PUNCTUL DE VEDERE AL INSTITUTULUI NAŢIONAL AL MAGISTRATURII REFERITOR LA MODIFICAREA REGULAMENTULUI DE ADMITERE ÎN INM

PUNCTUL DE VEDERE AL

INSTITUTULUI NAŢIONAL AL MAGISTRATURII

REFERITOR LA MODIFICAREA REGULAMENTULUI DE ADMITERE ÎN INM

Consiliul Superior al Magistraturii (în continuare, CSM), în sedinta din 15 iunie 2006, a luat în discutie propunerile Institutului National al Magistraturii (în continuare, INM) de modificare a Regulamentului de admitere la INM.

Modificarile propuse de INM aveau în vedere mai multe deziderate:

continuarea într-o maniera coerenta a reformei începute în 2005,

ocuparea tuturor posturilor vacante scoase la concurs,

respectarea standardelor de calitate a examinarii si verificarea în mod echilibrat a cât mai multor elemente din profilul magistratului,

accentuarea caracterului practic al examinarii.

O parte dintre modificarile propuse de INM au fost acceptate, o parte au fost respinse. In sfârsit, au fost aduse modificari suplimentare, la cererea unora dintre membrii CSM.

Toate aceste modificari au fost discutate în sedinta Consiliului INM din 20 iunie 2006.

Institutul National al Magistraturii a solicitat punerea în discutia CSM, în sedinta din 29 iunie 2006, a punctului de vedere al Consiliului INM si a solicitat reexaminarea a doua dintre hotarârile adoptate de CSM în legatura cu examenul de admitere la INM, si anume:

renuntarea la proba constâ 12512y2416m nd în rezolvarea unor cazuri practice la drept civil, drept procesual civil, drept penal si drept procesual penal;

pastrarea mediei minime 7 pentru declararea ca admis a unui candidat în etapa a doua a examenului.

renuntarea la proba constâ 12512y2416m nd în rezolvarea unor cazuri practice la drept civil, drept procesual civil, drept penal si drept procesual penal

[1], studiul dreptului este facut, de-a lungul celor 4 ani de facultate, inclusiv printr-o abordare practica, într-o proportie semnificativa. Astfel, cele 4 discipline fundamentale sunt studiate prin intermediul cursurilor si al seminarilor, acestea din urma presupunând o abordare practica, prin studiul spetelor si al cazurilor practice. În plus, în fiecare din principalele facultati de drept au fost realizate culegeri de spete si cazuri practice tocmai pentru eficientizarea pregatirii practice a absolventilor facultatilor de drept (anexa nr. 1 la prezentul document).

Argumentul este însa si gresit, deoarece, chiar presupunând ca pregatirea universitara nu ar include dezvoltarea abilitatilor practice, de interpretare si aplicare a dreptului (în ciuda probelor contrarii transmise de facultati), excluderea de la examenul de admitere la INM a probei care testeaza în mod direct aceste abilitati nu ar conduce decât la închiderea unui cerc vicios.

Argumentul are la baza o confuzie fundamentala. Învatamântul universitar trebuie sa se adapteze astfel încât sa faca fata cerintelor pietei juridice si nu invers. Or, pentru profesia de magistrat sunt mult mai relevante capacitatea de interpretare si aplicare a dreptului si abilitatea de a utiliza rationamentele juridice în rezolvarea unor cazuri practice decât acumularea mecanica de informatie juridica. Aceasta cu atât mai mult într-o perioada de inflatie legislativa precum cea pe care o traversam, când abilitatea magistratului confruntat cu o situatie de fapt de a alege faptele relevante, de a identifica dreptul aplicabil la acestea, de a interpreta si aplica normele de drept astfel identificate devine vitala.

Un alt argument invocat în favoarea renuntarii la proba constând în rezolvarea unor cazuri practice este legat de problemele intervenite la examenul de admitere la INM din 2005: construirea spetei fictive în jurul unei probleme de drept controversate si diferentele mari de notare între comisii determinate de natura controversata a subiectului de examen.

