FACULTATEA DE LITERE SI STIINTE

DOMENIUL DE LICENTA:CONTABILITATE

SPECIALIZAREA:ADMINISTRATIE PUBLICA

LUCRARE DE LICENTA

CONTABILITATEA SI

POSIBILITATILE DE IMBUNATATIRE A DECONTARILOR

CU FURNIZORII

Coordonator stiintific,

Prof. Univ. Dr.

-CUPRINS-

CAP II ORGANIZAREA CONTABILITATII DECONTARILOR CU FURNIZORI 929h75j

2.1.NOTIUNI SI STRUCTURI PRIVIND DATORIA UNITATII

2.2.ORGANIZAREA CONTABILITATII DATORIILOR

2.3.CONTABILITATEA DATORIILOR PROVENITE DIN CUMPARARI

2.3.1.STRUCTURA DATORIILOR DIN CUMPARARI PE CREDIT

2.3.1.1.CONTABILITATEA DATORIILOR DIN CUMPARARII PE CREDIT COMERCIAL

2.3.1.2. CONTABILITATEA DATORIILOR DIN CUMPARARII PE CREDIT CAMBIAL

2.3.2.CONTABILITATEA DATPRIILOR NEEXIGIBILE DIN CUMPARARII PE CREDIT

2.3.3.CONTABILITATEAAVANSURILOR ACORDATE SI A AMBALAJELOR DE RESTITUIT

3.1.NOTIUNII SI STRUCTURII PRIVIND CREANTELE UNITATII

3.2.ORGANIZAREA CONTABILITATII CREANTELOR

3.3.CONTABILITATEA CRENTELOR DIN VANZARII DE BUNURI SI SERVICII PE CREDIT

3.3.1.STRUCTURA CREANTELOR DIN VANZAREA DE BUNURI SI SERVICII PE CREDIT   3.3.2.CONTABILITATEA CREANTELOR NEINCASATE LA TERMEN

3.3.3.CONTABILITATE CREANTELOR NEEXIGIBILE

4.1.EVIDENTA DECONTARILOR CU FURNIZORII

4.2.EVIDENTA DECONTARILOR CU CLIENTII

4.3.CONCLUZII SI PROPUNERI

Cap I. PREZENTAREA GENERALA A

S.C. GRIMEX S.A.

Caracterizarea societatii din punct de vedere organizatoric

Pentru atingerea scopului propus prin obiectul de activitate S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU este organizata intr-o structura de tip ierarhic functional, avand in componenta sectii, servicii, ateliere, birouri, compartimente, subunitate de transport, subunitate specializata in desfacerea de marfuri nealimentare, piese auto si produse petroliere.

Structura organizatorica S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU si numarul de posturi se aplica de Adunarea Generala a Actionarilor.

Activitatea de conducere a S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU este deosebit de complexa, pentru exercitarea ei, factorii implicati avand anumite atributii. Principalele atributii ale managerilor sunt:

dubla profesionalizare impusa de profesia de baza a conducatorilor si exigentele functiei de conducere

stilul de munca ce poate depasi suprasolicitarea profesionala;

necesitatea existentei unui climat optim de desfasurare a activitatii intre conducatori si subordonati;

creativitatea-evidentiata prin posibilitatea combinarii volumului de cunostinte profesionale, de conducere, a imaginatiei, inovatiei.

Structura organizatorica a societatii este o expresie de plan organizatoric a resurselor umane, materiale si financiare reunite in interdependenta lor si a impactului contextului politic si socio-economic in care societatea isi desfasoara activitatea.

Activitatea S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU este structurata pe mai multe directii, fiecare avand in subordine un numar de compartimente si activitati:

I. Director General

Control Financiar Intern;

Serviciul Organizare, Personal, Salarizare;

Oficiul Juridic;

Oficiul de Calcul;

Biroul Protectia Muncii-Invatamant;

Consilieri.

II. Directia Productiei

Serviciul Pregatirea, Programarea Productiei;

Secta Constructii Metalice;

Sectia Prelucrari Mecanice;

Sectia Mecano-Energetica;

Compartimentul Mecano-Energetic;

Dispecerat.

III. Directia Pregatire a Fabricatiei si Calitate

Atelierul Proiectare si Pregatirea Fabricatiei;

Compartimentul Investitii-Autoutilari;

Biroul Marketing-Ofertare;

Serviciul CTC-Serviciul Laboratoare;

Atelier Scularie.

IV. Directia Reparatii -Montaj

Brigada Reparatii-Montaj

V. Directia Comerciala

Serviciul Aprovizionare-Depozite;

Serviciul Desfacere-Colaborari;

Serviciul Comercial-Transpoarte.

VI. Directia Economica

Serviciul Financiar-Contabilitate;

Serviciul Analiza Economica-Preturi;

Dispensar.

S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU isi desfasoara activitatea in conformitate cu Legea 31/1990, cu modificarile ulterioare, avand atributii multiple pentru realizarea produselor solicitate de piata, cu grad de fiabilitate si rentabilitate ridicat.

Pentru realizarea obiectului sau de activitate, S.C. GRIMEX S.A.TG-JIU are urmatoarele atributii principale :

Studierea pietei si a cerintelor societatii, in legatura cu materiile prime si materialele, dotarea cu mijloace de munca, forta de munca, resursele financiare si informationale, aplicarea managementului modern, a ergonomiei muncii si psihosociologiei salariatilor, a politicii de marketing;

Elaborarea de studii si programe privind dezvoltarea in perspectiva;

Elaborarea de programe privind folosirea superioara a resurselor si capacitatilor de productie materializate in cresterea productivitatii muncii si reducerea cheltuielilor;

Elaborarea de studii, strategi si documentatii pentru produsele noi, modernizarea si dezvoltarea utilajelor si mijloacelor existente;

Elaborarea documentatiei de fabricatie, a normativelor de consum pentru materiale si manopera, a prospectelor si instructiunilor de folosire pentru produsele realizate;

Organizarea pe baze contabile a tuturor activitatilor, rationalizarea sistemului informational, perfectionarea continua a tuturor activitatilor;

Executarea productiei conform programelor si in concordanta cu cerintele pietei;

Asigurarea permanenta a alimentarii cu energie, combustibil si alte utilitati necesare bunului mers al societatii;

Asigurarea permanenta a aplicarii in bune conditii a normelor de protectie si igiena a muncii, precum si a normelor PSI si de protectie a mediului, elaborarea in concordanta cu productia contractata, a programului de aprovizionare tehnico-materiala;

Prospectarea activa a pietei interne si externe pentru a identifica posibilele segmente pentru produsele S.C. GRIMEX S.A.TG-JIU;

Urmarirea in exploatare a produselor livrate si desfasurarea unei activitati de service potrivit prevederilor contractuale;

Elaborarea de propuneri pentru accelerarea vitezei de rotatie a mijloacelor circulante;

Implementarea si intretinerea unui sistem informational eficient;

Exercitarea controlului pentru respectarea regulamentelor si normativelor specifice societatii;

Incheierea de contracte de antrepriza pentru executarea lucrarilor de investitii, urmarind realizarea si finantarea lor.

Din punct de vedere organizatoric, in cadrul S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU se disting:

Structura de productie si conceptie;

Structura functionala.

Personalul S.C. GRIMEX S.A. TG-JIUse prezinta astfel:

Total personal: 864, din care:

muncitori: 680 - directi productivi: 537;

- indirecti productivi: 143;

maistrii: 24;

TESA: 160.

Adunarea Generala a Actionarilor

Adunarea Generala a Actionarilor este organul suprem de conducere al S.C. GRIMEX S.A.TG-JIU, care decide asupra activitatii si stabileste politica economica si promotionala a societatii. Adunarile Generale ale Actionarilor sunt de doua feluri: Adunarea Generala a Actionarilor ordinara si Adunarea Generala a Actionarilor extraordinara.

Adunarea Generala a Actionarilor este prezidata de presedintele Consiliului de Administratie sau administratorul care ii tine locul. Directorul general desemneaza dinainte actionarii, verifica listele de prezenta, mentionand si capitalul social pe care il reprezinta, procesul verbal intocmit de cenzori prin care se constata indeplinirea tuturor formalitatilor cerute de lege.

Consiliul de Administratie

Consiliul de Administratie se intruneste la convocarea directorului sau a 1/3 din numarul membrilor sai si este prezidat de director sau in lipsa sa de administratorul desemnat de acesta.

1.2. Evolutia principalilor indicatori   economico-financiari

Indicatorii care influenteaza rezultatele economico-financiare sunt: cifra de afaceri, valoarea adaugata, amortismentele anuale, profit brut, profit net.

Evolutia in timp a acestor indicatori este prezentata astfel:

Principalii indicatori economico-financiari inregistrati de S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU

- mii lei -

Analiza rezultatelor economico-financiare releva urmatoarele aspecte:

cifra de afaceri a crescut cu 15297,4899 mii lei, respectiv cu 116,17 % in anul 2004, fata de anul 2003;

valoarea adaugata a crescut cu 12302,6770 mii lei, respectiv cu

28,18 in anul 2004, fata de anul 2003;

in anul 2004 amortismentele anuale au crescut cu 1371,9873 mii lei, respectiv cu 186,74 % fata de anul 2003;

profitul brut a inregistrat o crestere cu 28,2609 mii lei, respectiv cu 146,34 % in anul 2004, fata de anul 2003;

Profitul net, obtinut prin valorificarea capitalului de care a dispus societatea a crescut cu 12,7817 mii lei, respectiv cu 147,20 % in anul 2004 fata de anul 2003.

Rezultatele economico-financiare pozitive sunt determinate in buna masura de asigurarea continuitatii productiei, de o aprovizionare tehnico-materiala fluenta, de desfasurarea procesului de productie la parametrii tehnico-economici care au permis satisfacerea principalelor exigente si angajamente contractuale.

Pe baza datelor din bilantul contabil se pot determina principalii indicatori financiari, astfel:

Indicatori de lichiditate:

Rata lichiditatii globale reflecta posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma intr-un termen scurt in lichiditati pentru a satisface obligatiile de plata exigibile si se apreciaza favorabila atunci cand are o marime supraunitara (cuprinsa intre 2 si 2,5).

S.C. GRIMEX S.A.TG-JIU inregistreaza o rata nefavorabila (supraunitara) de 101,36 % ceea ce tradeaza o acuta insuficienta de trezorerie, provocata de rambursarea datoriilor la cererea creditorilor.

Rata lichiditatii intermediare exprima capacitatea societatii de a-si onora datoriile pe termen scurt din creante si disponibilitati. S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU inregistreaza o rata a lichiditatii intermediare de 51,39%.

Rata lichiditatii imediate caracterizeaza capacitatea de rambursare instantanee a datoriilor, tinand cont de incasarile existente. S.C. GRIMEX S.A. TG-JIU inregistreaza o rata de 3,10 %; teoretic o rata ridicata indica o lichiditate ridicata, putand indica si folosirea neeficienta a resurselor disponibile, fiind un indicator putin relevant datorita instabilitatii incasarilor.

Indicatori de rentabilitate

Rata rentabilitatii economice: societatea inregistreaza o rata de 0,12 % vizand eficienta capitalului economic stocat, a activitatii productive. Capitalul economic alocat exploatarii nu tine cont decat de imobilizarile utilizate de societate pentru activitatea sa de exploatare si de crestere a nevoii de fond de rulment.

Rata rentabilitatii financiare remunereaza proprietarii societatii prin distribuire de dividende catre acestia si prin cresterea rezervelor, care de fapt reprezinta o crestere a averii proprietarilor.

S.C. GRIMEX S.A.TG-JIU inregistreaza o rata de 0,10 % fiind influentata de modalitatea de procurare a capitalurilor si de aceea este sensibila la structura financiara, la situatia indatorarii societatii. Rata profitului s-a situat la nivelul de 0,2 %.

Concluzionand asupra aspectelor relevate de analiza situatiei prezentate a S.C. GRIMEX S.A.TG-JIU se considera ca diagnosticarea societatii recomanda orientarea preocuparilor catre activitatile comerciale si investitii.

De asemenea trebuie asigurata adaptarea la cerintele de flexibilitate impuse de functionarea intr-o economie aflata in tranzitie, care reduce barierele intr-o piata interna si una externa ridicand exigentele catre cea externa.

CAP II. ORGANIZAREA CONTABILITATII

DECONTARILOR CU FURNIZORI 929h75j I

2.1. NOTIUNI SI STRUCTURI PRIVIND

DATORIILE UNITATII

Operatiile de decontare ce se creeaza fata de furnizori provin, in principal, din aprovizionari (cumparari) cu imobilizari, cu active circulante materiale (materii prime, materiale consumabile, marfuri, ambalaje, obiecte de inventar, animale, pasari si altele), din lucrari executate si servicii prestate, precum si din alte operatii efectuate, de regula, in baza unor contracte sau conventii civile incheiate cu diverse persoane fizice sau juridice.

In aceasta ultima categorie de activitati se includ, printre altele prestatiile pentru care se primesc indemnizatii de catre membrii consiliilor de administratie, cenzorii, membrii adunarii generale a actionarilor si altele, precum si lucrarile specifice expertilor contabili si contabililor autorizati si alte lucrari sau activitati ce se executa de persoane asimilate cu cele incadrate pe baza de conventie civila de prestari servicii.

In categoria operatiilor privind decontarile cu furnizorii sunt incluse de asemenea, avansurile care se acorda acestor unitati, cat si efectele de comert utilizate pentru stingerea partiala sau totala a datoriilor create fata de unitatile in cauza.

Datoriile fata de terte persoane reprezinta o categorie importanta de elemente patrimoniale care are o structura eterogena si implicatii semnificative in ceea ce priveste situatia financiara a fiecarui agent economic.

Datoria reprezinta obligatia contractata fata de un tert care presupune plata unei sume de bani pentru livrarea unor bunuri, prestarea de servicii sau executarea de lucrari in folosul acestuia. In mod generic, cel care are o datorie poate fi numit debitor. Datoriile apar in relatiile unitatii cu furnizorii, cu personalul, cu bugetul statului, bugetul asigurarilor sociale, in cadrul grupului, cu asociatii sau actionarii, cu creditorii diversi precum si cu clientii (clienti - creditori).

Evidenta datoriilor se efectueaza pe baza unor documente justificative.

Daca operatiunea are loc inainte ca documentul justificativ sa soseasca in unitate atunci inregistrarea se efectueaza in conturi distincte de asteptare. Pana la aparitia documentului cand are in loc transferul in conturile de datorii.

Evaluarea datoriilor prezinta anumite elemente caracteristice.

Reflectarea in contabilitate a acestora se realizeaza la valoarea nominala adica valoarea efectiva din momentul aparitiei lor.

Exista posibilitatea ca la inventariere valoarea unei astfel de datorii sa fie diferita de valoarea ei nominala.

In cazul datoriilor, la aparitia unei datorii probabile se constituie provizioane pentru riscuri si cheltuieli. Astfel, in documentele de sinteza se asigura o informatie corecta a situatiilor, respectiv a drepturilor si obligatiilor unitatii patrimoniale.

Atunci cand unitatea are relatii ce se concretizeaza in datorii exprimate in valuta, inregistrarea in contabilitate se efectueaza in lei, la cursul de schimb in vigoare la data realizarii operatiilor.

Fluctuatia cursului de schimb determina aparitia unor diferente favorabile sau nefavorabile de curs valutar.

La plata datoriilor aceste diferente se regasesc in venituri sau cheltuieli financiare.

