Functionarul public

Functionarul public este persoana numita într-o functie publica (art. 2 din legea nr. 188/1999). Aceasta numire pretinde o învestire în mod legal în vederea îndeplinirii atributiilor functiei publice.

Unii autori au considerat remunerarea functionarului public, respectiv plata periodica a unui salariu, ca un element necesar pentru ca cineva sa fie considerat functionar public. Dar salariul constituie un drept al functionarului public pentru activitatea depusa (art. 29 din Legea nr. 188/1999) si nu o conditie pentru numirea sa într-o functie publica.

Totalitatea functionarilor publici din autoritatile si institutiile publice, din administratia publica centrala si locala, constituie corpul functionarilor publici.

Functionarii publici sunt numiti de catre conducatorul unitatii sau institutiei publice, cu respectarea dispozitiilor legale.

Raporturile de serviciu se nasc si se executa pe baza actului administrativ de numire, emis în conditiile legii si supus regimului de drept administrativ. De regula, raporturile de serviciu se realizeaza pe durata nedeterminata si, prin exceptie, atunci când o cere legea, functiile publice pot fi ocupate pe perioada determinata.

Pe de alta parte, sunt si persoane care ocupa functii în aparatul de lucru al autoritatilor si institutiilor publice, care efectueaza activitati de secretariat-administrative, protocol, gospodarire, etc, care sunt angajate cu contract individual de munca. Prin urmare aceste persoane nu au calitate de functionar public si li se aplica legislatia muncii.

Unele categorii de functionari publici care îsi desfasoara activitatea în cadrul unor servicii publice, pot beneficia de statute speciale (structurile Parlamentului, serviciile diplomatice si consulare, autoritatea vamala, politie, etc.) .

De asemenea sunt categorii speciale carora nu li se aplica prevederile Legii nr. 188/1999, cum ar fi corpul magistratilor, cadrele didactice, etc , deoarece nu exercita prerogativele care implica puterea publica.

Conditiile generale pentru ca o persoana sa poata ocupa functia publica sunt modificate prin Legea nr. 161/2003. în art. 49 din Legea nr. 188/1999 sunt prezentate toate conditiile ce se cer pentru ca o persoana sa poata ocupa o functie publica, dupa cum urmeaza:

a) are cetatenia româna si domiciliul în România (prevederea anterioara cerea numai cetatenia româna, sensul restrictiv fiind înlaturat, ceea ce înseamna ca o persoana ce are si alta cetatenie poate ocupa o astfel de functie ;pentru îndeplinirea functiei publice credem ca domiciliul trebuie sa fie stabil si permanent în România);

b) cunoaste limba româna, scris si vorbit (si aceasta este o conditie nou introdusa prin modificarea legii, ceea ce presupune, în cazul unui strain care a dobândit cetatenia româna sa posede si un certificat de competenta lingvistica);

c) are vârsta de minim 18 ani împliniti; 121h75b

d) are capacitate deplina de exercitiu;

e) are o stare de sanatate corespunzatoare functiei publice pentru care candideaza, atestata de un examen medical de specialitate;

f) îndeplineste conditiile de studii prevazute de lege pentru functia publica;

g) îndeplineste conditiile specifice pentru ocuparea functiei publice;

h) nu a fost condamnata pentru savârsirea unei infractiuni contra umanitatii, contra statului, contra autoritatii, de serviciu sau în legatura cu serviciul, care împiedica înfaptuirea justitiei, de fals sau a unor fapte de coruptie sau a unor infractiuni savârsite cu intentie, care ar face-o incompatibila cu exercitarea functiei publice, cu exceptia cazului în care a intervenit reabilitarea (o data ce legiuitorul a trecut categoria "infractiunilor savârsite cu intentie", toate celelalte prezentari ale altor infractiuni devin inutile, conform dictonului pars est in toto);

i) nu a fost destituita dintr-o functie publica în ultimii 7 ani;

j) nu a desfasurat activitatea de politie politica, astfel cum este definita prin lege (persoanele care doresc sa ocupe o functie publica sunt obligate sa depuna o declaratie autentica, pe propria raspundere, potrivit legii penale; orice cetatean român, presa scrisa si audio-vizuala, organizatiile neguvernamentale, autoritatile si institutiile publice, la cerere, au dreptul sa fie informate; prin politie politica se înteleg toate acele structuri ale securitatii, create pentru instaurarea si mentinerea puterii totalitare comuniste, precum si pentru suprimarea sau îngradirea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului ).

Functionarii publici debutanti intra în categoria functionarilor publici executivi si se împart în 3 clase, definite în raport cu nivelul studiilor necesare pentru ocuparea unei functii publice.

Pentru functionarii publici de executie debutanti durata perioadei de stagiu este de 12 luni - pentru functionarii din clasa I, 8 luni - pentru cei din clasa a II-a si 6 luni - pentru cei din clasa a III-a.

