PREGĂTIREA sI PERFECŢIONAREA PROFESIONALĂ A FUNCŢIONARILOR PUBLICI
Atributiile deosebite care revin functionarilor publici, atāt celor care detin functii de conducere cāt si de executie, pun pe prim plan problema pregatirii si perfectionarii lor profesionale, īn mod temeinic si īntr-un cadru organizat. Informatizarea si automatizarea tot mai accentuata a activitatilor din administratia publica, sporirea eficientei organelor si institutiilor publice care realizeaza aceste activitati nu se pot face decāt cu functionari temeinic pregatiti din punct de vedere profesional, care sa aiba īn permanenta cunostinte la nivelul dezvoltarii contemporane, a stiintei si tehnicii de specialitate.
O asemenea cerinta este de permanenta actualitate daca avem īn vedere faptul ca īn administratia publica īsi desfasoara activitatea un numar important de functionari, cu profesii si nivel de studii foarte variate, cu grade diferite de īntelegere si constientizare a rolului social deosebit pe care īl are functionarul public.
La unii functionari din administratia publica se manifesta atitudinea de formalism si birocratie, de comoditate si plictiseala īn exercitarea unor atributii ale functiei lor.
Activitatea de pregatire si perfectionare profesionala are totodata drept scop actualizarea si īmbunatatirea nivelului cunostintelor de specialitate ale functionarilor publici pentru a evita ca ei sa fie depasiti profesional iar eficienta lucrarilor pe care le fac sa aiba о calitate īndoielnica.
Activitatea de executare īn concret a legii si a celorlalte acte normative, cu toata problematica si complexitatea pe care о comporta, nu se poate realiza fara о pregatire temeinica de specialitate a functionarilor publici pentru obtinerea si aprofundarea cunostintelor de baza corespunzatoare sarcinilor si nivelului dezvoltarii actuale a administratiei publice.
Pregatirea de specialitate a functionarilor din administratia publica este asigurata, de regula īn scoli de specialitate sau īn unele cazuri, prin activitati organizate chiar īn cadrul organelor administratiei publice ori unitatilor subordonate acestora. Prin aces 242c28c tea se asigura formarea cadrelor cu pregatire medie. Cadrele cu pregatire superioara se formeaza īn facultati si institute de īnvatamānt superior.
Ţinānd seama de multitudinea si varietatea problemelor ce se rezolva īn domeniul administratiei publice, īntālnim functionari cu studii superioare, precum si functionari cu pregatire de nivel mediu care ocupa īn special posturi de referenti sau realizeaza munci auxiliare din care unele, pāna nu de mult, puteau fi ocupate din lipsa de personal cu studii corespunzatoare, si de absolventi ai scolii elementare, cu experienta verificata si conditia ca īntr-un termen determinat sa-si termine liceul la cursuri serale sau fara frecventa.
Legea prevede conditiile de studii īn specialitate cerute pentru ocuparea unor functii publice, pentru unele prevazāndu-se studii medii, pentru altele studii superioare. De altfel, nu ar fi rational si nici posibil ca toate posturile din administratie sa fie ocupate numai de functionari cu studii superioare.
Practica demonstreaza ca functionarii cu studii medii de specialitate sau scoli postliceale, fac fata cerintelor posturilor de la nivelurile pe care le ocupa. Din acest punct de vedere situatia va fi īmbunatatita cānd īn administratie vom avea si functionari absolventi ai colegiilor de profil, recent īnfiintate.
Pentru о buna pregatire a functionarilor superiori si de conducere, opiniile converg īn sensul ca pe lānga studii superioare care, īn prezent, se regasesc īntr-o masura, īn programele facultatilor de stiinte juridice si administratie, candidatii sau titularii functiilor respective au nevoie si de cursuri postuniversitare, īn care accentul se pune pe dezvoltarea abilitatii de orientare īn principiile administrative si īn probleme de baza economice, sociale, juridice, care apar īn administratia publica.
Datorita transformarilor si dezvoltarii rapide īn toate domeniile de activitate, functionarii publici, chiar si cei cu studii superioare, au nevoie de continuarea pregatirii profesionale, de anumite cursuri de perfectionare, īntrucāt cunostintele teoretice, daca nu sunt completate si actualizate permanent, devin insuficiente sau perimate, cu consecinte negative asupra activitatii functionarilor si implicit a institutiilor īn care muncesc.
Īmprospatarea cunostintelor īn perfectionarea sistematica a pregatirii profesionale constituie о obligatie legala pentru functionarii publici. El trebuie sa fie preocupat pentru ridicarea continua a cunostintelor profesionale si īnsusirea a tot ceea ce este nou īn sectoarele lor de activitate.
Raspunderea pentru organizarea perfectionarii pregatirii profesionale revine ministerelor, celorlalte organe ale administratiei publice centrale si locale si institutiilor publice. Cerinta de baza este ca orice forma de perfectionare, urmata de functionarii publici sa se reflecte īn īmbunatatirea exercitarii functiilor pe care acestia le ocupa.
