Parlamentul Romaniei ca institutie de autoritate legislativa in sectorul public

administratie

La inceputuri, Parlamentul era o institutie pur consultativa ai carei componenti indeplineau functii executive limitate in teritoriu, la solicitarea conducatorului statului. Functiile legislative si de reglementare a politicii publice au aparut treptat, pe masura ce functionarea societatii s-a complicat, iar cei reprezentati au atins sa se ia, partial, in serios.
Calitatea de unica autoritate legiuitoare Legiferarea a devenit, cu timpul, functia cea mai importanta a Parlamentului. Functia legislativa presupune adoptarea de norme juridice obligatorii pentru toti cetatenii, aplicate de catre Executiv, iar in caz de nerespectare a lor sunt aduse la indeplinire pe cale coercitiva prin intermediul autoritatii judecatoresti. Daca exercitarea functiei legislative apartine in principiu numai Parlamentului, in practica, legislativul imparte aceasta functie cu Executivul pe calea delegarii legislative (Guvernul poate emite ordonante simple si ordonante de urgenta).
Totusi, trebuie aratat ca, in privinta proiectelor de lege initiate de Guvern, Parlamentul este acela care trebuie sa le dezbata si sa se pronunte asupra lor si, totodata, ca ordonantele ajung si ele sa fie dezbatute, la un moment dat, de catre Parlament).
Atributii in stabilirea principalelor directii ale politicii in diverse domenii. Parlamentul este ales de catre cetateni sa ia decizii in cele mai importante probleme. Domeniile care pot fi vizate de aceste decizii sunt prevazute in Constitutie:

social-economic,

juridic,

cultural,

statal.
In acest sens, Parlamentul are urmatoarele atributii:

adopta bugetul,

aproba programul guvernului,

declara mobilizarea generala sau partiala,

reglementeaza alegerile,

reglementeaza organizarea si desfasurarea referendumului,

organizeaza functionarea organelor de stat precum si a partidelor politice,

organizarea fortelor armate si a apararii nationale,

stabileste regimul juridic al starii de asediu si a celei de urgenta,

stabileste infractiunile si pedepsele si acorda amnistii,

stabileste sistemul general al impozitelor si taxelor si emisiunea de moneda,

stabileste regimul proprietatii si al mostenirii,

stabileste regulile generale privind raporturile de munca, sindicatele si securitatea sociala,

organizeaza invatamantul,

organizeaza administrativ teritoriul,

stabileste procedurile jurisdictionale,

stabileste statutul functionarilor publici etc.
Atributiile Parlamentului in alegerea, constituirea, numirea si revocarea unora dintre autoritatile statului

aproba in sedinta comuna componenta Guvernului si ii retrage increderea acordata,

numeste membrii Curtii Constitutionale- o treime sunt numiti de Camera Deputatilor si o treime de Senat (restul sunt numiti de Presedintele Romaniei),

Camera Deputatilor si Senatul aleg in sedinta comuna, pentru o durata de 4 ani, Consiliul Superior al Magistraturii alcatuit din 15 membri,

Senatul avizeaza numirea membrilor Inaltei Curti de Casatie si Justitie (inclusiv pentru presedintele acesteia), numiti de catre Presedintele tarii,

numeste Avocatul Poporului (pe o durata de 5 ani),

numeste membrii Curtii de Conturi (pentru un mandat de 9 ani) la propunerea comisiilor pentru Buget, Finante, Banci ale celor doua Camere.
Controlul asupra institutiilor statului.Potrivit Constitutiei si legilor, Parlamentul poate controla:

activitatea Consiliului Suprem de Aparare a tarii,

executia bugetara, cu prilejul aprobarii contului de incheiere a exercitiului bugetar,

activitatea Bancii Nationale si a Curtii de Conturi,

activitatea Serviciului Roman de Informatii etc. Controlul parlamentar este exercitat:

direct de catre intreg Parlamentul prin audierea si dezbaterea unor dari de seama, mesaje, rapoarte, programe de actiune,

prin comisiile parlamentare permanente sau speciale,

prin intrebari si interpelari adresate de parlamentari demnitarilor si institutiilor,

prin demersurile de rezolvare a petitiilor cetatenilor,

Atributii in politica externa. Cele mai importante atributii in acest domeniu sunt:

ratificarea si denuntarea tratatelor internationale,

stabilirea liniilor directoare ale politicii interne si externe a statului si controlarea infaptuirii acestora,

declararea starii de razboi precum si suspendarea ostilitatilor militare,

hotararea privind incheierea armistitiului si dispunerea incetarii starii conflictuale.

