concert de colinde de Craciun cu Grupul "Trubadurii"- cl. a IV-a B - Liceul de Arta "stefan Luchian", în 1412.2006, realizarea de spectacole interactive organizate la Teatrul de papusi "Vasilache" sau în scoli - scoala nr. 10 Botosani, în 25.01.2006, Spectacolul "Pinocchio ramâne la scoala?" s.a.).

Organizarea de simpozioane nationale în anul scolar trecut si continuarea acestora si în acest an scolar ( ex. scoala cu clasele I- VIII Nr. 10 Botosani, scoala cu clasele I-VIII Nr. 11 Botosani, scoala cu clasele I-VIII Nr.7 Botosani).

Realizarea unor reviste de didactica pentru învatamântul primar ( "Învatatorul botosanean", "Deschideri europene" si participarea cu articole a unui numar tot mai mare de învatatori la acestea sau la altele de profil din tara).

Elaborarea unor proiecte de parteneriat si de perfectionare internationala prin programele Comenius, Socrates, Leonardo da Vinci (scolile nr. 6, 10, 11, 17 Botosani, scoala nr. 8 Dorohoi si diseminarea informatiilor despre impactul acestor proiecte, în cadrul diferitelor reuniuni).

Realizarea demersurilor necesare pentru înfiintarea "Asociatiei învatatorilor" din judetul Botosani.

Propuneri pentru semestrul al II-lea, în vederea îmbunatatirii activitatii didactice

Realizarea unui numar mai mare de inspectii de specialitate, în special la debutanti si necalificati.

Asigurarea asistentei manageriale si de specialitate de catre inspectorii scolari pentru învatamântul primar, pentru ca:

o       toti învatatorii/institutorii sa actioneze pornind de la convingerea ca toti elevii pot învata, sa trateze echitabil toti elevii, sa recunoasca diferentele individuale care îi disting pe acestia unul de celalalt, sa ia în considerare aceste diferente în activitatea didactica;

o       în desfasurarea lectiilor sa se foloseasca un repertoriu vast de metode si procedee de predare, învatare, evaluare, sa se utilizeze jocul ca mijloc didactic în toate secventele lectiilor, sa selecteze corespunzator continuturile, în functie de obiectivele operationale stabilite, de nevoile si posibilitatile reale ale elevilor de învatare, sa abordeze continuturile transmise interdisciplinar.

Elaborarea si aplicarea unor probe de evaluare la nivel judetean, la clasa a IV-a si prelucrarea rezultatelor la nivelul cercurilor pedagogice.

Organizarea de actiuni periodice de formare a învatatorilor privind: consilierea si orientarea, managementul calitatii, integrarea copiilor cu CES, managementul clasei etc.

Realizarea si popularizarea unor auxiliare didactice care sa sprijine proiectarea demersului didactic si cresterea calitatii actului instructiv-educativ.

Eficientizarea/optimizarea relatiilor de parteneriat a scolilor cu comunitatile locale.

Limba si literatura româna

Din inspectiile frontale si de perfectionare efectuate în semestrul I al anului scolar 2006-2007 la disciplina Limba si literatura româna se constata:

Proiectarea didactica în acord cu cerintele curriculare, cu stabilirea exacta si clara a unitatilor de învatare, a obiectivelor de referinta si competentelor specifice, precum si a resurselor materiale si didactice (avem în vedere Liceul de Arta "stefan Luchian" Botosani, scoala cu cl. I-VIII Corni, scoala cu cl.I-VIII nr.17 Botosani, Seminarul Teologic "Sf. Ioan Iacob" Dorohoi, Colegiul Economic "Octav Onicescu" Botosani, scoala cu cl.I-VIII nr.8 Botosani.

Din asistentele realizate la lectii curente sau de perfectionare didactica (definitiv, gradul II, gradul I) constatam o buna proiectare si desfasurare a demersului didactic prin utilizarea cu mai multa îndemânare a metodelor moderne activ-participative (problematizarea, învatarea prin descoperire, activitatea în echipe, modelarea, studiul textului, comentariul literar, exercitiul creativ, compunerea gramaticala, eseul structurat si nestructurat, brainstormingul, portofoliul etc.).

Se utilizeaza în evaluarea elevilor metode si tehnici diverse precum: nota, testul de cunostinte, fisa individuala de lucru, fisa de lucru în echipa.

S-au desfasurat cu regularitate activitati de perfectionare în cadrul catedrelor de Limba si literatura româna din scoli, precum si în cercurile pedagogice, accent punându-se pe implementarea în demersul didactic a metodelor activ - participative, diseminarea informatiilor privind didactic disciplinei (în acest sens, au participat la Casa Corpului Didactic Iasi, trei profesori metodisti de limba româna: slincu Iulia, Spiridon Doina si Filip Eugenia, la un curs de perfectionare organizat de M.Ed.C., pe o tematica privind didactica predarii limbii române - informatie care a fost diseminata - prin organizarea, în perioada 19 - 20 si 26 - 27 ianuarie 2007, a unor cursuri cu profesorii debutanti la Colegiul Economic "Octav Onicescu" Botosani si Colegiul National "Grigore Ghica" Dorohoi.

Puncte slabe

Insuficienta diferentiere a învatarii în organizarea si desfasurarea lectiilor; exces în utilizarea metodei frontale, în detrimentul învatarii în echipa.

Curriculum la decizia scolii uneori neadecvat, ales fara consultarea elevilor, în concluzie, neatractiv.

Slaba preocupare pentru stimularea si îndrumarea lecturii elevilor; bibliotecile s-au transformat în "muzee", salile de lectura sunt pustii.

Majoritatea profesorilor asistati la lectii nu motiveaza, nu argumenteaza nota acordata elevilor sau nu pun note, promitându-le elevilor o notare ulterioara - ora urmatoare.

Limbi moderne

Puncte tari

S-a realizat o buna proiectare didactica, respectându-se programele valabile precum si manualele aprobate. Activitatile de învatare au fost selectate si corelate cu obiectivele urmarite. Tipurile de lectii au fost stabilite în conformitate cu sarcinile de învatare si cu curba de efort a elevilor. Strategiile didactice au fost selectionate urmarindu-se asigurarea unei instruiri eficiente si diferentiate. Ex. Liceul de Arta "stefan Luchian", Liceul Pedagogic "Nicolae Iorga", C.N. "A.T.Laurian", C.N.".M.Eminescu", scolile Tudora, Dumbravita, Vaculesti, scolile nr.12,6,7,10,16 Botosani.

Profesorii au documente de planificare la zi si de buna calitate care sânt în concordanta cu curriculum-ul national si local, realizând activitati diferentiate care tin cont de nivelul diferit la care se afla elevii. Strategiile de predare utilizate sânt selectate conform cu continuturile si resursele disponibile .Orele sunt bine organizate, relatiile dintre elevi si profesori sânt bune munca la clasa este organizata eficient, munca elevilor este monitorizata în mod eficient profesorii furnizeaza elevilor informatii detaliate despre modul în care îsi pot îmbunatati activitatea. Rezultatele evolutiei elevilor sunt înregistrate si utilizate eficient în elaborarea activitatilor viitoare. Temele pentru acasa sunt bine concepute si contribuie la învatare. Liceul de Arta, Corni, Liceul Pedagogic, C.N."M.Eminescu", scolile nr.12,16, 6, scoala Tudora.

Se realizeaza o evaluare permanenta prin aprecieri, prin note, cu ajutorul instrumentelor de evaluare. Tehnicile de evaluare selectate sunt relevante pentru obiectivele fixate. Tipurile de itemi stabiliti sunt adecvate atât obiectivelor cât si continuturilor evaluarii. Instrumentele de evaluare folosite sunt; teste, proiecte, simulari, tehnicile de evaluare folosite sunt frontale, individuale si în grup. Ex. scoala 7 Dorohoi, C.N. "M.Eminescu", Liceul de Arta, Liceul Pedagogic.

Elevii citesc si scriu bine în limba moderna studiata, au deprinderi bune care le înlesnesc accesul la celelalte informatii. Sunt capabili de cele patru competente de comunicare.

Elevii poseda deprinderi, talente si abilitati pe care le folosesc eficient în cursul procesului de învatare. Elevii folosesc bine ceea ce învata în cadrul curriculum-ului si au capacitatea de a rezolva probleme specifice si interdisciplinare. Elevii cu deprinderi de a se exprima intr-o limba straina, ating nivele bune de performanta participând la diferite concursuri cu grade diferite de dificultate, unde obtin rezultate bune si foarte bune.

scoala ofera elevilor un curriculum echilibrat, armonizat cu cerintele celui national si local. Stabilirea curriculum-ului scolii se face în concordanta cu resursele umane si materiale asociate cu nevoile comunitatii locale. Programele elaborate de profesori respecta structura programei elaborate de minister si sunt întocmite corect. Profesorii îsi elaboreaza planificari pe termen scurt, mediu si lung si lucreaza în concordanta cu cerintele    curriculum-ului. Schemele orare sunt realizate astfel încât curriculum-ul este implementat eficient. Se face o evaluare permanenta si eficienta pentru a se asigura ca sunt luate în consideratie nevoile difčritelor grupuri de elevi. (Liceul Pedagogic, Liceul de Arta, C.N."M.Eminescu", C.N."A.T.Laurian", Grupul scolar de Industrie Usoara Botosani, scolile nr, 6,7,16,10,11,12 Botosani si nr.5 si 7 Dorohoi, C.N. "Grigore Ghica" Dorohoi, Grupul scolar "Al. Vlahuta" sendriceni).

Exista în judet scoli în care comisiile metodice functioneaza foarte bine, au dosare complete care respecta structura recomandata de Minister, de R.O.I precum si de Legea Calitatii.

sefii Comisiilor metodice monitorizeaza atent activitatea din scoli prin planurile manageriale care au ca obiective asigurarea unui învatamânt modern de factura europeana. Aceste obiective vizeaza informarea continua a cadrelor didactice asupra problemelor de specialitate cu caracter metodic, pedagogic, psihologic, perfectionarea actului de predare-învatare pentru cresterea eficientei scolare, cunoasterea prevederilor programelor, a manualelor, cunoasterea nivelului de pregatire al elevilor prin teste de evaluare prognostica, formativa, sumativa. etc. Exemplu Liceul Pedagogic, Liceul de Arta, C.N."M.Eminescu", C.N."A.T.Laurian", Grupul scolar de Industrie Usoara Botosani, scolile nr, 6,7,16,10,11,12 Botosani si nr.5 si 7 Dorohoi, C.N. "Grigore Ghica" Dorohoi, Grupul scolar "Al. Vlahuta" sendriceni).

Cercurile pedagogice sunt organizate pe discipline, la nivel zonal, au fost elaborate planurile manageriale, activitatile metodice cât si situatii referitoare la modalitatea de întocmire a documentelor scolare se stabilesc responsabilitati pentru fiecare membru al cercului pedagogic. Ex. Buhociu Viviana, scoala nr.12, Ipati Gianina, Liceul Pedagogic.

Puncte slabe

Nu exista noile programe în unele scoli rurale, proiectarea se realizeaza dupa modele vechi, uneori nici nu exista. Exemplu (scoala Adaseni).

Profesorii planifica rareori si când fac asta nu întotdeauna se îndeplinesc cerintele curriculum- ului national si local, strategiile sunt de cele mai multe ori de tip traditional, nu se foloseste material didactic adecvat. Se dau teme acasa dar acestea nu se verifica întotdeauna. Evaluarea si notarea elevilor nu sunt sistematice.(scoala Adaseni.)

Se face o evaluare si o notare a elevilor dar nu în mod sistematic.

Fisele de evaluare administrate elevilor nu contin timp de lucru, punctaj, penalizari, nu sunt discutate cu elevii pentru a li se explica ce înseamna greseala de ortografie, de lexic si de gramatica ex. scoala Adaseni.

Exista elevi, mai ales în zonele rurale defavorizate, care scriu si citesc cu greu într-o limba straina, nu sunt interesati de studiul acesteia, nu au deprinderea de a folosi eficient noile cunostinte Multi dintre ei nu ating un nivel minim de performanta la scoala Adaseni, Sarafinesti.

Toate programele care au fost aduse spre avizare contineau aceleasi greseli care, în urma verificarii, au fost remediate pe loc. Aceste greseli vizau în mod deosebit obiectivele care trebuie sa fie asemanatoare cu cele din programa dar nu identice, la fel si activitatile de învatare, continuturile etc.

In scolile unde sunt profesori în curs de calificare de obicei exista o singura comisie metodica pe aria curiculara limba si comunicare, profesorii sunt mai putin în atentia sefului de comisie, nu sunt la curent cu ultimele noutati din domeniu, în concluzie activitatea lor este mai slaba. Ex. scoala Adaseni, Sarafinesti.

sefii cercurilor pedagogice din zonele Darabani, Dorohoi, Saveni nu au prezentat nici un dosar cu activitatea de pe semestrul I.

Exemple de buna practica

Editarea Ghidului metodologic pentru profesorii de limbi moderne - ianuarie 2007

Organizarea Balului Francofoniei 20 octombrie 2006

Propuneri pentru semestrul al II-lea, în vederea îmbunatatirii activitatii didactice

cursuri de formare cu profesorii de limbi moderne la nivel judetean prin Casa Corpului Didactic;

organizarea de lectii model cu participarea parintilor si a unor membri ai comunitatii locale;

predarea interdisciplinara cu referiri la celelalte limbi moderne, pentru a ne înscrie în politica Uniunii Europene.

Matematica

Proiectarea didactica

Puncte tari

Majoritatea cadrelor didactice au planificarile calendaristice realizate computerizat, conform programelor de matematica valabile pentru anul scolar 2006-2007

Proiectarea pe unitati de învatare a devenit o practica curenta.

Se respecta structura si alocarile orare din actualul plan cadru de învatamânt.

În comisiile metodice ale profesorilor s-au dezbatut planificari model.

