Curs 5
Contenciosul administrativ
Procedura de judecata in fata instantelor de contencios administrativ:
Marea problema care apare atunci cand se pune in discutie judecarea unui litigiu de contencios administrativ o reprezinta lipsa unui cod administrativ si a unui cod de procedura administrativa.
In aceste conditii atunci cand se judeca un litigiu de contencios administrativ se apeleaza la dispozitiile legii 554/2004 si la dispozitiile comune dupa care se judeca un litigiu obisnuit .
Norme procedurale aplicabile :
In materia contenciosului administrativ se aplica 2 categorii de norme de procedura :
1.Norme procedurale proprii reglementate de legea 554/2004
2.Norme procedurale comune specifice procedurii civile reglementate de codul de procedura civila
Partile in litigiul de contencios administrativ :
Ca in orice litigiu si in cel de contencios administrativ intalnim 2 parti:
1.reclamantul
2.paratul
Reclamant poate fi :
a)orice persoana fizica/juridica care se considera vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim de catre o autoritate publica printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea in termenul legal a unei cereri . Cat priveste actul administ 24524f523y rativ acesta poate fi
-normativ
-individual
-contract administrativ
b)orice persoana fizica/juridica vatamata intr-un drept al sau ori interes legitim printr-un act administrativ cu caracter individual adresat altui subiect de drept .
c)avocatul poporului poate deveni reclamant in urma controlului realizat in baza unei sesizari facute de o persoana fizica daca apreciaza ca ilegalitatea actului sau excesul de putere nu pot fi inlaturate decat prin justitie . In acest caz avocatul poporului se adreseaza instantei de la domiciliul petentului , petent care dobandeste de drept calitatea de reclamant urmand a fi citat in aceasta calitate .
d)ministerul public
e)autoritatea publica emitenta poate cere ea insasi unei instante de contencios administrativ sa constate nulitatea unui act administrativ in situatia in care actul nu mai poate fi revocat intrucat a intrat in circuitul civil si a produs efecte juridice .
f)prefectul in baza dreptului sau de tutela administrativa poate ataca in contencios administrativ actele emisede autoritatile administratiei publice locale daca le considera nelegale .
g)agentia nationala a functionarilor publici poate ataca in fata instantei de contencios administrativ actele emise de autoritati centrale si locale prin care se incalca legislatia privind functia publica .
h)orice persoana de drept public
In ceea ce-l priveste pe parat acesta poate fi orice autoritate publica fie ca functioneaza la nivel central sau la nivel local . Legea 554/2004 prevede posibilitatea formularii actiunii in contencios administrativ si personal impotriva persoanei fizice care a elaborat sau incheiat actul ori impotriva persoanei fizice care se face vinovata de refuzul de a rezolva o cerere insa numai daca reclamantul solicita despagubiri .
In cazul in care actiunea se admite persoana respectiva va putea fi obligata la plata despagubirilor in solidar cu autoritatea publica .
Functionarul public vinovat poate chema in garantie pe superiorul sau ierarhic de la care a primit ordin scris sa elaboreze sau sa nu elaboreze actul .
Procedura prealabila :
Inainte de a se adresa instantei de contecios administrativ persoana care se considera vatamata trebuie sa solicite autoritatii publice emitente in termen de 30 de zile de la data comunicarii actului revocarea acestuia in tot sau in parte .
Aceasta forma de procedura administrativa se numeste recurs administrativ sau recurs gratios fiind obligatorie . Legea arata ca plangerea se poate adresa in egala masura autoritatii ierarhic superioare daca aceasta exista .
Aceasta forma de procedura prealabila se numeste recurs administrativ ierarhic .
Procedura administrativa prealabila reprezinta regula de la care exista 4 exceptii :
1.In cazul actiunilor introduse de prefect , avocatul poporului , ministerul public , agentia nationala a functionarilor publici , procedura administrativa prealabila nu este obligatorie .
2.In cazul cererilor introduse de cei vatamati prin ordonante ale Guvernului procedura prealabila nu este obligatorie.