În opinia Consiliului INM, aceste probleme au fost rezolvate odata cu adoptarea de catre CSM, la propunerea INM, a metodologiei de examinare care prevede printre altele ca

comisia de elaborare a subiectelor are obligatia (art. 12 alin. 1 lit. i) din Metodologie) de a evita subiectele controversate sau, în masura în care astfel de subiecte nu pot fi evitate, sa fie punctate în barem toate solutiile a caror corectitudine din punct de vedere legal poate fi argumentata logic si coerent;

sa se puna accentul în notarea lucrarilor pe motivarea solutiilor, în barem putând fi punctate modalitati alternative de motivare a solutiilor (art. 12 alin. 1 lit. j) din Metodologie);

posibilitatea contestarii si modificarii baremului afisat, înainte de începerea corectarii, astfel încât toate comisiile sa corecteze în mod unitar (art. 21 alin. 5 din Metodologie);

recorectarea obligatorie a tezelor, în comisie de trei membri, atunci când exista diferente mai mari de 1 punct între corecturile succesive ale aceleiasi lucrari (art. 27 din Metodologie).

Solutiile adoptate prin Metodologie au fost puse în practica deja cu ocazia examenului de admitere în magistratura din 21 mai 2006 si a concursului de promovare în functii de executie din 4 iunie 2006. Experienta acestor doua concursuri demonstreaza ca solutiile adoptate sunt de natura sa elimine în quasi-totalitate probleme de genul celor intervenite la admitere la INM, sesiunea septembrie 2005.

Nu se justifica asadar renuntarea la o proba de concurs pentru alegerea neinspirata facuta de o anumita comisie, la un anumit examen. De altfel, în nici un moment CSM nu a luat în considerare posibilitatea renuntarii la proba constând în rezolvarea unor spete la concursurile sau examenele de admitere în magistratura direct pe post, capacitate, promovare în functii de executie.

Pentru aceste motive, credem ca argumentele invocate în sprijinul renuntarii la proba constând în rezolvarea unor spete nu justifica în nici un fel hotarârea CSM.

În plus, hotarârea de a renunta la aceasta proba este criticabila si pentru urmatoarele motive:

reprezinta o îndepartare de la standardele europene în materie; astfel, printre principiile adoptate de Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni, cu ocazia conferintei cu tema "Recrutarea judecatorilor - standarde europene" [2] se numara si: "Probele de concurs trebuie sa aiba ca scop verificarea nu numai a cunostintelor juridice ale candidatilor, dar si a aptitudinilor si valorilor specifice acestei profesii."(s.n.)

reprezinta un pas înapoi semnificativ în reforma sistemului de examinare la concursurile organizate de CSM prin INM, reforma care a vizat în primul rând conferirea unui caracter practic probelor de examinare

o       Niciodata în ultimii 5 ani proba constând în rezolvarea unor spete nu a lipsit de la examenul de admitere la INM,

o       Procentul alocat rezolvarii spetelor în barem a crescut în mod constant începând cu 2004 (de la 2 puncte din 10, în septembrie 2004 la 10 puncte din 10, în septembrie 2005 sau mai 2006 la CEDO si organizare judiciara),

o       Începând cu martie 2005, candidatii au dreptul de a utiliza legislatia relevanta cu ocazia sustinerii examenului (evitându-se învatarea mecanica a legislatiei).

Reprezinta o modificare a uneia dintre conditionalitatile programului de asistenta Program Adjustment Loan derulat cu Banca Mondiala

o       Printre conditiile acordarii împrumutului din partea Bancii Mondiale în cadrul programului PAL 2 se numara si cea privitoare la "introducerea unor proceduri modificate de selectare si numire a judecatorilor, inclusiv adoptarea unor regulamente de admitere în magistratura si de promovare a judecatorilor, precum si cresterea capacitatii INM si CSM de organizare a unor asemenea examene". Aceasta conditionalitate a fost considerata îndeplinita prin adoptarea si punerea în practica în septembrie 2005 a reformelor privind selectarea magistratilor, reforma ce includea proba constând în rezolvarea unor cazuri practice.

