Codul P100 se aplica la proiectarea cladirilor si a altor constructii de inginerie civila în zone seismice. Codul P100 corespunde Eurocodului 8 (SR EN 1998-1:2004) din seria de coduri europene de proiectare structurala, în curs de elaborare. P100 reprezinta o versiune a prescriptiilor de proiectare seismica românesti, care pregateste, printr-un efort paralel cu elaborarea celorlalte coduri structurale, realizarea unei editii complet integrata în sistemul prescriptiilor de proiectare europene, odata cu intrarea acestora în vigoare.
Aplicarea prevederilor codului P100-1 urmareste, ca în cazul unor evenimente seismice, sa asigure performante suficient de înalte ale constructiilor pentru:
evitarea pierderilor de vieti omenesti sau a ranirii oamenilor;
mentinerea, fara întrerupere, a activitatilor si a serviciilor esentiale pentru desfasurarea continua a vietii sociale si economice, în timpul cutremurului si dupa cutremur;
evitarea producerii de explozii sau a degajarii unor substante periculoase;
limitarea pagubelor materiale.
Constructiile cu risc înalt pentru populatie, cum sunt centralele nucleare, nu intra în domeniul de aplicare al lui P100-1.
P100 cuprinde numai acele prevederi suplimentare, care împreuna cu prevederile codurilor destinate proiectarii la alte actiuni a structurilor din diferite materiale (de exemplu, de beton armat, din otel, din zidarie, din lemn etc.) trebuie respectate în vederea protectiei seismice a constructiilor.
P100 - 1 : 2006 este partea de cod care se refera la proiectarea seismica a cladirilor si a altor constructii asimilabile (exemplu, tribune, estacade etc.). Este împartit în 11 capitole si este completat de 7 anexe, dupa cum urmeaza:
Capitolul (1) cuprinde gene 11411n1322l ralitati
Capitolul (2) cuprinde cerintele de performanta esentiale si criteriile pentru controlul îndeplinirii acestora la cladiri din zone seismice.
Capitolul (3) prezinta metodele de reprezentare ale actiunii seismice si pentru combinarea lor cu alte actiuni.
Capitolul (4) cuprinde reguli generale de alcatuire pentru cladiri, precum si modelele si metodele pentru calculul structural al cladirilor.
Capitolul (5) cuprinde reguli specifice pentru structuri de beton armat
Capitolul (6) cuprinde reguli specifice pentru structuri din otel
Capitolul (7) cuprinde reguli specifice pentru structuri compozite otel - beton
Capitolul (8) cuprinde reguli specifice pentru structuri din zidarie
Capitolul (9) cuprinde reguli specifice pentru structuri din lemn
Capitolul(10) cuprinde cerintele de baza si regulile de proiectare a elementelor nestructurale si echipamentele adapostite în cladiri
Capitolul (11) cuprinde concepte si reguli pentru izolarea seismica a bazei structurilor.
Anexa A - Actiunea seismica. Definitii si prevederi suplimentare.
Anexa B - Metode simplificate de determinare a perioadelor si formelor proprii de vibratie
Anexa C - Calculul modal cu considerarea comportarii spatiale a structurii
Anexa D - Procedeu de calcul static neliniar (biografic) al structurilor
Anexa E - Procedee de verificare a deplasarii laterale a structurilor
Anexa F - Aspecte specifice ale alcatuirii elementelor din otel
Anexa G - Proiectarea placii grinzilor la rezemarea pe stâlpii cadrelor compozite
Se utilizeaza unitatile din Sistemul International (SR ISO 1000:1995).
