Consiliul local

Consiliul local

Organizarea si functionarea consiliilor locale a fost reglementata prin Legea administratiei publice locale din 2001, cu modificarile ulterioare, într-un capitol special din lege - capitolul II.

Limitele aplicarii în spatiu ale hotarârilor normative ale consiliilor locale coincid cu limitele administrative ale comunei, orasului, municipiului care le-a adoptat. Oricine se afla pe teritoriul localitatii respective, chiar daca nu locuieste în limitele lui si chiar daca este numai în trecere, are obligatia de a respecta hotarârile normative ale consiliilor locale.

În al doilea rând, hotarârile consiliilor locale trebuie sa fie emise în forma si cu procedura prevazute de lege.

Atât Legea nr. 215/2001, cu modificarile ulterioare, cât si regulamentele de organizare si functionare ale consiliilor locale, cuprind reguli detaliate privind legalitatea functionarii acestora si adoptarii actelor juridice administrative normative.

În cadrul acestei conditii, legea formuleaza mai multe cerinte obligatorii de îndeplinit pentru valabilitatea hotarârii.

a) Convocarea Consiliului local sa se faca cu respectarea dispozitiilor legale.

Consiliul local poate lua hotarâri valabile numai în sedinte ordinare, care sunt lunare, la convocarea primarului, si în sedinte extraordinare, care au loc ori de câte ori este necesar, la cererea primarului sau a cel putin o treime din numarul membrilor consiliului (art. 140 din Legea nr. 215/2001).

Convocarea consiliului local se face cu cel putin 5 zile înaintea sedintelor ordinare, sau cu cel putin trei zile înaintea sedintelor extraordinare. Stabilirea altor termene este ilegala. În caz de forta majora si de maxima urgenta, pentru rezolvarea intereselor locuitorilor comunei sau a orasului, convocarea consiliului local se poate face de îndata.

Convocarea se face în scris (se consemneaza în procesul verbal al sedintei în cazul în care se cere de consilieri) si va cuprinde propunerile pentru ordinea de zi, data, ora si locul desfasurarii. Se comunica si personal la domiciliul fiecarui consilier (mai ales când sedinta este convocata de primar). Se anexeaza la actul de convocare si materialele de sedinta (informari, proiecte de hotarâri, etc). Convocarea se aduce la cunostinta si prin publicarea în presa sau prin orice alte mijloace.

Ordinea de zi - în care se cuprind si proiectele de hotarâri - se aduce si la cunostinta locuitorilor comunei, orasului sau municipiului, prin presa locala ori prin alt mijloc de publicitate. În unitatile administrativ-teritoriale în care o minoritate are o pondere de peste 20% din numarul locuitorilor, ordinea de zi se aduce la cunostinta cetatenilor si în limba acesteia, la cerere.

b) Organizarea si desfasurarea sedintei sa se faca în forma si cu procedura prevazuta de lege.

sedintele consiliului local sunt legal constituite daca este prezenta majoritatea consilierilor în functie. O sanctiune cu totul noua este cuprinsa în textul legii. Astfel, daca consiliul nu se întruneste timp de trei luni consecutiv sau nu a adoptat în trei sedinte ordinare consecutive nici o hotarâre sau, în situatia în care numarul consilierilor se reduce sub jumatate plus unul si nu se poate completa prin supleanti, acesta se dizolva de drept, urmând a se proceda în consecinta la noi alegeri (art. 58 din Legea nr. 215/2001).

sedintele consiliului local sunt publice, cu exceptia cazurilor în care consilierii decid, cu majoritate de voturi, ca acestea sa se desfasoare cu usile închise. În consiliile locale în care consilierii unei minoritati reprezinta cel putin o treime din numarul consilierilor la sedintele de consiliu, la cerere, se poate folosi si limba minoritatii respective. În aceste cazuri, primaria va asigura prezenta unui traducator atestat. Documentele sedintelor de consiliu se întocmesc în limba româna.

Dezbaterile din sedintele consiliului se consemneaza într-un proces-verbal, semnat de presedintele de sedinta (consilier), si de secretar. Procesul verbal si documentele care au fost dezbatute în sedinta se depun într-un dosar special al sedintei respective, care va fi numerotat, semnat si sigilat de presedintele de sedinta, de secretar, dupa aprobarea procesului verbal.

