ALTE DOCUMENTE
|
||||
MOTIVAREA FUNCŢIONARILOR PUBLICI SANCŢIUNI APLICABILE FUNCŢIONARILOR PUBLICI
Trecerea de la sabloanele vechi de selectare, recrutare a personalului din administratia publica, la unele mult mai variate si obiective, ce ar permite încadrarea în serviciu a unor specialisti competenti, care ar fi capabili sa elaboreze niste politici, programe adecvate.
Aceasta din motivul ca, de calitatea functionarilor publici depinde cum este condus statul. Dar trebuie sa fim constienti de faptul ca pentru a avea guvernare buna, trebuie sa apelam la noile tehnologii propuse de stiinta administrativa accidentala, bazata de profesionalism, obiectivism si transparenta. E de datoria noastra sa ne debarasam de mentalitatea veche, inhibata în viziunele noastre si numai asa vom reusi sa obtinem eficienta.
Prezint în continuare câteva consideratii generale cu privire la raspunderea juridica a functionarilor publici, întrucât problemele de detaliu ale acestei raspunderi trebuie analizate separat, unele în cadrul Dreptului administrativ, iar altele la disciplinele stiintei dreptului.
Raspunderea juridica intervine numai atunci când functionarul public a încalcat cu vinovatie obligatiile de serviciu.
Formele raspunderii juridice a functionarului public consta în raspunderea disciplinara, raspunderea administrativa, raspunderea patrimoniala (civila), raspunderea penala.
Formele raspunderii juridice nu se exclud între ele, putându-se aplica о sanctiune disciplinara, cumulat cu una administrativa, civila sau penala atunci când fapta savârsita atrage astfel de raspunderi. În schimb nu se pot aplica doua sanctiuni, în cadrul aceleiasi forme, pentru aceeasi fapta.
Raspunderea disciplinara - se angajeaza în cazurile în care functionarul public savârseste о abatere disciplinara, adica о încalcare a îndatoririlor de serviciu.
Proiectul Legii privind statutul functionarului public prevede urmatoarele sanctiuni disciplinare aplicabile acestuia sunt mustrarea, avertismentul, reducerea salariului si dupa caz, si a indemnizatiei de conducere cu 5-10% pe timp de 1-3 luni, reducerea severa a salariului si, dupa caz, si a indemnizatiei de conducere cu 15-20% ре timp de 1-3 luni, radierea de la avansare în functie, grad sau treapta profesionala ori în gradatie ре о durata de 1-2 ani, destituirea din functie[1].
Pentru anumite categorii de functionari publici statutele disciplinare proprii prevad si faptele care constituie abateri disciplinare si chiar unele sanctiuni specifice.
Alte aspecte care privesc abaterea si raspunderea disciplinara a functionarilor publici vor fi analizate întro tema speciala.
Raspunderea administrativa se angajeaza în cazul savârsirii unor abateri administrative; ea este reglementata prin actele normative ce stabilesc sanctiuni administrative pentru abaterile administrative savârsite de functionarii publici în timpul exercitarii atributiilor ce le revin în functiile publice ре care le detin, ori pentru neîndeplinirea acestor atributii. si aceasta forma a raspunderii, sub toate aspectele care о privesc trasaturi specifice, sanctiunile administrative, autoritatile care le aplica etc.
Raspunderea patrimoniala se angajeaza în cazurile în care prin actiunile sau inactiunile unui functionar public s-au cauzat serviciului public în care îsi desfasoara activitatea sau particularilor, anumite pagube materiale.
Raspunderea patrimoniala intervine în cazul functionarilor publici numai pentru savârsirea unor delicte, deci о raspundere civila delictuala si nu una contractuala, deoarece raporturile juridice care se stabilesc între functionarul public si serviciul public în care lucreaza îsi au izvorul în actul administrativ de numire (de investire) în functie, fiind raporturi de drept administrativ si nu de natura contractata. Prejudiciile cauzate de functionarii publici, serviciului public în care functioneaza, sau particularilor, sunt consecinta actiunii sau inactiunii lor delictuale, cauzatoare de prejudicii si se întemeiaza pe dispozitiile art. 998 din Codul civil.