Un element de baza care sta la promovarea unui functionar public īl constituie sistemul de evaluare al acestuia. Evaluarea este considerata drept un mecanism necesar pentru crearea unui instrument performant de gestiune a resurselor umane. Astfel, personalul nu-i considerat doar un factor al costurilor si o sursa de probleme. Din contra, notiunea de dezvoltare a resurselor umane este studiata tot mai profund, ea fiind īn raport cu reusita si eficacitatea serviciului public.
Asadar, gestiunea personalului se prezinta ca un instrument de gestiune bazat pe principiul legaturii dintre eficacitatea actiunii si calitatea si performanta agentilor. De la notare stricto senso se trece la evaluare, care tinde mai putin de a judeca meritele functionarului, decāt a masura performantele sale īn scopul gestionarii serviciilor.
Aceasta noua conceptie īsi propune sa asigure o tranzitie a serviciului public de la procedura stricta de notare la un sistem de gestiune a resurselor umane, adica la un mecanism de gestiune a performantelor si/sau a competentelor.
Evaluarea are scopul de a motiva personalul si de a-l stimula sa-si optimizeze rezultatele. Evaluarea formeaza o parte integranta esentiala a unui sistem managerial cooperativ. Obiectivele evaluarii se refera la functia de selectare, evaluarea avānd scopul de a identifica aptitudinile profesionale ale functionarului, identificarea necesitatilor de formare, evaluarea performantelor scoate la iveala lacunele, marirea motivarii, evaluarea trebuie sa aiba o functie de orientare si de comunicare.
Adica, ea trebuie sa amelioreze relatiile profesionale si cooperarea dintre functionar si superiorul sau ierarhic prin intermediul unei comunicari deschise (convorbire de evaluare si convorbire individuala).
Masurarea performantelor si adoptarea deciziilor de selectare prevede ca evaluarea permite identificarea punctelor puternice si cele slabe ale evaluatului (pentru o eventuala modificare, delegare, mutatie sau, īn cazuri foarte rare, concediere), iar functia de promovare prevede ca rezultatele evaluarii sunt importante pentru cariera functionarului atāt īn plan administrativ, cāt si financiar.
Activitatea de executare īn concret a legii si a celorlalte acte normative, cu toata problematica si complexitatea pe care о comporta, nu se poate realiza fara о pregatire temeinica de specialitate a functionarilor publici pentru obtinerea si aprofundarea cunostintelor de baza corespunzatoare sarcinilor si nivelului dezvoltarii actuale a administratiei publice.
Satisfactia īn munca se refera la monitorizarea si evaluarea gradului īn care functionarii publici sunt multumiti cu conditiile īn care īsi desfasoara activitatea, de climatul social la locul de munca, de implementarea procedurilor de managementul resurselor umane etc., respectiv adoptarea unor masuri de crestere a satisfactiei īn munca īn functie de rezultatele anchetei.
Programele de formare destinate functionarilor publici cu statut special se organizeaza si se deruleaza conform prioritatilor stabilite de catre autoritatile sau institutiile publice cu competenta īn gestiunea functiilor publice reglementate prin statutul special.
Īn scopul aplicarii prevederilor hotarārii, conducatorii autoritatilor si institutiilor publice vor desemna unul sau mai multi functionari publici, de regula din cadrul compartimentului specializat responsabil cu organizarea si realizarea gestiunii curente a resurselor umane si functiilor publice care exercita urmatoarele atributii:
a) raspund de elaborarea planului anual de perfectionare profesionala, precum si a oricaror altor masuri privind perfectionarea profesionala a functionarilor publici din cadrul autoritatii sau institutiei publice, precum si, daca este cazul, din cadrul autoritatilor si institutiilor publice subordonate, le supun aprobarii conducatorului autoritatii sau institutiei publice si asigura transmiterea acestora catre Agentia Nationala a Functionarilor Publici sau, dupa caz, catre ordonatorul principal de credite, conform legii;
b) asigura consultanta si asistenta functionarilor publici de conducere din cadrul autoritatii sau institutiei publice īn stabilirea masurilor privind formarea profesionala a functionarilor publici din subordine;
c) monitorizeaza aplicarea masurilor privind formarea profesionala a functionarilor publici din cadrul autoritatii sau institutiei publice si īntocmesc trimestrial un raport privind stadiul realizarii masurilor planificate;
d) īntocmesc raportul anual privind formarea profesionala a functionarilor publici din cadrul autoritatii sau institutiei publice.
Īn vederea asigurarii respectarii dreptului si īndeplinirii obligatiei de īmbunatatire continua a abilitatilor si pregatirii profesionale, anual, la evaluarea performantelor profesionale individuale, sunt identificate īn raportul de evaluare domeniile īn care functionarul public evaluat necesita formare profesionala suplimentara īn perioada urmatoare.
Necesarul de formare profesionala completeaza, daca este cazul, cu necesarul de formare profesionala rezultat din modificarile legislative īn domeniile de competenta ale functionarului public, precum si din eventualele modificari relevante ale fisei postului.