Dezvaluie o lipsa de concordanta între modalitatea de admitere la INM (care pune, dupa modificarea de catre CSM, accent într-un procent de 80% pe capacitatea de înmagazinare si reproducere mecanica a cunostintelor de drept) pe de o parte, si profilul magistratului sau programul de formare initiala, pe de alta parte si contrazice, în acest fel, decizii anterioare ale CSM de adoptare a profilului magistratului, a strategiei de formare initiala si a programul de formare initiala

o       Profilul magistratului adoptat chiar de CSM cuprinde mai multe elemente ale profilului functiei, printre care: capacitatea de a gândi independent în chestiuni juridice. Urmare a deciziei criticate, elemente din profil psihologic precum : existenta gândirii critice si componentele acesteia (interpretarea, analiza, evaluarea, inferenta, explicatia si autoreglarea) nu mai sunt testate deloc sau într-un procent foarte mic.

o       Strategia de formare initiala adoptata de CSM prevede ca: "Probele examenului de admitere vizeaza selectarea acelor candidati care întrunesc urmatoarele calitati:(.) capacitatea de a interpreta si aplica normele de drept." (.) "examenele, atât examenele de recrutare în profesie cât si cele privitoare la cariera magistratilor (examene în cadrul formarii initiale, examene de capacitate si de promovare) ar trebui sa verifice atât existenta cunostintelor de drept cât si capacitatea de a interpreta si aplica aceste cunostinte, existenta unei gândiri logice, structurate"(sn). "În ceea ce priveste formarea initiala, transpunerea practica a acestor principii presupune: eliminarea metodologiei de examinare care testeaza abilitatile de memorare ale auditorilor (.)"(sn). Or, în noua modalitate de examinare propusa de CSM, capacitatea de a memora devine principalul criteriu de selectie, în timp ce capacitatea de a interpreta si aplica dreptul nu mai joaca nici un rol.

o       Programul de formare initiala este construit astfel încât sa puna accentul si sa dezvolte capacitatea de analiza si sinteza, gândirea critica, abilitatile de interpretare si de aplicare a legii; prin adoptarea deciziei criticate nu va mai exista concordanta între programul de formare initiala si modalitatea de selectare a cursantilor pentru program (80 - 85% din programul de formare initiala este consacrat dezbaterilor, stagiilor de practica, deci activitatilor cu caracter practic, si doar 15-20% cursurilor, prelegerilor cu caracter preponderent teoretic); toate examenele în cadrul formarii initiale sunt examene cu cartile deschise, examene ce presupun solutionarea unor cazuri practice sau rezolvarea unor dosare.

o       Conform strategiei de reforma a sistemului judiciar, una dintre directiile de reformare a selectiei magistratilor si a programului de formare initiala priveste accentuarea laturii practice; or, examenul de admitere la INM, în noua formula, devine, în schimb, într-un procent de 80% un examen teoretic.

Rezultatul efectiv al selectiei va fi semnificativ afectat de renuntarea la proba constând în rezolvarea unor spete, astfel cum rezulta din analiza datelor statistice ale examenului din sesiunea septembrie 2005 (anexa nr. 2 la prezentul document). Într-adevar, daca la examenul din 2005 ar fi fost aplicate conditiile de admitere recent propuse de CSM 66% dintre cei care sunt astazi auditori în anul II la INM, nu ar mai fi fost declarati admisi!

Exista riscul afectarii decisive a caracterului obiectiv si anonim al selectiei, principii prevazute în Legea privind statutul magistratului si în Strategia de formare initiala. Astfel, având în vedere ca, în modalitatea propusa de CSM de sustinere a examenului de admitere la INM, 80% din media de admitere este reprezentata de rezultatul obtinut la testul grila si ca acest rezultat este cunoscut prin afisare la sfârsitul probei eliminatorii, exista riscul afectarii cel putin a aparentei de obiectivitate a interviului, ca proba de concurs.

Prin modificarea anuala, în mod fundamental, a conditiilor de admitere la INM se creeaza sentimentul incoerentei si al instabilitatii, facultatile de drept nemaifiind în masura sa-si adapteze programele de învatamânt la cerintele admiterii în magistratura. Astfel, cum rezulta si din raspunsurile primite de la mai multe facultati de drept, au fost create programe de master (cariera judiciara) pentru pregatirea absolventilor facultatilor de drept în vederea pregatirii pentru un examen cu un accentuat caracter practic (de natura examenului din septembrie 2005). Pentru studentii facultatilor de drept care doresc sa urmeze o cariera în magistratura lipseste, astfel, caracterul previzibil al modalitatii de selectie.

