Consiliul local

Consiliul local

Organizarea si functionarea consiliilor locale a fost reglementata prin Legea administratiei publice locale din 2001, cu modificarile ulterioare, īntr-un capitol special din lege - capitolul II.

Limitele aplicarii īn spatiu ale hotarārilor normative ale consiliilor locale coincid cu limitele administrative ale comunei, orasului, municipiului care le-a adoptat. Oricine se afla pe teritoriul localitatii respective, chiar daca nu locuieste īn limitele lui si chiar daca este numai īn trecere, are obligatia de a respecta hotarārile normative ale consiliilor locale.

Īn al doilea rānd, hotarārile consiliilor locale trebuie sa fie emise īn forma si cu procedura prevazute de lege.

Atāt Legea nr. 215/2001, cu modificarile ulterioare, cāt si regulamentele de organizare si functionare ale consiliilor locale, cuprind reguli detaliate privind legalitatea functionarii acestora si adoptarii actelor juridice administrative normative.

Īn cadrul acestei conditii, legea formuleaza mai multe cerinte obligatorii de īndeplinit pentru valabilitatea hotarārii.

a) Convocarea Consiliului local sa se faca cu respectarea dispozitiilor legale.

Consiliul local poate lua hotarāri valabile numai īn sedinte ordinare, care sunt lunare, la convocarea primarului, si īn sedinte extraordinare, care au loc ori de cāte ori este necesar, la cererea primarului sau a cel putin o treime din numarul membrilor consiliului (art. 140 din Legea nr. 215/2001).

Convocarea consiliului local se face cu cel putin 5 zile īnaintea sedintelor ordinare, sau cu cel putin trei zile īnaintea sedintelor extraordinare. Stabilirea altor termene este ilegala. Īn caz de forta majora si de maxima urgenta, pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei sau a orasului, convocarea consiliului local se poate face de īndata.

Convocarea se face īn scris (se consemneaza īn procesul verbal al sedintei īn cazul īn care se cere de consilieri) si va cuprinde propunerile pentru ordinea de zi, data, ora si locul desfasurarii. Se comunica si personal la domiciliul fiecarui consilier (mai ales cānd sedinta este convocata de primar). Se anexeaza la actul de convocare si materialele de sedinta (informari, proiecte de hotarāri, etc). Convocarea se aduce la cunostinta si prin publicarea īn presa sau prin orice alte mijloace.

Ordinea de zi - īn care se cuprind si proiectele de hotarāri - se aduce si la cunostinta locuitorilor comunei, orasului sau municipiului, prin presa locala ori prin alt mijloc de publicitate. Īn unitatile administrativ-teritoriale īn care o minoritate are o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, ordinea de zi se aduce la cunostinta cetatenilor si īn limba acesteia, la cerere.

b) Organizarea si desfasurarea sedintei sa se faca īn forma si cu procedura prevazuta de lege.

sedintele consiliului local sunt legal constituite daca este prezenta majoritatea consilierilor īn functie. O sanctiune cu totul noua este cuprinsa īn textul legii. Astfel, daca consiliul nu se īntruneste timp de trei luni consecutiv sau nu a adoptat īn trei sedinte ordinare consecutive nici o hotarāre sau, īn situatia īn care numarul consilierilor se reduce sub jumatate plus unul si nu se poate completa prin supleanti, acesta se dizolva de drept, urmānd a se proceda īn consecinta la noi alegeri (art. 58 din Legea nr. 215/2001).

sedintele consiliului local sunt publice, cu exceptia cazurilor īn care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea sa se desfasoare cu usile īnchise. Īn consiliile locale īn care consilierii unei minoritati reprezinta cel putin o treime din numarul consilierilor la sedintele de consiliu, la cerere, se poate folosi si limba minoritatii respective. Īn aceste cazuri, primaria va asigura prezenta unui traducator atestat. Documentele sedintelor de consiliu se īntocmesc īn limba romāna.

Dezbaterile din sedintele consiliului se consemneaza īntr-un proces-verbal, semnat de presedintele de sedinta (consilier), si de secretar. Procesul verbal si documentele care au fost dezbatute īn sedinta se depun īntr-un dosar special al sedintei respective, care va fi numerotat, semnat si sigilat de presedintele de sedinta, de secretar, dupa aprobarea procesului verbal.

