Arhitectura institutionala a Uniunii Europene
Natura juridica a uniunii europene
Uniunea europeana nu dispune, deocamdata, de personalitate juridica. Ea este mai degraba un concept politic decāt unul juridic, deoarece nu sustituie comunitatiile europene, ci le īnglobeaza īntr-un ansamblu mai larg. Statele membre ale Uniunii Europene īsi pot transfera competentele, la aderare, doar unei persoane juridice aflate la un nivel superior, deci doar Comuitatii Europene sau unui organ comunitar, cum este Banca Centrala Europeana, nu si Uniunii Europene.
Obiectivele Uniunii Europene
Obiectivele U.E. sunt prevazute prin tratatul de la Mastricht privind Uniunea Europeana. Acestea se pot enumera astfel:
Promovarea progresului economic si social;
Afirmarea identitatii Uniunii īn plan international, prin politica de securitate comuna;
Apararea drepturilor si intereselor cetatenilor europeni, prin instituirea cetateniei europene;
Dezvoltarea Uniunii ca spatiu de libertate, securitate si justitie, prin cooperarea īn domeniul justitiei si afacerilor interne;
Dezvoltarea aquisului comunitar.
Mijloacele de realizare a obiectivelor Uniunii Europene
Aderarea la Uniunea Europeana. Excluderea si retragerea.
Aderarea propriu-zisa este precedata de semnarea unui acord de asociere, īntre statul candidat si Comunitatiile europene.
Semnarea Tratatului de aderare, de catre reprezentantii tuturor statelor membre, pe de o parte, si de catre reprezentantul statului candidat, pe de alta parte.
Tratatul de aderare este supus ratificarii īn parlamentele nationale ale tuturor statelor membre, si īn unele cazuri, referendumului.
Strāns legata de problema aderarii la Uniunea Europeana este chestiunea īndelung discutata a excluderii respectiv retragerii din Uniune. Chiar daca tratatele nu prevad mijloace juridice de retragere a unui stat, este evident ca daca acesta doreste retragerea nimic nu ar fi mai simplu decāt sa se practiceo perioada nedefinita "politica scaunului gol", care, de facto, semnifica acelasi lucru. Īn fata unui astfel de comportament, celelalte state ar fi fortate sa modifice tratatele īn asa fel īncāt Uniunea sa functioneze cu mai putini membrii, luīnd astfel act de retragere.
Suspendarea unui stat din Uniune este īnsa posbila, pe baza dispozitiilor Tratatului de la Amsterdam, daca acel stat a īncalcat īn mod grav si persistent principiile īnscrise īn tratate. Suspendarea are loc prin decizie unanima a Consiliului U.E., la propunerea Comisiei europene sau a unui stat membru si cu avizul favorabil(majoritatea de 2/3) a Parlamentului european.
Institutiile Uniunii Europene
Uniunea Europeana se distinge fata de alte organizatii internationale prin modul sau de integrare, care se situeaza dincolo de cooperarea traditionala īntre state: statele membre ale Uniunii au transferat o parte din competentele lor la nivel comunitar.
Astfel Uniunea Europeana are īn componenta sa urmatoare organe:
Consiliul Uniunii Europene
Comisia Europeana
Parlamentul European
Curtea de Justitie
Tribunalul de prima instanta
Curtea de Conturi.
A) Comisia Europeana
B) Consiliul Uniunii Europene
Consiliul Uniunii Europene este format din reprezentantii guvernelor statelor membre.Institutia poate lua forma unui "Consiliu General", atunci cānd este format din ministrii de externe ai statelor membre, sau a unui "Consiliu special" daca este compus din ministrii specializati īntr-un domeniu sau altul (agricultura, industrie, comert, etc.).
Conducerea institutiei este formata dintr-un presedinte, desemnat prin rotatie, la fiecare 6 luni, dintre reprezentantii statelor membre, īntr-o ordine prestabilita.
-COREPER- sub aceasta denumire este cunoscut Comitetul reprezentatiilor permanenti de pe lānga Consiliul U.E.
Acest organ comunitar reuneste īnalti functionari si experti din fiecare stat membru, condusi de un reprezentant permanent al acestui stat pe lānga Uniune, cu rang de ambasador.El este subordonat Consiliului U.E. si are rolul de a ajuta Consiliul īn activitatea sa, de a pregati lucrarile acestuia, si, ulterior, de a-si executa deciziile.Īn acelasi tim COREPER realizeaza o dubla legatura: īntre reprezentantii statelor membre, si apoi īntre fiecare reprezentant si guvernul sau.
Atributiile Consiliului Uniunii Europene
a) Atributii legislative
Īn exercitarea atributiilor legislative, Consiliul U.E. adopta acte normative cu forta juridica obligatorie (regulamente, directive), care se impun statelor membre, celorlalte institutii comunitare si īnsusi Consiliului U.E.