Numirea functionarilor publici debutanti se face prin actul administrativ emis de conducatorul autoritatii sau institutiei publice .

Functionarii public de executie definitivi sunt:

a) functionarii publici debutanti care au efectuat perioada de stagiu si a obtinut la evaluarea activitatii calificativul "corespunzator", ceea ce a dus la transformarea postului într-o functie publica de executie din clasa corespunzatoare studiilor absolvite, în gradul profesional de asistent .

Obtinerea calificativului de "necorespunzator", duce la eliberarea din functie prin act administrativ al conducatorului autoritatii sau institutiei publice.

b) persoanele care intra în corpul functionarilor publici prin concurs si are vechimea în specialitatea corespunzatoare functiei publice, de minimum durata stagiului în functie de nivelul studiilor absolvite.

c) persoanele care au promovat programe de formare si perfectionare în administratie publica.

Numirea sau încetarea raporturilor de serviciu a înaltilor functionari publici se face, pentru functiilor publice aflate în structura lor, de catre Guvern, primul ministru, ministrul administratiei publice, ministrul sau conducatorul autoritatii sau institutiei publice.

[11]. Fiecarui grad îi va corespunde un nivel al salariului de baza din grila de salarizare, nivelul maxim fiind socotit gradul "superior".

Persoana careia i-a încetat raportul de serviciu din motive neimputabile ei îsi pastreaza calitatea de functionar public, continuând sa faca parte din corpul de rezerva al functionarilor publici.

[12], Agentia Nationala a Functionarilor Publici, organ cu personalitate juridica. Agentia Nationala a Functionarilor Publici, este condusa de un presedinte, cu rang de secretar de stat, numit prin decizie de primul ministru.

Drepturile functionarilor publici

Drepturile functionarilor publici, sunt prevazute anume în Legea privind statutul functionarilor publici nr. 188/1999, capitolul V, sectiunea I. În literatura juridica interbelica s-a aratat ca drepturile functionarilor publici sunt drepturi obiective, determinate de stat pe cale generala, impersonala si unilaterala pentru toti functionarii publici.

Dintre drepturile cele mai importante ale functionarilor publici, mentionam:

Dreptul la stabilitate

Stabilitatea este situatia juridica a functionarului public, care nu poate fi suspendat, înlocuit sau transferat decât în interes de serviciu, respectându-se conditiile si formele prevazute de lege. Stabilitatea functionarului public nu este prevazuta anume, ca un drept, în textul Statutului functionarilor publici aprobat prin Legea nr. 188/1999 (cap. V art. 26) dar, în art. 4 lit. f, printre principiile care stau la baza exercitarii functiei publice este amintit si cel privind stabilitatea functionarilor publici. În aceasta situatie, daca legiuitorul a încercat sa ridice stabilitatea functionarului public la rang de principiu, este de înteles ca reprezinta deja un drept, chiar daca nu e mentionat expres printre drepturile functionarilor publici. Desigur aceasta situatie îi permite autoritatii sau institutiei publice o mai mare "mobilitate" în întelegerea si aplicarea drepturilor de care se bucura functionarul public.

Dreptul la opinie al functionarilor publici este garantat

Este interzisa orice discriminare între functionarii publici pentru opiniile lor, sau pe criterii politice, sindicale, religioase, etnice, de sex, stare materiala, origine sociala, sau de orice alta natura.

Dreptul de asociere în organizatii sindicale sau profesionale

Dreptul de asociere sindicala este garantat functionarilor publici în conditiile legii, iar cei interesati pot în mod liber sa înfiinteze astfel de organizatii, sa adere la ele si sa exercite orice mandat în cadrul acestora.

De asemenea, functionarii publici se pot asocia în organizatii profesionale, sau în alte organizatii, având ca scop reprezentarea intereselor proprii, promovarea pregatirii profesionale si protejarea statutului lor.

Nu au acest drept de asociere functionarii publici din categoria înaltilor functionari publici, functionarii publici de conducere si   alte categorii de functionari public carora le este interzis acest drept prin statute speciale.

Dreptul la greva

Poate fi exercitat de functionarii publici în conditiile legii, cu respectarea însa a principiului continuitatii si celeritatii serviciului public.

Dreptul la salariu

Este un drept ce revine functionarilor publici pentru activitatea depusa si se compune din salariul de baza, sporul pentru vechime în munca, suplimentul postului, suplimentul gradului. Mai pot beneficia de prime si alte drepturi salariale . Sistemul de salarizare a functionarilor publici se stabileste prin lege, pe urmatoarele criterii:

a). necesitatea de a restrânge costurile administratiei publice, în conditiile în care functionarii publici competenti trebuie motivati si recompensati în mod corespunzator.

b). crearea unei ierarhii de salarizare pe categorii, clase si grade bazate pe evaluarea postului.

c). stabilirea unui raport just între partea fixa si partea variabila a salariului, care sa tina seama de activitatea depusa si de importanta ei.