Grupurile parlamentare reprezinta principala forma de organizare politica in cadrul Parlamentului Romaniei. Pentru constituirea unui grup parlamentar, este nevoie de minimum zece deputati, respectiv cinci senatori, parlamentarii unui partid politic sau ai unei formatiuni politice neputand constitui mai mult de un sigur grup parlamentar.
In prima sa sedinta, fiecare grup parlamentar procedeaza la alegerea conducerii proprii alcatuite dintr-un lider si, dupa caz, din unul sau mai multi loctiitori. Grupurile parlamentare au urmatoarele atributii in cadrul functionarii celor doua Camere: fac propuneri pentru alegerea componentei Birourilor Permanente, a presedintilor acestora si a membrilor diferitelor comisii, dar si a candidatilor pentru functiile de conducere a diferitelor institutii sau autoritati publice aflate in subordinea Parlamentului, trimit reprezentanti la sedintele Birourilor Permanente si la consultarile publice organizate de acestea, pot formula amendamente pe proiecte de lege si propunerile legislative aflate in Camera respectiva etc.
Dimensiunile grupurilor parlamentare sunt importante atat din punct de vedere politic, cat si din punct de vedere administrativ. Astfel, cu cat un grup parlamentar este mai numeros, cu atat importanta sa si a pozitiilor formulate de acesta sporeste. In plus, grupurile parlamentare primesc din partea Camerelor spatii pentru desfasurarea activitatii, personal angajat pentru munca de secretariat si de specialitate, logistica.
In conformitate cu prevederile Constitutiei Romaniei (art. 81, alin. 1), liderii grupurilor parlamentare, alaturi de presedintii Birourilor Permanente ale celor doua Camere, sunt

consultati de catre Presedintele Romaniei, in situatiile in care se pune problema dizolvarii Parlamentului.

Birourile Permanente ale celor doua Camere ale Parlamentului se formeaza in urma negocierii dintre liderii grupurilor parlamentare in conformitate cu configuratia politica a acestora, asa cum rezulta din constituirea initiala a grupurilor parlamentare. Componenta Birourilor Permanente ale celor doua Camere ale Parlamentului este similara: un presedinte, patru vicepresedinti, patru secretari si patru chestori. In timp ce presedintii Birourilor Permanente ale celor doua Camere sunt alesi pentru intreaga perioada a mandatului Parlamentului, membrii Birourilor Permanente sunt alesi la inceputul fiecarei sesiuni parlamentare.
Competentele Birourilor Permanente ale Camerelor sunt in domeniul stabilirii perioadelor in care se desfasoara sesiunile parlamentare (fac propuneri de perioade pentru desfasurarea sesiunilor ordinare si extraordinare care vor fi adoptate de fiecare Camera), pregatesc si asigura desfasurarea in bune conditii a lucrarilor Camerelor, intocmesc proiectele ordinii de zi (care, la Camera Deputatilor, este aprobata de Comitetul Ordinii de Zi, alcatuit din liderii grupurilor parlamentare sau loctiitorii acestora), organizeaza relatiile Camerei cu Parlamentele altor state si cu organizatiile parlamentare etc. In plus, Presedintele Biroului Permanent al Senatului asigura interimatul functiei de Presedinte al Romaniei, conform art. 97 din Constitutie.
Comisiile parlamentare sunt organisme de lucru ale Camerelor, infiintate cu scopul de a indeplini atributiile prevazute de lege. Pentru a nu lasa loc interpretarilor abuzive, textul fundamental subliniaza necesitatea ca alcatuirea comisiilor parlamentare sa reflecte configuratia politica a fiecarei Camere. Astfel, Constitutia Romaniei stabileste ca fiecare Camera isi constituie comisii permanente si poate institui comisii de ancheta sau alte comisii speciale. Camerele isi pot constitui comisii comune (art. 64, alin. 4).
Pentru fiecare comisie, numarul de locuri ce revine fiecarui grup parlamentar si deputatilor independenti este propus de Biroul Permanent al fiecarei Camere. La fel ca si componenta in Birourile Permanente ale celor doua Camere, alcatuirea comisiilor parlamentare trebuie sa se faca respectandu-se configuratia politica a Camerei, decizia luandu-se prin negocieri intre liderii grupurilor parlamentare sau prin vot, componenta lor fiind aprobata de plenul Camerei in cadrul careia se constituie.
Comisiile parlamentare joaca un rol esential in procesul de elaborare si dezbatere a proiectelor de lege, acesta fiind locul in care sunt analizate si dezbatute punct cu punct atat propunerea de proiect primita de comisia respectiva, cat si amendamentele parlamentarilor pentru respectivul proiect de lege. Raportul comisiei, cu argumentarile specialistilor care o compun, are, in majoritatea cazurilor, o importanta decisiva pentru conturarea opiniilor parlamentarilor in vederea votarii unui articol sau a proiectelor de lege in ansamblu.Comisia sesizata in fond poate stabili un termen in care sa-i fie remise avizul sau avizele celorlalte comisii care examineaza proiectul de lege sau propunerea legistaltiva - prin consultare cu acestea si tinand cont de termenul in care Biroul Permanent i-a cerut sa-i prezinte raportul.
La invitatia Biroului Comisiilor, organizatiile neguvernamentale, asociatiile patronale,

