În
intervalul 6-8 mai a.c.,
Conform programului stabilit, în prima zi a întâlnirii, contabilii sefi ai celor trei judete pilot au prezentat raportul privind stadiul actual al procesului de descentralizare în judetele respective, concentrându-se asupra simularilor efectuate înca din 2005 pe baza costului standard (1900 RON/elev/an) si a indicilor elaborati de Consiliul National pentru Finantarea Învatamântului Preuniversitar de Stat (CNFIPS) cu date de executie bugetara din 2004, pentru acoperirea finantarii de baza . Ca o concluzie generala a prezentarilor, costul standard de 1900 RON per elev, chiar ajustat de coeficientii de diferentiere, ar fi alocat un buget anual de o valoare mai mica decât bugetul real, cel executat de unitatile de învatamânt în 2006. Mai mult, din documentele prezentate de ISJ Iasi rezulta ca si pentru anul 2007 necesarul de fonduri calculat folosind costul standard /elev/an de 1900 RON este mai mic fata de fondurile alocate prin Consiliile Locale.
Datorita faptului ca metodologia de calcul a costului standard si a coeficientilor de diferentiere elaborati de CNFIPS pentru calcularea finantarii de baza s-a dovedit a fi cunoscuta de participantii la întâlnire, precum si aplicata în documente de simulare anuala, s-a renuntat la prezentarea care era programata pentru a fi sustinuta de reprezentantul echipei coordonate de CNFIPS pentru calculul costului standard din 2004. În schimb, participantilor li s-a cerut sa se grupeze în 3 echipe de lucru, în functie de unitatea de învatamânt pe care o reprezentau (gradinite si scoli generale, licee, licee vocationale si SAM-uri) pentru a calcula un cost mediu per elev aferent anului 2006 si pentru a lucra la o lista de propuneri pentru modificarea coeficientilor existenti deja în metodologia costului standard elaborat de CNFIPS. Notam faptul ca unitatile de învatamânt au transmis în repetate rânduri catre Directia de Politici Educationale, toate informatiile necesare (buget 2006, numar de elevi si clase) pentru calcularea costului mediu aferent anului 2006, iar echipa DPE pregatise o prezentare care evidentia clar care sunt costurile medii pe unitate de învatamânt, pe nivel de învatamânt, pe rural/urban, pe judete. Lucrul echipelor pentru calcularea costului mediu si prezentarea concluziilor la care au ajuns acestea (în mare parte, identice cu cele calculate deja de DPE, cu singurul avantaj ca reprezentantii echipelor de lucru au folosit aceasta ocazie pentru a prezenta specificul fiecarei unitati scolare în parte, motivul pentru care costul lor mediu este mai ridicat sau mai redus, elemente care ar trebui luate în considerare pentru a asigura finantarea conform cu nevoile si particularitatile scolii, pentru a mentine sau îmbunatati starea actuala) au ocupat timpul prevazut initial pentru prezentarea propunerii de formula de finantare per elev pentru cele 50 de unitati de învatamânt, calculata pe baza costurilor medii istorice.
Se impune sa subliniem faptul ca proiectul pilot din cele 50 de unitati de învatamânt, asa cum a fost el definit , nu are ca obiectiv testarea unei formule de finantare per elev. Pentru a testa formula, sunt necesare simulari la nivel national si, mai mult decât atât, esantionul de 50 de scoli pilot nu este reprezentativ pentru a trage concluzii privind viitorul formulei per elev din România (nu cuprinde unitati de învatamânt special, are numai o gradinita cu program normal, un singur liceu de arta, un singur liceu teologic). De asemenea, formula de finantare asupra careia se va decide si care va fi simulata nu va putea fi extinsa la nivel national, pentru ca reprezinta costurile medii istorice a doar 50 de unitati de învatamânt. Principalul scop al proiectului pilot a fost acela de a acorda scolilor un nivel semnificativ de autonomie financiara, în pregatirea, adoptarea, executia si amendarea propriilor bugete calculate pe baza unui cost per elev, lucru care poate fi realizat si fara schimbarea sau exceptarea de la legile privind finantarea scolilor . Astfel, pilotul testeaza modul în care noile structuri administrative, Consiliul de Administratie si managerul scolii functioneaza în practica în conditiile unei autonomii financiare. Din cauza scopurilor proiectului pilot, asa cum a fost subliniat mai sus, principala cerinta aplicata formulei va fi aceea de a mentine bugetele scolilor aproximativ la acelasi nivel ca în trecut. Într-adevar, orice schimbare majora în alocarea bugetara pentru scolile pilot va produce schimbari în activitatile lor si va face imposibila dezbaterea problemelor enuntate mai sus.
Concluziile pilotului vor fi folosite pentru a calibra procesul de descentralizare a învatamântului, prin adaptarea legislatiei si a normelor metodologice care guverneaza administrarea scolii si finantarea acestora.
