Delegatia permanenta a consiliului judetean

Delegatia permanenta a consiliului judetean

[1]. Alti autori califica delegatia permanenta drept organ al administratiei publice judetene, cu activitate permanenta, care realizeaza conducerea operativa a treburilor administratiei publice . Sunt autori care, plecând de la ideea ca delegatia permanenta avea dreptul de a emite decizii proprii, califica categoric delegatia permanenta ca organ administrativ distinct de consiliul judetean .

Delegatia permanenta poate fi caracterizata ca un organ executiv, operativ si colegial al consiliului judetean, înzestrat în cadrul administratiei publice locale cu o anumita competenta materiala exercitata în limita teritoriala a judetului si fara putere de decizie .

Delegatia permanenta a consiliului judetean apare, în sistemul administratiei publice locale înca prin Legea pentru consiliile judetene din 2 aprilie 1864 si a fost mentinuta ca atare pâna în anul 1938 . Delegatia judeteana avea menirea sa decida în locul consiliului judetean, pe timpul cât acesta nu era întrunit, dar numai în anumite domenii (de exemplu, nu putea hotarî nimic în chestiunea bugetului). Ea îndeplinea si un rol consultativ pe lânga prefect. Când prin Legea administratiei din 14 august 1938 s-a desfiintat judetul ca unitate administrativa autonoma, s-a desfiintat si consiliul judetean si delegatia consiliului. Decretul-lege din 21 septembrie 1940 care reînfiinteaza administratie publica descentralizata nu mai reînfinteaza aceste organe colegiale .

Conform art. 67 alin. 3 din Legea nr. 69/1991, delegatia permanenta s-a ales cu votul majoritatii consilierilor în functie si era alcatuita din presedinte si doi vicepresedinti ai consiliului judetean, precum si din 4-6 consilieri, respectându-se pe cât posibil configuratia politica a acestuia. Presedintele si vicepresedintii consiliului judetean sunt si presedinte si vicepresedinti ai delegatiei permanente. Delegatia permanenta are atributii proprii (art. 153 alin. 2 din Legea nr. 215/2001), dar, fara sa mai îndeplineasca, între sedintele ordinare ale consiliului judetean, unele dintre atributiile acestuia (cum prevedea art. 68 alin. 1¹ din Legea nr. 69/1991).

Atributiile delegatiei permanente stabilite prin Legea nr. 215/2001, având în vedere caracterul lor temporar, sunt în general, de redactare, propunere, pregatire, supunere spre aprobare, s.a., lipsind elementul decizional.

Delegatia permanenta poate îndeplini si alte atributii stabilite prin lege sau prin regulamentul de functionare a consiliului judetean.

Delegatia permanenta lucreaza valabil numai în sedinte, la care poate asista prefectul, sau reprezentantul acestuia.

În vechea reglementare - Legea nr. 69/1991 - pentru îndeplinirea atributiilor sale, delegatia permanenta putea emite în nume propriu decizii, acte administrative care se adoptau în sedinte, cu votul stabilit prin regulamentul de organizare si functionare a consiliului judetean . Deciziile pot avea un caracter normativ sau un caracter individual .

Este interesant de observat ca în redactarea initiala, art. 64 alin. 2 din Legea nr. 69/1991 se prevedea ca, deciziile delegatiei permanente deveneau executorii dupa ce erau aduse la cunostinta persoanelor fizice si juridice interesate. De aici, s-a plecat în literatura juridica, pentru a se sustine ca deciziile delegatiei permanente pot avea si un caracter normativ. Atunci, s-a aratat ca prin specificul unor atributii încredintate delegatiei permanente (art. 64 alin. 2), actele emise în exercitarea lor, urmau sa fie aduse la cunostinta persoanelor interesate prin publicare, cât si prin comunicare, ceea ce demonstra ca legiuitorul a avut în vedere ca delegatia permanenta sa poata emite si decizii cu caracter normativ .

Cu toate acestea, reglementarea cuprinsa în Legea nr. 215/2001 înlatura dreptul delegatiei permanente de a mai emite decizii, indiferent de caracterul acestora, normativ sau individual si, mai mult, limiteaza în timp, existenta acesteia pâna la alegerile locale generale.