La începutul fiecarei sedinte, secretarul prezinta procesul verbal al sedintei anterioare, continutul sau putând fi contestat de catre consilieri, care au dreptul sa ceara mentionarea exacta a opiniilor exprimate. Dupa aprobarea procesului verbal, secretarul propune alegerea de catre consilieri a presedintelui de sedinta.

Ordinea de zi propusa pentru sedinta se aproba de consiliu la propunerea celui care a cerut întrunirea consiliului. Modificarea ordinii de zi se poate face numai pentru probleme urgente si numai cu votul majoritatii consilierilor prezenti.

Valabilitatea hotarârilor normative ale consiliului local este conditionata de respectarea în totalitate a cerintelor legii privind convocarea, organizarea si desfasurarea sedintelor. Ca autoritate administrativa deliberativa, consiliul local poate adopta hotarâri numai în sedinte, care se desfasoara în forma si cu respectarea legii. Cum hotarârile sunt singurele acte administrative ce pot fi emise de consiliul local, acestea pot fi adoptate numai în sedinte, convocate si desfasurate potrivit conditiilor aratate mai sus. Orice act adoptat în afara acestui cadru, chiar purtând semnatura tuturor consilierilor sau aprobat de acestia în cadrul unei adunari generale, nu are valoarea unui act juridic al consiliului local si nu poate produce efecte juridice.

c) Adoptarea hotarârilor sa se faca cu votul majoritatii consilierilor prezenti, în afara de cele pentru care legea sau regulamentele consiliului cer o alta majoritate.

Pentru a se adopta hotarâri valabile, este necesar ca la fiecare sedinta sa fie întrunit quorumul cerut de lege. În acest sens, art. 41 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 dispune ca sedintele consiliului local sunt legal constituite daca sunt prezenti majoritatea consilierilor în functie (deci jumatate plus unul dintre consilieri). De aici rezulta ca nu se poate stabili un alt cvorum pentru a declara sedinta ca fiind legala.

Cu toate acestea, în art. 46 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 se arata ca: "în exercitarea atributiilor ce-i revin, consiliul local adopta hotarâri cu votul majoritatii membrilor prezenti, în afara de cazurile în care legea, sau regulamentul de functionare a consiliului cere o alta majoritate" .

[11], care excepteaza de la regula votului majoritatii membrilor prezenti anumite hotarâri (de exemplu, cele privind administrarea domeniului public si privat al comunei sau al orasului, urbanistica localitatilor, etc.); c. cea de-a treia exceptie ar reprezenta-o dispozitiile cuprinse în regulamentul consiliilor locale, prin care s-ar stabili o alta majoritate de voturi, dar numai pentru domenii care sunt de competenta acestora si chiar cu un caracter prioritar fata de dispozitii similare cuprinse în Legea nr. 215/2001.

O data ce consiliile locale pot sa-si desfasoare sedintele în mod legal doar în prezenta majoritatii consilierilor în functie (art. 41 din Legea nr. 215/2001), înseamna ca hotarârile vor putea fi adoptate cu votul majoritatii membrilor prezenti (art. 46 din Legea nr. 215/2001), realizându-se astfel "majoritatea simpla" în cadrul cvorumului stabilit prin lege. Alte hotarâri vor putea fi adoptate, fie prin votul "majoritatii absolute", fie prin votul "majoritatii calificate" (art. 46 alin. 2 si 3 din Legea nr. 215/2001). În sensul art. 46 alin. 1 din Legea nr. 215/2001 conditiile acestei majoritati pot fi modificate în cazurile în care legea (în text nu se precizeaza daca legea prezenta, organica sau ordinara) sau regulamentul de functionare a consiliului vor cere o alta majoritate.