Sunt cunoscute schimbarile aduse programelor de matematica.

Planificarile anuale acopera integral programa scolara la nivel de obiective de referinta si continuturi.

Existenta mijloacelor de informare (internet) si multiplicare.

Colaborarea intre membrii catedrei.

Buna comunicare cu inspectorul de specialitate.

Puncte slabe

Putine cadre didactice au elaborat programe de recuperare pentru elevii cu rezultate slabe la învatatura.

Unele cadre didactice au elaborat planificari calendaristice care nu sunt adaptate particularitatilor claselor de elevi.

Exista un oarecare formalism în elaborarea planificarilor calendaristice.

Calitatea actului didactic

Puncte tari

Cadrele didactice calificate folosesc metode interactive în antrenarea tuturor elevilor în procesul de învatare în clasa.

În cadrul comisiilor metodice/de catedra s-au realizat interasistente la ore.

Toate cadrele didactice au respectat si asigurat caracterul stiintific al lectiilor.

Activitatea didactica se remarca prin corespondenta dintre continutul predat-învatat, cerintele programei.

S-a asigurat concordanta între strategii, obiective, materiale, mijloace, bibliografie si programa.

Activitatile de învatare sunt proiectate si se desfasoara în viziune sistemica.

Strategiile de predare utilizate, sunt alese in conformitate cu continuturile si resursele disponibile.

Organizarea orelor, atmosfera din clasa si relatiile interpersonale sunt bune, iar elevii le considera stimulative.

Profesorii dirijeaza elevii in mod eficient.

Temele pentru acasa sunt bine concepute si contribuie la învatare.

Se asigura cadrul afectiv propice desfasurarii lectiilor, succesiunea logica a situatiilor de învatare, adaptarea metodelor de instruire la obiective si continut.

Explicatiile date si exemplele alese sunt clare, concise, lamuritoare.

Strategiile didactice adoptate sunt in concordanta cu obiectivele fixate, sunt de tip activ, participativ si informativ îmbinându-se în mod armonios metodele clasice cu cele moderne, reusindu-se astfel parcurgerea programei.

Profesorii opereaza cu terminologia specifica disciplinei, respecta continutul stiintific al disciplinei, dovedind o buna pregatire metodica si de specialitate.

Predomina aspectul formativ, creându-le elevilor priceperi, deprinderi de exprimare a ideilor proprii.

Majoritatea cadrelor didactice au efectuat ore de pregatire suplimentara cu elevii din clasele terminale, cu cei ce au greutati de integrare si cu cei cu aptitudini speciale pentru matematica.

Puncte slabe

Învatarea diferentiata în functie de nivelul de pregatire al elevilor nu se aplica la fiecare clasa.

Fireste, mai exista peste tot loc pentru folosirea mai eficienta a strategiilor didactice, a metodelor, a stilurilor si creativitatii profesorului.

Se lucreaza prea mult frontal cu clasele de elevi, mai ales la clasele de S.A.M.

Printre strategiile didactice alese predomina cele clasice, mai rar lucru in echipa.

Profesorii intervin prea des in raspunsurile elevilor, suplinind adesea inactivitatea elevilor

Majoritatea manualelor nu se ridica la un nivel calitativ acceptabil.

Prea desele schimbari ale continuturilor programei scolare, care nu permit o acomodare a profesorilor cu materia predata.

Interesul din ce in ce mai scazut al elevilor pentru învatare.

Implicarea redusa a familiei in actul educational.

Calitatea evaluarii elevilor

Puncte tari

Din ce în ce mai mult se pune accent pe autoevaluare.

Evaluarea este continua si notarea este ritmica.

Evaluarea se face de regula cu obiectivitate, fiind centrata pe obiectivele operationale si competentele specifice.

Multe cadre didactice, pentru clasa a VIII-a si clasele a XII-a (cu aceeasi încadrare) au elaborat teze cu subiect unic de tip T.N., respectiv bacalaureat obisnuind elevii cu situatia de examen.

Asistam la o diversificare a metodelor de evaluare de la cele traditionale (probe scrise, orale si practice) la cele alternative (proiecte, portofolii, autoevaluari).

De obicei, o nota reprezinta rezultatul mai multor evaluari.

Elevii sunt ajutati de profesor sa obtina rezultatele maxime de care sunt capabili.

Majoritatea cadrelor didactice au elaborat teste initiale însotite de bareme de corectare, a caror interpretare a condus la întocmirea unor planuri de masuri pentru îmbunatatirea activitatii .

Teste de evaluare sumative pentru fiecare unitate de învatare.

Puncte slabe

Elevii obtin rezultate mai bune în evaluarea orala si au dificultati în testarile individuale.

Nu sunt corectate ritmic si în detaliu caietele de teme, de notite, sau controlul acestora este superficial si sporadic, din partea profesorilor.

Fisele de lucru pe care le primesc elevii nu sunt diferentiate (nu tin cont de nivelul fiecarui elev).

Nu este valorificat la maximum aspectul formativ al evaluarii.

Profesorii manifesta uneori o exigenta prea mare in evaluare, nejustificata în conditiile concrete ale clasei respective.

Predomina evaluarea prin teste scrise.

Nivelul atingerii standardelor educationale de catre elevi

Puncte tari

Majoritatea elevilor au deprinderea de a asculta si de a raspunde la întrebari, capacitatea de a adresa întrebari si exprima idei la un nivel satisfacator.

Multi elevi pot folosi ceea ce au achizitionat în lectiile anterioare la un nivel acceptabil,

Progresul pe care îl fac este multumitor.

Elevii raspund corespunzator la metodele de învatare frontale sau la cele activ-participative.

Elevii au demonstrat ca si-au însusit principalele cunostinte si pot opera cu ele.

Majoritatea elevilor pot utiliza cunostintele si deprinderile din lectiile anterioare.

Standardele educationale la matematica sunt atinse de catre elevii din mediul urban într-o proportie de peste 80%, daca ne luam dupa rezultatele evaluarilor periodice (teste de final de capitol, lucrari scrise semestriale).

Rezultatele obtinute la examenele nationale de Testare Nationala si Bacalaureat demonstreaza si argumenteaza notarea obiectiva si realista la obiectul matematica.

La concursurile scolare si olimpiada anul trecut am obtinut rezultate cele mai bune din ultimii 2 ani.

Puncte slabe

În mediul urban, un numar mic de elevi au note peste 7 majoritatea elevilor au rezultate între 5 -7.

Elevii au nevoie de îndrumare continua pentru a fi capabili sa-si foloseasca deprinderile în ceea ce priveste achizitionarea de cunostinte noi.

Exista mari diferente între elevi, la S.A.M., în ceea ce priveste nivelul de pregatire, sunt si elevi care citesc, scriu cu greutate, si nu înteleg prea multe din ceea ce scriu si ce citesc.

Obtin note si rezultate slabe la învatatura, de regula, elevii care însumeaza un numar mare de absente.

Slabirea autoritatii familiei, având în vedere numarul mare de elevi ai caror parinti sunt plecati în strainatate.

Pregatirea elevilor pentru concursurile si olimpiadele scolare se face în salturi.

Rezultatele evaluarilor ramân uneori nevalorificate, nu determina masuri pentru îmbunatatirea performantelor elevilor.

Curriculum-ul la decizia scolii (numar de aprofundari, extinderi, optionale).

Puncte tari

Planificarile calendaristice ale disciplinelor optionale sunt axate pe aprofundarea de cunostinte pentru ca elevii sa-si însuseasca si sa înteleaga mai bine notiunile de baza.

Disciplinele optionale trezesc interesul elevilor pentru matematica.

Elevii sunt încântati de probleme cu aplicativitate în practica de zi cu zi.

Elevii sunt interesati de optionale, cautând materiale diverse, pe care le prezinta în cadrul orei si celorlalti elevi.

Se observa o diversitate de abordare si continut a materiilor optionale

Puncte slabe

Lipsesc din oferta scolara la matematica optionale cu caracter aplicativ interdisciplinar.

Activitatea de perfectionare prin comisiile metodice

Puncte tari

Comisiile metodice au în vedere perfectiona-rea cadrelor în ceea ce priveste calitatea actu-lui didactic si promovarea metodelor inter-active centrate pe elev.

Prin planurile manageriale ale majoritatii catedrelor, s-au stabilit si apoi s-au efectuat, un numar de cel putin doua lectii demonstrative.

Majoritatea cadrelor didactice au participat la consfatuire si cercurile pedagogice organizate în primul semestru al anului scolar 2006-2007.

În sedintele de catedra au fost prezentate modele de proiectare pe semestre, pe unitati de învatare, modele de proiectare a lectiilor.

Între profesorii de matematica exista o colaborare strânsa fiecare informatie (privind noutatile sau modificarile ce apar) fiind analizata si diseminata.

Puncte slabe

Interesul scazut al unor colegi pentru activitatile desfasurate in cadrul comisiei.

Prezentarea cu întârziere a statisticilor si masurilor de îmbunatatire a performantelor elevilor

Nu se efectueaza asistente la ore conform planului managerial.

Nu se prezinta analiza realizata în urma acestor asistente.

Activitatea de perfectionare prin cercuri pedagogice

Puncte tari

Majoritatea profesorilor participa la toate cercurile pedagogice programate, se implica în organizarea acestora atunci când sunt solicitati, se remarca prin interventii viabile în cadrul acestor întâlniri.

Profesorii sunt preocupati de noutatile aparute în specialitate, de pregatirea lor pedagogica si metodica.

Exista o continua preocupare pentru îmbunatatirea actului didactic si diversificarea metodelor de predare-învatare.

În cadrul activitatii de perfectionare prin cercuri pedagogice s-au desfasurat urmatoarele activitati:

Prezentarea noutatilor in domeniu, a proiectelor care vor fi sustinute pe întreg semestrul, in cadrul cercurilor pedagogice.

Discutarea unor probleme din gazeta matematica si acele probleme care au ridicat dificultati la examenele nationale

Sustinerea de numeroase referate, cum ar fi: "Aspecte metodice ale corelarii armonioase intre teoria matematica si practica", "Constructiile geometrice cu rigla negradata si compasul ca disciplina din CDS"," Metodologia rezolvarii diferitelor tipuri de probleme de constructii geometrice" "Lamurirea unor cerinte in domeniul asigurarii calitatii" etc.

Puncte slabe

Interesul scazut al unor colegi pentru perfectionarea prin cercuri pedagogice.

Datorita faptului ca majoritatea profesori predau la clasele gimnaziale, în cadrul cercurilor pedagogice se discuta mai putin noutati-le aparute în specialitate pentru clasele IX-XII.

Exemple de buna practica

Majoritatea profesorilor au demarat orele de pregatire suplimentara in vederea concursurilor scolare si a examenelor nationale.

Folosirea programului AEL pentru fixarea si evaluarea cunostintelor.

Majoritatea profesorilor de matematica au folosit lectii AEL pentru predare si consolidare

La dispozitia profesorilor de matematica, în cadrul comisiilor metodice din care fac parte, exista o colectie de referate, proiecte didactice, modele de teste etc. realizate de membrii comisiei, ce poate fi folosita în conceperea si desfasurarea orelor de matematica si a pregatirilor suplimentare.

Înca de la începutul lunii septembrie a existat o preocupare pentru dotarea cabinetelor de matematica cu material didactic si suporturi tehnice pentru a avea posibilitatea diversificarii desfasurarii orelor de matematica prin folosirea acestora si a echipamentelor tehnice achizitionate (calculator, laptop, retroproiector, flipchart).

Ca exemple de buna practica as putea mentiona:

Consfatuirea nationala a inspectorilor de matematica.

Formare profesionala- Monitorizare si inspectie scolara.

Propuneri pentru semestrul al II-lea, în vederea îmbunatatirii activitatii didactice

Adaptarea planificarilor la specificul fiecarei clase.

Corectarea cu ritmicitate a caietelor de notite.

Sprijinirea elevilor cu rezultate slabe prin organizarea unui programe de recuperare.

Realizarea unei învatari eficiente prin centrarea demersului didactic pe activitatea elevului.

Necesitatea introducerii unui studiu asupra nevoilor de dezvoltare profesionala a cadrelor didactice.

Achizitionarea unor mijloace didactice moderne necesare eficiencitizarii parcursului didactic (videoproiector).

Participarea responsabililor comisiilor metodice de matematica la cursuri de perfectionare metodica , eventuale schimburi de opinii cu alte licee de acelasi profil.

Îmbunatatirea performantelor în activitatea de formare profesionala.

Diversificarea activitatilor de formare continua.

Diversificarea ofertei scolare cu privire la curriculum optional.

Motivarea si stimularea elevilor în vederea obtinerii performantelor scolare la obiectul matematica.

Schimburi de experienta între licee.

Abordarea demersurilor didactice intr-o maniera moderna, cu precadere urmarindu-se efectul formativ al lectiilor.

Revigorarea interesului elevilor la concursuri scolare si extrascolare

Fizica

Proiectarea didactica

Puncte tari

Se respecta structura si alocarile orare din planul de învatamânt.

Se cunosc schimbarile aduse programelor de fizica.

În cadrul cercurilor pedagogice s-au dezbatut planificari model.

Planificarile acopera integral programa scolara la nivel de obiective de referinta si continuturi.

Planificarile au fost elaborate ca urmare a colaborarii dintre membrii catedrei, în vederea armonizarii proiectarii didactice la nivel de unitate scolara.

Puncte slabe

Nu întotdeauna planificarile calendaristice sunt adaptate particularitatilor claselor.

Exista un oarecare formalism în elaborarea planificarilor.

Documentarea metodica si stiintifica este înca insuficient.

Calitatea actului didactic

Puncte tari

Se asigura caracterul stiintific al lectiilor.

Peste 50% din lectii se desfasoara în laboratoare, a caror dotare s-a îmbunatatit simtitor în urma programului M.Ed.C.