Apare ca o decizie arbitrara, atâta timp cât în spatele ei nu exista o fundamentare clara si coerenta. Dimpotriva, sistemul de examinare pus în practica începând din septembrie 2005 a fost pus în discutie publica si validat la nivel international (cu ocazia Conferintei organizate în comun de INM si Consiliul Consultativ al Judecatorilor Europeni, concluziile integrale gasindu-se în anexa nr. 3 la prezentul document) si national, cu ocazia Conferintei "Strategia institutionala si pregatirea în domeniul juridic în România"[3], la care au participat, printre altii, si decani de la principalele facultati de drept din tara. Unele dintre concluziile (concluziile în integralitatea lor se gasesc în anexa nr. 4 la prezentul document) adoptate cu aceasta ocazie vizeaza examenul de admitere la INM: "Din punct de vedere al calitatii recrutarii, probele si metodele de examinare trebuie sa reflecte profilul magistratului ideal. În acest context, se recomanda continuarea drumului început de INM, respectiv de testare nu doar a cunostintelor juridice, ci si a aptitudinilor si elementelor de etica specifice profesiei. În acest sens, se recomanda generalizarea metodei de verificare a aptitudinilor de interpretare si aplicare a dreptului, prin punerea la dispozitia candidatilor, în timpul concursului, a legislatiei si a doctrinei relevante."(s.n.)

în ceea ce priveste pastrarea mediei minime 7 pentru declararea ca admis a unui candidat în etapa a doua a examenului,

Principalul argument invocat în favoarea mentinerii mediei 7 este legat de faptul ca la toate celelalte concursuri sau examene organizate de CSM prin INM media generala minima pentru declararea ca admis a unui candidat este de 7.

Credem ca argumentul de mai sus este inaplicabil în ceea ce priveste examenul de admitere la INM si ca reducerea mediei minime este o solutie eficienta pentru atingerea obiectivului vizând ocuparea tuturor locurilor scoase la concurs, pentru urmatoarele motive:

Conform dispozitiilor legale în vigoare, admiterea la INM confera doar vocatia de a deveni judecator sau procuror, iar nu un drept în acest sens.

Vocatia este, ea însasi, determinata de promovarea testului grila eliminatoriu la disciplinele drept civil, drept penal si procedurile aferente, cu 80 de puncte din 100 (echivalentul notei 8,00).

Dreptul candidatului declarat admis la INM de a obtine un post de judecator sau procuror este conditionat de promovarea tuturor examenelor din cadrul formarii initiale, a examenului de absolvire a INM precum si a examenului de capacitate. Promovarea ultimelor 2 examene este conditionata de obtinerea unei medii minime generale de cel putin 7 din 10.

În plus, diferenta dintre ultimul candidat declarat admis la INM si primul candidat respins este uneori extrem de mica (0,01 la examenul din septembrie 2005) si poate fi recuperata usor în cei 2 ani de formare initiala.

Analiza statistica realizata pornind de la rezultatele ultimelor 2 examene de admitere la INM arata ca o coborâre a mediei minime generale (si cu 0,5 puncte) ar conduce la ocuparea tuturor locurilor scoase la concurs.

Interesul sistemului judiciar este de a ocupa cât mai multe din locurile vacante în sistem prin absolventi ai INM, în conditiile în care programul de formare initiala include, pe lânga studiul aprofundat într-o perspectiva practica, a principalelor institutii de drept, si studiul dreptului comunitar, al dreptului european al drepturilor omului, limbajul juridic specializat în franceza si engleza, informatica juridica etc.

Pentru aceste motive, INM a solicitat punerea în discutia CSM, în sedinta din 29 iunie 2006, a solicitarii Consiliului INM de reexaminare a 2 dintre hotarârile adoptate de CSM în privinta examenului de admitere la INM.