Datoriile in devize existente la inchiderea exercitiului financiar sunt inventariate si evaluate la cursul valutar de referinta al Bancii Nationale a Romaniei din ultima zi a exercitiului.

Diferentele nefavorabile sau favorabile de curs valutar care apar fata de data inregistrarii lor in contabilitate afecteaza conturile de cheltuieli sau conturile de venituri din diferente de curs valutar.

La determinarea diferentelor de curs valutar aferent datoriilor in devize se are in vedere faptul ca fiecare exercitiu financiar sa fie afectat cu diferenta de curs ce apare in cadrul sau.

Pentru pierderea neta provenita din diferente de curs valutar, in sensul ca diferentele nefavorabile sunt mai mari decat diferentele favorabile, se constituie provizioane deductibile fiscale, care ulterior se vireaza la venituri, fie pe masura lichidarii datoriilor in valuta pentru care acestea au fost constituite, fie ca urmare a scaderii cursului valutar de referinta la inchiderea exercitiului financiar urmator.

In ceea ce priveste marimea propriu-zisa a datoriilor fata de furnizori pentru cumpararile si platile efectuate se retine ca nu in toate cazurile coincide cu pretul sau tariful negociat si aceasta datorita anumitor reduceri de pret pe care le efectueaza, diminuari ce pot fi incadrate in doua categorii si anume:

- 1) Reduceri de natura comerciala, care au o influenta directa asupra marimii nete a unei facturi unde se incadreaza: rabaturile,remizele si risturnurile;

a)Rabaturile sau bonificatiile constituie reduceri procentuale de preturi acordate de furnizori, in facturile de vanzare, pentru unele grupe de active circulante materiale, asa cum este cazul celor din categoria tesaturilor, in cazul existentei unor imperfectiuni sau defecte de calitate inerente, insa nesemnificative.

b)Remizele reprezinta reduceri procentuale de preturi acordate de furnizori in facturile de vanzare, fie pentru cantitatea apreciabila negociata, peste o anumita limita minima (remiza de cantitate), fie pentru pozitia preferentiala a beneficiarului in totalul clientelei unitatii (remiza pentru revanzare).

Atat rabaturile cat si remizele nu necesita inregistrari in contabilitate, unde se reflecta numai valoarea neta, fara reducerile in cauza.

c)Risturnurile se refera la reducerile procentuale de preturi, acordate dupa o anumita perioada de timp. Ele se determina si se constituie clientilor pentru cumpararile repetate pe care acestia le-au efectuat si care depasesc o anumita limita valorica minima intr-un anumit interval de timp (perioada data), de regula un an. Aceasta categorie de reduceri de preturi se consemneaza in facturi distincte emise in acest scop, fiind necesar sa se reflecte in contabilitate in vederea diminuarii datoriilor facturate initial.

- 2) Reduceri de natura financiara, care poarta denumirea de scont.

Sconturile de decontare constituie reduceri procentuale de preturi pe care furnizorii le acorda si le inscriu distinct in factura in cazul in care clientii isi platesc datoriile inainte de scadenta stabilita sau considerata normala. Aceste sconturi reprezinta cheltuieli financiare pentru furnizori si venituri financiare pentru clienti, inregistrandu-se in conturile corespunzatoare privind sconturile.

In ceea ce priveste reducerile sau diminuarile de preturi amintite anterior se retine si faptul ca se determina in etape sau altfel spus in mod succesiv, avandu-se in vedere de fiecare data reducerile deja efectuate si implicit valoarea neta a operatiei sau ca

tegoriei de operatii de vanzare asupra careia se aplica procentul de reducere.

2.2. ORGANIZAREA CONTABILITATII DATORILOR

Organizarea contabilitatii operatiilor de decontare cu furnizorii se realizeaza cu ajutorul conturilor sintetice de gradul I care constituie grupa 40 "Furnizor si conturi asimilate" din cadrul Planului general de conturi si anume:

401 "Furnizori"

403 "Efecte de platit"

404 "Furnizor de imobilizari"

405 "Efecte de platit pentru imobilizari"

408 "Furnizari - facturi nesosite"

409 "Furnizori - debitori".

Ultimul cont amintit 409 "Furnizori - debitori", asa cum semnifica si cifra 9 a simbolului, are continutul economic de creante si functie contabila de activ, deci inverse comparativ cu celelalte conturi din aceeasi grupa, conturi care sunt de datorii si implicit de pasiv.

Conturile de obligatii fata de furnizori au anumite trasaturi comune asa cum se prezinta in continuare:

au functia contabila de pasiv;

reflecta in credit costul de achizitie sau pretul prestabilit aferent cumpararilor efectuate (cu titlu oneros) sau valoarea acceptata a cambiilor sau biletelor la ordin subscrise, dupa caz;

oglindesc in debit platile directe efectuate catre furnizori sau pe cele indirecte realizate la scadenta pe baza de efecte comerciale;

sunt conturi de bilant si pot prezente solduri creditoare, care se refera la datoriile nedecontate sau la valoarea efectelor de platit;

suma soldurilor finale creditoare existente la sfarsitul anului se inscrie in pasivul bilantlui in grupa de datorii;

evidenta analitica se organizeaza pe datorii de obligatii, precum si pe fiecare persoana fizica sau juridica. Totodata furnizori se grupeaza in furnizori interni si furnizori externi, iar in cadrul fiecareia din aceste categorii pe termene de plata si anume: termen lung (peste cinci ani), mediu (de la unu la cinci ani) si termen scurt (sub un an).

Conturile privind operatiile de decontare cu furnizorii, pe langa trasaturile comune pe care le au, prezinta si unele aspecte specifice, ceea ce se poate reliefa prin intermediul analizei modului de utilizare a lor.

a)Contul 401 "Furniori" are functia contabila de pasiv, si se reflecta asfel:

In credit se inregistreaza:

pretul de cumparare facturat de furnizori pentru achizitionarile de active circulante materiale, prin debitul conturilor corespunzatoare felurilor sau categoriilor de cumparari efectuate, dintre care se amintesc: 301 "Materii prime", 302 "Materiale consumabile", 371 "Marfuri", 381 "Ambalaje", precum si 308 "Diferente de pret la materii prime si materiale", 378 "Diferente de pret la marfuri", 388 "Diferente de pret la ambaleje ", etc., atunci cand evidenta stocurilor se organizeaza la pretul standard;

diferentele nefavorabile de curs valutar stabilite pentru datoriile existente la inchiderea exercitiului, prin corespondenta cu debitul contului de cheltuieli 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar";

valoarea materialelor aprovizionate si incluse in cheltuieli, consumul de energie si apa, valoarea ambalajelor care circula in regim de restituire,valoarea lucrarilor executatea sau a serviciilor prestate de terti, si altele, prin debitul conturilor 604 "Cheltuieli privind materialele nestocate", 605 "Cheltuieli privind energia si apa", 409 "Furnizori-debitori" si respectiv 611 "Cheltuieli de intretinere si reparatii", 628 "Alte cheltuieli cu serviciile legate de terti";

TVA facturata de furnizori prin debitul contului 4426 "TVA deductibila", sau 4428 "TVA neexigibila", dupa cum datoria ce se creaza se plateste in mod obijnuit si respectiv in rate, pe baza de contract incheiat in acest sens, precum si in cazul ca nu a sosit factura.

In debitul contului se inregistreaza:

diminuarea datoriilor fata de furnizori ca urmarea a platilor efectuate sau a biletelor la ordine ori a cambiilor subscrise si acceptate, prin creditul conturilor de trezorerie, de credite bancare pe termen lung si mediu si respeciv 403 "Efecte de platit";

diferentele favorabile de curs valutar stabilite pentru datoriile existente la inchiderea exercitiului, prin creditul contului 765 "Venituri din diferente de curs valutar";

diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor in valuta platite furnizorilor externi, precum si valoarea sconturilor obtinute de la furnizori, prin corespondenta cu creditul conturilor 765 "Venituri din diferente de curs valutar" si respectiv 767 "Venituri din sconturi obtinute";

- diminuarea datorilor fata de furnizori cu avansurile acordate anterior, precum si valoarea ambalajelor returnate furnizorilor in cazul utilizarii sistemu-

lui de restituire directa.

diminuarea datorilor fata de furnizori cu avansurile acordate anterior, precum si valoarea ambalajelor returnate furnizorilor in cazul utilizarii sistemului de restituire directa.

Soldul contului 401 "Furnizori" este creditor si reprezinta totalul datoriilor fata de unitatile furnizoare.

b)Contul 404 "Furnizori de imobilizari" are functia contabila de pasiv, si se reflecta asfel:

In creditul contului se inregistreaza:

valoarea imobilizarilor corporale si necorporale facturate de furnizori, precum si a lucrarilor executate si serviciilor prestate cu aceeasi destinatie, prin debitul conturilor corespunzatoare felurilor sau categoriilor de imobilizari achizitionate, dintre care se amintesc: 201 "Cheltuieli de constiuire", 203 "Cheltuieli de cercetare - dezvoltare", 2111 "Terenuri", 212 "Constructii" si altele;

diferentele nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor existente la inchiderea exercitiului, prin debitul contului 665 "Cheltuieeli din diferente de curs valutar";

TVA facturata de furnizori prin debitul contului 4426 "TVA deductibila" sau 4428 "TVA neexigibila", dupa cum datoria creata se deconteaza in mod obijnuit si respectiv in rate, stabilite pe baza de documente legal intocmite.

In debitul contului se inregistreaza:

decontarile datoriilor fata de furnizori, prin creditul conturilor care arata modalitatea de plata, cum sunt cele de trezorerie, de credite bancare pe termen lung sau de efecte de platit pentru imobilizari;

diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor existente la inchiderea exercitiului, prin creditul contului 765 "Venituri din diferente de curs valutar";

diferente favorabile de curs valutar aferente datoriilor platite in valuta furnizorilor externi, precum si valoarea sconturilor obtinute de la furnizori, in corespondenta cu creditul conturilor 765 "Venituri din diferente de curs valutar" si respectiv 767 "Venituri din sconturi obtinute".

Soldul contului 404 "Furnizori de imobilizari" este creditor si reflecta datoriile unei unitati provenite din aprovizionari cu active imobilizate.

c)Conturile 403 "Efecte de platit" si 405 "Efecte de platit pentru imobilizari" asigura urmarirea decontarii obligatiilor prin intermediul efectelor comerciale (cambia si biletul la ordin) si au functie contabila de pasiv. Aceste conturi se reflecta astfel:

In creditul conturilor se inregistreaza:

valoarea acceptata de catre furnizori a cambiilor sau biletelor la ordin, prin debitul conturilor 401 "Furnizori" si respectiv 404 "Furnizori de imobilizari";

diferentele nefavorabile de curs valutar stabilite la sfarsitul exercitiului pentru datorii ce se vor deconta pe baza de efecte comerciale, in corespondenta cu debitul contului 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar".

In debitul conturilor se inregistreaza:

platile ce se vor efectua catre furnizori, la scadenta efectelor comerciale, prin creditul contului 512 "Conturi curente la banci";

diferente favorabile de curs valutar aferente atat datoriilor decontate in valuta furnizorilor externi, cat si efectelor de plata exprimate in devize si existente la inchiderea exercitiului, prin creditul contului 765 "Venituri din diferente de curs valutar".

Soldul conturilor 403 "Efecte de platit" si 405 "Efecte de platit pentru imobilizari" este creditor si reprezinta valoarea totala a efectelor comerciale decontate furnizorilor.

d)Contul 408 "Furnizori - facturi nesosite" are functie contabila de pasiv si se reflecta astfel:

In creditul contului se inregistreaza:

valoarea bunurilor aprovizionate, lucrarilor executate, si serviciilor prestate, inclusiv TVA aferenta, valori pentru care nu s-au primit facturi, prin debitul conturilor corespunzatoare de valori materiale si de cheltuieli, ca in cazul creditarii contului 401 "Furnizori", precum si de TVA neexigibila;

diferentele nefavorabile de curs valutar stabilite pentru datoriile nefacturare pana la sfarsitul exercitiului, prin debitul contului 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar".

In debitul contului se inregistreaza:

valoarea facturilor sosite, prin creditul contului 401 "Furnizori";

diferentele de curs valutar de la sfarsitul exercitiului aferente datoriilor nefacturate, prin creditul contului 765 "Venituri din diferente de curs valutar".

Soldul contului 408 "Furnizori - facturi nesosite" este creditor si reprezinta toate facturile pe care unitatea nu le primeste de la furnizori.

e)Contul 409 "Furnizori - debitori" are functie contabila de activ si se reflecta astfel:

In debitul conturilor se inregistreaza avansurile acordate, prin credituol conturilor de disponibilitatile banesti.

In credit se inregistreza avansurile regularizate ca urmare a primirii bunurilor, lucrarilor sau serviciilor, in corespondenta cu debitul contului 401 "Furnizori".

Soldul contului 409 "Furnizori - debitori" este debitor si reprezinta avansurile acordate si neregularizate, pentru care nu s-au primit bonuri, lucrari sau servicii.

2.3. CONTABILITATEA DATORIILOR

PROVENITE DIN CUMPARARI

2.3.1. STRUCTURA DATORIILOR DIN CUMPARARI

PE CREDIT

Datoriile din cumparari pe credit pot fi clasificate tinand seama de anumite criterii, astfel:

In functie de natura activelor cumparate pe credit, se disting:

datorii provenind din cumparari de bunuri si servicii;

datorii provenind din coumparari de imobilizari.

In functie de natura creditelor obtinute la cumparare si de documentele care stau la baza inregistrarii acestora, se disting:

datorii din cuparari pe credit comercial;

datorii din cumparari pe credit cambial.

Fiecare din aceste credite comercial sau cambial pot fi acordate atat pentru cumparari de bunuri si servicii cat si pentru cumparari de imobilizari.

In functie de scadenta datoriilor, se intalnesc:

datorii din cumparari pe credit comercial, care au un termen de plata stabilit pe baza de documente;

datorii din cumparari pe credit comercial, neexigibile, cumparari ce nu sunt insotite de facturi ale furnizorului.

In cadrul relatiilor economice pe care clientul le are cu furnizorul se pot naste creante provenind din relatiile de cumparare, cum sunt:

avansuri acordate de client furnizorului;

ambalaje primite odata cu marfa, care circula pe principiul restituirii.

Datoriile din cumpararile pe credit sunt reflectate cu ajutorul conturilor din grupa 40 "Furnizori si conturi asimilate" si anume:

contul 401 "Furnizori";

contul 403 "Efecte de platit";

contul 404 "Furnizori de imobilizari";

contul 405 "Efecte de platit pentru imobilizari";

contul 408 "Furnizori facturi nesosite";

contul 409 "Furnizori - debitori".

Contul 409 "Furnizori - debitori" este un cont de creante fapt ce rezulta atat din denumirea contului, cat si din ultima cifra a simbolului (cifra 9), care semnifica faptul ca acest cont are o functie inversa fata de conturile din grupa din care face pate.

Primele doua conturi, 401 "Furnizori" si 403 "Efecte de platit" cuprind datoriile ce privin din cumparari de bunuri si servicii, pe credit comercial, respectiv cambial.

Contul 404 "Furnizori de imobilizari" si contul 405 "Efecte de platit pentru imobilizari" reflecta acelasi gen de datorii rezultate din cumparari de imobilizari.

Contul 408 "Furnizori - facturi nesosite" evidentiaza datoriile neexigibile provenite din cumparari de bunuri si servicii.