profesionale sau sindicale, reprezentantii administratiei publice centrale sau locale si ai altor persoane juridice, dar si persoane fizice pot participa la lucrarile comisiei. La propunerea membrilor comisiei, biroul comisiei poate organiza si consultari cu aceste categorii de persoane juridice si fizice interesate de subiectul dezbatut.
In cadrul fiecareia dintre Camere, functioneaza:

comisii permanente

comisii speciale

comisii de ancheta
Comisiile speciale sunt comisii formate pentru avizarea unor proiecte de legi complexe, pentru elaborarea unor propuneri legislative sau pentru alte scopuri indicate explicit in hotararile de infiintare a comisiei repective (hotarari care indica si denumirea, obiectivele si componenta sa). Comisiile de ancheta sunt infiintate din nevoi specifice de clarificare a cauzelor si imprejurarilor in care s-au produs evenimente sau au avut loc actiuni cu efecte negative, cu mentiunea ca, astfel, anchetele parlamentare nu pot avea ca obiect investigarea unor fapte sau activitati care fac obiectul unor anchete judiciare sau care se afla pe rolul unor instante de judecata. Comisiile de ancheta sunt infiintate pentru investigarea unor astfel de cazuri, pentru formularea unor concluzii, pentru stabilirea responsabilitatilor si pentru conturarea unor masuri de remediere a situatiilor negative

Alegerile parlamentare.Membrii celor doua Camere ale Parlamentului, in numar de 469 (137 de senatori si 332 de deputati), sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Exprimarea votului este un drept si nu o obligatie, cum se intampla in unele tari.Asa cum am aratat mai sus, in Romania senatorii si deputatii sunt alesi in baza unui sistem de vot proportional cu scrutin de lista. Asadar, fiecare alegator are de ales o lista propusa de un partid sau o alianta, pentru circumscriptia in care locuieste (circumscriptiile sunt judetele tarii si Municipiul Bucuresti) sau un candidat independent care candideaza in circumscriptia respectiva.
Pentru eficientizarea actului legislativ, dar si a activitatii Executivului, in multe dintre tarile cu democratie avansata, legislatia electorala este conceputa de asa natura, incat sa limiteze accesul in Parlament al fortelor.Membrii celor doua Camere ale Parlamentului, in numar de 469 (137 de senatori si 332 de deputati), sunt alesi prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Exprimarea votului este un drept si nu o obligatie, cum se intampla in unele tari.
Asa cum am aratat mai sus, in Romania senatorii si deputatii sunt alesi in baza unui sistem de vot proportional cu scrutin de lista. Asadar, fiecare alegator are de ales o lista propusa de un partid sau o alianta, pentru circumscriptia in care locuieste (circumscriptiile sunt judetele tarii si Municipiul Bucuresti) sau un candidat independent care candideaza in circumscriptia respectiva.
Sistemul proportional duce la formarea unui Parlament care reprezinta destul de exact si optiunile electoratului, impunandu-se prin rigurozitatea calculelor matematice in impartirea mandatelor. Acesta avantajeaza multipartidismul si permite reprezentarea in Parlament a tuturor opiniilor, intereselor si optiunilor in raport cu sustinerea lor la nivelul electoratului, fiind un bun barometru politic. Mai mult, el duce la formarea unui raport just intre procentul voturilor obtinute si mandatele parlamentare atribuite.