Functionarul public nu raspunde de eventualele pagube aduse patrimoniului unitatii în care functioneaza daca acestea se încadreaza. În limitele legale, daca sunt provocate de cauze neprevazute si care nu puteau fi înlaturate, ori din alte asemenea cazuri în care pagubele se înscriu în riscul normal al serviciului sau sunt provocate de forta majora.
Functionarul public raspunde patrimonial pentru restituirea sumelor ce i s-au platit, fara ai fi datorate, pentru restituirea sumelor sau a bunurilor ce i s-au acordat necuvenit. În cazul în care bunurile primite nu mai pot fi restituite în natura, functionarul public este obligat sa plateasca contravaloarea lor, stabilita în conditiile legii, pentru plata contravalorii serviciilor nedatorate de care a beneficiat.
Stabilirea raspunderii patrimoniale a functionarului public si recuperarea pagubelor se face potrivit normelor care reglementeaza raspunderea materiala a salariatilor. Decizia de stabilire a raspunderii patrimoniale poate fi atacata la instanta de judecata competenta.
Raspunderea penala se angajeaza în cazurile când acestia savârsesc anumite infractiuni specifice, prevazute si sanctionate de Codul penal, cum sunt: delapidarea, sustragerea ori distrugerea unor dosare, registre, documente sau orice alte înscrisuri, neglijenta în serviciu, purtarea abuziva, neglijenta în pastrarea secretului de stat, luarea de mita, primirea de foloase necunvenite, trafic de influenta omisiunea sesizarii organelor judiciare, falsul material în înscrisuri oficiale si falsul intelectual.
Conducatorul unitatii, orice persoana cu functie de conducere sau cu atributii de control din unitate, care a luat cunostinta de savârsirea de catre un functionar public din unitate a unei infractiuni, are obligatia sa sesizeze de îndata procurorul sau organul de cercetare penala si sa ia masuri sa nu dispara urmele infractiunii, corpurile delicte si orice alte mijloace de proba.
În cazul în care unitatea a facut plângere penala împotriva unui functionar public pentru fapte penale care îl fac incompatibil cu functia detinuta, conducerea unitatii are obligatia luarii masurii suspendarii din functie. Conducerea unitatii poate lua masura suspendarii din functie a functionarului public si în cazul în care acesta a fost trimis în judecata pentru fapte penale care îl fac incompatibil cu functia detinuta.
Daca se constata vinovatia functionarului public, acesta este considerat destituit din functie de la data luarii masurii suspendarii.
În situatia în care se constata nevinovatia functionarului public, suspendarea înceteaza, functionarul va fi repus în toate drepturile, platindu-i-se drepturile banesti de care a fost lipsit pe durata suspendarii.
De la momentul începerii urmaririi penale, în situatia în care functionarul public poate influenta cercetarea, persoana care are competenta numirii în functia publica are obligatia sa dispuna mutarea temporara a functionarului public în cadrul altui compartiment sau altei structuri fara personalitate juridica a autoritatii ori institutiei publice.
A se vedea Theodor Mrejeru, Elena Ilie, Conditiile pentru numirea în functie si raspunderea juridica a functionarilor publici, în "Juridica" nr.2/2000, p.58 si urm.
Statutul nu prevede în ce mod se constata radierea sanctiunii de destituire din functie. În lipsa unei precizari, credem ca este vorba despre o radiere de drept ce nu necesita constatare, ci doar obligatia persoanei de numire în functia publica de a nu tine seama de aceasta sanctiune, atunci când analizeaza îndeplinirea conditiilor de acces la functia publica, prevazute la art.49.
|