Concluzii consultare publica a Cartii Verzi a Populatiei României

Introducere

România se confrunta în momentul de fata cu o scadere a populatiei ca urmare a unui spor natural si migratoriu negativ. Fertilitatea aflata la un nivel inferior ratei de înlocuire precum si migratia fortei de munca tinere genereaza o criza a fortei de munca, precum si dezechilibre ce tind sa se accentueze în raportul dintre populatia activa si cea pensionata.

Cartea Verde a Populatiei este un document redactat sub egida UNFPA, Fondul ONU pentru Populatie, si a Comisiei Nationale pentru Populatie si Dezvoltare, care propune directii de actiune pentru o viitoare strategie în domeniul populatiei. Cartea Verde exploreaza tematica populatiei si problemele legate de ea, precum si consecintele pe care aceste probleme le pot avea asupra altor subsisteme sociale, oferind solutii pentru ele. O parte dintre aceste solutii sunt deja implementate sau proiectate, altele sunt cu totul noi. În Cartea Verde ele sunt integrate într-un document unic, fiindu-le data o directie strategica.

În misiunea sa de asistare a Guvernului României, UNFPA a supus Cartea Verde unei consultari publice la care au participat reprezentanti ai institutiilor publice de la nivel central, judetean si local, reprezentanti ai societatii civile (inclusiv mass-media), ai mediului academic, ai mediului economic, dar si membri ai populatiei. Participantii la consultare si-au exprimat parerile despre problema populatiei în general, despre sub-probleme si solutiile specifice propuse în Cartea Verde, precum si în legatura cu ceea ce ar presupune o strategie în domeniu.

Dorim sa le multumim pe aceasta cale celor aproximativ 500 de persoane care ne-au ajutat în acest demers, expunându-si parerile si propunând solutii.

Metodologie

Consultarea publica s-a desfasurat în perioada mai - iulie 2007 si a constat în mai multe componente. O prima componenta a fost consultarea institutiilor potential implicate într-o strategie în domeniul populatiei sau care au expertiza în domeniu (este vorba d 454y2412e espre institutii publice de la nivel central, judetean si local, ONG-uri, institutii academice, agenti economici, reprezentanti ai sindicatelor si patronatului). În acest scop au fost utilizate doua instrumente: un chestionar si un ghid de interviu. Din cele aproximativ 300 de chestionare trimise prin posta, au fost obtinute raspunsuri pentru 60, ceea ce reprezinta o rata a raspunsurilor mica, dar obisnuita pentru acest tip de chestionar. Au fost realizate, de asemenea, 36 de interviuri cu reprezentanti ai categoriilor mentionate. Unele dintre aceste interviuri s-au desfasurat în urma completarii chestionarului, urmarind clarificarea unor aspecte mentionate în chestionar. S-au facut interviuri în Bucuresti si în judetele Sibiu si Vaslui, pentru a surprinde aspecte cât mai variate ale manifestarii problemei populatiei.

A doua componenta a urmarit categoria de populatie care va fi afectata cel mai puternic de o strategie pentru populatie, având în vedere ca efectele ei vor fi vizibile pe termen lung: tinerii. Au fost organizate 4 discutii de tip focus grup cu tineri din Vaslui, Sibiu si respectiv Bucuresti. Au fost vizate doua grupe de vârsta : 15-19 ani si 20-24 ani.

Consultarea a cuprins si o componenta online ce s-a adresat populatiei interesate de problema în general. Principalul instrument a fost un chestionar online, care a fost completat integral de 131 de persoane, însa cu ajutorul caruia am obtinut raspunsuri cu privire la aspecte relevante pentru problematica tratata de Cartea Verde de la 375 de persoane. În mod secundar, la dispozitia celor interesati a fost pus un forum de discutii, la care însa au raspuns doar 2 persoane.