Exista corespondenta între continutul predat-învatat, cerintele programei si particularitatile elevilor.

Sunt utilizate pe scara larga fise individuale de lucru.

Relatiile interpersonale sunt bune, atmosfera din clasa este propice desfasurarii orelor, elevii considerând acestea ca fiind stimulative.

Activitatile de învatare se desfasoara în viziune sistemica.

Profesorii îsi proiecteaza riguros demersul didactic fixând pertinent obiectivele operationale, structura secventiala a continuturilor, strategiile adecvate, mijloacele de învatamânt, într-o directa relatie cu cerintele programei si cu particularitatile psihointelectuale ale elevilor pentru valorificarea integrala a potentialului cognitiv al lectiilor.

Profesorii dovedesc creativitate în conceptia lectiilor, s-au stabilit cu precizie etapele fiecarei lectii, s-a reusit adecvarea continutului la obiectivele educationale ale fiecarei activitati.

Momentul organizatoric este urmat de cel recapitulativ care capteaza atentia si în acest context se realizeaza alternativ, evaluarea performantei si expunerea graduala a noilor cunostinte.

S-a efectuat un numar mare de lectii în format AEL.

Sarcinile de lucru primite de elevi contin aplicatii specifice profilului clasei.

Puncte slabe

Nu toti elevii au bagajul matematic necesar pentru întelegerea unor probleme de fizica.

Înca nu se folosesc pe scara larga metode alternative de predare.

Se lucreaza prea putin pe grupe în functie de capacitatile elevilor.

Feed-back-ul în ce priveste progresul realizat de elev nu este continuu.

Lipsa laboratoarelor si a dotarilor corespunzatoare din unele scoli nu a permis utilizarea experimentului didactic ca metoda principala de predare-învatare.

Calitatea evaluarii elevilor

Puncte tari

Evaluarea se face de regula cu obiectivitate, fiind centrata pe obiectivele operationale.

De obicei, o nota reprezinta rezultatul mai multor evaluari.

Elevii sunt ajutati de profesor sa obtina rezultatele maxime de care sunt capabili.

În urma analizei testelor initiale si a celor pe parcurs, s-au putut stabili masuri de ameliorare a neajunsurilor constatate.

Se utilizeaza în mod frecvent, ca metode de evaluare, proiectul, portofoliul, tema de lucru în clasa, lucrari de laborator, teste AEL.

Se stimuleaza capacitatea de a lucra în grup a elevilor, prin formarea de echipe în scopul realizarii de proiecte.   

Puncte slabe

Nu se corecteaza ritmic caietele de teme si de notite, sau controlul este superficial.

Fisele de lucru pe care le primesc elevii nu sunt personalizate (nu tin cont de nivelul fiecarui elev).

Se folosesc prea putin ca metode de evaluare portofoliul, tema de lucru in clasa si autoevaluarea.

Nu au fost utilizati în mod constant descriptorii de performanta.

Rezultatele evaluarilor sumative nu au fost interpretate de fiecare data.

Nu au fost folosite suficient temele pentru acasa pentru consolidarea si extinderea cunostintelor.

Evaluarea abilitatilor practice în utilizarea aparaturii de laborator si în realizarea experimentelor nu s-a realizat decât în mica masura.

Nivelul atingerii standardelor educationale de catre elevi

Puncte tari

Majoritatea elevilor pot utiliza achizitiile din lectiile anterioare la un nivel acceptabil.

Elevii demonstreaza ca si-au însusit principalele cunostinte si ca pot opera cu ele.

Elevii au capacitatea de a exprima idei la un nivel satisfacator si de a pune întrebari.

Aproape toti elevii reusesc sa îndeplineasca sarcinile de lucru primite.

Puncte slabe

Exista mari diferente între elevi în ceea ce priveste nivelul de pregatire.

Exista un numar destul de mare de elevi (în special de la SAM) care au multe absente, ceea ce conduce implicit la un nivel scazut al cunostintelor acestora.

deprinderile practice si utilizarea modelarii sunt înca slab dezvoltate.

exista elevi care utilizeaza cu greutate termenii stiintifici, au o deprindere de învatare fara a gândi logic si problematizat si unele notiuni nu sunt întelese.

transferul de cunostinte de la o disciplina la alta se face cu dificultate

Curriculum-ul la decizia scolii (numar de aprofundari, extinderi, optionale).

Puncte tari

la majoritatea claselor de profil real - stiintele naturii - CDs-ul cuprinde aprofundari sau extinderi;

optionalele la nivel de disciplina precum si cele integrate sunt elaborate conform metodologiei, având: argument, obiective de referinta/competente, lista de continuturi, planificari calendaristice, forme de evaluare, bibliografie si sugestii metodologice;

toate optionalele au fost avizate la termen.

Numar foarte mic de optionale.

Prea putine optionale integrate.

Nu toate optionalele se bazeaza pe o dotare adecvata.

Reticenta unor profesori de a contribui la diversificarea ofertei curriculare.

Nu se asigura un traseu educational coerent si de durata.

Activitatea de perfectionare prin comisiile metodice

Puncte tari

Ca modalitati de realizare a activitatii metodice în scoala sunt utilizate frecvent: interasistentele, informarea stiintifica si metodica, lectia deschisa, procurarea si utilizarea materialului didactic.

Proiectarea si planificarea activitatii metodice este realizata în marea majoritate a scolilor.

Implicarea profesorilor de fizica în procurarea de material didactic pentru dotarea laboratoarelor.

Puncte slabe

Lipsa schimbului de experienta pe probleme de specialitate si psihopedagogice.

Nu se promoveaza si îndruma activitati de cercetare pedagogica.

Lipsa schimburilor de experienta între comisiile metodice.

Lipsa evaluarii si valorificarii rezultatelor obtinute în activitatea metodica.

Activitatea de perfectionare prin cercuri pedagogice

Puncte tari

Proiectarea si planificarea activitatii metodice este realizata tinând cont de nevoile de perfectionare ale profesorilor.

Ca modalitate de desfasurare a activitatii metodice este preferata dezbaterea pe ateliere de lucru.

Remarcam o prezenta foarte buna si implicarea profesorilor de fizica în desfasurarea activitatilor cercului.

Activitatea desfasurata în cercurile pedagogice este frecvent evaluata în vederea optimizarii activitatii.

Puncte slabe

Reticenta unor profesori de a împartasi propria experienta.

Conservatorismul manifestat de unele cadre didactice.

Lipsa abilitatilor de autoevaluare.

Exemple de buna practica

Implicarea profesorilor de la Centrul de Excelenta - gimnaziu, Colegiul National "Mihai Eminescu", Colegiul National "A. T. Laurian", sc. Nr. 6 Botosani în organizarea si desfasurarea concursului national online PHI.

Implicarea profesorilor de la Grupul scolar Textil, Colegiul Tehnic "Gh. Asachi", Colegiul National "Mihai Eminescu", Colegiul National "A. T. Laurian" în analiza pertinenta a subiectelor propuse pentru bacalaureat.

Propuneri pentru semestrul al II-lea, în vederea îmbunatatirii activitatii didactice

Reorganizarea laboratoarelor.

Diversificarea activitatilor de formare continua.

Diversificarea ofertei curriculare.

Intensificarea pregatirii elevilor în vederea participarii la concursurile si olimpiadele scolare.

Realizarea unui site specializat pentru profesorii de informatica.

Informatica

Proiectarea didactica

Puncte tari

Se respecta structura si alocarile orare din planul de învatamânt.

Se cunosc schimbarile aduse programelor de informatica.

În comisia metodica la nivel de judet s-au dezbatut planificari model.

Planificarile acopera integral programa scolara la nivel de obiective de referinta si continuturi.

Puncte slabe

Nu întotdeauna planificarile calendaristice sunt adaptate particularitatilor claselor.

Exista un oarecare formalism în elaborarea planificarilor.

Documentarea metodica si stiintifica este înca insuficienta.

Calitatea actului didactic

Puncte tari

Profesori calificati (95%)si titulari (76%).

Laboratoare bine dotate si întretinute.

Notiunile transmise respecta rigoarea stiintifica, informatiile sunt transmise accesibil.

Elevilor li se stabilesc criterii individuale de lucru.

Programele de învatare si materialele ofera posibilitatea învatarii prin pasi mici.

Se elaboreaza fise de lucru pentru activitatile de laborator.

Relatiile interpersonale sunt bune, atmosfera din clasa este propice desfasurarii orelor, elevii considerând acestea ca fiind stimulative.

Puncte slabe

Elevii nu au cunostintele necesare pentru a întelege unele notiuni informatice.

Se mai practica lectii traditionale.

Nu se urmareste îndeajuns formarea priceperilor si deprinderilor.

Calitatea evaluarii elevilor

Puncte tari

Evaluarea se face de regula cu obiectivitate, fiind centrata pe obiectivele operationale.

De obicei, o nota reprezinta rezultatul mai multor evaluari.

Elevii sunt ajutati de profesor sa obtina rezultatele maxime de care sunt capabili.

În urma analizei testelor initiale si a celor pe parcurs, s-au putut stabili masuri de ameliorare a neajunsurilor constatate.

Se utilizeaza în mod frecvent, ca metode de evaluare, proiectul, portofoliul, tema de lucru în clasa.

Se stimuleaza capacitatea de a lucra în grup a elevilor, prin formarea de echipe în scopul realizarii de proiecte

Puncte slabe

Nu se corecteaza ritmic caietele de teme si de notite, sau controlul este superficial.

Fisele de lucru pe care le .primesc elevii nu sunt personalizate (nu tin cont de nivelul fiecarui elev).

Nivelul atingerii standardelor educationale de catre elevi

Puncte tari

Majoritatea elevilor pot utiliza achizitiile din lectiile anterioare la un nivel acceptabil.

Elevii demonstreaza ca si-au însusit principalele cunostinte si ca pot opera cu ele.

Elevii au capacitatea de a exprima idei la un nivel satisfacator si de a pune întrebari.

Aproape toti elevii reusesc sa îndeplineasca sarcinile de lucru primite.

Puncte slabe

Exista mari diferente între elevi în ceea ce priveste nivelul de pregatire.

Exista un numar destul de mare de elevi (în special de la SAM) care au multe absente, ceea ce conduce implicit la un nivel scazut al cunostintelor acestora.

Curriculum-ul la decizia scolii (numar de aprofundari, extinderi, optionale).

Puncte tari

existenta unui numar mare de optionale, mai ales la gimnaziu unde nu sunt prevazute ore în planul cadru;

optionalele la nivel de disciplina precum si cele integrate sunt elaborate conform metodologiei, având: argument, obiective de referinta/competente, lista de continuturi, planificari calendaristice, forme de evaluare, bibliografie si sugestii metodologice;

toate optionalele au fost avizate la termen .

Puncte slabe

Lipsa de originalitate în oferta de discipline optionale (75 % se numesc "Prietenul meu calculatorul".

Activitatea de perfectionare prin comisiile metodice

Puncte tari

Ca modalitati de realizare a activitatii metodice în scoala sunt utilizate frecvent: interasistentele, informarea stiintifica si metodica, lectia deschisa.

Proiectarea si planificarea activitatii metodice este realizata în marea majoritate a scolilor.

Implicarea profesorilor de informatica în procurarea de material didactic pentru dotarea laboratoarelor.

Puncte slabe

Lipsa schimbului de experienta pe probleme de specialitate si psihopedagogice.

Nu se promoveaza si îndruma activitati de cercetare pedagogica.

Lipsa schimburilor de experienta între comisiile metodice.

Lipsa evaluarii si valorificarii rezultatelor obtinute în activitatea metodica..

Activitatea de perfectionare prin cercuri pedagogice

Puncte tari

Proiectarea si planificarea activitatii metodice este realizata tinând cont de nevoile de perfectionare ale profesorilor.

Remarcam o prezenta foarte buna si implicarea profesorilor de informatica în desfasurarea activitatilor cercului.

Activitatea desfasurata în cercurile pedagogice este frecvent evaluata în vederea optimizarii activitatii.

Puncte slabe

Reticenta unor profesori de a împartasi propria experienta.

Conservatorismul manifestat de unele cadre didactice.

Lipsa abilitatilor de autoevaluare.

Exemple de buna practica

Grup scolar "Regina Maria" - Catedra de informatica a creat un site (https://elevi.idilis.ro) în care sunt prezentate fisele de lucru pentru lectiile ce vor urma, teme de laborator si diferite probleme.

Grup scolar de Industrie Usoara - organizarea unui concurs de pagini Web la nivel de scoala.

Colegiul National "Mihai Eminescu" - editarea unei reviste pentru profesorii de informatica - "InfoPlus".

Propuneri pentru semestrul al II-lea, în vederea îmbunatatirii activitatii didactice

Realizarea unui site specializat pentru profesorii de informatica.

Diversificarea activitatilor de formare continua.

Diversificarea ofertei curriculare.

Intensificarea pregatirii elevilor în vederea participarii la concursurile si olimpiadele scolare.

Chimie

Puncte tari

Elaborarea documentelor de proiectare didactica în concordanta cu cerintele    curriculum-ului national.

Cresterea calitatii curriculum-ului la decizia scolii, prin sporirea gradului de adaptare a acestuia la specificul unitatii de învatamânt.   

Realizarea de conexiuni intra si interdisciplinare.

Dezvoltarea performantelor profesionale ale cadrelor didactice prin utilizarea de noi strategii, metode si stiluri de predare.

Îmbogatirea experientelor de învatare ale elevilor.

Existenta unui echilibru între aspectele formative si cele informative.

Exemple: Liceul de Arta « stefan Luchian », scoala nr.12 Botosani, scoala Cristesti, scoala Profesionala de Cooperatie Botosani, Liceul Pedagogic « N.Iorga » Botosani, Grupul scolar « Elie Radu » Botosani.

Majoritatea profesorilor practica evaluarea moderna prin alternativele actuale (referatul, portofoliul etc.).