3.In cazul actiunilor care au ca obiect contracte administrative plangerea prealabila are semnificatia concilierii prevazute de art.7201 din codul de procedura civila pentru litigiile comerciale .
4.Plangerea prealabila va fi introdusa si de catre persoana vatamata printr-un act administrativ cu caracter individual adresat altui subiect de drept din momentul in care a luat cunostiinta pe orice cale de existenta actului in maximum 6 luni de la emitere .
Legea prevede ca plangerea prealabila se poate introduce si peste termenul de 30 de zile pentru motive temeinice dar nu mai tarziu de 6 luni de la data emiterii actului .
Termenul de 30 de zile impus pentru parcurgerea procedurii prealabile nu are o natura juridica clara . Doctrina de drept administrativ l-a calificat ca fiind un termen de recomandare nu insa fara consecinte juridice deoarece depasirea lui fara a fi temeinic motivata va atrage respingerea plangerii prealabile pentru tardivitate .
In ceea ce priveste termenul de 6 luni acesta este unul de prescriptie .
Trebuie retinut ca la randul ei autoritatea emitenta trebuie sa raspunda plangerii prealabile in alte 30 de zile de la data inregistrarii cererii .
Acte care formeaza un dosar inaintat instantei de contencios administrativ:
1.Cererea de chemare in judecata
2.Actul administrativ atacat
-In cazul in care se ataca tacerea autoritatii la dosar se vor depune copi de pe actele depuse la autoritatea publica cu numarul de intrare primit pentru a se dovedi ca s-au respectat termenele .
-Se depun acte din care rezulta indeplinirea procedurii administrative prealabile
-Se depun orice alte acte eficiente pentru solutionarea cauzei
3.Dovada achitarii taxei de timbru
Procedura de judecata in fata instantei de fond :
1.Obiectul actiunii judiciare
Persoana vatamata poate sesiza instanta competenta pentru a solicita anularea in tot sau in parte a actului administrativ si repararea pagubei cauzate si eventual daune morale.
Instanta de contencios administrativ este competenta sa solutioneze litigiile care apar in fazele premergatoare incheierii unui contract administrativ precum si orice litigiu legat de aplicarea si executarea contractului administrativ deoarece in cazul acestor contracte principiul libertatii contractuale este subordonat principiului prioritatii interesului public .
Deasemenea persoana vatamata intr-un drept al sau ori intr-un interes legitim printr-o ordonanta de Guvern va putea introduce actiune la instanta de contencios administrativ insotita de o exceptie de neconstitutionalitate .
In acest caz instanta sesizata dupa un control propriu asupra motivelor de neconstitutionalitate invocate va sesiza Curtea Constitutionala si va suspenda solutionarea cauzei pe fond .
Dupa pronuntarea Curtii Constitutionale , instanta va repune cauza pe rol si va da termen cu citarea partilor numai daca ordonanta a fost declarata neconstitutionala , in caz contrar va respinge actiunea ca inadminisibila pe fond .
Nu pot fi atacate in contencios administrativ urmatoarele categorii de acte :
-actele administrative ale autoritatilor publice care privesc raporturile acestora cu Parlamentul
-actele de comandament cu caracter militar
-actele pentru modificarea sau desfintarea carora se prevede prin lege speciala o alta procedura judiciara
Deasemenea actele pentru aplicarea regimului starii de razboi , al starii de urgenta si al celei de asediu , precum si actele care privesc apararea si securitatea nationala ori cele emise pentru restabilirea ordinii publice pot fi atacate numai pentru exces de putere .
2.Instante competente sa judece un litigiu de contencios administrativ:
-Intante competente din punct de vedere teritorial :
In materia contenciosului administrativ legea nr.554/2004 arata ca reclamantul se poate adresa instantei de la domiciliul sau ori celei de la sediul paratului .
Trebuie remarcat ca avem in contencios administrativ o competenta alternativa , reclamantul putand sa aleaga fie instanta de la domiciliul sau fie pe cea de la sediul autoritatii paratului .