6. Dreptul la o durata normala a timpului de lucru

Durata normala a timpului de lucru pentru functionarii publici este de 8 ore pe zi si de 40 de ore pe saptamâna. Pentru orele lucrate, din dispozitia conducatorului autoritatii sau institutiei publice, peste durata normala a timpului de lucru, sau în zilele de sarbatori legale, ori declarate zile nelucratoare, functionarii publici de executie au dreptul la recuperare sau la plata majorata cu un spor de 100% din salariul de baza, cu conditia ca numarul orelor platite cu acest spor sa nu depaseasca 360 într-un an.

7. Dreptul la o perfectionare continua

Pe aceasta perioada, functionarii publici beneficiaza de drepturile salariale cuvenite, în conditiile stabilite de lege. Pentru acoperirea cheltuielilor cu programul de formare si perfectionare profesionala, autoritatile si institutiile publice au obligatia sa prevada în bugetul anual propriu sumele necesare.

8. Dreptul, în conditiile legii, la concediu de odihna, la concedii medicale si la alte concedii

Pe lânga indemnizatia de concediu, functionarul public are dreptul la o prima egala cu salariul de baza din luna anterioara plecarii în concediu, care se impoziteaza separat. Ca o garantie a stabilitatii, legiuitorul a dispus ca în perioada concediilor de boala, a concediilor de maternitate si a celor pentru cresterea si îngrijirea copiilor, raporturile de serviciu sa nu poata înceta si sa nu poata fi modificate, decât din initiativa functionarului în cauza.

9. Dreptul la conditii normale de munca si igiena, de natura sa le ocroteasca functionarilor publici sanatatea si integritatea fizica. Corelativ, legiuitorul a instituit obligatia institutiilor publice de a asigura functionarilor publici conditii normale de munca si igiena.

În mod exceptional, pentru motive de sanatate, functionarilor publici li se poate aproba schimbarea compartimentului în care îsi desfasoara activitatea, cu pastrarea clasei si gradului avute. Este drept ca schimbarea se poate face numai daca functionarul public în cauza este apt profesional sa îndeplineasca noile atributii ce îi revin. Adiacent acestui drept, functionarii publici beneficiaza de asistenta medicala, proteze si medicamente în conditiile legii.

10. Dreptul la pensie, precum si la celelalte drepturi de asigurari sociale de stat, potrivit legii.

În caz de deces al functionarului public, membri familiei, care au potrivit legii, dreptul la pensia de urmas, primesc pe o perioada de 3 luni, echivalentul salariului de baza din ultima luna de activitate a functionarului public decedat. În cazul în care decizia pentru pensia de urmas nu a fost emisa din vina autoritatii sau a institutiei publice în termen de 3 luni de la data decesului, aceasta va achita în continuare drepturile banesti cuvenite, pâna la emiterea deciziei pentru pensia de urmas.

11. În exercitarea atributiilor lor, functionarii publici beneficiaza de dreptul la protectia legii. Autoritatea sau institutia publica în care functionarul public îsi desfasoara activitatea este obligata sa îi asigure protectia împotriva amenintarii, violentelor, faptelor de ultraj carora le-ar putea fi victima în exercitarea functiei sau în legatura cu aceasta.

12. Dreptul functionarului public de a fi despagubit de catre autoritatea sau institutia publica în serviciul careia se afla, în situatia în care acesta a suferit în timpul îndeplinirii atributiilor de serviciu, din culpa acesteia, un prejudiciu material .

13. Dreptul de a fi ales sau numit într-o functie de demnitate publica în conditiile legii

Unele categorii de functionari publici au anumite drepturi cu caracter special, cum ar fi de exemplu dreptul functionarilor publici, care potrivit legii sunt obligati sa poarte uniforma în timpul serviciului, sa o primeasca gratuit (de exemplu, functionarii publici din cadrul Garzii Financiare, a Autoritatii Nationale a Vamilor, s.a.m.d).

B. Îndatoririle functionarilor publici

Functionarii publici sunt obligati sa-si îndeplineasca cu profesionalism, impartialitate si în conformitate cu legea îndatoririle de serviciu, si sa se abtina de la orice fapta care ar putea sa aduca prejudicii autoritatii sau institutiei publice în care îsi desfasoara activitatea. Aceasta îndatorire imprima un caracter de fidelitate al functionarului public fata de autoritatea sau institutia publica cu care are un raport de serviciu. Pe de alta parte, corectitudinea functionarului public face ca acestuia sa-i fie interzis sa solicite, sa accepte, direct sau indirect, pentru el sau pentru altul, în considerarea functiei lui publice, daruri sau alte avantaje. Nu degeaba legiuitorul a prevazut ca la numirea, precum si la eliberarea din functie, functionarii publici sunt obligati sa prezinte, în conditiile legii, conducatorului autoritatii sau institutiei publice, declaratia de avere.