La īnceputul fiecarei sedinte, secretarul prezinta procesul verbal al sedintei anterioare, continutul sau putānd fi contestat de catre consilieri, care au dreptul sa ceara mentionarea exacta a opiniilor exprimate. Dupa aprobarea procesului verbal, secretarul propune alegerea de catre consilieri a presedintelui de sedinta.

Ordinea de zi propusa pentru sedinta se aproba de consiliu la propunerea celui care a cerut īntrunirea consiliului. Modificarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente si numai cu votul majoritatii consilierilor prezenti.

Valabilitatea hotarārilor normative ale consiliului local este conditionata de respectarea īn totalitate a cerintelor legii privind convocarea, organizarea si desfasurarea sedintelor. Ca autoritate administrativa deliberativa, consiliul local poate adopta hotarāri numai īn sedinte, care se desfasoara īn forma si cu respectarea legii. Cum hotarārile sunt singurele acte administrative ce pot fi emise de consiliul local, acestea pot fi adoptate numai īn sedinte, convocate si desfasurate potrivit conditiilor aratate mai sus. Orice act adoptat īn afara acestui cadru, chiar purtānd semnatura tuturor consilierilor sau aprobat de acestia īn cadrul unei adunari generale, nu are valoarea unui act juridic al consiliului local si nu poate produce efecte juridice.

c) Adoptarea hotarārilor sa se faca cu votul majoritatii consilierilor prezenti, īn afara de cele pentru care legea sau regulamentele consiliului cer o alta majoritate.

Pentru a se adopta hotarāri valabile, este necesar ca la fiecare sedinta sa fie īntrunit quorumul cerut de lege. Īn acest sens, art. 41 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 dispune ca sedintele consiliului local sunt legal constituite daca sunt prezenti majoritatea consilierilor īn functie (deci jumatate plus unul dintre consilieri). De aici rezulta ca nu se poate stabili un alt cvorum pentru a declara sedinta ca fiind legala.

Cu toate acestea, īn art. 46 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 se arata ca: "īn exercitarea atributiilor ce-i revin, consiliul local adopta hotarāri cu votul majoritatii membrilor prezenti, īn afara de cazurile īn care legea, sau regulamentul de functionare a consiliului cere o alta majoritate" .

[11], care excepteaza de la regula votului majoritatii membrilor prezenti anumite hotarāri (de exemplu, cele privind administrarea domeniului public si privat al comunei sau al orasului, urbanistica localitatilor, etc.); c. cea de-a treia exceptie ar reprezenta-o dispozitiile cuprinse īn regulamentul consiliilor locale, prin care s-ar stabili o alta majoritate de voturi, dar numai pentru domenii care sunt de competenta acestora si chiar cu un caracter prioritar fata de dispozitii similare cuprinse īn Legea nr. 215/2001.

O data ce consiliile locale pot sa-si desfasoare sedintele īn mod legal doar īn prezenta majoritatii consilierilor īn functie (art. 41 din Legea nr. 215/2001), īnseamna ca hotarārile vor putea fi adoptate cu votul majoritatii membrilor prezenti (art. 46 din Legea nr. 215/2001), realizāndu-se astfel "majoritatea simpla" īn cadrul cvorumului stabilit prin lege. Alte hotarāri vor putea fi adoptate, fie prin votul "majoritatii absolute", fie prin votul "majoritatii calificate" (art. 46 alin. 2 si 3 din Legea nr. 215/2001). Īn sensul art. 46 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 conditiile acestei majoritati pot fi modificate īn cazurile īn care legea (īn text nu se precizeaza daca legea prezenta, organica sau ordinara) sau regulamentul de functionare a consiliului vor cere o alta majoritate.