Elevii au deprinderi de lucru independent (mai mult în mediul urban) si relationeaza bine cu profesorii.

Elevilor li s-au format deprinderi practice de lucru (mai ales in scolile care dispun de laboratoare sau cabinete de chimie).

Majoritatea elevilor poseda cunostinte de nivel mediu si peste medie.

Selectarea elevilor participanti la fazele nationale ale olimpiadelor si concursurilor scolare (Chimexpert, Raluca Râpan, Petru Poni) s-a realizat pe criterii strict valorice cu implicarea tuturor profesorilor din comisii.

Rezultatele în pregatirea elevilor în raport cu standardele curriculare sunt materializate în progresul elevilor la clasa, la examene nationale, admitere în învatamântul superior etc.

La nivel judetean sunt aprofundari la clasele cu profil stiintele naturii (18 ore), iar optionale atât la gimnaziu cât si în învatamântul liceal (24 ore).

Temele studiate la disciplinele optionale fac referire la aspectele întâlnite in viata de zi cu zi, se folosesc manuale editate tocmai în acest scop, se urmareste caracterul aplicativ al notiunilor dobândite.

In majoritatea scolilor profesorii de chimie sunt organizati în comisii metodice pe aria curriculara matematica si stiinte.

Exista o continua preocupare a cadrelor didactice pentru propria perfectionare, pe baza unei bune colaborari atât la nivel de scoala cât si pe grupuri de scoli.

Au fost consiliati profesorii debutanti (Adaseni, Dobârceni).

Gradul de participare a cadrelor didactice este destul de mare.

Cadrele didactice sunt preocupate pentru formarea continua la nivel judetean, existând în acest sens o buna colaborare cu C.C.D. Botosani, fara ca aceasta institutie sa ofere cursuri de formare variate pe disciplina.

Cadrele didactice au fost informate cu privire la ofertele de material didactic.

Puncte slabe

Nu se folosesc strategii de diferentiere si de individualizare în scolile din mediul rural. Exemple: scoala Adaseni, scoala Corni.

Predomina metodele clasice de predare în detrimentul celor alternative, în mediul rural (scoala Adaseni).

Foarte multi profesori din mediul rural au catedre mozaic, ceea ce nu le permite sa realizeze un învatamânt de calitate (scoala Adaseni).

Nu se pune accent pe autoevaluarea elevilor sau pe evaluarea reciproca.

Stimularea elevilor în exprimarea parerilor personale este redusa.

Nu este monitorizat progresul scolar.

Lipsa laboratoarelor si a materialului didactic, mai ales în mediul rural, nu permite realizarea de deprinderi practice de lucru.

In unele scoli din mediul rural este diminuat randamentul scolar din cauza conditiilor necorespunzatoare sali de clasa insuficient încalzite), frecventa scolara scazuta din cauza retinerii copiilor la munci agricole ( Corni, Adaseni).

Sunt scoli unde nu a existat nici o propunere de optional pentru disciplina chimie, în oferta scolii (Ex.Liceul Pedagogic « N.Iorga » Botosani).

Documentele comisiilor metodice sunt incomplete.

Activitatile comisiilor metodice, mai ales în mediul rural au un aspect formal (doar pe hârtie).

Absentii acestor forme de perfectionare - cercul pedagogic- sunt cadrele didactice ce predau la scolile : Corlateni, Dimacheni, Dângeni .

Exemple de buna practica   

Atragerea de fonduri extrabugetare si amenajarea laboratoarelor (scoala nr.6 Botosani).

P.I.R.- 10 scoli cu managerii profesori de chimie, au fost implicate în derularea de Granturi Scoala-comunitate în runda a 2-a si altele în runda 3.

Propuneri pentru semestrul al II-lea, in vederea îmbunatatirii activitatii didactice

Rezolvarea tuturor variantelor propuse pentru examenul de bacalaureat atât pentru proba de anorganica cât si pentru cea de organica.

Încurajarea cadrelor didactice pentru autoperfectionare si formare continua pe disciplina, fie prin urmarea de cursuri de specialitate, fie prin masterate.

Stimularea cadrelor didactice în vederea accesarii de fonduri pentru modernizarea laboratoarelor si cabinetelor de specialitate, dotarea cu material didactic si aparatura/instrumentar corespunzator.

Implicarea cadrelor didactice în proiecte interdisciplinare în vederea obtinerii de performante cu elevii si perfectionare în domeniul scrierii si implementarii de proiecte.

Biologie

Aspecte pozitive

Majoritatea profesorilor inspectati definesc obiectivele /competentele în corelatie cu strategia didactica si mijloacele de învatare.

Proiectarea semestriala respecta normele metodologice cerute de M.Ed.C.

Proiectele didactice cuprind obiectivele operationale/competentele derivate, prin care se realizeaza si performanta minima urmarita la elevi. (profesorii de la scolile: nr 12 Botosani, nr.5 Dorohoi, Liceul de stiinte ale Naturii Botosani, Liceul de Arta, Grupul scolar de Industrie Usoara, Grupul scolar "Dimitrie Negreanu", Grupul scolar "Elie Radu", scoala Buhaceni.

In scolile din mediul urban si în multe scoli din mediul rural lectiile de biologie se desfasoara in cabinete de specialitate cu dotare minimala asigurata de M.Ed.C. si din surse proprii.

Diferentierea învatarii pe grupe in functie de stilurile de învatare, sustinuta de fise de documentare, fise de lucru, fise de evaluare (Grupul scolar "Dimitrie Negreanu", Grupul scolar "Elie Radu " si Grupul scolar de Industrie Usoara Botosani.

Orientarea gândirii elevilor în sensul formarii de opinii proprii, rezolvarea situatiilor problema, argumentarea fiecarui raspuns (scoala Buhaceni, Corni, nr. 5 Dorohoi, scoala Cotu - Copalau .

Predarea interdisciplinara a continuturilor de biologie, valorificându-se notiunile învatate la alte discipline din aria curriculara matematica si stiinte.

Profesorii de biologie valorifica continuturile predate -învatate, atât la gimnaziu cât si la liceu din punct de vedere educativ privind: sanatatea personala, sanatatea mediului, sanatatea alimentatiei (toate unitatile scolare).

In functie de specificul continutului, tipul si varianta lectiei si particularitatile psiho -intelectuale, profesorii echilibreaza durata de solicitare a elevilor cu durata afectata explicatiilor.

Profesorii încurajeaza munca independenta, autoevaluarea, autoaprecierea între grupele de lucru: scoala Buhaceni, Cotu-Copalau).

Profesorii urmaresc formarea deprinderilor de folosire a aparaturii de laborator, ajuta elevii sa coopereze în rezolvarea problemelor si sarcinilor de lucru (licee si grupuri scolare).

Standardele educationale se realizeaza în procent de 50% în conformitate cu criteriile de notare pentru 9 si 10; 20% realizeaza criteriile de 7 si 8; 20% criteriile minimale; 10% nu obtin rezultate de trecere.

La nivel judetean sunt 89 de aprofundari: 71 la nivelul claselor gimnaziale (a Va si a VIII a ) si 63 de optionale "Educatie pentru sanatate în scoala româneasca si 28 de optionale la nivelul disciplinei.

Prin optionalul Educatie pentru sanatate profesorii de biologie formeaza la elevi abilitati de viata (comunicare eficienta, autocunoastere, gândire critica) - unitati scolare din mediul urban.

Desi comisiile metodice sunt de cele mai multe ori la nivelul ariei curriculare "Matematica si stiinte" dosarele cuprind: planul managerial, graficul activitatilor, prelucrarea rezultatelor de la evaluarea predictiva, urmarirea progresului înregistrat de elevi.

Discutarea în comisia metodica a proiectarii didactice, a subiectelor la testele sumative si punerea de acord .

Desfasurarea lectiilor model urmate de analiza si evaluare pe obiective /competente

Activitatea în cercurile pedagogice a vizat mai multe activitati:

o       consilierea profesorilor de biologie debutanti de catre metodisti

o       desfasurarea de lectii demonstrative pentru profesorii debutanti.

o       autoanaliza pe obiective/competente si autoevaluarea lectiilor.

o       întocmirea proiectelor didactice pentru debutanti si profesori care sustin gradul didactic I si II.

o       discutarea legii calitatii învatamântului preuniversitar .

Aspecte negative

Profesorii fara studii corespunzatoare (scoala Sarafinesti, Lozna, Adaseni) si profesorii debutanti (scoala Oraseni Deal ) nu definesc obiectivele operationale în termeni de actiune si nu coreleaza itemii din fisa de evaluare cu obiectivele.

Multi profesori expun, tin prelegeri, impun puncte de vedere, încurajeaza învatarea prin memorare si reproducere de cunostinte (scoala Adaseni, Sarafinesti,)

Unii profesori de biologie nu argumenteaza nota, evaluarea se realizeaza doar oral prin reproducerea ideilor auzite, nu se coreleaza itemi din fisa de evaluare cu obiectivele operationale/competentele derivate propuse în lectie.

Profesorii de biologie care predau la S.A.M .in mediul rural nu gasesc cele mai potrivite strategii didactice de predare - învatare.

Optionalele sunt predate prin metode traditionale nefiind atractive si servind, în unele cazuri, doar la completarea catedrei.(cadre didactice fara studii corespunzatoare ).

Toate comisiile metodice organizate la nivelul mai multor scoli au o activitate formala, graficul activitatilor nu se respecta.

Portofoliile profesorilor sunt incomplete.

Programul activitatilor nu este cuprins în planul managerial al scolii.

Absenteismul mare la C .P. din Darabani

Exemple de buna practica

Desfasurarea sesiunii de referate si comunicari în cadrul simpozionului " S. O .S. Natura"

Implicarea profesorilor de biologie în organizare si jurizare.

Derularea de proiecte privind protectia mediului si atragerea de fonduri extrabugetare

Propuneri pentru semestrul al II-lea in vederea îmbunatatirii activitatii didactice

Diseminarea informatiei de la cursul de formare cu inspectorii de biologie pe probleme de didactica predarii biologiei

Întâlnire cu metodistii pe inspectie scolara.

Pregatirea elevilor de clasa a XII-a dupa variantele I si II publicate pe internet

stiinte socio-umane

Puncte tari:

Se cunosc si se aplica cerintele programelor scolare, profesorii dovedind creativitate în proiectarea unitatilor de învatare si a demersului didactic (Lic. de Arta "st. Luchian" Bt., Gr. sc. Regina Maria" Dh., C.N. "A.T. Laurian" Botosani., C.N."M. Eminescu" Botosani.)

Profesorii proiecteaza corespunzator continuturile pe unitati de învatare, abordeaza strategii de diferentiere si individualizare, considera evaluarea intrinseca demersului didactic, apeleaza la literatura de specialitate, urmaresc realizarea laturii formative si a competentelor.

Planificarile calendaristice si pe unitati de învatare cuprind toate rubricile, dovedindu-se instrumente operative de lucru (Liceul de Arta "stefan Luchian", C.N. "A.T.Laurian", Botosani, Grupul scolar "Elie Radu, Grupul scolar "Regina Maria" Dorohoi).

Asistentele efectuate la Liceul de Arta "stefan Luchian" Botosani, Grupul scolar "Regina Maria" Dorohoi, C.N. "A.T.Laurian" Botosani au evidentiat ca profesorii de stiinte socio-umane probeaza posesia unui exercitiu didactic temeinic, riguros si eficient legat de desfasurarea activitatii didactice.

Continuturile, prelucrate si accesibilizate, au fost predate în forme variate în functie de profilul claselor.

Au fost utilizate diverse mijloace si procedee didactice (dialogul euristic, conversatia examinatoare, explicatia si argumentatia, demonstratia prin exemple si analize de text, rezolvarea de probleme, teste psihologice etc.

În predarea continuturilor de la disciplina Cultura civica s-a realizat un echilibru între metodele traditionale cu accent pe memorizarea de cunostinte gata prelucrate si metode în care elevul îsi expune propriile pareri, dialogheaza cu ceilalti (sc.cu cl.I-VIII Copalau, Sarafinesti).

S-a folosit un bogat material didactic: planse, grafice, fise de lucru, texte din lucrari filosofice, teste de evaluare reusindu-se stimularea elevilor si participarea activa la lectie precum si aplicarea cunostintelor învatate în conditii diverse de învatare si în contexte informationale diferite.

Îmbinarea, în evaluare, a metodelor traditionale cu cele complementare, care ofera elevilor suficiente si variate posibilitati de a demonstra ceea ce stiu dar, mai ales, ceea ce pot sa faca (Liceul de Arta "st. Luchian " Botosani).

Evaluarea elevilor s-a facut permanent pentru fiecare secventa de învatare precum si pe tot parcursul învatarii. Probele de evaluare aplicate la Gr. scolar "Elie Radu Botosani )."    au cuprins itemi caracterizati prin claritate si concizie, stabiliti pentru obiective de cunoastere si pentru competentele urmarite.

Testele psihologice aplicate la C.N. "A.T.Laurian Botosani,", Liceul Pedagogic "N.Iorga" Botosani, îi ajuta pe elevi sa se cunoasca si sa-si estimeze corect însusirile psihice proprii.

În general, notarea este ritmica si obiectiva.

În lectiile asistate la Liceul de Arta "st.Luchian", Liceul Pedagogic elevii au fost capabili sa analizeze, sa interpreteze, sa compare, sa deduca, sa exerseze limbajul filosofic si economic însusit, sa aplice în viata de fiecare zi competentele formate prin studiul psihologiei.

Cunostintele dobândite, deprinderile formate si valorile internalizate prin participarea la activitatile didactice au permis elevilor identificarea si selectarea unor criterii în baza carora sa se poata raporta critic la realitate, sa se exprime atitudini active, pozitive fata de aspectele si problemele lumii reale.