Tocmai pentru a îndeplini cerinta de stabilitate a finantarii si pentru putea monitoriza diferitele aspecte administrative ale scolii, consideram ca formula per elev pornind de la costurile medii istorice este cea mai potrivita abordare pentru acest program pilot. În acest sens, DPE este în posesia unei formule de calcul per elev, care, aplicata anului 2007 ar fi adus scolilor un buget asemanator bugetului pe care scolile îl executa în prezent.. Elementele de la care am pornit pentru a calcula formula sunt reprezentate de bugetul de stat 2006 si 2007 (sume defalcate pentru cheltuielile de personal, bugetul local - cheltuieli pentru învatamânt) platile efectuate de scoli în 2006 din veniturile de la bugetul local (cheltuieli de personal, cheltuieli materiale si burse), exceptând cheltuielile de capital, acolo unde exista, numarul de elevi 2005-2006 si 2006-2007 si pragurile de amortizare .
Ca urmare a expunerii costurilor medii din 2006 (desi prezentate sub denumirea de costuri standard) ale celor 50 de scoli, cât si a propunerilor de includere a altor coeficienti de diferentiere pentru calcularea finantarii de baza, directorii MECT împreuna cu reprezentantii celor 3 ISJ-uri au negociat costul standard la suma de 2340 RON/elev/an si coeficientii de diferentiere. Cei 2340 RON sunt destinati pentru a acoperi urmatoarele categorii de cheltuieli: cheltuieli de personal, cheltuieli materiale, cheltuieli cu perfectionarea cadrelor didactice (diferita de perfectionarea pe grade didactice) si manuale scolare. În privinta coeficientilor de diferentiere, s-au operat modificari în metodologia stabilita de CNFIPS pe baza datelor din 2004, si au fost negociati dupa cum urmeaza:
învatamânt prescolar program normal - 0,7
învatamânt primar - 0,7
învatamânt prescolar cu program prelungit - 1,5
Liceu tehnologic - 1,25
Liceu teoretic - 1,21
SAM - 1,20
Liceu vocational arta - 1,93
Liceu vocational sportiv - 1,64
Liceu vocational teologic - 1,47
Învatamânt gimnazial - 1.
Coeficient mediu rural - 1,02
Alte propuneri negociate se refera la stabilirea unui fond de echilibrare la nivel judetean (ISJ-uri) si la nivelul MECT, în suma de 3% din fondurile judetene si respectiv 3% din bugetul la nivel national pentru învatamânt. S-au înaintat propuneri privind reportarea fondurilor scolilor de la un an bugetar la altul precum si crearea cadrului legal astfel încât toate veniturile proprii sa ramâna la nivelul unitatii de învatamânt.
Reprezentantilor scolilor li s-au comunicat noile valori ale costului standard (care, dupa modalitatea de calcul, nu reprezinta decât costul mediu istoric) si ale coeficientilor, pentru ca scolile sa elaboreze o simulare a alocarii bugetului 2007.
Calendarul activitatilor viitoare:
18 mai - scolile trimit simularile catre ISJ
22 mai - ISJ centralizeaza si
analizeaza, apoi trimite rezultatele
28 mai - întâlnire cu reprezentantii inspectoratelor, Bucuresti.
DPE a elaborat un simulator, care poate fi folosit ca instrument rapid de lucru pentru calcularea alocarii bugetare a scolilor, atât dupa modalitatea de calcul care a fost adoptata în final de directorii MECT împreuna cu ISJ-urile, cât si dupa formula per elev bazata pe costuri istorice, prin care ar fi trebuit sa li se aloce scolilor, la 1 ianuarie 2007, suma globala de finantare.
9 mai 2007
2005 este anul demararii programului pilot de descentralizare în opt unitati administrativ-teritoriale (Braila, Cluj, Dolj, Harghita, Iasi, Neamt, Satu Mare, Sibiu), conform HG 1942/2004.privind nominalizarea judetelor pilot care vor aplica noul sistem de finantare si administrare a unitatilor de învatamânt preuniversitar de stat.
Finantarea de baza, complementara si compensatorie sunt definite în legea 354/2004 privind modificarea legii 84/1995.
Vezi Ordinul privind organizarea si derularea fazei-pilot "Managementul administrativ si financiar al scolii într-un mediu descentralizat", ordin comun al Ministrului educatiei si cercetarii, Mihail Hardau si Ministrul administratiei si internelor, Vasile Blaga din 31 august 2006.
O solutie propusa de DPE a fost aceea a semnarii unui Memorandum de Întelegere între MEdC si MAI pe de o parte si între Consilii Locale si scolile pilot, pe de alta parte.
Acest ultim element apare tot pentru a satisface cerinta de stabilitate a bugetelor, deoarece, în analiza s-au constatat diferentieri semnificative între costurile medii per elev pe scoli si medii de rezidenta, iar o împartire egalitarista ar fi destabilizat bugetele 2007. Pragurile de amortizare reprezinta un important element prin care MECT îsi poate exprima politicile.
|