Conturile sintetice prezentate se detaliaza pe conturi analitice deschise pe fiecare furnizor in parte, conturi a caror simbolizare este la latitudinea fiecarui agent economic.

2.3.1.1 CONTABILITATEA DATORIILOR DIN CUMPARARI

PE CREDIT COMERCIAL

Datoriile rezultate din cumparari pe credit comercial se evidentiaza in contabilitate cu ajutorul conturilor:

401 "Furnizori", cont ce reflecta datoriile rezultate in urma cumpararilor de bunuri si servicii pe credit comercial;

404 "Furnizor de imobilizari", cont de datorii provenind din cumparari de imobilizari pe credit comercial.

Contul 401 "Furnizori" tine evidenta decontarilor cu furnizorii pentru aprovizionarile de bunuri, lucrarile executate sau serviciile prestate, avand functia contabila de pasiv si se reflecta astfel:

In creditul contului se inregistreaza:

valoarea la pret de cumparare sau standard (prestabilit) a stocurilor achizitionate cu titlu oneros de la terti pe baza de facturi precum si diferentele de pret nefavorabile aferente, in cazul in care evidenta acestora se tine la preturi standard;

diferentele nefavorabile de curs valutar aferente furnizorilor neachitati la inchiderea exercitiului financiar, cu ocazia evaluarii soldului in valuta precum si cele rezultate in momentul decontarii;

valoarea materialelor nestocate aprovizionate, incluse pe cheltuieli, precum si consumul de energie si apa;

valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori;

valoarea materiilor prime, materiilor consumabile, marfurilor, ambalajelor achizitionate, in cazul folosirii metodei inventarului intermitent;

valoarea lucrarilor executate sau a serviciilor prestate de terti;

valoarea facturilor primite, in cazul in care acestea au fost evidentiate anterior ca facturi nesosite;

taxa pe valoare adaugata inscrisa in facturile furnizorilor;

valoarea timbrelor fiscale si postale, a biletelor de tratament si odihna si a altor valori achizitionate.

In debitul contului se inregistreaza:

platile efectuate catre furnizori;

valoarea biletelor la ordin sau a cambiilor subscrise acceptate de furnizori;

diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor catre furnizori cu ocazia decontarii sau a evaluarii acestora la sfarsitul exercitiului financiar;

valoarea avansurilor acordate furnizorilor cu ocazia regularizari platilor cu acestia;

valoarea la pret de inregistrare a veniturilor cuvenite unitatilor prestatoare ca plata in natura, conform prevederilor contractuale;

datoriile prescrise sau anulate;

sumele nete achitate colaboratorilor si impozitul retinut;

valoarea sconturilor obtinute de la furnizori;

valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire predate furnizorului.

Soldul contului 401 "Furnizori" este creditor si reprezinta sumele datorate furnizorilor.

Contul 404 "Furnizori de imobilizari" tine evidenta obligatiilor de plata fata de furnizorii de imobilizari corporale si necorporale, avand functia contabila de pasiv si se reflecta astfel:

In creditul contului se inregistreaza:

valoarea imobilizarilor facturate de furnizori, a serviciilor prestate sau a lucrarilor executate de terti pentru realizarea acestor imobilizari;

obligatia de plata a ratelor de leasing financiar, pe baza facturilor emise de locatar;

valoarea dobanzilor datorate si facturate potrivit prevederilor contractuale in cazul leasingului financiar;

taxa pe valoare adaugata inscrisa in facturile furnizorilor de imobilizari;

diferentele nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea soldului la sfarsitul exercitiului financiar.

In debitul contului se evidentiaza:

sumele achitate furnizorilor de imobilizari, precum si valoarea avansurilor decontate acestora;

valoarea efectelor comerciale subscrise, acceptate de catre furnizorii de imobilizari;

valoarea sconturilor obtinute de la furnizorii de imobilizari;

diferentele favorabile de curs valutar aferente datoriilor catre furnizorii de imobilizari cu ocazia decontarii sau evaluarii de la sfarsitul exercitiului financiar.

Soldul contului 404 "Furnizori de imobilizari" este creditor si reprezinta sumele datorate furnizorilor de imobilizari.

In functie de moneda in care se evalueaza cumpararile cu factura furnizorului distingem:

datorii fata de furnizori, a caror exprimare valorica se realizeaza in lei;

datorii fata de furnizori, a caror exprimare valorica se efectueaza in devize.

Reflectarea in contabilitate a acestor datorii necesita inregistrari distincte.

a) Contabilitatea operatiilor privind datoriile din cumparari de bunuri si   servicii pe credit comercial fata de furnizori, cu exprimare in lei

Acest tip de datorii, implica urmatoarele inregistrari contabile

achizitionarea de materii prime, materiale consumabile, materiale de natura obiectelor de inventar, animale, marfuri si ambalaje de la furnizori, in situatia in care evidenta sconturilor se realizeaza prin inventarul permanent la costuri efective de achizitie:

in cazul in care evidenta sconturilor se tine la preturi standard, contul 401 "Furnizori se crediteaza si in corespondenta cu conturile de diferente de pret adecvate fiecarei categorii de stocuri achizitionate, pentru diferentele de pret in plus fata de preturile prestabilite, astfel:

in situatia in care evidenta stocurilor se realizeaza prin inventarul intermitent, contul 401 "Furnizori" se crediteaza in corespondenta cu conturile de cheltuieli in care se inregistreaza consumul de stocuri si T.V.A. deductibila, astfel:

evidentierea materiilor nestocate aprovizionate, incluse direct pe cheltuieli precum si consumul de energie si apa:

reflectarea lucrarilor executate sau a serviciilor prestate de terti:

- evidenta ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori:

achizitionarea timbrelor fiscale si postale, a biletelor de odihna si tratament si a altor valori de la furnizori:

primirea facturilor de la furnizori, in situatia in care acestea au fost evidentiate anterior ca facturi nesosite, fara diferente:

- concomitent, T.V.A. neexigibila se transforma in T.V.A. deductibila:

retinerea avansului acordat anterior furnizorului, din datoria totala cu ocazia regularizarii platilor cu acestia:

Identic se inregistreaza si ambalajele predate furnizorului, care circula in sistem de restituire.

achitarea datoriilor catre furnizori, se poate efectua din diferite conturi de trezorerie sau imprumuturi, astfel:

evidentierea biletelor la ordin emise si acceptate de furnizori:

reflectarea sumelor nete achitate colaboratorilor, retinerea impozitului datorat si a contributiei pentru asigurarile sociale de sanatate in procent de 6,5%:

Marimea propriu-zisa a datoriilor fata de furnizori pentru cumpararile si platile efectuate, nu in toate cazurile aceasta coincide cu pretul sau tariful negociat, datorita anumitor reduceri sau diminuari ce se acorda clientilor.

Reducerile de pret pot fi incadrate in doua categorii si anume:

-reduceri de natura comerciala ce se evidentiaza in momentul acordarii acestora pe baza documentelor ce le atesta, astfel:

. daca in factura initiala sunt reflectate distinct reducerile de pret acordate, respectiv primite, atat vanzatorul cat si cumparatorul inregistreaza in contabilitate factura la valoarea neta comerciala, aceasta reprezentand valoarea initiala, mai putin reducerile acordate;

. in cazul in care dupa intocmirea facturii initiale, vanzatorul acorda clientului reduceri de pret, conform clauzelor contractuale, acestea se cuprind intr-o factura ulterioara in rosu, care se evidentiaza distinct in contabilitate astfel:

~ la vanzator valoarea reducerilor acordate pentru livrari efectuate in acelasi exercitiu implica formula contabila:

~ la cumparator, reducerile primite corecteaza valoarea stocurilor, atunci cand acestea se regasesc in gestiune sau cheltuieli cu stocurile, cand acestea au fost scazute din gestiune situatie ce implica formula contabila:

-reducerile de natura financiara, ce se inregistreaza in contabilitate astfel:

~ la vanzator, valoarea reducerilor acordate, genereaza formula contabila:

~ la cumparator, valoarea reducerilor primite implica formula contabila:

b) Contabilitatea operatiilor privind datoriile din cumparari de bunuri si servicii pe credit comercial fata de furnizori cu exprimare in valuta

Corespondenta contului 401 "Furnizori", in acest caz, este in general aceeasi ca in situatia cumpararilor de la furnizorii interni, cu exprimare in lei, cu deosebire ca apar unele inregistrari specifice privind diferentele de curs valutar aferente datoriilor catre furnizori cu ocazia decontarii sau a evaluarii de la sfarsitul exercitiului financiar, iar in locul conturilor de trezorerie in lei se utilizeaza conturile corespunzatoare de trezorerie in devize.

Datoriile se evidentiaza pe baza facturilor primite de la furnizorii externi, in care bunurile sau serviciile cumparate sunt exprimate valoric, in devize.

In contabilitatea unitatilor patrimoniale evaluarea si inregistrarea trebuie sa se efectueze in moneda nationala, adica in lei.

Pentru aceasta, devizele se transforma in lei, pe baza cursului valutara al leului, de la data primirii bunurilor, executarii lucrarilor sau prestarii de servicii.

Cursul valutar poate sa oscileze de la o zi la alta si de aceea la data achitarii datoriilor pot sa apara diferente de curs valutar, in situatia in care cursul leului creste sau nefavorabile cand cursul leului scade.

Aceste diferente se evidentiaza ca venituri financiare sau ca si cheltuieli financiare.

La inchiderea exercitiului financiar, in vederea reflectarii fidele a patrimoniului toate datoriile in valuta sunt inventariate si evaluate pe baza cursului valutar al zilei, iar din compararea acestor valori cu valorile contabile ale datoriilor evaluate pe baza cursului valutar de la data inregistrarii in contabilitate apar diferentele de curs valutar.

Diferentele constatate cu ocazia decontarii sau a evaluarii datoriilor in devize de la sfarsitul exercitiului financiar, necesita operatii specifice, respectiv:

achitarea datoriei catre un furnizor extern in situatia in care cursul leului creste (diferenta de curs favorabila):

achitarea datoriei catre un furnizor extern, in cazul in care cursul leului scade (diferenta de curs nefavorabila):

reflectarea diferentelor nefavorabile de curs valutar, aferente furnizorilor neachitati, la inchiderea exercitiului financiar ca urmare a cresterii cursului valutar:

evidentierea diferentelor favorabile de curs valutar, aferente furnizorilor neachitati, la inchiderea exercitiului financiar ca urmare a scaderii cursului valutar:

Evidenta obligatiilor rezultate din cumpararile de imobilizari pe credit comercial se realizeaza cu ajutorul contului 404 "Furnizori de imobilizari", care se crediteaza in corespondenta cu debitul conturilor de imobilizari necorporale, corporale si in curs, in functie de natura imobilizarilor achizitionate la care se mai adauga si contul 4426 "T.V.A. deductibila".

Contul 404 "Furnizori de imobilizari" se debiteaza in corespondenta cu creditul conturilor de trezorerie sau imprumuturi bancare pentru investitii, in functie de modalitatea de plata, sau ca urmare a biletelor de ordin emise de client si acceptate de furnizor prin creditul contului 405 "Efecte de platit pentru imobilizari"

Imobilizarile pot fi achizitionate de la furnizori externi, in cazul in care, exprimarea valorica din facturi este facuta in devize. In aceasta situatie pentru inregistrarea cumpararilor este necesara transformarea devizelor in lei.

La data achitarii datoriilor ca urmare a evolutiei cursului valutar pot sa apara diferente favorabile sau nefavorabile acre afecteaza veniturile financiare sau cheltuielile financiare.

De asemenea diferentele rezultate la finele exercitiului financiar cu ocazia evaluarii datoriilor in devize influenteaza cheltuielile sau veniturile financiare dupa cum acestea sunt nefavorabile, respectiv favorabile.

Reducerile de pret de natura comerciala sau de natura financiara pe care le poate acorda furnizorul sunt practicabile si la cumpararile de imobilizari.

2.3.1.2. CONTABILITATEA DATORIILOR DIN CUMPARARI PE CREDIT CAMBIAL

In practica economica este cunoscut conceptul de "efecte comerciale" in care sunt cuprinse in general cambiile.

In functie de clauzele ce le contin acestea se pot clasifica in:

cambiile propriu-zise;

trate;

bilete la ordin.

In relatiile de creditare din cadrul procesului de vanzare cumparare, forma de cambie cea mai adecvata si utilizata o constituie biletul la ordin.

Creditul cambial reprezinta creditul care la baza o cambie, respectiv un bilet la ordin.

Biletul la ordin este un angajament al clientului prin care acesta se obliga sa achite o anumita datorie din cumparari, in mod neconditionat.

Din inscris trebuie sa rezulte data la care se va achita datoria si localitatea .

Biletul la ordin constituie instrumentul de anulare a platii unei datorii, respectiv un instrument de creditare.

Biletul la ordin poate sa fie emis in situatia in care clientul nu dispune de lichiditati pentru achitarea datoriei sau daca utilizarea sa reprezinta o clauza con-

tractuala.

Aceasta va deveni instrument financiar daca este acceptat de furnizor, situatia in care clientul poate sa-si ia angajamentul de plata a datoriei la o data ulterioara.

Efectele comerciale se impart in:

efecte de platit, respectiv biletele la ordin emise de client;

efecte de primit, adica cele acceptate de furnizor;

efecte de incasat.

Delimitarea informatiilor privind datoriile pe credit cambial, implica utilizarea de conturi, in functie de natura activelor cumparate, respectiv:

contul 403 "Efecte de platit";

contul 405 "Efecte de platit pentru imobilizari".

Contul 403 efecte de platit tine evidenta obligatiilor pe baza de efecte comerciale, respectiv a cambiilor sau a biletelor la ordin emise de client, acceptate de furnizor, pentru datorii provenind din cumparari de bunuri si servicii, avand functia contabila de pasiv si se reflecta astfel:

In creditul contului se inregistreaza:

valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit;

diferentele nefavorabile de curs valutar de la inchiderea exercitiului financiar, rezultate din evaluarea soldului in valuta a obligatiilor de platit pe baza de efecte comerciale.

In debitul contului se inregistreaza:

platile efectuate la scadenta pe baza efectelor comerciale;

diferentele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor de plata in devize;

diferentele de curs valutar favorabile aferente efectelor de plata neachitare la inchiderea exercitiului, evaluate pe baza cursului valutar la acea data.

Soldul contului 403 "Efecte de platit" este creditor si reprezinta valoarea efectelor comerciale de platit.

Contul 405 "Efecte de platit pentru imobilizari" tine evidenta datoriilor provenind din cumparari de imobilizari, datorii pentru care au fost emise bilete le ordin, acceptate de furnizor, avand functia contabila de pasiv si se reflecta astfel:

In creditul contului se inregistreaza:

valoarea acceptata a efectelor comerciale de platit;

diferentele nefavorabile de curs valutar de la inchiderea exercitiului financiar, rezultate din evaluarea soldului in valuta a obligatiilor de platit pe baza de efecte comerciale.

In debitul contului se inregistreaza:

platile efectuate la scadenta pe baza efectelor comerciale;

diferentele favorabile de curs valutar constatate la lichidarea efectelor de plata in devize;

diferentele de curs valutar favorabile aferente efectelor de plata neachitare la inchiderea exercitiului, evaluate pe baza cursului valutar la acea data.

Soldul contului 403 "Efecte de platit pentru imobilizari" este creditor si reprezinta valoarea efectelor comerciale pentru imobilizari de platit.