Pentru calcule sunt recomandate urmatoarele unitati
Eforturi si încarcari: kN, kN/m, kN/m2
Masa: kg, t
Masa specifica (densitate) : kg/m3, t/m3
Greutate specifica: kN/m3
Eforturi unitare si rezistente: N/mm2 (MPa), kN/m2 (kPa)
Momente (încovoietoare, de torsiune, etc.): kNm
Acceleratii: m/s2
Acceleratia terenului: g (9.81 m/s2)
factor de amplificare al deplasarii elastice în calculul la starea limita de rezistenta
valoarea de proiectare a efectului actiunii seismice (a efortului sau deformatiei)
efort capabil de proiectare
coeficient de sensibilitate al deplasarii relative de nivel
încarcarea verticala totala de nivel în calculul la actiuni seismice
forta taietoare de nivel
înaltimea de nivel
valoarea de calcul a efectului actiunii seismice (efortului, deplasarii)
efectul (efortul) încarcarilor neseismice asupra fundatiei
factor de suprarezistenta
latimea necesara a rostului între cladiri
deschiderea grinzii
MEd momentul încovoietor de proiectare rezultat din gruparea de încarcari care include actiunea seismica
MEd,E momentul încovoietor rezultat numai din actiunea seismica
MEd,G momentul încovoietor din actiunile neseismice continute în gruparea de încarcari care include actiunea seismica
Mpl,RdA momentul plastic de proiectare al sectiunii
Mpl,RdB momentul plastic de proiectare al sectiunii
NEd forta axiala rezultata din gruparea de încarcari care include actiunea seismica
NEd,E forta axiala rezultata numai din actiunea seismica
NEd,G efort axial din actiunile neseismice continute în gruparea de încarcari care include actiunea seismica
Npl, Rd efort axial plastic de proiectare al sectiunii
Rd rezistenta unei îmbinari, corespunzatoare modului de solicitare la care este supusa
VEd forta taietoare rezultata din gruparea de încarcari care include actiunea seismica
VEd,E forta taietoare rezultata numai din actiunea seismica
VEd,G forta taietoare din actiunile neseismice continute în gruparea de încarcari care include actiunea seismica
VEd,M valoarea fortei taietoare asociata plastificarii unei grinzi la ambele capete
Vpl,Rd forta taietoare plastica de proiectare a sectiunii
Vwp,Ed forta taietoare în panoul de inima
Vwp,Rd rezistenta la forta taietoare a panoului inimii (efort capabil)
e lungimea unei bare disipative
fyd valoarea de proiectare a rezistentei la curgere a otelului
fymax valoarea maxima a rezistentei la curgere a otelului
q factor de comportare
tw grosimea inimii sectiunii
tf grosimea talpii sectiunii
factor de multiplicare al eforturilor Med,E, NEd,E, Ved,E pentru proiectarea elementelor structurale nedisipative
factorul de multiplicare al fortei seismice corespunzator aparitiei primei articulatii plastice în sistem
u factorul de multiplicare al fortei seismice corespunzator formarii mecanismului cinematic global
M factor partial de siguranta pentru o proprietate a unui material
ov factor de amplificare a limitei de curgere a materialului (suprarezistenta)
sageata grinzii la mijlocul deschiderii fata de tangenta la axa grinzii la unul din capete
s factor partial de siguranta pentru otel
p capacitatea de rotire plastica a articulatiei plastice
valoarea adimensionala a zveltetei unui element
Vg forta taietoare maxima în grinda de cuplare din încarcarile verticale
fxd2 rezistenta de proiectare a zidariei la încovoiere perpendicular pe rosturile orizontale
sd efortul unitar de compresiune determinat considerând încarcarea verticala uniform
bst latimea panoului de sticla;
cliber spatiul dintre sticla si cadrul metalic
c1 spatiul liber între marginile verticale ale sticlei si cadru;
c2 spatiul liber între marginile orizontale ale sticlei si cadru.
D diametrul barei de prindere
daA, daB deplasarile relative de nivel admisibile pentru constructiile A si B
dra (sticla) deplasarea relativa de nivel care produce spargerea/caderea sticlei din
peretele cortina sau din vitrina,
hst înaltimea panoului de sticla;
mCNS masa maxima a CNS în exploatare
qCNS coeficient de comportare al CNS
z cota punctului de prindere de structura a CNS;
bS coeficient de amplificare dinamica al CNS
gCNS coeficientul de importanta al CNS
gI coeficientul de importanta al constructiei.
Simboluri folosite în capitolul 11
Keff rigiditatea efectiva a sistemului izolator în directia principala considerata, la o deplasare egala cu deplasarea de proiectare ddc
KV rigiditatea totala a sistemului izolator în directie verticala
Kxi rigiditatea efectiva pentru un element dat în directia x
Kyi rigiditatea efectiva pentru un element dat în directia z
Teff perioada fundamentala efectiva a suprastructurii corespunzatoare translatiei orizontale, suprastructura fiind considerata un corp rigid
Tf perioada fundamentala a suprastructurii considerata încastrata la baza
TV perioada fundamentala a suprastructurii în directie verticala, suprastructura fiind considerata un corp rigid
M masa suprastructurii
Ms magnitudinea
ddc deplasarea de proiectare a centrului rigiditatii efective în directia considerata
ddb deplasarea totala de proiectare a unei unitati izolatoare
etot,y excentricitatea totala în directia y
fj fortele orizontale la fiecare nivel j
ry raza de torsiune a sistemului izolator
(xi,yi) coordonatele unei unitati izolatoare în raport cu centrul rigitatii efective
xeff valoarea amortizarii efective
|