Studiul disciplinelor optionale a evidentiat ca ponderea cea mai mare revine optionalului ca disciplina noua si doar doua sunt optionale, sunt structurate în jurul unei teme integratoare. Cele mai multe discipline optionale urmaresc formarea competentelor pentru mass-media si educatie antreprenoriala (60%).

Continuturile disciplinelor optionale sunt organizate sistematic, posibil de învatat si adaptate la experienta elevilor.

Doi profesori de stiinte socio-umane sunt responsabili de comisii metodice.

Dosarele cuprind: tabele cu membri, date privind formarea initiala si continua, responsabilitati, plan de activitate, raport de activitate teste de evaluare, rezultate, interpretari si masuri în urma aplicarii testelor initiale, procese verbale, proiecte ale unitatilor de învatare, proiecte de lectii etc.

Activitatile metodice au un caracter activ participativ, au utilizat materiale publicate pe site-ul M.Ed.C .

Tematica acestor activitati a vizat:

formularea obiectivelor si competentelor, tipuri de activitati de învatare

tema pentru acasa între obligatoriu si optional.

Activitati deosebite au sustinut profesorii de la C.N. "M.Eminescu" Botosani, Gr. sc. Industrial Vorona.

Puncte slabe

Programele disciplinelor optionale nu respecta în totalitate cerintele M.Ed.C., nu sunt avizate la Inspectoratul scolar.

Continua sa se perpetueze, ca deficienta de proiectare, confundarea unor obiective/competente operationale cu cele specifice, o insuficienta corelare a continuturilor si strategiilor de predare-învatare-evaluare cu obiectivele operationale planificate ni neprezentarea obiectivelor si performantelor de lucru ce trebuie atinse de catre elevi (sc.cu cl.I-VIII Corni).

Continua sa se desfasoare lectii de tip clasic axate pe verificarea cunostintelor, transmiterea si memorarea informatiilor, nu se urmareste caracterul formativ si aplicarea cunostintelor în situatii diverse (sc.cu cl.I-VIII Corni), se dicteaza, ignorându-se faptul ca fiecare elev are manual.

Se elaboreaza timid (ex. sc. cu cl.I-VIII Corni, sc. cu cl.I-VIII Sarafinesti ) predarea diferentiata, individualizata pe baza auxiliarelor didactice specifice (fise, teste, grile etc.)

Notarea elevilor nu s-a realizat la sfârsitul activitatii didactice si nota nu a fost argumentata (sc.cu cl.I-VIII Corni, Sarafinesti). Nu se acorda atentie autoevaluarii.

Nu s-a realizat interpretarea rezultatelor initiale sau sumative si nu se urmareste progresul înregistrat de elevi de elevi (sc.cu cl.I-VIII stiubieni).

Multi elevi sunt capabili sa numeasca drepturi ale omului sau copilului, sa descrie succint situatii etc., dar putini interpreteaza corect, coerent si nuantat continuturile enunturilor cu caracter civic, construiesc enunturi în limbaj de specialitate în vederea exemplificarii, argumenteaza un punct de vedere sau pot sa propuna solutii, sa utilizeze informatii din presa sau de la alte discipline.

Prin parcurgerea disciplinei Cultura civica multi elevi nu utilizeaza cunostintele dobândite pentru a-si forma o atitudine.

Obiectivele/competentele specifice nu sunt clar formulate, întrucât ceea ce poate face elevul prin parcurgerea disciplinei optionale nu poate fi demonstrat si evaluat si nu sunt în numar corespunzator.

Activitatile de învatare propuse presupun în mica masura activitatea directa a elevilor si învatarea prin cooperare.

Desi optionalele sunt prevazute pe durata unui an calendaristic, sunt formulate competente generale.

Dosarele comisiilor metodice nu contin interpretari ale rezultatelor elevilor la teste de evaluare initiala si sumativa, masuri pentru realizarea progresului scolar. (sc. cu cl. I-VII stiubieni, sc. cu cl. I-VII Corni ).

Activitatea de perfectionare prin cercuri pedagogice

Este organizat, la nivelul judetului un cerc pedagogic al profesorilor de stiinte socio-umane care a desfasurat o activitate privind asigurarea calitatii în procesul de învatamânt la Colegiul Tehnic " Gh. Asachi " Botosani

Nu se utilizeaza lucrul interactiv în echipa, activitatile de formare nu sunt concepute ca un exercitiu individual si de grup.

Exemple de buna practica

Se continua activitatile desfasurate în cadrul Strategiei Nationale de Actiune Comunitara (SNAC), fiind implicate 9 licee. Activitatile se desfasoara în parteneriat cu scolile speciale sau copii nedeplasabili si batrâni. Participarea în cadrul Programelor de Actiune Comunitara se refera, în special, la activitati si la implicarea indivizilor si, prin acestea, participarea este un adevarat proces de învatare:

o       Daca mi se spune - eu uit

o       Daca cineva ma învata - îmi amintesc

o       Daca ma implic - eu învat

"scoala parintilor", un program derulat de scoala Speciala Botosani în parteneriat cu scoli din municipiu.

"Eco-scoala", un program mondial de educatie ecologica a elevilor desfasurat de scoala Speciala Botosani, în al doilea an. scoala detine steagul verde, fiind singura scoala speciala din tara.

Debutul unui program de lucru în echipa pe linie sportiva intitulat "Participa" propus a se desfasura cu elevi din scolile obisnuite ale municipiului, scoala Speciala Botosani si organizatia nonguvernamentala "Special Olimpics"

Saptamâna "Educatiei Globale", desfasurata în noiembrie 2006 de scoala Speciala Nr. 1 Dorohoi cuprinzând o mare varietate de activitati educative desfasurate împreuna cu scolile Nr. 4, 5, 8 Dorohoi, sc. Smârdan si Gradinita Nr. 11 Botosani.

Aniversarea a 25 de ani de la înfiintarea scolii Speciale Nr. 2 Dorohoi printr-un variat program de activitati.

Propuneri pentru semestrul al II-lea, în vederea îmbunatatirii activitatii didactice

Sa se procure mobilier pentru salile de clasa care sa permita lucrul în grupe

Sa se doteze bibliotecile cu manuale pentru clasele a XI-a si a XII-a.

Unitatile scolare sa urmareasca îndeplinirea cerintelor Normativului M.Ed.C. pentru dotare.

Includerea activitatii de pregatire a elevilor cu deficiente mintale prin S.A.M. din scolilor speciale în planul de inspectie al I.S.J.Botosani.

Istorie

Documentele de proiectare didactica sunt, în general, bine concepute: se respecta prevederile si cerintele programei scolare, ale planului-cadru, structura anului scolar, sunt personalizate.

Profesorii care predau la clasa a XI-a au dezbatut programa scolara noua si au aplicat-o corect;

Se constata o corelatie adecvata între obiectivele cadru, de referinta si operationale;

Obiectivele operationale sunt, în general, clare, precise, exprimate în termeni comportamentali, masurabili.

S-a extins tot mai mult conceptia moderna asupra lectiei: corelare riguroasa între componentele învatarii, precum si între acestea si resurse, proiectarea unor strategii originale, formative si formatoare, alternare eficienta a diferitelor forme de activitate, conceperea unor sarcini de lucru/fise/probe/teste/jocuri de rol etc adecvate obiectivelor si strategiilor prefigurate.

Se remarca din aceste puncte de vedere prof.: Carp Dumitru - Liceul de Arta Botosani, Matei Camelia - scoala cu clasele I-VIII Adaseni, Nechifor Iulian - Grup scolar Agricol Botosani, Luntrariu Angela - scoala cu clasele I-VIII nr. 2 Tudora.

Se remarca activitatile didactice bine realizate, folosindu-se cu precadere metodele si procedeele didactice centrate pe implicarea directa a elevilor în învatare, alegerea si integrarea eficienta a mijloacelor didactice în vederea realizarii obiectivelor propuse initial;

Continuturile suporta, în general, o buna prelucrare metodica, fara a se afecta veridicitatea stiintifica a informatiei.

Se constata o buna rationalizare a timpului didactic printr-o buna sistematizare si esentializare a continuturilor, prin aplicarea acestora în situatii diverse, astfel încât sa conduca la formarea priceperilor, deprinderilor si capacitatilor elevilor.

În mare parte, demersul didactic este adaptat specificului clasei de elevi, profilului si particularitatilor de vârsta ale elevilor.

Cei mai multi profesori evidentiaza competente psihorelationale adecvate cu elevii de diferite vârste.

În ce priveste realizarea demersului didactic se remarca în mod deosebit prof.: Nechifor Iulian - Grup scolar Agricol Botosani, Nechifor Dragos - scoala cu clasele I-VIII Nicseni, Lutuc Sebastian - scoala cu clasele I-VIII Corni.

În mod permanent activitatea de învatare a elevilor este apreciata, stimulata si orientata spre întelegerea logica a fenomenelor si faptelor istorice.

În general se folosesc corect si eficient metodele si instrumentele de evaluare (teste, fise/probe de evaluare, chestionare etc.)..

Se realizeaza analize, grafice, scheme, comentarii, ca mod de învatare si evaluare.

Se extinde utilizarea metodelor alternative de învatare si evaluare, cu prioritate a portofoliului si proiectului, în special la clasele liceale.

Se adopta masuri pentru eliminarea disfunctiilor si atingerea performantei scolare.

Rezultatele evaluarii formative conduc la autoreglarea demersului didactic, la adaptarea metodelor si mijloacelor în scopul recuperarii/compensarii/ameliorarii/dezvoltarii.

Din cele constatate în semestrul I, reiese ca elevii au cunostinte si capacitati la nivelul cerintelor programelor scolare. Se remarca în special elevii claselor terminale, care vor sustine probe la examenele nationale din 2007.

Acesti elevi manifesta interes pentru disciplina, au un nivel de pregatire bun, apropiat de performanta, folosesc un limbaj specific disciplinei, manifesta interes pentru olimpiada de istorie, participa la pregatirea suplimentara oferita de scoli pentru examenele nationale.

Se remarca elevii clasei a XII-a de la Liceul de Arta "stefan Luchian" Botosani si elevii clasei a VIII-a de al scoala cu clasele I-VIII nr. 2 Tudora.

Se continua si în acest an studiul disciplinei optionale "Holocaust" la Seminarul Teologic Ortodox "Sf. Gheorghe" Botosani, CN "Grigore Ghica" Dorohoi, scoala cu clasele I-VIII nr. 8 Dorohoi, scoala cu clasele I-VIII nr. 1 Saveni, CN "M. Eminescu" Botosani.

Se mai studiaza ca optionale probleme legate de: istorie locala, istoria unor mari personalitati în domeniu politic si militar, momente deosebite din istoria nationala si universala, curiozitati istorice.

Activitatile comisiilor metodice se desfasoara bine si eficient în marile unitati scolare unde sunt cadre didactice calificate ce formeaza o comisie metodica unitara pe disciplina.

Aceste comisii îsi desfasoara activitatea dupa o planificare riguroasa, activitatile desfasurate sunt de tinuta, cu materiale metodice de calitate, care ridica probleme de actualitate (CN "M. Eminescu" Botosani, Liceul Pedagogic "N. Iorga" Botosani, scoala cu clasele I-VIII nr. 6 Botosani, scoala cu clasele I-VIII Saveni si altele).

Toate cercurile pedagogice ale profesorilor de istorie din judet si-au desfasurat activitatile metodico-stiintifice conform planificarii realizate la consfatuirea cadrelor didactice din septembrie 2006. În afara tematicii propriu-zise, la aceste activitati se mai dezbat probleme legate de noutati editoriale, problematica pregatirii examenelor nationale, obtinerea gradelor didactice, pregatirea metodistilor etc.

Toate activitatile cercurilor pedagogice s-au desfasurat în prezenta inspectorului scolar de specialitate.

Puncte slabe:

În unele situatii, cadrele didactice inspectate folosesc mai putin metodele interactive centrate pe activitatea elevului, ramânând consecvente traditiei clasice în care s-au format în prima parte a carierei. Este vorba despre majoritatea cadrelor didactice care se afla în ultima parte a activitatii profesionale, sunt cei cu o vechime de peste 30 de ani.

În situatia în care elevii nu sustin probe la examenele nationale, profesorii nu reusesc sa-i motiveze suficient pentru studiul istoriei, nu folosesc metode si mijloace adecvate pentru implicare/motivare/stimulare.

Mai sunt cazuri izolate în care evaluarea si notarea elevilor se face sporadic, nu se stabilesc metodele si instrumentele de evaluare, valoarea notelor acordate nu este argumentata, nu exista transparenta în comunicarea evaluativa.

Elevii care nu sustin probe la examenele nationale manifesta interes redus pentru istorie, ca urmare, nivelul lor de pregatire este modest.

O parte dintre elevi nu si-au format un limbaj specific disciplinei, nu reusesc sa foloseasca corect principalele notiuni de istorie într-un context logic dat.

La disciplina istorie, nu se realizeaza decât un numar limitat de aprofundari, extinderi, discipline optionale, în functie de nivelul calificarii cadrelor didactice, de interesul si optiunile elevilor.

La nivelul majoritatii unitatilor scolare din comune, componenta comisiilor metodice este oarecum pestrita, activitatile metodice alternând în functie de specialitatea profesorilor din comisie. În aceste conditii nu se poate realiza o pregatire serioasa si continua a profesorilor de istorie.

În unele centre, activitatea cercurilor pedagogice a fost umbrita de slaba prezenta a unor cadre didactice, prezenta uneori motivata, alteori nemotivata (cercul Botosani nr. 3, cercul Saveni).

Exemple de buna practica

Realizarea unor lectii de calitate folosind platforma EAL si implicând direct elevii în actul de învatare (scoala cu clasele I-VIII nr. 1 Vf. Câmpului - prof. Hutu Danut, scoala cu clasele I-VIII Vorona Noua - profesor Gicoveanu Mihai, scoala cu clasele I-VIII nr. 2 Tudora - prof. Luntrariu Angela si altii).