Operatii economice privind datoriile din cumparari pe credit cambial

Datoriile provenite din cumparari pe credit cambial implica in contabilitate urmatoarele inregistrari:

reflectarea biletelor la ordin emise pentru cumparari de bunuri si servicii, acceptate de furnizor:

evidentierea biletelor la ordin emise pentru cumpararile de imobilizari, acceptate de furnizor:

efectuarea platilor la scadenta pe baza de efecte comerciale din contul de disponibil de la banca in lei:

Biletele la ordin pot fi emise si pentru datorii in devize fata de furnizorii externi sau interni, caz in care la inregistrarea in contabilitate este necesara evaluarea in lei, pe baza cursului valutar.

In momentul achitarii datorie pot sa apara diferente de curs valutar favorabile sau nefavorabile ca urmare a evolutiei cursului valutar intre data inregistrarii si data achitarii ce afecteaza veniturile financiare sau cheltuielile financiare, diferente ce pot rezulta si la finele exercitiului financiar cu ocazia evaluarii soldului datoriilor in devize ce urmeaza sa fie decontate pe baza de efecte comerciale.

Aceste diferente de curs valutar genereaza pentru cumpararile de bunuri si servicii, urmatoarele inregistrari contabile:

reflectarea diferentelor favorabile constatate cu ocazia achitarii la scadenta a datoriilor pe baza de efecte comerciale:

evidentierea diferentelor nefavorabile aferente datoriilor in devize cu ocazia achitarii acestora pe baza de efecte comerciale:

inregistrarea diferentelor favorabile de la finele exercitiului financiar rezultate in urma evaluarii efectelor comerciale de platit in devize:

reflectarea diferentelor nefavorabile de curs valutar rezultate din evaluarea soldului efectelor comerciale de platit in valuta la sfarsitul exercitiului financiar:

Referitor la efectele comerciale emise de client si acceptate de furnizor pentru datorii provenind din cumparari de imobilizari in valuta, acestea comporta aceleasi inregistrari ca in cazul datoriilor provenind din cumparari de bunuri si servicii, ce deosebirea ca in locul contului 403 "Efecte d platit" se utilizeaza contul 405 "Efecte de platit pentru imobilizari".

2.3.2. CONTABILITATEA DATORIILOR NEEXIGIBILE DIN CUMPARARI PE CREDIT

In practica societatilor comerciale se intalnesc situatii cand unele bunuri sosesc de la furnizori fara factura, iar unele servicii prin natura lor se factureaza cu un anumit decalaj de timp. Asa este cazul consumului de energie electrica si termica, a consumului de gaze naturale sau a serviciilor telefonice ce se factureaza, de regula, cu un decalaj de o luna.

De asemenea, in cursul exercitiului financiar se poate intampla ca bunurile materiale primite sa nu se receptioneze si sa nu se inregistreze pana la primirea facturii.

La inchiderea exercitiului, respectiv la data intocmirii bilantului contabil este obligatoriu ca bunurile in cauza sa fie receptionate sui inregistrate, deoarece figureaza la inventar.

Intrarea trebuie evidentiata si atunci cand bunurile respective sunt eliberate in consum sau vandute.

In aceste cazuri ele se receptioneaza, se evalueaza pe baza datelor din contracte sau pe baza documentelor insotitoare, iar apoi se reflecta in contabilitate ca o datorie exigibila.

Contabilitatea decontarilor neexigibile, din cumparari de bunuri si servicii se realizeaza cu contul 408 "Furnizori-facturi nesosite".

Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta decontarilor cu furnizorii pentru achizitionarile de bunuri, lucrari executate si servicii prestate, pentru care nu s-au primit facturi.

Contul 408 "Furnizori-facturi nesosite" are functia contabila de pasiv si se reflecta astfel:

In creditul contului se inregistreaza:

valoarea bunurilor aprovizionate, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate de catre furnizori, pentru care nu s-au primit facturi;

diferentele nefavorabile de curs valutar reflectate la inchiderea exercitiului aferente datoriilor catre furnizorii pentru care nu s-au primit facturile.

In debitul contului se inregistreaza:

valoarea facturilor sosite;

diferentele favorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului, aferente datoriilor catre furnizorii pentru care nu s-au primit facturile.

Soldul contului 408 "Furnizori-facturi nesosite" este creditor si reprezinta sumele datorate furnizorilor pentru care nu s-au primit facturi.

Operatii economice privind datoriile neexigibile din cumparari pe credit

Datoriile neexigibile din cumparari pe credit implica urmatoarele inregistrari contabile:

primirea fara factura de la furnizori, a activelor circulante materiale:

evidentierea lucrarilor executate sau a serviciilor prestate de catre furnizori pentru care nu au sosit facturile:

Cazurile in care bunurile se primesc fara factura sunt mai putin frecvente, insa cumpararile de servicii ce se factureaza cu un anumit decalaj

in timp se intalnesc de regula in fiecare luna.

Dupa primire facturilor, in perioada urmatoare, datoria neexigibila se transforma in datorie exigibila. In acelasi timp T.V.A. neexigibila devine deductibila.

primirea facturii de la furnizori, fara diferente:

- concomitent, T.V.A. neexigibila devine deductibila:

In cazul in care apar diferente in plus intre factura sosita si situatia initiala, acestea se reflecta, ca intrarile obisnuite.

Cand datoria neexigibila, inregistrata in cursul exercitiului se refera la cumparari de la furnizori externi sau interni cu exprimare in devize, atunci se evidentiaza diferentele de curs valutar favorabile si nefavorabile, cu ocazia inchiderii exercitiului financiar, astfel:

reflectarea diferentelor nefavorabile de curs valutar existente la inchiderea exercitiului, aferente datoriilor catre furnizori, pentru care nu s-au primit facturi:

evidentierea diferentelor favorabile de curs valutar existente la finele exercitiului financiar, aferente datoriilor catre furnizori, pentru care nu s-au primit facturi:

2.3.3. CONTABILITATEA AVANSURILOR ACORDATE SI A AMBALAJELOR DE RESTITUIT

In anumite cazuri, stabilite de regula prin contracte, clientul acorda furnizorului avansuri banesti, in vederea livrarii unor bunuri, a executarii de lucrari sau prestarii de servicii, luand nastere astfel o creanta fata de furnizor care devine debitor.

O situatie asemanatoare se intalneste si in cazul in care clientului i se factureaza o data cu bunurile cumparate si ambalajele, care circula in sistem de restituire, cum ar fi: sticlele, borcanele, navetele, sacii si alte ambalaje de aceasta natura.

Contabilitatea creantelor din avansurile acordate furnizorilor pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor sau pentru prestari de servicii executari de lucrari, precum si din ambalajele de restituit se realizeaza cu ajutorul contului 409 "Furnizori-debitori", care are functia contabila de activ si se reflecta astfel:

In debitul contului se inregistreaza:

valoarea avansurilor achitate in contul unor livrari de bunuri de

natura stocurilor, prestari de servicii sau executari de lucrari;

valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire facturate de furnizori;

diferente favorabile de curs valutar inregistrate la inchiderea exercitiului, aferente avansurilor in devize acordate furnizorilor.

In creditul contului se inregistreaza:

valoarea avansurilor regularizate cu furnizorii la primirea bunurilor, lucrarilor sau serviciilor;

valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire inapoiate furnizorilor, precum si valoarea ambalajelor degradate;

valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, nerestituite furnizorilor, retinute in stoc;

diferentele nefavorabile de curs valutar aferente avansurilor in devize acordate furnizorilor la decontarea acestora sau la inchiderea exercitiului financiar.

Soldul contului 409 "Furnizori-debitori" este debitor si reprezinta avansurile acordate furnizorilor, nedecontate.

Operatii economice privind avansurile acordate si ambalaje de restituit

Inregistrarile contabile referitoare la avansurile acordate si ambalajele de restituit sunt:

achitarea din contul de disponibil de la banca in lai a unor avansuri ocazionale furnizorilor, pentru cumparari de bunuri de natura stocurilor sau pentru prestari de servicii si executari de lucrari:

Pentru avansurile ocazionale aferente livrarilor de bunuri, executarilor de lucrari si prestarilor de servicii ulterioare se calculeaza si se inregistreaza T.V.A., iar furnizori sunt obligati sa emita facturi in termen de trei zile de la data inregistrari sumelor.

In situatia in care avansurile acordate au la baza factura fiscala emisa de catre furnizor se efectueaza inregistrarile:

reflectarea avansului ce se va acorda:

- achitarea avansului:

In cazul avansurilor care se acorda in mod continuu pentru livrari de bunuri si prestari de servicii ulterioare, pe baza de cerere acordata de organul fiscal, nu se calculeaza T.V.A., exigibilitatea intervenind la data stabilirii debitului clientului, creanta ce este consemnata in factura sau alt document legal ce se intocmeste pentru efectuarea propriu-zisa a operatiilor in cauza.

acordarea unor avansuri furnizorilor in numerar sau din contul de disponibil de la banca, in lei si in valuta:

regularizarea avansurilor continue cu furnizorii, la primirea bunurilor executarea lucrarilor sau prestarea serviciului:

regularizarea cu furnizorii a avansurilor ocazionale pentru care s-a calculat si inregistrat T.V.A.:

evidentierea valorii diferentelor favorabile de curs valutar existente la inchiderea exercitiului, aferente avansurilor in devize acordate furnizorilor, cu ocazia evaluarii acestora:

reflectarea valorii diferentelor nefavorabile de curs valutar existente la inchiderea exercitiului, aferente avansurilor in devize acordate furnizorilor:

- reflectarea diferentelor favorabile de curs valutar aferente avansurilor in devize, acordate furnizorilor, cu ocazia decontarii lor:

inregistrarea valorii ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate de furnizori:

se reflecta valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, inapoiate furnizorilor, precum si degradarile suferite de ambalaje:

se evidentiaza valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, nerestituite furnizorilor, retinute in stoc:

CAP III. ORGANIZAREA CONTABILITATII DECONTARILOR CU

CLIENTII

3.1. NOTIUNI SI STRUCTURI PRIVIND

CREANTELE UNITATII

Relatiile unitatilor patrimoniale cu alte persoane juridice si fizice, conduc la creante si datori. Cea mai mare parte a creantelor agentilor economici sunt legate direct de exploatare, adica din acel domeniu care face obiectul principal al functionarii lor. Creantele fata de clienti rezulta ca urmare a vanzarii productiei, respectiv realizari lucrarilor si a serviciilor si au in contrapartida venituri din exploatare.

Creantele intreprinderii fata de clienti ei isi au izvorul in schimbul de consimtamant concretizat intr-o comanda ferma din partea clientului si acceptata de catre producator sau avand ca baza contractele incheiate.  

Creantele devin certe, sigure, in momentul transferului de proprietate pentru vanzari si in momentul realizarii lor pentru lucrari si servicii.

Transferul de proprietate se produce, deci, in momentul livrari bunurilor, respectiv in momentul realizari lucrarilor sau prestatiilor de servicii, moment care corespunde cu facturarea.

Pe baza facturii, creantele se inregistreaza in contabilitate la valoarea de intrare in patrimoniu care corespunde cu valoarea lor nominala, adica cu totalul de plata adica valoarea sau pretul negociat plus TVA care se va aplica doar operatiilor supuse impozitari. In cazul in care se acorda reduceri comerciale, valoarea nominala este data de netul comercial, la care se va adauga si TVA. In situatia in care se acorda clientilor si reduceri financiare, valoarea nominala a creantei este data tot de netul comercial, scontul acordat inregistrandu-se separat ca si o cheltuiala financiara. Scontul va reduce valoarea creantei initiale printr-o inregistrare ulterioara, cel mai adesea sconturile de decontare se acorda a posterior printr-o factura de reducere.

Creantele in devize se inregistreaza in contabilitate in lei, la cursul de schimb in vigoare la data efectuari operatiunilor. Diferentele de curs valutar, intre data inregistrari creantelor in devize si data incasari lor, se inregistreaza ca si venituri sau cheltuieli financiare, dupa cum diferentele sunt favorabile sau nefavorabile.

Dupa perioada de timp la care se refera, creantele si datoriile se impart in:

creante pe termen scurt , cu perioada de decontare mai mica de un an;

creante pe termen mijlociu, cu o perioada de decontare intre 1-5 Ani;

creante pe termen lung, cu o perioada de decontare mai mare de 5 ani.

Creantele pe termen lung si mijlociu se incadreaza in categoria imobilizarilor financiare.

Creantele pe termen scurt sunt generate de desfasurarea activitati de exploatare si creantele asimilate, care au in contrapartida veniturile din exploatare si conturile fara incidenta asupra contului de rezultate si cuprind: creante comercial; creante din gestiunea titlurilor de plasament si alte titluri de valori reprezentand componente ale trezoreriei; creante din decontari in cadrul grupului si cu asociatii, care mai sunt denumite si creante in afara grupului de exploatare.

Pentru inregistrarea creantelor se folosesc conturi din clasa 4 " Conturi de terti" din care face parte si grupa de conturi: 41 "Clienti si conturi asimilate".

Pentru evaluarea creantelor se folosesc trei metode sau reguli in functie de factorul timp la care se refera.: valoarea de inscriere cu ocazia intrari in patrimoniu a creantei la valoarea curenta sau contabila; valoarea de inventar sau valoarea bilantiera.

Eventualele diferente ce apar in timpul incasari creantelor, vor fi evidentiate in contabilitate in conturile de cheltuieli pentru diferentele nefavorabile, respectiv in conturile de venituri pentru diferentele favorabile.

Evaluarea de inventar presupune evaluarea creantelor la valoarea care se stabileste dupa valoarea de utilitate, in functie de loc si de preturile actualizate. Valoarea de inventar a creantelor tine seama de posibilitatile concrete de incasare si pot exista clienti in litigiu, debitori incerti, ale caror posibilitati de incasare sunt incerte.

Daca comparam valoarea de inventar cu valoarea contabila, putem avea trei situati:

Egalitate

Valoarea de inventar depaseste valoarea contabila, dar potrivit principiului prudentei desi putem incasa mai mult aceasta diferenta nu o vom inregistra

Valoarea de inventar este sub valoarea contabila Suntem nevoiti sa crem un provizion pentru depreciere.

Evaluarea bilantiera se face cu respectarea principiului fidelitati. Creantele sunt inregistrate in contabilitate la valoarea lor nominala si din prudenta se constituie un provizion pentru depreciere, atunci cand apare o pierdere probabila. Daca sa constituit provizionul la valoarea curenta atunci se va deduce provizionul.

La creantele exprimate in valuta, evaluarea de bilant se face la cursul valutar existent. Diferentele de curs valutar se vor inregistra folosind conturile de diferente de conversie de activ si de pasiv. Aceste diferente la inceputului exercitiului urmator se vor relua.

Creantele comerciale sunt determinate de vanzarile de bunuri (produse, marfuri, materiale), de prestari de servicii si de executarea de lucrarii catre terti. Aici se incadreaza clientii si conturile asimilate:

411 "Clienti"

413 "Efecte de primit de la clienti"

418 "Clienti-facturi de intocmit"

419 "Clienti-creditori"

Efectele comerciale de primit reprezinta drepturile de creanta stabilite pe baza de cambii, bilete la ordin, trate , waranturi, cec-uri si alte efecte comerciale primite de la clienti in contul creantelor. Ele reprezinta forme de credit comercial acordat de unitatile patrimoniale tertilor si instrumente de plata.

