Autoritatile administrative autonome se deosebesc de ministere si de celelalte organe centrale de specialitate din subordinea Guvernului prin mai multe trasaturi specifice.
Īn primul rānd, daca ministri si conducatorii celorlalte organe de specialitate, care fac parte din componenta Guvernului, sunt numiti de Presedintele Republicii pe baza votului de īnvestitura adoptat de Parlament, cele mai multe dintre organele administrative autonome, cunoscute pāna īn prezent, sunt numite de Camerele Parlamentului, pe baza unor propuneri venite fie din interiorul lor, fie dinafara. Astfel, de exemplu, directorul Serviciului Romān de Informatii este numit de Parlament la propunerea Presedintelui Romāniei; presedintele si presedintii de sectii ale Consiliului Legislativ se numesc cu votul majoritatii deputatilor si senatorilor reuniti īn sedinta comuna, pe baza a cāte trei propuneri facute de birourile permanente ale celor doua camere ale Parlamentului pentru fiecare functie, cu avizul comisiilor juridice reunite etc. Doar īn cazul Consiliului Suprem de Aparare a Ţarii membrii sai fac parte din acest organ de drept.
Īn al doilea rānd, organele centrale administrative autonome nu sunt dependente īn activitatea lor nici de Guvern, nici de vreun minister, ceea ce da expresie caracterului lor autonom īn cadrul aparatului executiv al statului. Ele sunt īnsa dependente fata de Parlament. Aceasta dependenta fata de Parlament poate sa īmbrace forme diferite. Astfel, de exemplu, īnsasi Constitutia prevede, īn ce priveste Consiliul Legislativ, ca el este "organ consultativ de specialitate al Parlamentului " (art. 79). Alteori, se prevede ca organul respectiv este supus controlului Parlamentului, la propunerea Presedintelui Republicii. Este cazul directorului Serviciului Romān de Informatii. Dependenta fata de Parlament a Consiliului Suprem de Aparare a Ţarii īsi gaseste concretizare īn obligatia lui de a prezenta anual rapoarte Parlamentului, etc. Ceea ce caracterizeaza dependenta fata de Parlament a autoritatilor administrative autonome este faptul ca ea este directa, spre deosebire de ministere, care raspund īn fata Parlamentului prin intermediul Guvernului.
Īn al treilea rānd, daca organele de specialitate ale caror conducatori fac parte din Guvern, pot fi īnfiintate de Guvern, cu conditia ca prin lege sa i se recunoasca aceasta competenta, autoritatile administrative autonome nu pot fi īnfiintate decāt prin lege organica si conducatorii lor nu fac parte din Guvern.
Dintre autoritatile administrative autonome centrale, Consiliul Suprem de Aparare a Ţarii se bucura de o pozitie speciala.
Aceasta pozitie este consecinta faptului ca, potrivit Constitutiei, aceasta autoritate organizeaza si coordoneaza unitar activitatile care privesc apararea tarii si siguranta nationala.
Ibidem, pag. 326.
|