Exista o traditie a unor scoli în ce priveste motivarea, stimularea, interesul si pregatirea elevilor cunoasterea istoriei si, implicit, obtinerea de rezultate bune la concursurile scolare (C.N. "M. Eminescu" Botosani, CN "Grigore Ghica" Dorohoi, scoala cu clasele I-VIII nr. 8 Botosani, Grup scolar "Dr. Mihai Ciuca" Saveni, CN "A. T. Laurian" Botosani)

Propuneri pentru semestrul al II-lea, în vederea îmbunatatirii activitatii didactice

Reorganizarea sectoarelor pentru inspectorii scolari, astfel încât sa asigure cunoasterea în detaliu a întregii problematici a scolilor, în beneficiul îmbunatatirii activitatii didactice din sectorul respectiv. În conditiile actuale, mai multi inspectori "raspund" de un traseu dar nu reusesc sa cunoasca minutios realitatea din fiecare unitate scolara.

Geografie

Puncte tari :

Planificarile calendaristice anuale si semestriale ale profesorilor de geografie inspectati au definit obiectivele si competentele în corelatie cu strategiile didactice si mijloacele de învatare.

Proiectele didactice ale profesorilor inspectati de la scolile : nr. 2, 13 Botosani, nr. 1 si 5 Dorohoi, Liceul de Arta Botosani, Grupul scolar sendriceni, scoala Corni cuprind obiective operationale si formative corespunzatoare pentru atingerea standardelor educationale.

La lectiile asistate la scoala nr. 2 Botosani, nr.5 Dorohoi, Grupul scolar « Regina Maria » Dorohoi, scoala Broscauti, scoala Corni profesorii au dovedit o buna pregatire de specialitate si metodica, integreaza în lectii materiale cartografice si grafice adecvate ca harti generale, atlase scolare, hartile si schitele din manuale.

Profesorii de la scoala nr. 2 Botosani, Grupul scolar "Regina Maria" - Dorohoi utilizeaza reteaua AEL în lectiile de geografie, fenomenele geografice fiind prezentate logic si cauzal.

La activitatile asistate de la scolile nr. 17 Botosani, Broscauti, nr. 1 Corni, Lic. de Arta « stefan Luchian » s-a constatat rigoare stiintifica si un raport echilibrat între informativ si caracterul practic aplicativ al lectiilor. Fiecare activitate s-a realizat prin multiple corelatii inter si intradisciplinare, elevii dovedind capacitati în acest sens.

Activitatea independenta si cea pe echipe au fost corect dirijate în cadrul lectiilor si s-a realizat un cadru efectiv prielnic care a permis obtinerea de rezultate foarte bune materializate prin proiectele didactice ce ne-au îndreptatit sa constatam ca obiectivele lectiilor au fost realizate.

În functie de continutul lectiilor profesorii de la scolile nr. 1 si 5 Dorohoi, nr. 1 Corni, Liceul de Arta « stefan Luchian », scoala Hiliseu Horia au utilizat metode diverse de evaluare. La probele scrise (cl. a VIII-a ) itemii au fost diversi, cu raspuns construit cu alegere, itemi de completare sau de tip eseu mediile fiind peste 7 fapt ce demonstreaza calitatea muncii anterioare.

Evaluarile orale surprinse la profesorii de la scolile: Broscauti, Cotu-Copalau, Grupul scolar « Elie Radu » au demonstrat capacitatea profesorilor de a le construi si au vizat atât continuturi cât si abilitati si comportamente.

La lectiile de geografie ca suport al evaluarii s-a utilizat harta geografica, harti speciale, scheme climatice etc.

La majoritatea unitatilor scolare controlate standardele educationale se realizeaza în procent de 55% în conformitate cu criteriile de notare pentru 9 si 10 - 25 % realizeaza criteriile de 7 si 8-15% criteriile minimale iar 5 % nu obtin rezultate de trecere.

La nivelul judetului sunt 95 aprofundari la nivelul claselor a V, VI, VII si 70 optionale la nivelul disciplinei :Istorie si Geografie locala, Hazarde naturale, Porturile lumii, Capitalele lumii, Calatori si calatorii, Traditii si obiceiuri locale.

La majoritatea disciplinelor optionale au fost distribuite în scolile judetului programe scolare si suport de curs editate pe plan national.

Desi comisiile metodice sunt de cele mai multe ori la nivelul ariei curriculare « Om si societate » iar dosarele cuprind : planul managerial, graficul activitatilor, prelucrarea rezultatelor de la evaluarile predictive, sumative.

Discutarea în comisiile metodice a proiectarii didactice, a subiectelor de la testele nationale de la clasa a VIII-a.

În cadrul comisiilor metodice se desfasoara lectii model si aplicatii practice în teren pentru cunoasterea orizontului local al fenomenelor geografice.

Activitatea din cercurile pedagogice au vizat mai multe activitati :

consilierea profesorilor de geografie debutanti de catre profesorii metodisti ;

desfasurarea de lectii demonstrative pentru profesorii debutanti;

organizarea de excursii tematice pentru cunoasterea unor fenomene geografice din teren;

sustinerea unor referate si informari stiintifice vizând, noutatile ce au aparut în Didactica geografiei.

Puncte slabe

Nu toate disciplinele optionale aprobate de consiliile de administratie ale scolilor în lunile aprilie nu pot fi derulate în anul scolar viitor din cauza unor miscari ale personalului didactic (profesori suplinitori din mediul rural).

Se constata uneori ca lectiile nu sunt însotite de imagini cu continut geografic, diapozitive si lecturi geografice care sa-i incite pe elevi la discutii si sa le capteze atentia (scoala Sarafinesti).

În comisiile metodice si în catedre nu sunt analizate uneori rezultatele de la testele initiale si cele sumative.

În urma testelor aplicate cu prilejul inspectiilor tematice s-a constatat la unii elevi anumite goluri în însusirea unor notiuni geografice si nu poseda un limbaj geografic.

Se constata ca profesorii debutanti întâmpina greutati în definire obiectivelor operationale în termeni de actiune si nu coreleaza itemii din fisa de evaluare cu obiectivele

Activitatea comisiilor metodice ce se desfasoara la nivelul mai multor scoli se desfasoara greoi, nu se respecta graficul activitatilor

Programul activitatilor nu este cuprins în planul managerial al scolii.

Absenteismul unor cadre didactice de la comisiile metodice si cercurile pedagogice.

Exemple de buna practica

Desfasurarea sesiunii de referate si comunicari «  Euroregiunea de Nord-Est - Prutul de Sus ».

Implicarea profesorilor de geografie în proiectele Comenius - Socrates legând parteneriate cu scoli din Uniunea Europeana.

Propuneri pentru semestrul al II-lea în vederea îmbunatatirii activitatii didactice

Diseminarea informatiei de la cursul de formare cu inspectorii de geografie pe probleme de didactice predarii geografiei.

Întâlnire cu metodistii geografi pe probleme de inspectie scolara.

Pregatirea elevilor din clasa a VIII -a si a XII- a pentru testarea nationala si bacalaureat.

Pregatirea în mod corespunzator a elevilor pentru Olimpiadele judetene si nationale ale Olimpiadelor de: Geografie, stiintele Pamântului si Sesiunea de referate si comunicari.

Reabilitarea cabinetelor de geografie din scoli si a terenurilor geografice prin întocmirea de proiecte finantate din bugetul alocat de U.E.

Religie

Puncte tari:

Documentele de proiectare didactica sunt, în general, concepute cu responsabilitate de catre profesorii de religie sectia didactica: se respecta prevederile si cerintele programei scolare, ale planului-cadru, structura anului scolar, sunt personalizate.

Se constata o corelatie adecvata între obiectivele cadru, de referinta si operationale;

Obiectivele operationale sunt, în general, clare, precise, exprimate în termeni comportamentali, masurabili.

Se remarca prof.: Gheorghiu Florin - Liceul de Arta "stefan Luchian" Botosani, Melinte Iuliana - scoala cu clasele I-VIII nr. 10 Botosani, Andries Cristina - scoala cu clasele I-VIII nr. 6 Botosani, Ratoi Cristina - scoala cu clasele I VIII nr. 17 Botosani, Lojnita Luminita - scoala cu clasele I-VIII nr. 5 Dorohoi.

Ca si proiectare, si în desfasurarea demersului didactic, se remarca calitatea actului didactic la profesorii de religie absolventi ai Facultatii de Teologie - sectia didactica.

Se remarca profesorii: Gheorghiu Florin - Liceul de Arta "stefan Luchian" Botosani, Melinte Iuliana - scoala cu clasele I-VIII nr. 10 Botosani, Andries Cristina - scoala cu clasele I-VIII nr. 6 Botosani, Ratoi Cristina - scoala cu clasele I VIII nr. 17 Botosani, Lojnita Luminita - scoala cu clasele I-VIII nr. 5 Dorohoi si preotii: Damian Gavril - scoala cu clasele I-VIII Hanesti, Leonte Dumitru - Grup scolar "Dr. Mihai Ciuca" Saveni

La unitatile liceale si gimnaziale din orase, unde functioneaza cadre didactice calificate, cu grade didactice, absolventi de dupa 1996, se folosesc metode si instrumente de evaluare corespunzatoare cerintelor actuale (fise/teste/probe orale si scrise, chestionare etc.).

În general, evaluarea este stimulativa, apreciindu-se nu doar cunostintele ci si atitudinea elevilor.

Activitatea de perfectionare a profesorilor de religie la nivelul scolii se realizeaza în aria curriculara "Om si societate". Periodic, profesorii de religie sustin activitati didactice, referate, prezinta noutati editoriale, etc.

Puncte slabe:

Se constata o anumita deficienta/carenta în realizarea documentelor de proiectare didactica în special la cadrele didactice necalificate, chiar daca sunt absolvente de seminarii teologice.

Sunt situatii în care calitatea actului didactic este îndoielnica întrucât nu se respecta în totalitate prevederile programelor scolare, lectiile nu sunt pregatite, recurgându-se la improvizatii de moment, nu se respecta particularitatile de vârsta ale elevilor (mai ales la ciclul primar), nu se folosesc materiale didactice adecvate.

În unitatile scolare unde functioneaza cadre didactice necalificate actul de evaluare se realizeaza cu dificultati, nu se face dupa criterii moderne, evaluarea nu stimuleaza actul învatarii.

Majoritatea elevilor au note bune si foarte bune la religie, dar acestea nu reflecta nivelul lor de pregatire în raport cu cerintele programelor scolare.

Nu exista aprofundari, extinderi sau optionale la disciplina religie.

La nivelul comunelor nu se pot constitui comisii metodice pentru disciplina religie. Nu se poate realiza o activitate metodica la nivelul disciplinei datorita numarului mic de profesori de religie din cadrul comunei.

Activitatea de perfectionare prin cercuri pedagogice

Întrucât exista deficiente de functionare a cercurilor pedagogice a profesorilor de religie, se are în vedere o noua organizare a acestora pe zone geografice si numirea unor noi responsabili ai acestor cercuri.

Exemple de buna practica

Exista cabinete de religie bine concepute, functionale: Colegiul Economic "Octav Onicescu" Botosani, scolile cu clasele I-VIII nr. 2, 8, 11, 17 Botosani (constituie exemple bune de urmat).

Discipline tehnice

Puncte tari

La majoritatea unitatilor scolare inspectate exista, la mapa profesorului si la dosarul comisiei metodice programele scolare, standardele de pregatire profesionala, planificarile calendaristice anuale si semestriale.

Majoritatea planificarilor calendaristice au fost elaborate din perspectiva adaptarii la particularitatile grupului de elevi si în deplina concordanta cu programele scolare.

În toate unitatile scolare exista grafice de planificare a instruirii practice, a instruirii practice comasate, programarea claselor la agentii economici pentru efectuarea instruirii practice.

Instruirea teoretica si practica a elevilor se realizeaza conform curriculum-ului în vigoare, pe domenii si calificari . Este apreciata calitatea actului didactic din urmatoarele unitati scolare: Gr. sc. de Industrie Usoara, Gr. sc. Agricol Botosani, Gr. sc. ,,D. Negreanu ", Colegiul Tehnic ,,Gh Asachi", Colegiul Economic, Gr.sc.,,Al.Vlahuta" sedriceni, Gr. sc. ,,Elie Radu'', Gr. sc. Darabani, Gr. sc. ,,Regina Maria " Dorohoi, Gr. sc."N. Balcescu" Flamânzi, unitati scolare din programul Phare TVET 2001, 2004-2006. În aceste unitati de învatamânt s-a observat practicarea unui management tot mai eficient al grupului de elevi (activitati pe grupe, în perechi, activitate individuala), în special de catre cadrele didactice care au participat la stagii de formare continua.

În acest semestru a fost finalizata reabilitarea si dotarea a 4 ateliere scolare si construirea a doua ateliere, prin programul Phare TVET 2001, la Gr. sc. de Industrie Usoara, Gr. sc. Agricol Botosani, Gr. sc. ,,D. Negreanu ", Colegiul Tehnic ,,Gh Asachi", Colegiul Economic Botosani, Gr.sc.,,Al.Vlahuta" sendriceni.

Organizarea spatiului pentru învatare, ca mediu stimulativ pentru elevi, este realizata de peste 60% dintre profesori (aranjare modulara a mobilierului în sala de clasa, materiale didactice adecvate vârstei elevilor si continuturilor învatarii).

Se utilizeaza, de catre majoritatea cadrelor didactice din grupurile scolare, metode interactive, activ-participative de învatare, elevii fiind implicati pe tot parcursul activitatilor în situatii variate de descoperire a noilor cunostinte, de exersare si aplicare a competentelor dobândite

In majoritatea scolilor controlate exista portofolii de practica pentru elevi, fise de lucru, fise individuale de control pentru instruirea practica comasata (scolile Corni, Plopenii Mari), fise de evaluare, evidenta progresului scolar.