Cambia este titlul de credit in temeiul caruia o persoana (emitentul) se obliga sa plateasca neconditionat sau dispune sa se plateasca neconditionat de catre o alta persoana, la data si locul indicat, o suma de bani, aceluia pe care cambia il desemneaza. Cambia este de doua feluri:

Biletul la ordin este o cambie eliberata de catre un debitor (tras) unui creditor (tragatorul) prin care debitorul (trasul) se obliga sa plateasca neconditionat creditorului (tragatorului) intr-un anumit loc si la o anumita data o suma de bani.

se obliga

Debitorul (trasul) ----- ----- -------> Creditorului(tragatorului)

sa plateasca

neconditionat

Trata este o cambie prin care o persoana fizica sau juridica in calitate de creditor (tragator), dispune unui debitor al sau (tras) sa plateasca o suma de bani unei alte persoane ( a treia) in calitate de beneficiar, la data si in locul stabilit o suma de bani .

Cecul este un inscris solemn prin care o persoana numita tragator (platitor) in baza unui depozit de bani constituit in prealabil la banca devenita astfel tras, da ordin sa se plateasca la o anumita data sau la prezentare o suma determinata unei terte persoane, in calitate de beneficiar, intervenind astfel trei parti. Sunt cecuri ca efecte comerciale, cecuri din carnetele cu limita de suma ca instrument de decontare, cecuri de decontare in numerar a banilor de la banca, cecuri de calatorie si altele. In acest caz:

tragatorul este persoana care dispune plata, trasul este acela care efectueaza plata iar beneficiarul este persoana in favoarea careia se efectueaza plata.

Precum in cazul celorlalte instrumente de plata, alaturi de biletul la ordin si trata, cecul cuprinde urmatoarele elemente: denumirea de CEC, inscrisa in textul titlului; ordinul neconditionat de a plati o suma determinata inclusa in textul tiparit al formularului de CEC; numele aceluia care trebuie sa plateasca prin denumirea banci pe fiecare CEC, indicarea locului unde se efectueaza plata - locul desemnat alaturi de numele trasului; indicarea datei si a locului unde a fost emis cecul; semnatura aceluia care emite cecul, tragatorul fiind acela care garanteaza plata.

Warantul este recipisa primita de catre posesorul unei marfi depusa intr-un depozit, prin care garanteaza efectuarea unei plati. Daca nu efectueaza plata nu poate ridica marfa. Pana la scadenta efectelor comerciale putand interveni operatiuni de andosare si avalizare, legate de circulatia lor.

Andosarea sau girarea reprezinta scrierea pe versoul titlului de valoare, a documentului a obligatiei de plata a noului debitor, fata de creditor. Daca un client emite un bilet la ordin in care se stabileste " Platiti suma de la data de persoanei". Daca acesta are nevoie de bani mai repede decat data stabilita prin ordinul de plata il va putea folosi ca instrument de plata daca face andosarea ordinului de plata. Dar pentru aceasta este necesar sa existe o garantie a platii datoriei noului debitor catre creditor si se face avalizarea.

Avalizarea reprezinta garantia inscrisa pe cambie sau in afara acesteia de catre o persoana fizica sau juridica care se angajaza sa achite contravaloarea tranzactiei in cazul in care nici unul din ceilalti debitori nu o face. Deci persoana care a avalizat cambia garanteaza pana la scadenta . Avalizarea se poate face o singura data iar andosarea de cate ori este posibil.

Pentru tras datoria inregistrata in conturile Furnizori Efecte de plata nu poate fi modificata prin andosari si nici o inregistrare nu se face inaintea decontari la scadenta sau anulari efectelor. Tragatorul , beneficiarul initial contabilizeaza andosarea.

Decontarea efectelor comerciale se poate face prin incasarea contravalori lor de catre beneficiar direct de la client sau prin intermediul unei banci, in care caz se suporta o taxa de scont pentru serviciile bancare. In acest caz bancherul cumpara efectele remitentului si plateste acestuia imediat suma cuvenita valoarea scontata, retinand scontul dupa relatia:

Valoarea scontata = Valoarea nominala- Aigo

Unde Aigo = Scont + Comisionul variabil admisibil scontului

In cadrul decontari efectelor comerciale poate interveni si situatia in care clientul plateste datoria inainte de scadenta, iar furnizorul ii acorda un comision pentru incasarea mai devreme a creantei.

Avansurile acordate furnizorilor reprezinta sumele platite acestora de catre clienti inainte de derularea tranzactiilor pentru livrari de bunuri, executari de lucrari si prestari de servicii.

Creantele din reclamatii, pagube materiale create de terti si alte creante de orice fel nelegate de activitatea de exploatare propriu - zisa sunt asimilate activitatilor financiare sau extraordinare si sunt inregistrate in contabilitate in categoria " Debitorilor diversi"

ORGANIZAREA CONTABILITATII CREANTELOR

Evidenta sumelor datorate de clienti interni si externi pentru livrari de produse, semifabricate, materiale, marfuri etc ,lucrari executate sau prestari de servicii, sumele platite de acestia ca acont sau decontate si cele ramase de plata, se tine cu ajutorul conturilor din grupa 41 "Clienti si conturi asimilate".

Grupa 41 "Clienti si conturi asimilate";

411 "Clienti";

4111 "Clienti";

4118 "Clienti incerti sau in litigiu";

413 "Efecte de primit de la clienti";

418 "Clienti-facturi de intocmit";

419 "Clienti-creditori".

a)Contul 411.1''Clienti" este un cont de activ tine evidenta decontarilor cu clienti interni si externi pentru produsele, semifabricatele , materialelor marfurilor etc, vandute, lucrari executate si servicii prestate pe baza de facturi. Este un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea la pret de vanzare a bunurilor livrate si serviciilor prestate, precum si taxa pe valoare adaugata aferenta. Se crediteaza cu sumele incasate de la clienti. Soldul contului este debitor si reprezinta sumele datorate de clienti.

In debitul contului se inregistreaza:

pretul de vanzare al marfurilor, produselor, semifabricatelor etc. livrate, lucrarilor executate si serviciilor prestate, la care se adauga TVA colectata aferenta prin creditul conturilor :

701 "Venituri din vanzarea produselor finite";

702 "Venituri din vanzarea semifabricatelor";

703 "Venituri din vanzarea produselor reziduale";

704 "Venituri din lucrari executate si servicii prestate";

705 " Venituri din studii si cercetari";

706 " Venituri din redevente, locatii de gestiune, chiri";

707 " Venituri din vanzarea de marfuri";

708 " Venituri din activitati diverse";

4427 " TVA colectata";

4428 "TVA neexigibila" ,pentru livrarile cu plata in rate;

valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate anterior si care abia acum se factureaza, prin creditul contului 418 "Clienti-facturi de intocmit"

la sfarsitul exercitiului, cu diferente favorabile de curs valutar, rezultate in urma cresteri cursului valutar, aferent creantelor exprimate in devize, prin creditul contului 765 "Venituri din diferente de curs valutar";

contravaloarea creantelor reactivate, prin creditul contului 754 "Venituri din creante reactivate si debitori diversi";

valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire facturate clientilor, prin creditul contului 419 "Clienti-creditori".

In creditul contului se inregistreaza:

valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire facturate clientilor , prin creditul conturilor:

512 "Conturi curente la banci";

531 "Casa";

contravaloarea efectelor comerciale acceptate si preluate in contul livrarilor sau prestatiilor facute, prin debitul contului 413 "Efecte de primit";

sume datorate de clienti rau platnici , dubiosi sau cu care unitatea se afla in litigiu, prin debitul contului 4118 "Clienti incerti sau in litigiu";

contravaloarea bunurilor livrate, a lucrarilor executate si a serviciilor prestate, decontate pe seama avansurilor primite de la clienti prin debitul contului 419 "Clienti-creditori";

diferente nefavorabile de curs valutar stabilite la inchiderea exercitiului, aferente creantelor exprimate in devize, prin debitul contului 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar";

reluarea la inceputul exercitiului a sumelor inregistrate in exercitiul precedent ca diferente favorabile de curs valutar , prin debitul contului 765 " Venituri din diferente de curs valutar";

diferente nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia incasari creantelor exprimate in devize, prin debitul contului 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar";

valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire , primite de la clienti , prin debitul contului 419 "Clienti-creditori";

valoarea sconturilor acordate clientilor, prin debitul contului 667 " Cheltuieli privind sconturile acordate".

Soldul contului este debitor si reprezinta sumele datorate de clienti, deci creante fata de acestia neincasate inca.

In mod obisnuit livrarea este insotita de factura, dar nu este tot timpul asa fiind si unele exceptii. De acea , trebuiesc facute eventualele regularizari care sa tina cont intre decalajele existente intre livrari si facturari. Livrarile efectuate sau lucrarile executate si serviciile prestate , inclusiv TVA aferenta , pentru care nu s-au intocmit facturi , dar a caror valoare este bine determinata, reprezinta venituri ale perioadei in care s-au facut aceste livrari si trebuie inregistrate la creante intr-un cont distinct 418 "Clienti-facturi de intocmit" care este un cont de activ.

b)Contul 418 "Clienti-facturi de intocmit" evidentiaza livrarile de bunuri, prestarile de servicii sau executarile de lucrari, inclusiv taxa pe valoare adaugata, pentru care nu s-au intocmit facturi. Este un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea livrarilor catre clienti, aferente exercitiului financiar in curs, pentru care nu s-au intocmit facturi, inclusiv taxa pe valoare adaugata aferenta. Se crediteaza cu valoarea facturilor intocmite catre clienti.

In debitul contului se inregistreaza

contravaloarea bunurilor livrate , a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate catre clienti aferente exercitiului in curs, pentru care nu s-au intocmit facturi , inclusiv TVA aferenta;

diferentele favorabile de curs valutar constatate la inchiderea exercitiului, aferente creantelor in devize pentru care nu s-au intocmit facturi, prin creditul contului 765 "Venituri din diferente de curs valutar" cont de pasiv.

In creditul contului se inregistreaza:

diferente nefavorabile de curs valutar constatate cu ocazia facturari, prin debitul contului 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar";

diferente nefavorabile de curs valutar aferente creantelor in devize, ne facturate pana la inchiderea exercitiului financiar, prin debitul contului 765 " Venituri din diferente de curs valutar" cont de activ.

Soldul contului 418 "Clienti-facturi de intocmit" este debitor si reprezinta valoarea bunurilor livrate , a serviciilor prestate sau a lucrarilor executate pentru care nu s-au intocmit facturi.

Daca se constata la sfarsitul; exercitiului ca anumite creante fata de anumiti clienti devin dubioase sau incerte, adica incasarea lor in parte sau in totalitate este indoielnica, tinand cont de situatia financiara nesatisfacatoare a debitorului, acestea se vor transfera din contul 4111 "Clienti " in contul 4118 " Clienti incerti sau in litigiu ". Creanta se va transfera cu nivelul ei total, deci inclusiv cu cota ei de T.V.A.

c)Contul 413 "Efecte de primit de la clienti" tine evidenta drepturilor de creanta stabilita pe baza de efecte comerciale. Este un cont de activ. Se debiteaza cu sumele datorate de clienti reprezentand valoarea efectelor comerciale acceptate. Se crediteaza cu valoarea efectelor comerciale primite de la clienti si cu sumele primite de la clienti prin conturile curente. Soldul debitor al contului reprezinta valoarea efectelor comerciale de primit.

In debitul contului se inregistreaza:

acceptarea unor efecte comerciale prezentate de clienti la plata prin creditul contului 403 "Efecte de platit";

diferentele favorabile de curs valutar la inchiderea exercitiului.

In creditul contului se inregistreaza:

efectele comerciale primite de la clienti ,respectiv la avalizarea cambiilor si a biletelor la ordin;

diferentele nefavorabile de curs valutar la lichidarea efectelor de primit in devize;

diferente nefavorabile de curs valutar la inchiderea exercitiului;

sumele incasate de la clienti prin contul curent.

Soldul contului 413 "Efecte de primit de la clienti" este debitor si reprezinta valoarea efectelor comerciale de primit.

d)Contul 4118 "Clienti incerti sau in litigiu" tine evidenta clientilor incerti, rau platnici dubiosi sau aflati in litigiu. Este un cont de activ. Se debiteaza cu valoarea bunurilor livrate, prestatiilor efectuate sau a lucrarilor executate clientilor care se dovedesc rau platnici, dubiosi, incerti sau in litigiu.

Se crediteaza cu sumele incasate de la clienti incerti sau in litigiu sau cu sumele trecute pe pierderi cu prilejul scaderi din evidenta a clientilor incerti sau in litigiu, inclusiv taxa pe valoare adaugata aferenta. Soldul debitor al contului reprezinta sumele datorate de clienti incerti sau in litigiu.

In debitul contului se inregistreaza:

contravaloarea creantelor fata de clienti care se dovedesc rau platnici , dubiosi , incerti, sau cu care unitatea este in litigiu, preluate in acest cont prin creditul contului 4111 "Clienti";

diferente favorabile de curs valutar intre valoarea de intrare si cea de la sfarsitul exercitiului , aferente creantelor incerte in valuta , prin creditul contului 765 "Venituri din diferente de curs valutar".

In creditul contului se inregistreaza:

sume recuperate incasate in conturile de disponibilitati sau in numerar de la clienti incerti sau in litigiu, prin debitul conturilor :

5121 " Conturi la banci in lei";

5124 " Conturi la banci in devize";

531 "Casa";

diferente nefavorabile de curs valutar, rezultate la inchiderea exercitiului, aferente creantelor incerte sau in litigiu, exprimate in devize , prin creditul contului 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar";

creante ce se constata a fi definitiv nerecuperabile , scoase din activ prin debitul conturilor:

654 " Pierderi din creante";

4427 "T.V.A. colectata" deoarece T.V.A. a fost inregistrata la 4427 in momentul facturari si a fost decontata bugetului de stat in luna respectiva, la constatarea pierderi creantei se va diminua obligatia fata de buget prin debitarea contului 4427 "T.V.A. colectata";

diferente de curs valutar nefavorabile rezultate ca urmare a incasari unor creante in devize, ce figurau ca incerte sau litigioase, prin debitul contului 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar".

Soldul contului 4118 "Clienti incerti sau in litigiu" este debitor si reprezinta sumele datorate de clienti dubiosi, incerti sau cu care unitatea patrimoniala se afla in litigiu.

Concomitent cu constatarea caracterului incert al creantei si transferarea ei in contul 4118, aplicand principiul prudentei, se va proceda la constituirea unui provizion pentru deprecierea creantelor, cu suma probabila a pierderilor. Nivelul acestui provizion se va stabili fara a lua in calcul T.V.A. si se va aprecia pentru fiecare creanta in parte tinand cont de circumstante, provizionul constituit se va reflecta in contabilitate cu ajutorul contului 491 "Provizioane pentru deprecierea creantelor-clienti"

e)Contul 419 "Clienti - creditori" este un cont de pasiv care exprima obligatiile unitatilor patrimoniale fata de clienti lor pentru avansurile sau aconturile incasate de la acestia. Acestia se vor lichida apoi prin decontarea lor, pe seama facturari livrarilor sau prestatiilor ulterioare, urmand a se incasa doar diferenta intre nivelul total al facturari si avansul sau acontul deja primit. Se crediteaza cu sumele incasate de la clienti reprezentand avansurile pentru livrari de bunuri, prestari de servicii sau executari de lucrari si se debiteaza cu decontarea avansurilor incasate de la clienti. Soldul contului este creditor si reprezinta sumele datorate clientilor

In creditul contului se inregistreaza:

sumele incasate de la clienti, sub forma de avansuri sau de aconturi pentru livrari, executari sau prestari viitoare, prin debitul conturilor care arata modalitatea de incasare: 512 "Conturi curente la banci" si 531 "Casa";

valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire facturate clientilor prin debitul contului 4111 "Clienti";

diferentele nefavorabile de curs valutar, la inchiderea exercitiului, aferente avansurilor primite in devize si nedecontate inca, prin debitul contului 665 "Cheltuieli din diferente de curs valutar".