Functionarii publici care ocupa functii de conducere elaboreaza un raport privind necesarul de formare profesionala a personalului din subordine, cu evidentierea domeniilor considerate prioritare, precum si a criteriilor ce stau la baza identificarii prioritatilor.
Persoana sau, dupa caz, persoanele desemnate sa centralizeze rapoartele, elaboreaza proiectul planului de masuri privind pregatirea profesionala a functionarilor publici din cadrul autoritatii sau institutiei publice si īl īnainteaza conducerii acesteia, īmpreuna cu proiectul planului anual de perfectionare profesionala a functionarilor publici pentru perioada urmatoare si fondurile necesar a fi alocate de la bugetul autoritatii sau institutiei publice īn acest scop.
La īncheierea exercitiului bugetar, autoritatile si institutiile publice īntocmesc raportul anual privind formarea profesionala a functionarilor publici, cu evidentierea urmatoarelor elemente:
a) numarul functionarilor publici din cadrul autoritatii sau institutiei publice care au participat la programe de formare, conform planificarii, pe categorii de functionari publici;
b) tipurile de formare profesionala de care au beneficiat functionarii publici din cadrul autoritatii sau institutiei publice;
c) furnizorii de programe de formare profesionala si modalitatea de realizare a formarii profesionale;
d) gradul de corelare dintre planificarea aprobata, masurile efectiv implementate si rezultatele obtinute;
e) actualizarile efectuate īn conditiile prevazute la art. 20, daca este cazul;
f) propuneri de īmbunatatire a sistemului de formare profesionala a functionarilor publici, daca este cazul.
Raportul anual privind formarea profesionala a functionarilor publici face parte integranta din raportul de activitate al autoritatilor si institutiilor publice.
Īn sensul prezentei hotarāri, sunt furnizori de formare profesionala a functionarilor publici:
a) autoritatile si institutiile publice care au ca obiect de activitate definit explicit īn actul normativ de īnfiintare, organizare si functionare inclusiv organizarea si derularea de programe de formare;
b) institutiile din cadrul sistemului national de īnvatamānt corespunzatoare nivelului īnvatamānt superior sau, dupa caz, categoriei educatie permanenta, īn limitele prevazute de lege;
c) organizatiile de drept privat īnfiintate pe lānga autoritati si institutii publice sau īn parteneriat cu acestea, ce au ca obiect de activitate definit explicit īn actul de īnfiintare, organizare si functionare inclusiv organizarea si derularea de programe de formare;
d) organizatiile private independente, de tip societati comerciale īnfiintate īn baza Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sau, dupa caz, organizatii neguvernamentale īnfiintate īn baza Ordonantei Guvernului nr. 26/2000 cu privire la asociatii si fundatii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 246/2005, ce au ca obiect de activitate definit explicit īn actul de īnfiintare, organizare si functionare inclusiv organizarea si derularea de programe de formare.
Īn organizarea si derularea programelor de formare pentru functionarii publici, furnizorii de formare profesionala pentru administratia publica utilizeaza personal specializat, dupa cum urmeaza:
a) formatori de competente profesionale, certificati īn conditiile legii, īn situatia īn care programul de formare este organizat de un furnizor
b) personal didactic titular īn īnvatamāntul superior, īn situatia īn care programul de formare este organizat de un furnizor
c) persoane - resursa, īn oricare dintre situatiile prevazute mai sus, daca nu poate asigura expertiza necesara.
Functionarii publici care participa īn conditiile legii la programe de formare īn calitate de personal specializat, se considera a desfasura activitati compatibile cu exercitarea functiei publice, daca sunt īndeplinite cumulativ urmatoarele conditii:
a) activitatea īn domeniul didactic se realizeaza īn īndeplinirea atributiilor autoritatii sau institutiei publice cu care functionarul public are raporturi de serviciu, conform dispozitiei conducatorului respectivei autoritati sau institutii publice, sau, dupa caz, se realizeaza īn afara programului de lucru al functionarului public;
b) activitatea īn domeniul didactic se realizeaza cu respectarea regimului conflictelor de interese si fara a afecta interesele sau exercitarea competentelor autoritatii ori institutiei publice cu care persoana īn cauza are raporturi de serviciu;
c) persoanele īn cauza fac dovada detinerii calificarii necesare pentru a desfasura activitate īn calitate de personal specializat.
Institutiile publice care organizeaza programe de formare specializata prevazute de lege ca obligatorii pentru ocuparea anumitor categorii de functii publice, respectiv care organizeaza programe de perfectionare profesionala prevazute de lege ca obligatorii pentru anumite categorii de functionari publici se stabilesc prin acte normative sau, dupa caz, acte cu caracter normativ, conform legii.
Īn vederea asigurarii respectarii principiilor, autoritatile si institutiile publice initiaza, cel putin o data pe an, procedurile de achizitionare si aduc la cunostinta furnizorilor de formare informatiile necesare elaborarii si transmiterii ofertelor.
|