Regula este derogatorie de la procedura civila obisnuita unde competenta sa judece este instanta de la domiciliul paratului . Insa in momentul in care reclamantul a ales o instanta el este obligat sa continue toate fazele procesuale la instanta respectiva neputandu-se razgandi pe parcursul procesului si merge la cealalta instanta la care avea drept .
-Competenta materiala :
Pentru stabilirea competentei materiale functioneaza 2 criterii :
1.Criteriul nivelului la care se afala situata autoritatea care a emis actul
2.Criteriul valoric pentru litigiile fiscale
Dupa aceste criterii tribunalele administrativ-fiscale judeca in prima instanta actiunile avand ca obiect acte administrative emise sau incheiate de autoritati publice , locale si judetene precum si pe cele care privesc taxe si impozite, contributii datorii vamale si accesorii ale acestora de pana la 500.000 ron.
S tine de contencios administrativ ale curtilor de apel , judeca in prima instanta actele administrative emise sau incheiate de autoritatile centrale precum si pe cele fiscale de peste 500.000 ron
-Termenul de introducere al actiunii :
Cererile prin care se solicita anulara unui act administrativ individual sau recunoasterea dreptului pretins si repararea pagubei se pot introduce in termen de 6 luni , termen ce curge de la data primirii raspunsului la plangerea prealabila sau data comunicarii refuzului nejustificat ori de la data inchierii procesului verbal de finalizare a procedurii concilierii in cazul contractelor administrative .
In cazul actiunilor formulate de Prefect , avocatul poporului , ministerul public sau agentia nationala a functionarilor publici termenului de 6 luni curge de la data de la care s-a cunoscut existenta actului nelegal .
Ordonantele de Guvern care se considera a fi neconstitutionale precum si actele administrative cu caracter normativ pot fi atacate oricand .
Pentru motive temeinice , actiunea in instanta poate fi introdusa si peste termenul de 6 luni dar nu mai tarziu de 1 an de la data emiterii actului .
Termenul de 6 luni este termen de prescriptie , iar termenul de 1 an este termen de decadere .
-Procedura de desfasurare a judecatii :
La primirea cererii instanta va dispune citarea partilor si va putea cere autoritatii al carui act se ataca sa-i comunice actul impreuna cu intreaga documentatie care a stat la baza emiterii lui precum si orice alte lucrari necesare pentru solutionarea cauzei .
Daca autoritatea publica nu trimite lucrarile solicitate de instanta in termenul stabilit , conducatorul autoritatii va fi obligat sa plateasca cu titlu de amenda judiciara 10% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de intarziere .
Cererile adresate instantei de contencios administrativ se judeca de urgenta si cu precadere in sedinta publica .
Hotararea judecatoreasca va fi redactata si motivata de urgenta in maximum 10 zile de la pronuntare .
In cazul bine justificat si pentru a preveni o paguba iminenta , pe parcursul procesului instanta de judecata poate suspenda executarea actului administrativ .
-Solutiile pe care le poate pronunta instanta de contencios administrativ :
In cazul actiuniiimpotriva unui act administrativ instanta poate sa admita actiunea cu una din urmatoarele solutii :
1.Anularea actului atacat in totalitate sau partial
2.Obligarea autoritatii publice la emiterea unui act administrativ ori la eliberarea unui certificat , a unei adeverinte sau a oricarui alt inscris . Instanta poate obliga autoritatea doar la emiterea actului neputand sa pronunte ea insasi o hotarare care sa tina locul actului administrativ
3.Complementar cu una din primele 2 solutii instanta poate sa acorde despagubiri pentru daune materiale si morale insa numai daca reclamantul le-a solicitat.
4.Atunci cand obiectul actiunii il formeaza un contract administrativ instanta poate sa dispuna anularea acestuia in tot sau in parte
-sa oblige autoritatea sa incheie contractul
-sa impuna uneia din parti executarea unei obligatii
-sa suplineasca consimtamantul unei parti cand interesul public o cere
5.sa oblige la plata unor despagubiri pentru daune materiale si morale.Indiferent de obiectul actiunii instanta poate sa o si respinga pentru conditii de fond sau de forma .
|