În toate grupurile scolare si în unele SAM (scolile Corni, Plopenii Mari) s-au administrat teste predictive.

Majoritatea elevilor din clasele SAM inspectate au dovedit ca îsi dobândesc competentele cerute de standardele de pregatire profesionala. Acest lucru este confirmat si de bunele rezultate obtinute la examenele de certificare nivel 1 si 2 .

Curriculum-ul în dezvoltare locala este orientat spre teme la nivelul ariei curriculare. Programele pentru CDL sunt vizate de agentii economici cu care scoala a încheiat parteneriate.

În grupurile scolare exista comisii metodice pentru disciplinele de specialitate cu o activitate buna în perfectionarea profesorilor si maistrilor instructori.

Apreciem activitatea realizata la cercurile pedagogice

Puncte slabe

Existenta a cel putin 20-30% din personalul didactic, care utilizeaza preponderent metode si procedee clasice în activitatea de predare-învatare-evaluare.

Un numar redus de cadre didactice (sub 20 %) nu au elaborat planificarile, proiectele la nivelul catedrei si nici planificarile la clasa, conform exigentelor pedagogice actuale si exigentelor curriculare, fie din nestiinta / neinformare, fie datorita experientei limitate (necalificati ).

Nu s-a realizat proiectarea unitatilor de învatare (SAM Vorniceni).

Cadrele didactice care au elevi cu dificultati de invatare la una sau mai multe discipline nu realizeaza programe si activitati efective de lucru suplimentar cu acestia.

La grupurile scolare si SAM: Plopenii Mari - domeniul prelucrarea lemnului, Gr. sc. Vorona, Gr. sc. Bucecea, SAM Vorniceni, SAM Copalau, SAM Roma, Gr. sc. Saveni - domeniile Mecanica si Agricultura (provenite din desfiintarea SAM din zonele învecinate - stiubieni) nu exista dotarea materiala minimala în atelierele scoala si laboratoarele tehnologice, necesara desfasurarii orelor de instruire practica si laborator tehnologic, dotarea existenta este învechita atât fizic cât si moral si nu prezinta siguranta în exploatare din punct de vedere a respectarii N.T.S.M. si P.S.I.

În dosarul comisiei metodice si în mapele profesorilor nu exista interpretarea rezultatelor la testele aplicate si masuri ameliorative pentru realizarea progresului scolar al elevilor, precum si fise de progres pentru fiecare elev.

Pentru domeniul prelucrarea lemnului unde exista 2 clase nu exista dotarea materiala minimala necesara desfasurarii orelor de instruire practica.

Nu se utilizeaza materiale didactice adecvate tipului de lectie, modelul european de CV (Plopenii Mari, SAM Sulita si SAM Roma).

Numar mic de asistente la ore, în special la cadrele didactice necalificate.

Numarul mic - insuficient de manuale scolare si auxiliare curriculare în multe unitati de învatamânt, mai ales, pentru anul de completare (nivelul 2) si nivelul 3 de calificare, fapt care constituie un handicap atât pentru desfasurarea în conditii de maxima eficienta a activitatii la clasa cât, mai ales , în pregatirea lectiilor si temelor efectuate de elevi acasa.

Caietele/portofoliile de practica ale elevilor sunt incomplete iar în unele unitati scolare nu exista (la SAM Sulita, SAM Roma) pentru fiecare elev.

La SAM Sulita si SAM Roma nu exista fise individuale de evaluare pentru instruirea practica comasata.

Unele cadre didactice vizeaza actiunea pedagogica exclusiv din perspectiva predarii si învatarii, neglijând sau aplicând haotic componenta evaluare (atât evaluarea pe parcurs / formativa, cât si evaluarile de final si chiar evaluarile initiale); nu se urmareste progresul elevilor.

Evaluarea elevilor este una holistica, fara a se aplica si formele alternative de evaluare.

Nevalorificarea de catre toate cadrele didactice a rezultatelor testarii predictive.

Nu exista lista cu criterii de evaluare (scoala Corni).

Nu întotdeauna evaluarile sunt realizate tinând cont de competentele din SPP

În procesul de predare-învatare nu se pune accent pe dobândirea competentelor din SPP ci pe parcurgerea continuturilor prevazute în programele scolare.

Activitatea didactica nu are un caracter practic, interactiv si nu este centrata pe elev ( SAM Roma ).

CDL - urile de la SAM Vorniceni si SAM Smârdan nu sunt vizate de CLDPS

În cataloage nu este trecuta denumirea CDL (SAM Smârdan)

Conventiile de colaborare cu agentii economici nu sunt vizate de acestia (SAM Smârdan)

Raportul de activitate al comisiei metodice de la Gr. sc. Bucecea pentru anul scolar 2005-2006 nu contine masuri pentru îmbunatatirea aspectelor negative iar planul de activitate pentru anul scolar 2006-2007 nu contribuie la îmbunatatirea activitatii din anul precedent .

Prezenta formalismului in organizarea si desfasurarea activitatii de formare continua la nivelul comisiilor metodice, din unele scoli, (SAM Smârdan) unde se înregistreaza o serie de lacune, începând cu calitatea documentelor de proiectare (program managerial, grafic de desfasurare a activitatilor, tematica activitatilor etc.) pâna la documentele care sustin si consemneaza continutul activitatilor (suporturi scrise, procese verbale).

Cadrele didactice tehnice din scolile de arte si meserii din mediul rural nu au o participare activa la cercurile pedagogice.

Exemple de buna practica

Parteneriatul încheiat cu Serconf Botosani prin care elevilor li se asigura transportul pentru efectuarea practicii comasate la clasele de Textile-pielarie si retribuirea elevilor cu 400 lei lunar, bonuri de masa.

Propuneri pentru semestrul al II-lea, în vederea îmbunatatirii activitatii didactice:

Întocmirea documentelor necesare asigurarii cu microbuze scolare pentru transportul elevilor de catre grupurile scolare si scoli de arte si meserii din mediul rural care au nevoie.

Accesarea unor proiecte pentru realizarea bazei materiale necesare instruirii practice a elevilor din SAM .

Interpretarea testelor de evaluare si precizarea masurilor care se impun pentru îmbunatatirea rezultatelor obtinute de elevi.

Întocmirea fiselor de progres pentru fiecare elev de catre toti profesorii.

Efectuarea unui numar de cel putin 3 asistente la ore pentru fiecare cadru didactic necalificat sau debutant de catre director.

Îmbogatirea materialului didactic utilizat la ore, în special la cele de specialitate.

Utilizarea metodelor moderne de predare-învatare centrate pe elev.

Efectuare orelor teoretice si practice de conducere auto cu elevii, de catre toate grupurile scolare cu calificari în domeniul agricol, clasa a XI- a ( an de completare ). Autorizarea acestor scoli: ( Gr.sc. Trusesti, Gr. sc. stefanesti, Gr. sc. Vorona, Gr. sc. "N. Balcescu" ).

Asistenta la clasa a tuturor cadrelor didactice debutante, necalificate, cuprinderea acestora in programe de formare specifice.

Implicarea responsabililor de cerc pedagogic/comisii metodice în consilierea personalului didactic debutant/necalificat.

Monitorizarea activitatii profesorilor debutanti / necalificati de catre directori/ responsabili comisii metodice din scoli.

Cresterea exigentei inspectiei scolare de specialitate/speciale.

Cresterea ponderii inspectiei de specialitate.

Facilitarea accesului cadrelor didactice din mediul rural la programe de formare/dezvoltare profesionala, prin activitatii desfasurate în scoala.

Monitorizarea si evaluarea periodica a raportului dintre participarea cadrelor didactice la programele de formare, aplicarea achizitiilor dobandite in activitatea cu elevii si rezultatele obtinute.

Monitorizarea permanenta a activitatii comisiilor metodice din unitatile de invatamant. Completarea dosarelor comisiilor metodice.

Cresterea exigentelor privind instruirea practica a elevilor prin monitorizarea prezentei elevilor în special la practica comasata prin utilizarea fisei individuale de control.

Valorificarea contextului formativ al nucleelor de formare profesionala din scoli, respectiv comisiile metodice, cu centrare pe tematici de actualitate, corelate la problemele curente din clasa/scoala. Desfasurarea unor activitati didactice demonstrative în cadrul sedintelor comisiilor metodice.

Cresterea motivatiei elevilor pentru cursuri, prin organizarea si desfasurarea unor activitati atractive, in concordanta cu particularitatile psihologice ale acestora.

Educatie fizica

Puncte tari

Cadrele didactice inspectate în semestrul I au întocmite documente de proiectare si planificare conform Metodologiei M.Ed.C. specifice disciplinei: planuri grafice anuale, cu sisteme de lectii pe unitati de învatare, în concordanta cu planurile de învatamânt, programe scolare, adecvate la conditiile materiale si traditiile din scoli.

Ex. L.P.S., Liceul de Arta din Botosani, scolile Corni, Sarafinesti, Adaseni, Gr.sc. "Dr. Mihai Ciuca" Saveni etc.

În conducerea lectiilor profesorii inspectati au dat dovada de o buna pregatire profesionala prin folosirea de structuri de lectii cu secvente si momente adecvate realizarii temelor si obiectivelor propuse. În lectii sunt create relatii corecte între intensitatea efortului si volumul de lucru, realizându-se densitati motrice optime, prin lucrul frontal cu întreg colectivul de elevi al clasei, folosirea elementelor de întrecere prin: stafete, joc bilateral etc. pentru revenirea organismului la normal se folosesc pauze active.

În evaluarea elevilor se folosesc metode predictive prin testari initiale la început de sistem de lectii, evaluari continue în timpul orelor si evaluari sumative la sfârsit de sistem de lectii, când, de obicei se tine cont si de progresele realizate de la o testare la alta.

Majoritatea elevilor realizeaza nivelul standardelor educationale, îndeplinind baremurile stabilite de M.Ed.C., obtinând în general note si medii mari (8,9,10) datorita strategiilor didactice folosite de profesori, dar si standardelor în general accesibile elevilor.

Curriculum-ul la decizia scolii:

- aprofundare -20

- extindere -16

- discipline optionale-14

În majoritatea scolilor din judet, profesorii de educatie fizica participa în comisii metodice cu colegi din arii curriculare apropiate: muzica, desen etc. si desfasoara activitatea de formare continua în conformitate cu precizarile M.Ed.C.

Activitatile metodice s-au desfasurat în 10 cercuri pedagogice zonale, conform planificarii stabilite la Consfatuirea judeteana din luna sept. 2006

Puncte slabe :

Nu toate cadrele didactice au întocmite proiectarile unitatilor de învatare în concordanta cu planurile calendaristice, programele scolare, conditiile materiale etc.

În perioada timpului rece, în majoritatea scolilor din mediul rural orele de educatie fizica se desfasoara în conditii improprii, în sali de clasa, lucru ce nu permite realizarea cerintelor programelor scolare la gimnastica, sarituri, forta etc. Ex. Liceul de Arta Botosani, scolile Corni si Copalau etc.

Nu întotdeauna notele de la evaluarile sumative sunt trecute la timp în catalog.

În special în scolile din mediul rural în perioada timpului rece unele standarde nu pot fi realizate în conditii optime datorita lipsei conditiilor de desfasurare a orelor, lipsa salilor de sport, a aparatelor de gimnastica etc.

Exemple de buna practica

Pentru crearea conditiilor optime de desfasurare a orelor de educatie fizica pe timpul rece, la scoala Adaseni s-a amenajat sala caminului cultural pentru acest lucru.

Propuneri pentru semestrul al II-lea, în vederea îmbunatatirii activitatii didactice

Perfectionarea obligatorie a profesorilor de educatie fizica nu s-a mai realizat din anul 1993. Propun alocarea de fonduri de catre I.S.J. pentru realizarea, în semestrul al II-lea, a acestei activitati de perfectionare .

Analiza activitatii educative scolare, extrascolare si extracurriculare în unitatile de învatamânt din judetul Botosani pentru semestrul I al anului scolar 2006-2007

I. Activitatea coordonatorilor de proiecte si programe educative scolare si extrascolare la nivelul unitatilor de învatamânt.

Aspecte pozitive:

existenta unei viziuni ordonatoare unitare asupra activitatilor educative scolare si extrascolare, comunicata de catre inspectorul scolar educativ la începutul acestui an scolar, în cadrul consfatuirii judetene a coordonatorilor educativi, particularizata apoi de catre acestia la nivelul fiecareia dintre unitatile de învatamânt;

transmiterea în toate scolile, în data de 24.10.2006, a unei scrisori metodice structurata pe sapte puncte, scrisoare prezentata în una dintre anexele materialului de analiza;

la începutul anului scolar s-au realizat documentele specifice activitatii de planificare a activitatii educative: Planul managerial al directorului adjunct/coordonatorului educativ, Programul activitatilor educative extrascolare si extracurriculare, Graficul desfasurarii acestor activitati, Planificarea sedintelor cu parintii;

s-au constituit comisiile si subcomisiile educative, s-au elaborat programe de activitate ale acestora, s-au stabilit responsabilitatile, graficul de desfasurare si modul în care se face evaluarea/feed-back-ul;

s-au identificat prioritatile activitatii educative, functie de specificul fiecarei scoli si în consonanta cu ordonanta de urgenta a guvernului României privind asigurarea calitatii în educatie si strategia MEdC pentru perioada 2006-2008;

s-au actualizat punctele de informare din scoli referitoare la activitatea educativa scolara si extrascolara, s-au creat altele noi, facilitându-se astfel mai buna cunoastere a acestui tip de activitati;

la nivelul majoritatii unitatilor de învatamânt s-a organizat Comisia educativa a scolii, coordonata de directorul adjunct si formata din coordonatorul de programe si activitati educative scolare si extrascolare, alti responsabili de subcomisii educative( unde situatia o impune, de regula în scolile mai mari), presedintii Consiliului consultativ al elevilor si Consiliului reprezentativ al parintilor, membri ai comunitatii locale cu care se colaboreaza în actul educativ si cu care exista încheiate contracte/conventii de parteneriat;

continuarea practicii de formare a coordonatorilor educativi, prin stagii organizate la nivel national, de catre MEdC, în cadrul consfatuirilor inspectorilor educativi. Dupa ce în precedentul an scolar participasera la aceste stagii coordonatorii educativi de la scolile cu clasele I-VIII nr. 6, 13 Botosani, 5 Dorohoi, Liceul Pedagogic, Grupul scolar "Dimitrie Negreanu", Grupul scolar de Industrie Usoara, Colegiul Tehnic "Gh. Asachi" Botosani, în vacanta de vara domnul prof. Lucian Sîrbu, CPAESE la Grupul scolar Darabani, a participat, la Sulina, la Consfatuirea nationala din cadrul proiectului "Parteneriat educational, prezent si perspective", pentru ca în cursul lunii noiembrie 2006, domnii profesori Sorin Giuraniuc si Dumitru Doroftei, CPAESE la scoala cu clasele I-VIII nr. 5 "Spiru Haret" Dorohoi, respectiv Grupul scolar "stefan cel Mare si Sfânt" Vorona, sa ia parte la o sesiune nationala de formare organizata la Olanesti. Cu acest prilej, inspectorul educativ a desfasurat un numar de 16 ore de formare, în calitate de formator national;

a continuat derularea unor proiecte educative în parteneriat cu diferite institutii si ONG-uri, acestea fiind prezentate într-o alta anexa a materialului de analiza a activitatii.