Deasemenea, Consiliul poate revizui tratatele comunitare si sa ia decizii de natura constitutionala, cum a fost decizia privind alegerea parlamentarilor europeni prin sufragiu universal.
b) Politica externa si de securitate comuna, politica īn justitie si afaceri interne.
Cei doi "pilni" interguvernamentali ai Uniunii Europene sunt īn sarcina Consiliului U.E., institutia care reprezinta interesele statelor membre īn Uniune. Consiliul este cel care autorizeaza deschiderea negocierilor cu statele asociate, īn vederea aderarii, sau cu alte state sau organizatii internationale, īn scopul īncheierii unor acorduri internationale, iar ulterior aproba acordurile internationale īncheiate de Comisie.
C) Parlamentul European
Parlamentul european este format din reprezentanti ai popoarelor statelor membre.
Atributiile Parlamentului european
a) Atributia de supraveghere si control; prin aceasta atributie, Parlamentul poate:-adresa interpelari Comisiei europene sau Consiliului U.E.
- dezbate raportul anual general al Comisiei Europene;
- dezbate orice problema de politica generala;
- poate constitui Comisii de ancheta pentru investigarea unor cazuri de nerespectare a dreptului comunitar.
- poate adopta motiune de cenzura care sa duca la demiterea īn bloc a Comisiei Europene.
b) Atributii legislative
- Parlamentul european emite avize,care, dupa caz pot fi facultative, consultative sau conforme.
c) Atributii bugetare
- Bugetul Comunitar este aprobat de Consiliul U.E., la propunerea Comisiei Europene, cu avizul Parlamentului European
D) Curtea Europeana de Justitie
Atunci cānd judeca recursurile contra unei institutii comunitare sau a unui stat membru care nu-si respecta obligatiile din tratate sau cānd interpreteaza tratatele comunitare.
Atunci cānd se comporta ca o curte administrativa, controlīnd legalitatea actelor comunitare.
Atuci cānd judeca recursurile īmpotriva hotarīrilor date de Tribunal de Prima Instanta.
● Functie consultativa- deoarece emite avize īn cazul īn care se pune problema revizuirii tratatelor comunitare sau a īncheierii unor acorduri internationale.
E) Tribunalul de Prima Instanta
Structura si functionarea Tribunalului de Prima Instanta sunt similare celor ale Curtii de Justitie. Tribunalul de Prima Instnta are dreptul de asi stabili singur regulile de conduita si de functionare, cu acordul Curtii de Justitie cu aprobarea unanima a Consiliului U.E..
Īn competenta tribunalului intra:
actiunile īn anulare contra actelor adoptate prin codecizie de Consiliul U.E. si Parlament, a actelor emise de Consiliul U.E., Comisia europeana si Banca Central Europeana.
actiunea īn carenta īmpotriva institutiilor comunitare;
contenciosul functiei publice Comunitare;
recursul īmpotriva hotarārilor camerei jurisdictionale;
chestiunile prejudiciate de interpretare si de apreciere a validitatii, responsabilitatea extracontractuala a Comunitatiilor, precum si cea contractuala cānd s-a stabilit clauza compromisorie.
F) Curtea de Conturi
Īnfiintata īn anul 1975, Curtea de Conturi are rolul de institutie specializata īn controlul financiar, exercitat asupra institutiilor comunitare , asupra modului de īncasare a veniturilor comunitare si de realizare a cheltuielilor din bugetul comunitar. Deasemenea, Curtea controleaza managementul financiar al conducerilor institutiilor si organismelor comunitare.
Structura
Curtea de Conturi este compusa dintr-un reprezentant al fiecarui stat membru, numit pe o perioada de 6ani, al carui mandat poate fi reīnoit.
Numirea se face de catre Consiliul U.E. cu majoritate calificata, dupa obtinerea avizului cu caracter consultativ al Parlamentului european si pe baza propunerilor īnaintate de statele membre
Curtea are un presedinte ales pe 3 ani cu un mandat reīnoibil.
Membrii Curtii de Conturi trebuie sa fie independenti īn exercitarea sarcinilor comunitare, numai īn acest fel institutia putīnd functiona īn mod eficient ca organ de control comunitar. Ei trebuie sa aiba pregatire de specialitate, corespondenta unui expert national dintr-un corp de control contabil extern, sau sa fi fost membrii ai Curtilor de conturi nationale.
Bibliografie:
Popescu Corneliu Liviu, Autonomia Locala si Integrarea Europeana- Editura All Beck, Bucuresti 1999;
Lector Univ. Dr. Gheorghe Stāngu, Reforma administratiei publice īn contextul integrarii europene- Editura "Vasile Goldis" Universiti Press,Arad,2006
|