Asa cum am mai aratat, pentru unele hotarâri, legea cere o majoritate simpla, pentru altele o majoritate absoluta sau o majoritate calificata. Astfel, hotarârile privind administrarea domeniului public si privat al comunei sau al orasului, organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor, amenajarea teritoriului si asocierea cu alte consilii, institutii publice sau comercianti din tara sau strainatate se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul consilierilor în functie. Hotarârile privind bugetul local, precum si cele prin care se stabilesc impozite si taxe locale, se adopta cu votul majoritatii consilierilor în functie. Daca bugetul nu poate fi adoptat, dupa doua lecturi consecutive, care vor avea loc la un interval de cel mult sapte zile, activitatea se va desfasura pe baza bugetului anului precedent, pâna la adoptarea noului buget.

În caz de paritate de voturi, hotarârea nu se adopta si se reiau dezbaterile în sedinta urmatoare. Consiliul local poate stabili ca unele hotarâri sa fie luate prin vot secret (hotarârile individuale cu privire la persoane vor fi adoptate întotdeauna prin vot secret).

La deliberare si la adoptarea hotarârilor normative nu poate lua parte consilierul care, fie personal, fie prin sot, sotie, afin sau rude pâna la gradul al patrulea inclusiv, are un interes patrimonial în problema supusa dezbaterii consiliului. Hotarârile luate de consiliul local cu încalcarea acestor dispozitii sunt nule de drept, în conditiile legii. Nulitatea se constata de catre instanta judecatoreasca de contencios administrativ

d) Conditii premergatoare adoptarii hotarârii.

Proiectele de hotarâri pot fi propuse de catre consilieri sau de catre primar. Redactarea proiectelor se face de cei care le propun, cu spijinul secretarului. Proiectele de hotarâre înscrise pe ordinea de zi a sedintei consiliului local sunt însotite de raportul de specialitate al compartimentului de resort din primarie, precum si de avizul comisiei de specialitate a consiliului din domeniul lor de activitate. Interventia compartimentului de resort din primarie, în sensul întocmirii unui raport de specialitate, are un caracter consultativ si nu conform. Proiectele de hotarâri ale consiliului local se avizeaza de secretarul primariei, care astfel îsi asuma raspunderea pentru legalitatea acestora.

Hotarârile normative locale sunt elaborate în conditii procedurale asemanatoare cu cele ale organelor centrale ale administratiei. Ele sunt prezentate în forma de proiect, însotite de o expunere de motive din partea initiatorului. Aceasta expunere de motive nu trebuie confundata cu raportul de specialitate al compartimentului de resort din primarie si nici cu avizul comisiei de specialitate din cadrul Consiliului local.

Hotarârile normative apar în final ca opera a unor organe colective (organe plurale), care nu îsi pot delega aceasta putere. Hotarârile normative devin executorii numai dupa ce au fost aduse la cunostinta publica sau persoanelor interesate sau la o data ulterioara, prevazuta în cuprinsul lor.

Hotarârile normative ale consiliilor locale pot dezvolta norme stabilite de acte juridice superioare, dar si sa instituie norme primare cu conditia de a se proceda în limitele legii si în conformitate cu aceasta. În mare parte, hotarârile normative locale, adoptate contin norme juridice autonome (mai pot sa contina si norme juridice de aplicare), în sensul ca ele nu se regasesc cuprinse în legi, ci sunt expresia problematicii, diversitatii si intereselor locale. Însa, aceasta nu înseamna ca organele alese ale comunelor, oraselor si judetelor vor putea emite acte normative prin care sa modifice, sa abroge sau sa suspende legile în vigoare, ci, din contra, sunt obligate sa se conformeze principiilor si cadrului stabilit de acestea . Iata, în ce cadru se poate spune ca, în activitatea lor, consiliile locale sunt autonome.

Daca se ia în considerare specificul raporturilor sociale reglementate prin hotarârile normative, pot fi deosebite doua categorii de asemenea acte:

- hotarâri normative externe, care cuprind reguli referitoare la   organizarea si functionarea altor organe sau organizatii, precum si la activitatea cetatenilor de pe raza teritoriala de competenta a consiliilor locale (de exemplu, hotarârile pentru stabilirea si sanctionarea contraventiilor);

- hotarâri normative interne, ce cuprind reguli al caror obiect consta în organizarea si functionarea consiliilor locale ce le emit si a aparatului lor (regulamentele de organizare si functionare, statutele).[25]

Pe larg în Tudor Draganu, op.cit., pag. 335 si urm.