Asa cum am mai aratat, pentru unele hotarāri, legea cere o majoritate simpla, pentru altele o majoritate absoluta sau o majoritate calificata. Astfel, hotarārile privind administrarea domeniului public si privat al comunei sau al orasului, organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor, amenajarea teritoriului si asocierea cu alte consilii, institutii publice sau comercianti din tara sau strainatate se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul consilierilor īn functie. Hotarārile privind bugetul local, precum si cele prin care se stabilesc impozite si taxe locale, se adopta cu votul majoritatii consilierilor īn functie. Daca bugetul nu poate fi adoptat, dupa doua lecturi consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult sapte zile, activitatea se va desfasura pe baza bugetului anului precedent, pāna la adoptarea noului buget.

Īn caz de paritate de voturi, hotarārea nu se adopta si se reiau dezbaterile īn sedinta urmatoare. Consiliul local poate stabili ca unele hotarāri sa fie luate prin vot secret (hotarārile individuale cu privire la persoane vor fi adoptate īntotdeauna prin vot secret).

La deliberare si la adoptarea hotarārilor normative nu poate lua parte consilierul care, fie personal, fie prin sot, sotie, afin sau rude pāna la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial īn problema supusa dezbaterii consiliului. Hotarārile luate de consiliul local cu īncalcarea acestor dispozitii sunt nule de drept, īn conditiile legii. Nulitatea se constata de catre instanta judecatoreasca de contencios administrativ

d) Conditii premergatoare adoptarii hotarārii.

Proiectele de hotarāri pot fi propuse de catre consilieri sau de catre primar. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu spijinul secretarului. Proiectele de hotarāre īnscrise pe ordinea de zi a sedintei consiliului local sunt īnsotite de raportul de specialitate al compartimentului de resort din primarie, precum si de avizul comisiei de specialitate a consiliului din domeniul lor de activitate. Interventia compartimentului de resort din primarie, īn sensul īntocmirii unui raport de specialitate, are un caracter consultativ si nu conform. Proiectele de hotarāri ale consiliului local se avizeaza de secretarul primariei, care astfel īsi asuma raspunderea pentru legalitatea acestora.

Hotarārile normative locale sunt elaborate īn conditii procedurale asemanatoare cu cele ale organelor centrale ale administratiei. Ele sunt prezentate īn forma de proiect, īnsotite de o expunere de motive din partea initiatorului. Aceasta expunere de motive nu trebuie confundata cu raportul de specialitate al compartimentului de resort din primarie si nici cu avizul comisiei de specialitate din cadrul Consiliului local.

Hotarārile normative apar īn final ca opera a unor organe colective (organe plurale), care nu īsi pot delega aceasta putere. Hotarārile normative devin executorii numai dupa ce au fost aduse la cunostinta publica sau persoanelor interesate sau la o data ulterioara, prevazuta īn cuprinsul lor.

Hotarārile normative ale consiliilor locale pot dezvolta norme stabilite de acte juridice superioare, dar si sa instituie norme primare cu conditia de a se proceda īn limitele legii si īn conformitate cu aceasta. Īn mare parte, hotarārile normative locale, adoptate contin norme juridice autonome (mai pot sa contina si norme juridice de aplicare), īn sensul ca ele nu se regasesc cuprinse īn legi, ci sunt expresia problematicii, diversitatii si intereselor locale. Īnsa, aceasta nu īnseamna ca organele alese ale comunelor, oraselor si judetelor vor putea emite acte normative prin care sa modifice, sa abroge sau sa suspende legile īn vigoare, ci, din contra, sunt obligate sa se conformeze principiilor si cadrului stabilit de acestea . Iata, īn ce cadru se poate spune ca, īn activitatea lor, consiliile locale sunt autonome.

Daca se ia īn considerare specificul raporturilor sociale reglementate prin hotarārile normative, pot fi deosebite doua categorii de asemenea acte:

- hotarāri normative externe, care cuprind reguli referitoare la   organizarea si functionarea altor organe sau organizatii, precum si la activitatea cetatenilor de pe raza teritoriala de competenta a consiliilor locale (de exemplu, hotarārile pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor);

- hotarāri normative interne, ce cuprind reguli al caror obiect consta īn organizarea si functionarea consiliilor locale ce le emit si a aparatului lor (regulamentele de organizare si functionare, statutele).[25]

Pe larg īn Tudor Draganu, op.cit., pag. 335 si urm.