Trebuie subliniat faptul ca nici una dintre componentele consultarii nu are pretentia de reprezentativitate statistica, ci doar ca s-a urmarit obtinerea de raspunsuri de la o varietate cât mai mare de persoane. În consecinta, datele cantitative prezentate în raport trebuie tratate mai degraba cu titlu informativ, ca indicând o directie, însa în nici un caz nu se pot trage concluzii cu privire la populatia României în general. Un accent deosebit s-a pus pe datele calitative obtinute din interviuri, focus-grupuri si din întrebarile deschise din chestionare. Au fost folosite mult citarile cu obiectivul de a crea un dialog între diferitele categorii de respondenti si între opinii.

În cadrul chestionarelor, respondentii au fost rugati sa acorde note de la 1 la 5 masurilor propuse pentru diferitele probleme subsumate problemei populatiei (unde 1 era nota cea mai proasta, iar 5 cea mai buna). În cazul chestionarului institutional, respondentii au apreciat fiecare masura sub trei aspecte: adecvare, urgenta si fezabilitate. Mediile obtinute de diferitele masuri trebuie tratate mai degraba în comparatie unele fata de altele si tinând cont de categoriile mai bine reprezentate printre cei care au participat la consultare (în general populatie cu studii superioare, de vârsta activa si cu o usoara suprareprezentare a sexului feminin). Din cele 60 de persoane care au raspuns la chestionarul institutional, 45% sunt barbati si 55% sunt femei, cu vârste cuprinse între 25 si 62 de ani, cu o medie de vârsta de 44 de ani. Dintre cei 375 de respondenti la chestionarul online, 39% sunt barbati si 61% sunt femei, cu vârste cuprinse între 15 si 65 de ani, cu o medie de vârsta de 33 de ani. 66% dintre respondentii chestionarului online au studii superioare.

Perceptia asupra problemei populatiei

Problema populatiei este considerata importanta atât de catre reprezentantii institutiilor implicate în consultare, cât si de catre persoanele care au raspuns la chestionarul online. În ambele grupuri de respondenti, majoritatea apreciaza ca aceasta problema este insuficient abordata în România. Respondentii online tind sa fie mai critici: 10,4% dintre acestia apreciaza ca problema populatiei este tratata suficient, spre deosebire de respondentii chestionarului institutional, care ofera acelasi raspuns în proportie de 20 %.

Perceptia asupra importantei problemelor cuprinse în Cartea Verde

Toate problemele mentionate în Cartea Verde au fost apreciate ca fiind importante si foarte importante. Problema pe care cei mai multi respondenti o plaseaza în categoria "foarte importanta" vizeaza impactul schimbarilor demografice asupra sistemului educational - cu 91,5 % dintre raspunsuri. La celalalt capat se situeaza problema migratiei care, perceputa ca un fenomen cu consecinte deopotriva negative si pozitive, concentreaza doar 54,2 % dintre raspunsuri la aceeasi categorie".

Îmbatrânirea demografica

Îmbatrânirea demografica este analizata prin prisma impactului asupra sistemului de asigurari sociale, dar si prin prisma dificultatilor specifice vârstei a treia: probleme materiale rezultate din nivelul scazut al pensiilor, lipsa medicamentelor, diminuarea considerabila a gradului de integrare sociala, lipsa de activitate.

Crearea conditiilor pentru asigurarile de pensii private este o masura privita cu optimism, deoarece rezolva problema pensiilor mici din sistemul public si poate conduce la o mai buna gestionare a banilor contribuabilului. Au fost exprimate rezerve în legatura cu capacitatea institutiilor statului de a schimba actualul sistem public de pensii, cu riscurile legate de corectitudinea gestionarii fondurilor si cu succesul acestora în oferirea unui trai decent persoanelor cu venituri mici si celor provenite din mediul rural.