Exemple de buna practica

Modul exemplar în care au fost elaborate proiectele educative din cadrul "Saptamânii Educatiei Globale", cu tema generica "Toti copiii au dreptul la educatie" si modul de realizare a activitatilor din proiect, în cazul urmatoarelor unitati de învatamânt, premiate si cu bani, gratie generozitatii unui sponsor: scoala cu clasele I-VIII nr. 10 Botosani (premiul I si 100 Euro), Grupul scolar "Elie Radu" Botosani (premiul II si 75 de euro), scoala Speciala nr. 5 Botosani (premiul III si 50 de euro), scoala speciala nr. 1 Dorohoi, Grupurile scolare "Demostene Botez" Trusesti si Industrial Bucecea (toate trei mentiuni si câte 25 de euro).

Activitatile educative desfasurate pe baza de proiect în cadrul scolii speciale nr. 5 Botosani;

Proiectul de parteneriat educational " Arta si natura", încheiat între scoala cu clasele I-VIII nr. 6 "Gr. Antipa" Botosani, Liceul de stiinte ale Naturii "Gr. Antipa" Botosani si Grupul scolar Industrial Bucecea.

Proiectul educativ "Suflet de copil", al învatatoarei Daniela Dontu, clasa a IV-a B, scoala cu clasele I-VIII nr. 2 Dorohoi.

Activitatile educative de mare impact comunitar si de imagine organizate cu prilejul sarbatorilor de iarna de catre Clubul Copiilor Dorohoi, care a prezentat un frumos spectacol la MEdC, în fata ministrului de resort si a altor ministeriabili, Seminariile Ortodoxe Liceale Teologice "Sf. Ioan Iacob" Dorohoi si "Sf. Gheorghe" Botosani, Liceul de Arta "st. Luchian" Botosani.

Modul excelent în care decurge colaborarea dintre Palatul copiilor Botosani si scoala cu clasele I-VIII nr. 17 Botosani, în beneficiul ambelor institutii de învatamânt, al comunitatii în ansamblu.

Obtinerea trofeului Festivalului national de teatru "LicArt" de catre trupa de teatru de la Colegiul National "Mihai Eminescu" Botosani.

Poate constitui un model pentru toate unitatile de învatamânt modul în care functioneaza consiliile elevilor de la Liceul de Arta, Colegiile Nationale "Mihai Eminescu" si "A.T. Laurian", Liceul Pedagogic, toate din Botosani, Grupul scolar Industrial Bucecea. În aceste unitati de învatamânt elevii se bucura de tot sprijinul din partea conducerii scolii: acces la calculator cu internet, copiator, consumabile, receptivitate fata de propunerile de activitati, participarea la consiliile de administratie ori de câte ori au venit în discutie problemele specifice ale elevilor.

Lansarea, la scoala cu clasele I-VIII nr. 10 Botosani a proiectului "Pinocchio ramâne la scoala", rod al parteneriatului Inspectoratului scolar Judetean Botosani cu Teatrul de papusi "Vasilache" si Primaria municipiului Botosani, urmând ca din semestrul Ii sa fie incluse în proiect celelalte scoli din municipiul Botosani.

Puncte slabe

nu sunt transmise în timp util situatiile solicitate, sau acestea pacatuiesc prin neadecvarea fondului la forma solicitata;

nu au transmis la termenul stabilit, probabil nici nu au elaborat proiectul educativ si nu au desfasurat activitatile aferente, în cadrul "Saptamânii educatiei globale", urmatoarele institutii de învatamânt: scolile cu clasele I-VIII Baluseni, Braesti, Broscauti, Calarasi, Cândesti, Copalau, Cosula, Cordareni, Corlateni, Corni (exceptie Sarafinesti), Cotusca, Cristinesti, Dersca, Dimacheni, Dângeni, Dobârceni, Draguseni, Flamânzi, Frumusica (exceptie Vladeni), George Enescu, Gorbanesti, Havârna, Hiliseu-Horia, Hlipiceni, Hudesti, Leorda, Lozna, Manoleasa, Mihaileni, Mileanca, Mitoc, Nicseni, Paltinis, Radauti Prut, Rauseni, Roma, Românesti, Santa Mare, Suharau, Sulita, sendriceni, stefanesti, stiubieni, Todireni, Viisoara, Vorniceni, Curtesti, Rachiti, Stauceni, nr. 6, 7 Botosani, Colegiile Nationale "A.T. Laurian" si "Mihai Eminescu", Colegiul Tehnic "Gh. Asachi" Botosani, Liceele de Arta, Pedagogic si Sportiv, Grupul scolar Agricol Botosani, Grupurile scolare "Regina Maria" Dorohoi si "Al. Vlahuta" sendriceni, scoala cu clasele I-VIII nr. 7 "Al. I. Cuza" Dorohoi;

lipsa unor instrumente de stimulare a coordonatorilor educativi, sarcinile numeroase care le revin prin fisa postului si ROI, neremunerate, în conditiile nedegrevarii, fie si partiale, de norma didactica, duc la o slaba determinare a lor, astfel încât multi dintre ei renunta la aceasta responsabilitate, în detrimentul calitatii si continuitatii actului educativ;

slaba implicare a parintilor în activitatile scolii, dezinteresul multora dintre ei fata de soarta, anturajul si preocuparile copiilor lor;

absenteismul si abandonul scolar în crestere, în conditiile în care actuala legislatie nu ofera cele mai eficiente pârghii pentru prevenirea si combaterea acestui fenomen;

lipsa de implicare a cadrelor didactice în activitatile educative;

elevii de serviciu, într-o buna parte a unitatilor scolare verificate în semestrul I, nu cunosc îndatoririle ce le revin, potrivit ROI;

în licee, cu putine exceptii, mentionate mai sus, reprezentantii Consiliului elevilor nu sunt invitati la sedintele CA, desi Regulamentul prevede expres acest lucru;

inactivitatea, cu precadere în cazul scolilor gimnaziale, a Consiliului elevilor, vina aproape exclusiva fiind a managerilor acestor unitati scolare;

cresterea numarului de familii plecate la lucru în strainatate, lipsindu-i astfel pe copii de supravegherea parinteasca.

II. Activitatea dirigintilor

Puncte tari

O buna parte dintre învatatorii si profesorii care doresc sa predea ora alocata ariei curriculare "Consiliere si orientare" au urmat deja cursurile de formare finalizate prin acordarea unui certificat de cursant elaborat de catre MEdC. Continua acest proces, având ca termen limita luna decembrie 2007.

sedintele comisiei metodice a dirigintilor se desfasoara lunar, pe baza unei tematici stabilite la începutul semestrului.

Se folosesc, în majoritatea cazurilor, modelele unitare de elaborare a documentelor din portofoliul dirigintelui.

În urma asistentelor la ora de consiliere si orientare, a discutiilor cu elevii, dirigintele si conducerea scolii, în cadrul inspectiei frontale din primul semestru, s-au evidentiat activitatea prof. Carmen Sorina Agarafinei, Ioan Gheorghitanu si Dorina Iftime (scoala cu clasele I-VIII Corni).

Întâlnirile si dezbaterile din cadrul Comisiei metodice a dirigintilor se centreaza pe problemele curente ale scolii, lipsind formalismul si dezbaterile sterile ( Liceul de Arta Botosani si scoala cu clasele I-VIII Adaseni).

Puncte slabe

Nu se foloseste la toate clasele rubrica Mentiuni, a carnetului de note, pentru corespondenta cu parintii.

Nu exista caiet al dirigintelui sau orice alt substitut al acestuia, la clasa a XII-a A, Liceul de arta "stefan Luchian" Botosani, lucru care arata lipsa de preocupare a pseudo-dirigintelui pentru coordonarea colectivului de elevi.

Profesorii nu trec ritmic notele în carnetul de elev, fiecare la specialitatea sa, ceea ace afecteaza timpul de lucru al dirigintelui în cadrul orei de consiliere si orientare.

NOTĂ:

Masurile si recomandarile fata de situatiile prezentate au fost precizate în rapoartele de inspectie.

Parteneriate ale Inspectoratului scolar în activitatile extracurriculare

Programe de cooperare si integrare europeana

Activitatea inspectorului pentru programe de cooperare si integrare europeana este centrata pe activitati specifice postului: informare, diseminare, consiliere, monitorizarea si evaluarea proiectelor aflate în derulare.

Puncte tari:

scoala cu clasele I-VIII nr. 12 din Botosani a obtinut premiul I în competitia European Label, cu proiectul scolar Comenius 1 "Immigration, a common reality. To know the emigration to build Europe", premierea a avut loc la Centrul Infoeuropa din Bucuresti, în data de 31 ianuarie 2007;

Implicarea directorilor în derularea proiectelor (Liceul de Arta "stefan Luchian", Colegiul National "Mihai Eminescu", scoala Catamarasti-Deal, scoala cu clasele I-VIII nr. 12 Botosani, scoala cu clasele I-VIII nr. 14 Botosani), conducând la un impact favorabil institutiei: motivatie sporita pentru cadre didactice si pentru elevi, utilizarea TIC si a limbilor straine, managementul proiectelor.

Puncte slabe

Participari timide la alte programe internationale / europene, cauzate fie lipsei internetului si a cadrelor didactice calificate de limbi straine (în mediul rural), fie lipsei timpului necesar pentru scrierea de proiecte sau implementarea lor (în mediul urban).

Convingerea ca doar responsabilii de programe de cooperare si / sau profesorii de limbi straine pot sa caute informatii si sa depuna aplicatii pentru proiecte europene.

Exemple de buna practica

activitate de informare si diseminare a proiectelor de cooperare si integrare europeana: "Promovarea limbilor straine prin Programele Educative Europene", 23 septembrie 2006, Eco-Scoala Catamarasti-Deal, pentru a marca cel de-al XI-lea Sommet al Francofoniei si Ziua Europeana a Limbilor, 25 participanti

Cercul metodic al responsabililor pentru programe de cooperare si integrare europeana din zona Botosani (municipiul Botosani si comunele învecinate), 21 octombrie 2006, scoala cu clasele I-VIII nr. 10 din Botosani: 35 cadre didactice

Activitatea " Utilitatea stagiilor de formare pentru profesorii de limbi straine", în cadrul întrunirii comisiilor de limbi moderne si de cooperare internationala, scoala nr. 7 "O. Bancila", 26 octombrie 2006 = 12 participanti.

"Luna Comenius", informari, diseminari în 12 unitati scolare:

Gradinita nr. 24 "Voinicelul" Botosani, 9 decembrie 2006, Lectorat cu parintii;

sedinte de lucru cu membrii echipei de proiect Phare - Acces la educatie pentru grupuri dezavantajate": si cu directorii scolilor pilot (lucru pe documente);

Consiliere, acordarea avizului pentru depunerea dosarelor de vizita pregatitoare Comenius 1 (scoala nr. 2 Dorohoi) si vizita pregatitoare centralizata Comenius 3 (scoala nr. 11 Botosani).

Consiliere - participari la reuniuni de proiect, stagii, cursuri de formare continua (plan de diseminare, raport activitate);

ISJ Botosani, pregatirea beneficiarilor programului Leonardo da Vinci, procedura A, Mobilitati, Schimburi, proiect nr. RO/2006/97127/EX "Accčs égal ŕ tous - comment faire?";

Grupul scolar "Dimitrie Negreanu" Botosani, informare pentru directorii liceelor tehnice, grupurilor scolare, SAM-urilor, 24 ianuarie 2007.

Propuneri pentru semestrul al II-lea, în vederea îmbunatatirii activitatii

informari / formari pentru depunerea de candidaturi pentru Noul Program de Educatie pe tot Parcursul Vietii", sau tip FSE;

vizite de monitorizare în scolile care deruleaza proiecte Comenius1 si la beneficiarii de cursuri Comenius 22c.;

constituirea de echipe de lucru la nivelul unitatilor scolare care sa depuna aplicatii pentru mai multe tipuri de proiecte

CONTROLALE EFECTUATE ÎN DOMENIUL ACTELOR DE STUDII

Elaborare, editare si difuzare de carte si publicatii - articole în MENTOR XXI

Marketing educational (publicitate / diseminare)

a)      scurta prezentare a activitatii de marketing

Proiecte învatamânt rural / C.R.F.

Valoare    totala granturi - RON

Subproiecte Runda II

Subproiecte Runda III