In debitul contului se inregistreaza:

valoarea avansurilor sau aconturilor primite, decontate clientilor pe seama livrarilor de bunuri, a prestarilor de servicii sau executarilor de lucrari, facturate acestora, prin creditul contului 4111 "Clienti";

diferentele favorabile de curs valutar constatate cu ocazia decontarii avansurilor in devize, prin contul 765 "Venituri din diferentele de curs valutar";

valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire primite de la clienti, prin creditul contului 4111 "Clienti";

valoarea ambalajelor care circula in sistem de redistribuire nerestituite de clienti, prin contul 708 "Venituri din activitati diverse".

Soldul contului 419 "Clienti-creditori este creditor reprezinta datoriile unitatii fata de clienti pentru avansurile sau aconturile primite si nedecontate inca.

3.3. CONTABILITATEA CREANTELOR DIN VANZARI DE BUNURI SI SERVICII PE

3.3.1. STRUCTURA CREANTELOR DIN VANZARI DE BUNURI SI SERVICII PE CREDIT

Structura creantelor din vanzari de bunuri si servicii este variata, in raport de natura creditelor acordate de furnizor cu ocazia vanzarii si de exigibilitatea acestora, astfel:

In functie de natura creditelor acordate de furnizor, se intalnesc:

creante din vanzari pe credit comercial;

creante din vanzari pe credit cambial.

In functie de exigibilitatea creantelor, se intalnesc:

creante neexigibile pentru care nu au fost emise facturi;

creante al caror termen de exigibilitate a expirat.

Contabilitatea creantelor din vanzari de bunuri si servicii se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 41 "Clienti si conturi asimilate", care cuprinde conturi sintetice de gradul I, operationale, pe feluri de creante, in functie de natura lor si un cont de datorii fata de clienti, astfel:

contul 411 "Clienti";

contul 413 "Efecte de primit de la clienti";

contul 418 "Clienti-facturi de intocmit";

contul 419 "Clienti-creditori".

3.3.1.1. CONTABILITATEA CREANTELOR DIN VANZARI DE

BUNURI SI SERVICII PE CREDIT COMERCIAL

Contabilitatea creantelor din vanzari de bunuri si servicii pe credit comercial se realizeaza cu ajutorul contului 411 "Clienti", ce evidentiaza creantele si decontarile in relatiile cu clienti interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale, marfuri si alte bunuri vandute, lucrari executate si servicii prestate, pe baza de facturi, inclusiv a clientilor incerti, rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu.

Contul 411 "Clienti" este un cont de active circulante in decontare, are functia contabila de activ si se reflecta astfel:

In debitul contului se inregistreaza:

valoarea la pret de vanzarea a bunurilor livrate, lucrarilor executate si serviciilor prestate, precum si taxa pe valoare adaugata aferenta;

valoarea bunurilor livrate sau serviciilor prestate, evidentiate anterior in contul 418 "Clienti-facturi de intocmit";

venituri inregistrate in avans sau de realizat aferente perioadelor sau exercitiilor financiare urmatoare, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta;

valoarea avansurilor facturate clientilor;

valoarea dobanzilor facturate de locator in cazul leasingului financiar;

valoarea creantelor reactivate;

valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate clientilor;

diferentele favorabile de curs valutar aferente creantelor exprimate in valuta, la inchiderea exercitiului financiar, cu ocazia evaluarii acestora.

In creditul contului se inregistreaza:

sumele incasate de la clienti in conturile de disponibilitati bancare sau in numerar;

decontarea avansurilor incasate de la clienti;

diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor exprimate in devize, incasate;

valoarea cecurilor si efectelor comerciale acceptate;

valoarea sconturilor acordate clientilor;

sumele trecute pe pierderi sau cu prilejul scaderii din evidenta a clientilor incerti sau in litigiu;

valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, primite de la clienti;

diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor in devize la inchiderea exercitiului.

Soldul contului 411 "Clienti" este debitor si reprezinta sumele neincasate de la clienti

Contul 411 "Clienti" se detaliaza in doua conturi sintetice operationale de gradul al doilea astfel:

contul 4111 "Clienti";

contul 4118 "Clienti incerti sau in litigiu".

Vanzarile pe credit comercial se efectueaza catre partenerii interni si externi, motiv pentru care clienti se grupeaza in clienti interni si externi.

Operatii economice privind creantele din vanzari de bunuri si servicii pe credit comercial, clientilor interni

Creantele din vanzari de bunuri, executari de lucrari sau prestari de servicii pe credit comercial a caror exprimare se realizeaza in lei genereaza urmatoarele inregistrari contabile:

se evidentiaza valoarea la pret de vanzarea marfurilor, produselor, semifabricatelor livrate, lucrarilor executate si serviciilor prestate, care au fost facturate:

se reflecta valoarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate, care au fost evidentiate anterior in contul 418 "Clienti-facturi de intocmit"

~ concomitent, se inregistreaza T.V.A. neexigibila care devine colectata:

se evidentiaza veniturile ce urmeaza sa se realizeze, aferente perioadelor financiare urmatoare, respectiv veniturile inregistrate in avans:

se reflecta valoarea avansurilor facturate clientilor:  

se inregistreaza dobanda facturata de locator in cazul leasingului financiar odata cu ratele de incasat, potrivit contractului incheiat:

~ concomitent cu emiterea facturii se efectueaza si articole contabile prezentate in paragraful referitor la:Operatii economice privind leasingul financiar.

se reflecta valoarea creantelor reactivate:

~ concomitent, are loc incetarea urmariri debitorilor scosi din activ:

se evidentiaza valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, facturate clientilor:

se inregistreaza sumele incasate de la clienti in contul de disponibil de la banca sau in casierie:

se reflecta valoarea ambalajelor care circula in sistem de restituire, primite de la clienti fara diferente:

se evidentiaza valoarea cecurilor si a efectelor comerciale afectate:

se inregistreaza sumele datorate de la clientii incerti, dubiosi, rau platnici sau aflati in litigiu:

~ concomitent, se constituie un provizion pentru deprecierea clientilor:

decontarea avansurilor incasate de la clienti (fara T.V.A.):

incasarea inainte de termen a unei creante de la un client, situatie in care se acorda un scont:

Operatii economice privind creantele din vanzari de bunuri si servicii pe credit comercial, catre clienti cu exprimare in valuta

Creantele privind livrarea bunurilor, executarea de lucrari sau prestarea de servicii catre clienti cu exprimare in valuta, se inregistreaza in debitul contului 4111 "Clienti", in corespondenta cu conturile de venituri din vanzari, dupa ce in prealabil s-a efectuat transformarea devizelor in lei pe baza cursului valutar la data respectiva.

Pentru livrarile la export nu se calculeaza si nu se efectueaza taxa pe valoare adaugata colectata, iar taxa pe valoare adaugata deductibila rezultata din achizitionarea bunurilor si serviciilor destinate realizarii operatiilor de export se recupereaza de la bugetul statului sau se deduce din taxa pe valoare adaugata colectata rezultata din vanzarea altor valori pe piata interna.

Pana in momentul incasarii creantelor cursul valutar al monedei convertibile, in care sunt evaluate bunurile facturate, poate sa scada sau sa creasca.

Aceasta situatie implica urmatoarele inregistrari contabile:

in cazul in care cursul valutar al devizelor a crescut, in momentul incasarii creantelor, societatea realizeaza un venit din diferenta de curs valutar, ce se reflecta astfel:

in cazul in care cursul valutar al devizelor a scazut, in momentul incasarii creantelor se realizeaza o pierdere, ce se evidentiaza astfel:

La inchiderea exercitiului financiar vom avea urmatoarele inregistrari ca urmare a diferentelor favorabile sau nefavorabile de curs valutar:

se inregistreaza diferentele favorabile de curs valutar:

se inregistreaza diferentele nefavorabile de curs valutar:

3.3.1.2. CONTABILITATEA CREANTELOR DIN VANZARI DE BUNURI SI SERVICII PE CREDIT CAMBIAL

Plata de catre clienti a contravalorii bunurilor livrate, lucrarilor executate sau a serviciilor prestate se poate efectua in numerar, prin virament ori prin remiterea de cecuri sau efecte comerciale.

Vanzarile pentru care furnizorul accepta un bilet la ordin emis de catre client poarta denumirea de vanzari pe credit cambial.

Decontarile pe baza de efecte comerciale vor genera in contabilitatea vanzatorului, inregistrari contabile in care intervine contul 413 "Efecte de primit de la clienti".

Se mentioneaza faptul ca, in acest cont se evidentiaza doar acceptul de principiu al unui efect comercial stipulat intr-un contract de vanzare-cumparare sau acceptul teoretic pe baza unei intelegeri privind amanarea scadentei unei creante.

Biletul la ordin primit, aflat la dispozitia furnizorului se reflecta in contul de trezorerie 5113 "Efecte de incasat".

Contul 413 "Efecte de primit de la clienti are functia contabila de activ si se reflecta astfel:

In debitul contului se inregistreaza:

sumele datorate de clienti reprezentand valoarea efectelor comerciale, acceptate;

diferentele favorabile de curs valutar aferente creantelor datorate de clientii externi, a caror decontare se efectueaza pe baza de efecte comerciale, la inchiderea exercitiului.

In creditul contului se inregistreaza:

efectele comerciale primite de la clienti;

sumele incasate de la clienti prin conturi curente;

diferentele nefavorabile de curs valutar, la primirea efectelor comerciale in devize;

diferentele nefavorabile de curs valutar eferente creantelor datorate de clientii externi a caror decontare se efectueaza pe baza de efecte comerciale, la inchiderea exercitiului.

Soldul contului 413 "Efecte de primit de la clienti" este debitor si reprezinta valoarea efectelor comerciale de primit.

Operatii economice privind creantele din vanzari de bunuri si

servicii pe credit cambial

Vanzarea de bunuri si servicii pe credit cambial implica urmatoarele inregistrari contabile:

reflectarea sumelor datorate de clienti, reprezentand valoarea efectelor comerciale acceptate:

evidentierea efectelor comerciale primite de la clienti:

incasarea prin contul de la banca in lei a creantelor inregistrate initial ca efecte de primit pe baza termenului stabilit intre vanzator si cumparator:

Efectele comerciale pot fi acceptate si pentru creante in valuta.

incasarea prin banca a creantelor, evidentiate initial ca efecte de primit, cu diferente nefavorabile de curs valutar:

incasarea prin banca a creantelor, inregistrate initial ca efecte de primit, cu diferente favorabile de curs valutar:

La inchiderea exercitiului financiar cu ocazia evaluarii creantelor in devize a caror decontare urmeaza sa se efectueze pe baza de efecte comerciale pot sa apara diferentele favorabile sau nefavorabile de curs valutar ce implica urmatoarele inregistrari contabile:

reflectarea diferentelor favorabile de curs valutar aferente creantelor datorate catre clientii externi, a caror decontare se efectueaza pe baza de efecte comerciale, la finele exercitiului financiar:

evidentierea diferentelor nefavorabile de curs valutar aferente creantelor de incasat de la clientii externi a caror decontare se efectueaza pe baza de efecte comerciale:

3.3.2. CONTABILITATEA CREANTELOR NEINCASATE LA TERMEN

Pentru unele creante exista riscul de a nu putea fi recuperate, incasarea lor devenind astfel incerta.

Creantele care nu sunt incasate la termen atrag unele daune datorita neintrarii valorilor respective in circuitul economic al furnizorilor.

Contabilitatea acestor creante se realizeaza cu ajutorul contului 4118 "Clienti incerti sau in litigiu", care tine evidenta clientilor rau platnici, dubiosi sau aflati in litigiu, respectiv a creantelor neincasate in termen si a caror recuperare a devenit nesigura.

Contul 4118 "Clienti incerti sau in litigiu" este un cont de active circulante in decontare, cu functia contabila de activ si se reflecta astfel:

In debitul contului se inregistreaza :

valoarea bunurilor livrate, prestatiilor efectuate sau a lucrarilor executate clientilor care se dovedesc rau platnici, dubiosi, incerti sau in litigiu;

diferentele favorabile de curs valutar, aferente clientilor incerti sau in litigiu, la inchiderea exercitiului.

In creditul contului se evidentiaza :

diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente clientilor incerti sau in litigiu;

diferentele nefavorabile de curs valutar, aferente clientilor incerti, la inchiderea exercitiului;

sumele incasate in conturile de disponibilitati sau in numerar de la clientii incerti sau in litigiu;

sumele trecute pe pierderi cu prilejul scaderii din evidenta a clientilor incerti sau in litigiu, inclusiv taxa pe valoarea adaugata.

Soldul contului 4118 "Clienti incerti sau in litigiu" este debitor si reprezinta sumele datorate de clientii incerti sau in litigiu.

Operatii economice privind creantele neincasate la termen

Creantele care nu au fost incasate in termenul prevazut, implica urmatoarele inregistrari contabile:

evidentierea valorii bunurilor livrate, prestatiilor efectuate sau lucrarilor executate clientilor care se dovedesc rau platnici incerti sau in litigiu:

~ concomitent, se constituie un provizion pentru deprecierea creantelor:

incasarea clientilor incerti in lei, prin casierie si in contul de disponibil de la banca :

~ concomitent, cu incasarea clientilor incerti se anuleaza provizionul constituit anterior:

trecerea la pierderi a clientilor insolvabili:

~ concomitent, clientii insolvabili se trec in contul extrabilantier 8034, astfel:

~ anularea provizioanelor constituite anterior, concomitent cu trecerea pe pierderi a clientilor insolvabili:

Creantele scoase din activ si reflectate in contul extrabilantier 8034 "Debitori scosi din activ, urmariti in continuare" se mentin inregistrate in acest cont pana la implinirea termenului de prescriere, perioada in care se efectueaza demersuri pentru incasare.

reactivarea clientilor insolvabili:

~ concomitent :

Creantele neincasate in termen pot fi exprimate si in valuta. In acest caz pot sa apara diferente favorabile sau nefavorabile, aferente clientilor incerti sau in litigiu, cu ocazia incasarii lor, ce se evidentiaza astfel:

~ diferentele favorabile:

~ diferentele nefavorabile:

reflectarea diferentelor de curs valutar, care genereaza urmatoarele articole contabile:

evidentierea, la inchiderea exercitiului, a diferentelor de curs valutar favorabile, aferente clientilor incerti:

3.3.3. CONTABILITATEA CREANTELOR NEEXIGIBILE

Pentru unele vanzari, executari de lucrari sau prestari de servicii, exista situatii cand, la data livrarii nu poate fi intocmita factura.

Acestea sunt creante neexigibile in momentul livrarii si se refera mai ales la vanzarile nestocabile cum ar fi: livrarile de energie de orice fel, de apa sau de servicii telefonice. Creantele devin neexigibile odata cu intocmirea facturii si aducere ei la cunostinta clientului.