Cresterea ratei de ocupare a populatiei (în special a populatiei de peste 45 ani si a celei feminine) este creditata cu note mici pentru fezabilitate, dar este privita ca necesara deoarece se poate asocia cu descurajarea pensionarilor anticipate. Politicile existente în domeniu sunt considerate inadecvate pentru specificul pietei din România. În conditiile deficitului de forta de munca, este nevoie de reconversia fortei de munca si nu de stimulente acordate angajatorilor. Se recomanda încurajarea sectorului serviciilor de menaj, prin relaxarea legislatiei si prin promovarea unui nivel mai redus al impozitelor si contributiilor sociale.

Încurajarea muncii în regim de lucru partial este considerata oportuna prin capacitatea de a implica în munca o serie de segmente considerate, în mod traditional, inactive. Solutia este potrivita pentru munca în rândul studentilor, al persoanelor vârstnice si al pensionarilor, al femeilor casnice, dar si al beneficiarilor programelor de asistenta sociala.

Marea majoritate a functionarilor publici implicati în consultare reclama necesitatea încurajarii muncii cu norma partiala în administratia publica, pentru a se reduce decalajul dintre asteptarile salariale si nivelul salariilor primite în acest sector.

• Cresterea vârstei de pensionare este solutia care înregistreaza cea mai redusa sustinere în rândul persoanelor investigate în cadrul consultarii publice. Au fost invocate ca argumente starea de sanatate a populatiei si precaritatea conditiilor de munca si de trai specifice României. Termenul 2014 propus pentru cresterea vârstei de pensionare este considerat nerealist de catre marea majoritate a respondentilor.

Migratia fortei de munca este vazuta ca o problema în principal fiindca cei care pleaca sunt tineri si pentru ca este consolidata imaginea conform careia cei care pleaca reprezinta o forta de munca mai valoroasa. Principalele puncte ce ar trebui retinute sunt urmatoarele:

Exista o perceptie generalizata asupra pietei fortei de munca, favorabila emigrarii: se considera ca nu sunt locuri de munca suficiente, motiv pentru care oamenii pleaca sa munceasca în strainatate, respectiv pentru care nu se întorc în tara.

Investitia în calificarea fortei de munca este considerata o directie de actiune buna, însa exista pericolul ca si aceasta forta de munca sa emigreze.

Propunerea unei strategii care sa încurajeze imigratia din tari compatibile cultural este o tema controversata. Parerile se concentreaza în trei directii: dorinta de a nu discrimina; opozitia fata de imigratia de orice fel, care ar constitui o concurenta suplimentara pe piata fortei de munca; sustinerea ideii de a importa forta de munca din tari cu o cultura asemanatoare, în special din Republica Moldova.

Participantii la consultare sustin ideea elaborarii unei strategii care sa aiba în vedere mentinerea în tara a fortei de munca si întoarcerea celor plecati, însa mai ales ultimul punct este privit cu scepticism.

Natalitatea scazuta este perceputa ca fiind o problema în special prin dezechilibrul pe care îl creeaza la nivelul piramidei vârstelor, dar si fiindca duce la scaderea populatiei. Reactiile cele mai importante în legatura cu aceasta problema pot fi rezumate astfel:

• Cresterea natalitatii este de dorit, însa nu oricum. Este important ca noii generatii sa îi fie asigurate conditii de viata si de dezvoltare adecvate.
• Drepturile banesti sunt un subiect controversat. Pe de o parte se considera ca este necesara sustinerea familiilor cu copii, pe de alta parte însa exista teama ca aceste ajutoare sa nu faca din nasterea de copii o sursa de venituri.
• Unul din motivele pentru care cuplurile fac mai putini copii este lipsa unei locuinte considerate adecvate.
• Serviciile de îngrijire a copilului trebuie dezvoltate, astfel încât parintii sa poata reveni la munca. În acest sens este necesara si o responsabilizare a angajatorilor.
• Este important ca nasterea unui copil sa nu însemne pierderea locului de munca sau întreruperea carierei. Serviciile de îngrijire a copilului sunt o solutie pentru ca mamele sa poata reveni mai repede la munca. Pe de alta parte, pentru ca parintii sa poata sa petreaca mai mult timp cu copiii lor, sunt recomandate moduri alternative de lucru acolo unde specificul muncii o permite: munca de acasa, cu program de lucru flexibil, cu program de lucru partial.
• Este nevoie de o mai buna educatie sexuala, facuta în special prin scoala.
• Este nevoie de o educatie pentru familie, prin scoala si prin campanii în mass-media.