Functionarii publici au obligatia ca în exercitiul atributiilor ce le revin sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea publica a convingerilor sau preferintelor lor politice.

Functionarii publici pot face parte din partide politice, dar numai ca simpli membrii, nun si în organele de conducere ale acestora.

Functionarii publici raspund, potrivit legii, de îndeplinirea atributiilor ce le revin din functia publica pe care o detin, precum si a atributiilor ce le sunt delegate.

Functionarul public este obligat sa se conformeze dispozitiilor date de functionari cu functii publice de conducere, carora le sunt subordonati direct, cu exceptia cazurilor în care apreciaza ca aceste dispozitii sunt ilegale. Atunci când functionarul public apreciaza ca dispozitiile sunt ilegale, are   obligatia sa motiveze în scris refuzul îndeplinirii dispozitiei primite. Daca functionarul public care a dat dispozitia apreciata de functionarul public subordonat drept ilegala staruie în executarea acesteia, va trebuia ca dispozitia sa o formuleze în scris. În aceasta situatie, dispozitia va fi executata de cel care a primit-o, cu exceptia cazului în care acesta este vadit ilegal, situatie ce va fi adusa la cunostinta superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispozitia.

Functionarii publici au îndatorirea sa pastreze secretul de stat, secretul de serviciu, precum si confidentialitatea în legatura cu faptele, informatiile sau documentele de care iau cunostinta în exercitarea functiei, cu exceptia informatiilor de interes public .

Functionarii publici de conducere sunt obligati sa sprijine propunerile si initiativele motivate ale personalului din subordine, în vederea îmbunatatirii activitatii autoritatii sau institutiei publice.

Functionarii publici au îndatorirea de a rezolva lucrarile repartizate de conducatorul compartimentului în care functioneaza. Legiuitorul interzice functionarilor publici de executie sa   primeasca direct, cereri a caror rezolvare intra în competenta lor ori sa intervina pentru solutionarea acestor cereri.

Functionarii publici au îndatorirea sa îsi perfectioneze pregatirea profesionala, urmând cursuri de perfectionare organizate în acest scop. În cazul în care cursurile de perfectionare sunt organizate în alte localitati decât cea de domiciliu, functionarii publici beneficiaza si de drepturile de delegare, potrivit legii. Functionarii publici care urmeaza o forma de specializare sau perfectionare mai mare de 90 de zile, si primesc pentru aceasta drepturile salariale, sunt obligati sa se angajeze în scris, ca vor lucra pentru o perioada de cel putin 5 ani în autoritatea sau institutia publica, în caz contrar vor suporta cheltuielile, proportional si cu timpul ramas pâna la împlinirea termenului. În cazul în care functionarul public nu mai detine functia publica din motive neimputabile sau în urma transferului în interesul serviciului, el nu mai poate fi obligat la despagubiri. Rezultatele obtinute la cursurile de perfectionare de catre functionarii publici, vor fi avute în vedere la evaluarea anuala activitatii acestora.

Pentru pregatirea si perfectionarea profesionala a functionarilor publici, în tara noastra s-a reorganizat scoala Nationala de Studii Politice si Administrative . Aceasta institutie de învatamânt functioneaza la nivel universitar si postuniversitar, având drept scop sprijinirea reformei sociale, economice si administrative, formarea si perfectionarea de specialisti în domeniul stiintelor politice, comunicarii sociale si a relatiilor internationale. Ca institutie publica de învatamânt superior, cu personalitate juridica, este în subordinea Ministerului Educatiei si Cercetarii.

[19], care se pot încheia anual, cu sindicatele reprezentative ale functionarilor publici sau cu reprezentantii acestora. Acordul cuprinde prevederi referitoare la: a) constituirea si folosirea fondurilor destinate îmbunatatirii activitatii la locul de munca; b) sanatatea si securitatea în munca; c) programul zilnic de lucru; d) perfectionarea profesionala, e) alte masuri decât cele prevazute de lege, referitoare la perfectionarea celor alesi în organele de conducere ale organizatilor sindicale.

[20]. În alcatuirea comisiei paritare intra, în mod egal, reprezentanti desemnati de conducatorul autoritatii sau institutiei publice, respectiv de sindicat sau, acolo unde nu exista, desemnat dintre functionari. Reprezentantii desemnati de conducatorul autoritatii trebuie sa fie functionar public, dar nu trebuie sa faca parte din sindicat.

A se vedea art. 5 din legea nr. 199/1999