Creantele neexigibile se inregistreaza in contul 418 "Clienti-facturi de intocmit", cu conditia ca acestea sa fie precis evaluabile.

Totodata se calculeaza si se evidentiaza si taxa pe valoarea adaugata care in acest moment este neexigibila de natura celei colectate.

Contul 418 "Clienti - facturi de intocmit", are functia contabila de activ.

In debitul contului se inregistreaza :

valoarea livrarilor de bunuri, a lucrarilor executate sau a serviciilor prestate catre clienti, aferente exercitiului in curs, pentru care nu s-au intocmit facturi, inclusiv taxa pe valoarea adaugata aferenta;

diferentele favorabile de curs valutar, aferente creantelor in devize, inregistrate la inchiderea exercitiului, pentru care nu s-au intocmit facturi.

In creditul contului se evidentiaza :

valoarea facturilor intocmite;

diferentele nefavorabile de curs valutar aferente clientilor - facturi de intocmit;

diferentele nefavorabile de curs valutar aferente creantelor in devize, nefacturate la inchiderea exercitiului.

Soldul contului 418 "Clienti-facturi de intocmit" este debitor si reprezinta valoarea bunurilor livrate, a serviciilor prestate sau a lucrarilor executate, pentru care nu s-au intocmit facturi.

Operatii economice privind creantele neexigibile

Creantele pentru care nu s-au intocmit facturi, implica urmatoarele inregistrari contabile:

livrarea de bunuri, executarea de lucrari sau prestarea de servicii catre clienti, aferente exercitiului in curs, pentru care nu s-au intocmit facturi:

intocmirea facturii, moment in care creanta devine neexigibila:

~ concomitent, T.V.A. neexigibila se transforma in T.V.A. exigibila de natura celei colectate:

In situatia in care, creantele sunt exprimate in devize, in momentul intocmirii facturii pot aparea diferente nefavorabile sau favorabile de curs valutar aferente clientilor - facturi de intocmit, ce se reflecta astfel:

evidentierea valorii diferentelor nefavorabile de curs valutar, aferente clientilor-facturi de intocmit, la data intocmirii facturii:

reflectarea diferentelor favorabile de curs valutar, aferente clientilor nefacturati in momentul intocmirii facturii:

Si in aceste ultime doua cazuri, T.V.A. neexigibila se transforma in T.V.A. colectata.

La inchiderea exercitiului financiar trebuie sa se calculeze si sa se evidentieze diferentele de curs valutar aferente creantelor pentru care nu s-au intocmit facturi, cazuri ce implica inregistrarile:

reflectarea valorii diferentelor favorabile de curs valutar, aferente creantelor in devize, existente la inchiderea exercitiului, pentru care nu s-au intocmit facturi:

evidentierea valorii diferentelor nefavorabile de curs valutar, aferente creantelor in devize, existente la inchiderea exercitiului, pentru care nu s-au intocmit facturi:

3.4. CONTABILITATEA PROVIZIOANELOR PENTRU DEPRECIEREA CREANTELOR

Respectarea principiilor contabile impune luarea unor masuri astfel incat contabilitatea sa asigure o imagine fidela a patrimoniului, deci implicit si a datoriilor si a creantelor. Aceasta evalueaza, la intrarea lor in patrimoniu, la valoarea nominala.

Principiul presupune, luarea in considerarea a oricarei deprecieri, astfel incat in documentele de sinteza sa apara informatii corespunzatoare despre deprecieri, in scopul de a obtine date corecte, care sa reflecte valoarea reala a elementelor patrimoniale.

Creantele unitatilor economice se pot deprecia, depreciere in urma careia nu se pot incasa aceleasi valori ca urmare a insolvabilitatii clientilor.

De asemenea, creantele ce provin din ajutoare acordate altor unitati din cadrul grupului se pot deprecia ca urmare a insolvabilitatii lor, risc ce poate fi intalnit si la creantele incorporate in debitori diversi.

Deprecierile care apar pot fi: reversibile sau ireversibile.

Contabilitatea provizioanelor se realizeaza cu ajutorul conturilor din grupa 49 "Provizioane pentru deprecierea creantelor", in care sunt cuprinse trei conturi, diferentiate in functie de natura creantelor pentru care se constituie provizioane si anume:

contul 491 "Provizioane pentru deprecierea creantelor-clienti";

contul 495 "Provizioane pentru deprecierea creantelor-decontari in cadrul grupului si cu asociatii";

contul 496 "Provizioane pentru deprecierea creantelor-debitori diversi".

Toate conturile au functia contabila de pasiv si se reflecta astfel:

In creditul conturilor inregistreaza:

constituirea de provizioane, de regula la inchiderea exercitiului financiar, dar si in cursul lui, pentru reflectarea in bilant ori de cate ori apar creante neincasate in termen care prezinta riscul de a nu putea fi recuperate.

In debitul conturilor se evidentiaza:

diminuarea sau anularea provizioanelor constituite anterior.

Soldul conturilor din grupa 49 "Provizioane pentru deprecierea creantelor" este creditor si reprezinta provizioanele constituite pentru deprecierea creantelor.

Operatii economice privind provizioanele pentru

deprecierea creantelor

Constituirea si utilizarea provizioanelor pentru deprecierea creantelor implica urmatoarele inregistrari contabile:

constituirea sau majorarea provizioanelor pentru deprecierea clientilor:

se inregistreaza constituirea sau majorarea provizioanelor pentru deprecierea creantelor din ajutoarele acordate in cadrul grupului sau asociatiilor:

se inregistreaza constituirea sau majorarea provizioanelor pentru deprecierea debitorilor:

se inregistreaza anularea sau diminuarea provizioanelor pentru deprecierea clientilor:

se inregistreaza anularea sau diminuarea provizioanelor pentru deprecierea creantelor din ajutoarele acordate in cadrul grupului sau asociatiilor:

se inregistreaza anularea sau diminuarea provizioanelor pentru deprecierea debitorilor:

CAP IV. MONOGRAFIE CONTABILA A DECONTARILOR CU FURNIZORII SI

CLIENTII LA

S.C. "GRIMEX S.A." TARGU JIU

4.1. EVIDENTA DECONTARILOR CU FURNIZORII

se inregistreaza achizitionarea de materiale consumabile la costul de achizitie de 1581,6930 lei cu T.V.A. de 19%, conform facturii fiscale nr. 3589600/05.12.2004 anexa 1:

% = 401 "Furnizori" 1882,2147

3028 "Alte materiale consumabile"   1581,6930

4426 "T.V.A. deductibila"   300,5217

se inregistreaza achitarea datoriei fata de furnizor in suma 1882,2147 lei, conform ordinului de plata nr. 213245/05.12.2004 anexa 2:

401 "Furnizori" = 5121 "Conturi la banci in lei" 1882,2147

se inregistreaza achizitionarea unui furtun la costul de achizitie de 1733,3766 lei cu T.V.A. de 19%, conform facturii fiscale nr. 1795862/10.12.2004 anexa 3:

% = 401 "Furnizori" 2062,7181

3021 "Materiale auxiliare"   1733,3766

4426 "T.V.A. deductibila" 329,3415

se inregistreaza achitarea datoriei fata de furnizor in suma 2062,7181 lei, conform ordinului de plata nr. 234345/10.12.2004 anexa 4:

401 "Furnizori"   = 5121 "Conturi la banci in lei" 2062,7181

se inregistreaza achizitionarea de profile la costul de achizitie de 3884,6900 lei cu T.V.A. de 19%, conform facturii fiscale nr. 5361536/16.12.2004 anexa 5:

% = 401 "Furnizori" 4622,7811

301 "Materii prime"   3884,6900

4426 "T.V.A. deductibila"   738,0911

se inregistreaza achitarea datoriei fata de furnizor in suma 4622,7881 lei, conform ordinului de plata nr. 2325677/16.12.2004 anexa 6:

401 "Furnizori"   = 5121 "Conturi la banci in lei" 4622,7881

se inregistreaza achizitionarea de electrozi la costul de achizitie 25000 lei cu T.V.A. de 19%, conform facturii fiscale nr. 0304722/19.12.2004 anexa 7:

% = 401 "Furnizori" 29750

301 "Materii prime"   25000

4426 "T.V.A. deductibila"   4750

se inregistreaza achitarea datoriei fata de furnizor in suma 29750 lei, conform ordinului de plata nr. 2113445/19.12.2004 anexa 8:

401 "Furnizori"   = 5121 "Conturi la banci in lei" 29750

se inregistreaza achizitionarea de oxigen lichid la costul de achizitie de 11002,6720 lei cu T.V.A. de 19%, conform facturii fiscale nr. 2551533/22.12.2004 anexa 9:

% = 401 "Furnizori" 13093,1797

301 "Materii prime"   11002,6720

4426 "T.V.A. deductibila"   2090,5077

se inregistreaza achitarea datoriei fata de furnizor in suma 13093,1797 lei, conform ordinului de plata nr. 2223444/23.12.2004 anexa 10:

401 "Furnizori"   = 5121 "Conturi la banci in lei" 13093,1797

se inregistreaza serviciile prestate de catre S.C. BEGA ERMAT S.A. la pretul de 4719,0912 lei cu T.V.A. de 19%, conform facturii fiscale nr. 0102364/26.12.2004 anexa 11:

% = 401 "Furnizori" 5615,7185

628 "Alte cheltuieli cu serviciile

executate de terti" 4719,0912

4426 "T.V.A. deductibila"   896,6273

se inregistreaza achitarea datoriei fata de furnizor in suma 5615,7185 lei, conform ordinului de plata nr. 4322331/26.12.2004 anexa 12:

401 "Furnizori"   = 5121 "Conturi la banci in lei" 5615,7185

se inregistreaza transportul unor marfuri de la Brasov la Ploiesti in valoare de 13,6850 lei cu T.V.A. de 19%, conform facturii fiscale nr.

6739489/28.12.2004 anexa 13:

% = 401 "Furnizori" 13,6850

624 "Cheltuieli cu transportul de

bunuri si personal" 11,5000

4426 "T.V.A. deductibila"   2,1850

se inregistreaza achitarea datoriei fata de furnizor in suma 13,6850 lei, conform chitantei nr. 4442221/28.12.2004 anexa 14:

401 "Furnizori"   = 5121 "Casa in lei" 13,6850

se inregistreaza consumul de energie la costul de 19157,0626 lei cu T.V.A. de 19%, conform facturii fiscale nr. 7247017/29.12.2004 anexa 15:

% = 401 "Furnizori" 22796,9045

605 "Cheltuieli privind energia

si apa" 19157,0626

4426 "T.V.A. deductibila"   3639,8419

se inregistreaza achitarea datoriei fata de furnizor in suma 22796,9045 lei, conform ordinului de plata nr. 658568/29.12.2004 anexa 16:

401 "Furnizori"   = 5121 "Conturi la banci in lei" 22796,9045

se inregistreaza consumul de gaze naturale la costul de 11227,8737 lei si T.V.A. aferent de 19%, conform facturii fiscale nr. 5576270/29.12.2004 anexa 17:

% = 401 "Furnizori" 13361,1697

604 "Cheltuieli privind materialele

nestocate" 11227,8737

4426 "T.V.A. deductibila"   2133,2960

se inregistreaza achitarea datoriei fata de furnizor in suma 13361,1697 lei, conform ordinului de plata nr. 44432223/30.12.2004 anexa 18:

401 "Furnizori" = 5121 "Conturi la banci in lei" 13361,1697

se inregistreaza achizitionarea unui mijloc de transport la pretul de 31500 lei cu T.V.A. de 19%, conform facturii fiscale nr. 65921456/02.01.2005 anexa 19:

% = 404 "Furnizori de imobilizari" 37485

2133 "Mijloace de transport"   31500

4426 "T.V.A. deductibila" 5985

se inregistreaza evidentierea biletului la ordin emis pentru achizitia mijlocului de transport, acceptat de catre furnizor, in suma de 37485 lei anexa 20:

404 "Furnizori de imobilizari" = 405 "Efecte de platit pentru 37485

imobilizari"

se inregistreaza achitarea la scadenta a efectului comercial, conform ordinului de plata nr. 47635/04.01.2005 in suma de 37485 lei anexa 21:

405 "Efecte de platit pentru = 5121 "Conturi la banci in lei" 37485

imobilizari"

se inregistreaza aprovizionarea cu rechizite de birou, incluse direct pe cheltuieli, fara factura, in valoare de 254,4500lei, conform avizului de insotire a marfii nr. 324565/06.01.2005 anexa 22:

% = 408 "Furnizori-facturi nesosite" 302,7955

604 "Cheltuieli privind  

materialele nestocate " 254,4500

4428 "T.V.A. neexigibila"   48,3455

se inregistreaza primirea facturii fiscale pentru rechizitele receptionate fara factura, fara diferente fata de valoarea stabilita in avizul de insotire a marfii nr. 3324565/07.01.2005 anexa 23:

408 "Furnizori-facturi nesosite" = 401 "Furnizori" 302,7955

~ concomitent se inregistreaza T.V.A. neexigibila in suma de 48,3455 lei care devine deductibila, conform facturii nr. 3324565/07.01.2005 anexa 23:

4426 "T.V.A. deductibila" = 4428 "T.V.A. neexigibila" 48,3455

se inregistreaza achitarea obligatiei catre furnizor cu numerar in valoare de 304,64 lei, conform chitantei nr. 54345/07.01.2005 anexa 24:

401 "Furnizori" = 5311 "Casa in lei" 304,64

se inregistreaza achizitionarea de vopsea deruginol, diluant impreuna cu ambalajele aferente in suma de 2497,25 lei cu T.V.A. de 19%, conform facturii fiscale nr. 1984461/20.01.2005 anexa 25:

% = 401 "Furnizori" 2971,7275

301 "Materii prime"   1800

3028 "Alte materiale consumabile"   437,25

381 "Ambalaje"   260

4426 "T.V.A. deductibila"   474,4775

se inregistreaza achitarea datoriei fata de furnizor in valoare de 2971,7275 lei, conform ordinului de plata nr. 435678/22.01.2005 anexa 26:

401 "Furnizori" = 5121 "Conturi la banci in lei" 2971,7275

se inregistreaza consumul de energie la costul de 30477,8026 lei, conform facturii fiscale nr. 7343020/29.01.2005 anexa 27:

% = 401 "Furnizori" 30477,8026

605 "Cheltuieli privind energia

si apa" 25611,5988

4426 "T.V.A. deductibila" 4866,2037

se inregistreaza achitarea datoriei fata de furnizor in suma 23988,0914 lei, conform ordinului de plata nr. 658568/05.02.2005 anexa 28:

401 "Furnizori"   = 5121 "Conturi la banci in lei" 23988,0914

4.2. EVIDENTA DECONTARILOR CU CLIENTII

se inregistreaza vanzarea de casete brut turnate in valoare de 3087,5 lei, conform facturii fiscale nr. 0144425/05.12.2004 anexa 29:

4111 "Clienti"   = % 3674,1250

701 "Venituri din vanzarea

produselor finite" 3087,5

4427 "T.V.A. colectata" 586,6250

se inregistreaza incasarea sumei datorate de client in valoare de 3674,1250 lei, conform ordinului de plata nr. 888766/07.12.2004 anexa 30:

5121 "Conturi la banci in lei" = 4111 "Clienti" 3674,1250

se inregistreaza vanzarea unor ghirlande pentru care nu s-a intocmit factura in valoare de 15778 lei, conform avizului de insotire a marfii nr. 8872790/15.12.2004 anexa 31:

418 "Clienti-facturi de intocmit" = % 18775,8200

701 "Venituri din vanzarea

produsele finite" 15778

4427 "T.V.A. neexigibila" 2997,8200

se inregistreaza intocmirea facturii fiscale pentru ghirlandele vandute in valoare de 15778 nr. 0144464/17.12.2004 anexa 32:

4111 "Clienti" = "Clienti-facturi de intocmit" 18775,8200

~ concomitent, T.V.A. neexigibila se transforma in T.V.A. colectata, conform facturii nr. 0144464/17.12.2004 anexa 32:

4428 "T.V.A. neexigibila" = 4426 "T.V.A. colectata" 2997,8200

se inregistreaza incasarea sumei datorate de client in valoare de 18775,8200 lei, conform ordinului de plata nr. 223322/19.12.2004 anexa 33:

5121 "Conturi la banci in lei" = 4111 "Clienti" 18775,8200

se inregistreaza darea in chirie a unui motor in valoare de 379,4175 lei, conform facturii fiscale nr. 0144473/06.01.2005 anexa 34:

4111 "Clienti" = % 451,5068

706 "Venituri din redevente

locatii de gestiune si chirii" 379,4175

4427 "T.V.A. colectata" 72,0893

se inregistreaza incasarea chiriei la scadenta, pe motor in valoare de 451,5068 lei, conform chitantei nr. 445222/15.01.2005 anexa 35:

5311 "Casa in lei" = 4111 "Clienti" 451,5068

se inregistreaza vanzarea unui mijloc de transport in valoare de 25000 lei, conform facturii fiscale nr. 7868688/20.01.2005 anexa 36:

4111 "Clienti"   = % 29750

707 "Venituri din vanzarea

marfurilor" 25000

4427 "T.V.A. colectata" 4750

se inregistreaza incasarea sumei datorate de client pentru mijlocul de transport achizitionat in valoare de 29750 lei, conform ordinului de plata nr. 6789877/28.01.2005 anexa 37:

5121 "Conturi la banci in lei" = 4111 "Clienti" 29750

4.3. CONCLUZII SI PROPUNERI

Societatea S.C. "Grimex" S.A. se dovedeste a fi o firma serioasa care stie sa-si administreze competent activitatea desfasurata.