Impactul schimbarilor demografice asupra sistemului educational

Calitatea actului educational este considerata principala problema a sistemului educational din România.

Restructurarea retelei scolare este vazuta ca necesara, mai ales în ce priveste calitatea generala a învatamântului. Respondentii au facut referire la modalitatea de predare, curricula utilizata, relatia dascal-elev. Împotriva acestei solutii se declara cei care au în vedere esecul pe care actiunile de acest tip l-au înregistrat în trecut.

Corelarea specializarilor din învatamânt cu nevoile identificate pe piata muncii este solutia cu cea mai mare sustinere din partea respondentilor, dar primeste evaluari mai putin bune la capitolul fezabilitate, ca urmare a dificultatilor care apar în identificarea nevoilor de pe piata muncii (este o piata dinamica si în plus, România nu are o strategie care sa încurajeze preocupari continue si stabile în domeniul ocuparii) si ca urmare a riscului ca absolventii sa emigreze pentru un loc de munca în afara tarii.

Dezvoltarea si sustinerea proiectelor destinate categoriilor defavorizate este considerata necesara, dar se apreciaza ca proiectele desfasurate în aceasta directie sunt o risipa de fonduri. În plus, se înregistreaza opinia conform careia asemenea proiecte ar trebui gândite astfel încât sa premieze performanta si nu sa compenseze dificultatile materiale cu care se confrunta familiile de provenienta ale copiilor.

Cresterea egalitatii de sanse este necesara mai ales între mediul urban si rural. Ruralul se caracterizeaza prin conditii precare în ceea ce priveste dotarea materiala a scolilor si calitatea personalului, în conditiile în care aproape jumatate din populatia tarii traieste în aceste zone. Prin urmare, focalizarea pe învatamântul rural este considerata prioritara.

Dezvoltarea scolilor de arte si meserii si a celor profesionale apare ca o alternativa eficienta la învatamântul teoretic, care nu reuseste, în momentul de fata, integrarea cu succes a absolventilor sai pe piata muncii. Utilitatea scolilor de arte si meserii deriva din capacitatea acestora de a forma profesionisti de nivel mediu si de a scadea presiunea pentru nivelul studiilor universitare;

Programele care vizeaza familia trebuie, pe de o parte, sa furnizeze sprijin material (oferirea de servicii, crearea unor centre de zi) si sa contribuie, pe de cealalta parte, la modificarea mentalitatilor potrivit carora scoala este lipsita de utilitate.

Impactul schimbarilor demografice asupra sistemului de sanatate a fost asociat cu costul ridicat al medicamentelor nesubventionate si cu dificultatea achizitionarii medicamentelor subventionate sau gratuite.

• Responsabilizarea autoritatilor publice locale privind nevoile medico-sociale ale populatiei vârstnice si prevenirea institutionalizarii este vazuta ca necesara de catre cei care apreciaza ca problemele socio-medicale ale vârstnicilor trebuie abordate cât mai aproape de habitatul acestora. Exista si opinia conform careia dezvoltarea serviciilor la domiciliu nu trebuie sa impieteze asupra dezvoltarii serviciilor oferite în mediul institutionalizat. În acelasi timp se înregistreaza o reticenta crescuta fata de delegarea acestei responsabilitati la nivelul autoritatilor publice locale. În primul rând, precaritatea resurselor existente la nivel local se asociaza cu riscul unei finantari insuficiente a serviciilor pentru vârstnici. În al doilea rând, o organizare locala a acestora ar putea duce la diminuarea controlului venit din partea institutiilor care sunt în masura sa stabileasca standarde unice în domeniu.