Succesul sau se datoreaza unor atuuri importante, cum ar fi: imagine buna (rapiditate in serviciu, ,,descurcareti", sens al serviciului vizavi de clientela, concurenta tehnica apreciata de clienti, puternica motivatie a colaboratorilor, corectitudine a acestora fata de patron, furnizori si clienti) si bine administrata.

Ca orice afacere s-a confruntat si cu situatii dificile dar a reusit sa le faca fata cu succes, fapt dovedit de situarea sa pe primul loc, in domeniu, in preferintele clientilor.

Din punct de vedere al inregistrarilor in contabilitate, firma incearca sa-si inregistreze corect activitatea pe cele trei categorii de activitati desfasurate: productie, comert si prestari servicii.

Pentru o evidenta contabila mai usor de tinut si verificat se recomanda folosirea unui program de contabilitate (ASSCON, ORACLE, ETC) si astfel inregistrarea tuturor operatiilor pe calculator.

In ceea ce priveste operatiunile privind decontarile cu furnizorii si clientii se recomanda o diversificare cat mai mare a tipurilor de vanzari si cumparari precum cele pe credit cambial si cele pe credit comercial.

Creantele si datoriile fata de terte persoane constituie doua categorii importante de elemente patrimoniale deoarece, ele sunt generate de faptul ca societatii S.C. "Grimex" S.A. isi desfasoara activitatea in contextul unui sistem complex de relatii de decontare stabilite cu tertii,persoane juridice si fizice.

Volumul si diversitatea acestor relatii sunt influentate in mare masura de natura si complexitatea activitatilor desfasurate , care impun existenta unor colaborari permanente cu numerosi furnizori si clienti.

Imbunatatirile sunt mereu binevenite asigurand un rezultat pozitiv al situatiei patrimoniului societatii.

Societatea isi propune realizarea unor investitii pentru retehnologizare, modernizare si rentabilizare.

Pentru realizarea acestor investitii societatea urmeaza sa utilizeze resursele financiare provenite din vanzari cat mai mari.

Investitiile pentru retehnologizare propuse au in vedere achizitionarea unor masini si utilaje performante noi, care sa permita diminuarea costurilor de productie, cresterea nivelului calitativ al produselor si serviciilor realizate de societate.

Obiectivele propuse pentru dezvoltarea societatii sunt:

reactualizarea normelor de lucru;

achizitionarea de la terti de produse intermediare mai ieftine si utilizarea capacitatilor proprii pentru realizarea de produse mai rentabile;

dezvoltarea si extinderea de activitati noi, conexe domeniului principal de activitate ;

adoptarea unui sistem eficient si avantajos pentru societate de selectie pentru materiile prime materialele utilizate;

crearea unor compartimente productive noi ;

eliminarea din procesul de productie a unor produse depasite, care nu mai au cautare pe piata ;

introducerea in fabricatie a unor produse noi pentru societate, da care sunt cautate in special pe piata externa;

rentabilizarea activitatii societatii.

La nivelul compartimentelor trebuie luate urmatoarele masuri:

utilizarea eficienta a retelei de calculatoare si instruire a personalului;

imbunatatirea programelor de evidenta si control informatizat;

instruirea corecta a personalului cu privire la atributiile de serviciu  

procedurile de lucru.

In urmatoarea perioada urmeaza a fi realizate obiectivele propuse.

ANEXE

ANEXA 1  

Seria GJ XKC nr:3589600 Furnizor: S.C. COMTEC S.R.L. Cumparator: S.C. GRIMEX S.A  

(denumirea, forma juridica) FACTURA (denumire, forma jurid) Nr de inmatriculare in Registrul FISCALA Nr de inmatriculare la Registrul

Comertului: j18/1085/91   Comertului: j18/229/91

Nr de inregistrare   Nr de inregistrare

fiscala :R2159780   fiscala: R2159127

Sediul (localitatea, str, ,nr):   Sediul (localitatea,str, nr):

B-dul C. Brincusi, Nr. 3A, PH   Str Macului Nr 1, Ph

Contul:   Contul:

RO34RNCB2800000002350001   RO17RNCB2800000000750001

Banca: BCR SUC GJ   Banca: BCR SUC GJ

	Nr. facturii: 3589600 Data (ziua, luna, anul): Nr. aviz insotire a marfii: (daca este cazul)

TVA 19%

ANEXA 2

ANEXA 3

Seria AGXJE nr:1795862

Furnizor S.C. ROLAST S.A.   Cumparator: S.C. GRIMEX S.A

(denumirea, forma juridica) FACTURA (denumire, forma juridica) Nr de inmatriculare in Registrul FISCALA Nr de inmatriculare la Registrul

Comertului: j03/87/91 Comertului: j18/229/91

Nr de inregistrare Nr de inregistrare

fiscala: R129154   fiscala: R2159127

Sediul (localitatea, str, ,nr): Sediul (localitatea,str, nr):

Str Dobrogeanu Gherea, nr 1   Str Macului N1, Gj

Contul:   Contul:

SV 5761650300 RO17RNCB2800000000750001

Banca: BRD Pitesti   Banca: BCR SUC GORJ

	Nr. facturii: 1795862 Data (ziua, luna, anul): Nr. aviz insotire a marfii: (daca este cazul)

TVA 19%

ANEXA 4

ANEXA 5

Seria GL VFD nr:5361536

Furnizor: S.C. MAIRON S.A. Cumparator: S.C. GRIMEX S.A

(denumirea, forma juridica) FACTURA (denumire, forma jurid) Nr. de inmatriculare in Registrul FISCALA Nr. de inmatriculare la Registrul

Comertului: j17/3127/94   Comertului: j18/229/91

Nr. de inregistrare Nr. de inregistrare

fiscala: R6581999 fiscala: R2159127

Sediul (localitatea, str, ,nr):   Sediul (localitatea,str, nr):

Str Drumul Viilor, Nr.59 Galati Str Macului Nr. 1, Gj

Contul:   Contul:

RO70RNCB2700000000180001 RO17RNCB2800000000750001

Banca: BCR Galati Banca: BCR SUC GORJ

	Nr .facturii: 5361536 Data (ziua, luna, anul): Nr. aviz insotire a marfii: (daca este cazul)

TVA 19%

ANEXA 6

ANEXA 7

Seria GJ VEC nr:0304722

Furnizor: S.C. Metalcolect PROD S.R.L. Cumparator: S.C. GRIMEX S.A

(denumirea, forma juridica) FACTURA (denumire, forma jurid) Nr. de inmatriculare in Registrul FISCALA Nr. de inmatriculare la Registrul

Comertului: j18/15/98 Comertului: j18/229/91

Nr. de inregistrare   Nr. de inregistrare

fiscala: R10133845 fiscala: R2159127

Sediul (localitatea, str, ,nr):   Sediul (localitatea,str, nr):

Str B-dul Republici ,bl20, et3, ap.1 GJ   Str Macului Nr. 1, Gj

Contul: Contul:

RO05RNCB2800000068890001 RO17RNCB2800000000750001

Banca: BCR SUC GORJ Banca: BCR SUC GORJ

	Nr .facturii:0304722 Data (ziua, luna, anul): Nr. aviz insotire a marfii: (daca este cazul)

TVA 19%

ANEXA 8

ANEXA 9

Seria VL VED nr:2551533

Furnizor: S.C. CRIOSTAR S.A. Cumparator: S.C. GRIMEX S.A

(denumirea, forma juridica) FACTURA (denumire, forma jurid) Nr. de inmatriculare in Registrul FISCALA Nr. de inmatriculare la Registrul

Comertului: j38/6847/04 Comertului: j18/229/91

Nr. de inregistrare Nr. de inregistrare

fiscala: R16619489 fiscala: R2159127

Sediul (localitatea, str, ,nr):   Sediul (localitatea,str, nr):

Str General Magheru, Nr.8 Valcea   Str Macului Nr. 1, Gj

Contul:   Contul:

RO81RNCB4800000335960001   RO17RNCB2800000000750001

Banca: BCR Valcea Banca: BCR SUC GORJ

	Nr .facturii: 2551533 Data (ziua, luna, anul): Nr. aviz insotire a marfii: (daca este cazul)

TVA 19%

ANEXA 10

ANEXA 11

Seria PH XJB nr:0102364

Furnizor: S.C. BEGA ERMAT S.A. Cumparator: S.C. GRIMEX S.A

(denumirea, forma juridica) FACTURA (denumire, forma jurid) Nr. de inmatriculare in Registrul FISCALA Nr. de inmatriculare la Registrul

Comertului: j29/84/91 Comertului: j18/229/91

Nr. de inregistrare Nr. de inregistrare

fiscala: R1355923 fiscala: R2159127

Sediul (localitatea, str, ,nr): Sediul (localitatea,str, nr):

Str Pompierilor, nr.6, Ploiesti Str Macului Nr. 1, Gj

Contul:   Contul:

RO52RNCB3900000079050001   RO17RNCB2800000000750001

Banca: BCR Ploiesti   Banca: BCR SUC GORJ

	Nr .facturii: 0102364 Data (ziua, luna, anul): Nr. aviz insotire a marfii: (daca este cazul)

TVA 19%

ANEXA 12

ANEXA 13

Seria B VET nr:6739489

Furnizor: S.C. Cargus International S.R.L Cumparator: S.C. GRIMEX S.A

(denumirea, forma juridica) FACTURA (denumire, forma jurid) Nr. de inmatriculare in Registrul FISCALA Nr. de inmatriculare la Registrul

Comertului: j40/4999/93   Comertului: j18/229/91

Nr. de inregistrare Nr. de inregistrare

fiscala: R3541905 fiscala: R2159127

Sediul (localitatea, str, ,nr):   Sediul (localitatea,str, nr):

Str Revolutiei, Nr.12, Sect. 1, Bucuresti Str Macului Nr. 1, Gj

Contul:   Contul:

RO98RNCB5065000023000001 RO17RNCB2800000000750001

Banca: BCR Plevnei   Banca: BCR Tg-jiu

	Nr .facturii: 6739489 Data (ziua, luna, anul): Nr. aviz insotire a marfii: (daca este cazul)

TVA 19%

ANEXA 14

ANEXA 15

Seria GJ XKO nr:7247017

Furnizor: S.C. F.D.F.E.E. Electrica Oltenia S.A. Cumparator: S.C. GRIMEX S.A

(denumirea, forma juridica) FACTURA (denumire, forma jurid) Nr. de inmatriculare in Registrul FISCALA Nr. de inmatriculare la Registrul

Comertului: j18/112/02   Comertului: j18/229/91

Nr. de inregistrare Nr. de inregistrare

fiscala: R14507160 fiscala: R2159127

Sediul (localitatea, str, ,nr):   Sediul (localitatea,str, nr):

Str Republici, Nr.1, Tg-jiu   Str Macului Nr. 1, Gj

Contul:   Contul:

RO96RNCB2800000000140001 RO17RNCB2800000000750001

Banca: BCR Tg-jiu Banca: BCR Tg-jiu

	Nr .facturii: 7247017 Data (ziua, luna, anul): Nr. aviz insotire a marfii: (daca este cazul)

TVA 19%

ANEXA 16

ANEXA 17

Seria GJ XKX nr:5576270

S.C. D.G.N. Distrigaz SUD S.A. Cumparator: S.C. GRIMEX S.A

(denumirea, forma juridica) (denumire, forma jurid) Nr. de inmatriculare in Registrul Nr. de inmatriculare la Registrul

Comertului: j40/5447/00   Comertului: j18/229/91

Nr. de inregistrare Nr. de inregistrare

fiscala: R13093222 fiscala: R2159127

Sediul (localitatea, str, ,nr):   Sediul (localitatea,str, nr):

Str B-dul Marasesti, Nr.4-5, sect. Str Macului Nr. 1, Gj

Contul:   Contul:

RO17CRDZ007A000020475001 RO17RNCB2800000000750001

Banca: ROMEXTERRA BANK Titan   Banca: BCR Tg-jiu

Sucursala: S.C.D.G.N. Distrigaz SUD S.A. Tg-jiu

Sediul: Str A. I. Cuza, Nr.5, Tg-jiu

Nr. de inregistrare la Registrul Comertului:

J18/124/00

Nr. inregistrare fiscala : R13179650

Contul: RO11RNCB2800000012510001

Banca: B.C.R. Tg-jiu

FACTURA FISCALA

TVA 19%

ANEXA 18

ANEXA 19

Seria GJ XKO nr:

Furnizor: S.C. Lazar Service S.R.L. Cumparator: S.C. GRIMEX S.A

(denumirea, forma juridica) FACTURA (denumire, forma jurid) Nr. de inmatriculare in Registrul FISCALA Nr. de inmatriculare la Registrul

Comertului: j18/41/96 Comertului: j18/229/91

Nr. de inregistrare Nr. de inregistrare

fiscala: R2166781 fiscala: R2159127

Sediul (localitatea, str, ,nr):   Sediul (localitatea,str, nr):

Str Republici, Nr.1, Tg-jiu   Str Macului Nr. 1, Gj

Contul:   Contul:

RO19RNCB2800000000650001   RO17RNCB2800000000750001

Banca: BCR Tg-jiu   Banca: BCR Tg-jiu

	Nr .facturii: Data (ziua, luna, anul): Nr. aviz insotire a marfii: (daca este cazul)

TVA 19%