Dezvoltarea si extinderea la nivel national a serviciilor adecvate nevoilor specifice ale populatiei vârstnice - Persoanele investigate considera necesara dezvoltarea serviciilor pentru vârstnici atât la domiciliul acestora, cât si în cadrul centrelor specializate. Importanta pe care o acorda dezvoltarii serviciilor la domiciliu deriva din costurile mai scazute pe care acestea le presupun. Nevoia de servicii la domiciliu se resimte într-o masura mai mare în mediul rural, ca urmare a atitudinii de respingere pe care vârstnicii o manifesta fata de ideea schimbarii habitatului. În plus fata de serviciile de îngrijire, este nevoie de crearea unor servicii care sa adreseze nevoia de integrare sociala, mult diminuata în aceasta etapa a vietii.

Cresterea accesului populatiei vârstnice din mediul rural la servicii medicale diversificate - Pentru diminuarea deficitului de personal din unitatile medicale rurale, respondentii propun programe de sustinere materiala a absolventilor interesati sa lucreze si sa locuiasca în aceste zone.

Dezvoltarea de politici publice si de programe de geriatrie si gerontologie - Programele de geriatrie si gerontologie sunt considerate importante, dar eficienta lor este legata de adoptarea timpurie a unui stil de viata sanatos. Este nevoie, în acelasi timp, de înfiintarea mai multor institute/centre specializate în acest domeniu.

Cresterea ponderii cheltuielilor publice pentru sanatatea vârstei a treia - Solutia înregistreaza o sustinere (mai) scazuta în rândul respondentilor. Argumentele formulate împotriva acestei masuri se grupeaza în doua mari categorii: sunt invocate aspecte ce tin de starea precara a economiei, dar si elemente legate de necesitatea unei utilizari mai eficiente a banilor alocati pentru acest domeniu.

Starea de sanatate a populatiei este vazuta ca o problema pentru a carei ameliorare au fost facute urmatoarele propuneri:

• Promovarea unui stil de viata sanatos (care ar include promovarea unei alimentatii sanatoase, combaterea sedentarismului si a stresului si combaterea consumului de alcool si tutun) este o solutie dezirabila, însa toate acestea tin foarte mult de alegerea individuala, ceea ce face ca succesul unor asemenea masuri sa fie discutabil.
• Pentru combaterea stresului, este important sa se respecte un program de lucru normal, precum si perioadele de concediu.
• Trebuie dezvoltata medicina preventiva, dar si cea care trateaza bolile ce constituie cele mai frecvente cauze ale mortalitatii (bolile cardiovasculare si tumorile)
• Este nevoie de o mai mare grija pentru mediu.

Strategia pentru populatie

Având în vedere importanta problemelor prezentate în Cartea Verde, este oportuna o strategie în domeniu. Principalele concluzii ale consultarii în legatura cu aceasta problema sunt:

• La elaborarea strategiei ar trebui sa participe reprezentanti ai tuturor domeniilor vizate, în principal institutii guvernamentale de la nivel central
• Implementarea strategiei ar trebui sa fie adaptata la nevoile locale specifice cu ajutorul institutiilor locale.
• Este nevoie de îmbunatatirea capacitatii administrative.
• Implicarea societatii civile si a mediului privat este necesara în toate etapele, de la elaborarea strategiei si pâna la monitorizarea implementarii ei.
• Sprijinul international este necesar, în special prin consultanta si schimb de experienta, dar si financiar.
• Este important ca strategia sa nu devina "document de sertar", ci sa îi fie asociat un plan de actiune clar, care sa fie pus în practica
• Exista riscul nepasarii populatiei fata de strategie.