ANEXA NR. 1

la Dispozitia IGPR nr. 55/15.09.2008

SINTEZA REGLEMENTĂRILOR JURIDICE

REFERITOARE LA ALEGERILE PARLAMENTARE

ORGANIZATE ÎN DATA DE 30 NOIEMBRIE 2008

Documentele care stabilesc cadrul juridic pentru organizarea

si desfasurarea alegerilor parlamentare în 2008

Ordonanta de urgenta nr. 66 din 28 mai 2008

pentru modificarea si completarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 334/2006 privind finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale, precum si pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali

Ordonanta de urgenta nr. 97 din 27 august 2008

privind modificarea si completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali

privind stabilirea datei de desfasurare a alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat din anul 2008

Hotarârea Guvernului nr. 802 din 31 iulie 2008

pentru aprobarea primei delimitari a colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului.

Prezentarea cadrului legislativ pentru alegerea

Camerei Deputatilor si Senatului la data de 30 noiembrie 2008

România este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil. Suveranitatea nationala apartine poporului român, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.

Între drepturile fundamentale ale cetatenilor înscrise în Constitutie se numara atât dreptul la vot, cât si dreptul de a fi ales, cu respectarea conditiilor impuse de lege.

Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român si unica autoritate legiuitoare a tarii. El este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat, care sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit Legii electorale nr. 35/2008, cu modificarile si completarile ulterioare. Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeste de drept în stare de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta, pâna la încetarea acestora. Alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se desfasoara în cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului, în conditiile legii.

Legea nr. 35 din 13 martie 2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste în Titlul I cadrul juridic general privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru desemnarea membrilor Camerei Deputatilor si Senatului ale Parlamentului României.

PARTICIPANŢII LA ALEGERILE PARLAMENTARE

Fiecare alegator are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputatilor si la un singur vot pentru alegerea Senatului. Fiecare alegator îsi exprima votul personal.

Participarea cetatenilor la alegeri se face pe baza liberului consimtamânt al acestora. Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegator pentru a-l determina pe acesta sa participe sau sa nu participe la alegeri.

Exercitarea votului în numele altui alegator este interzisa (art.4).

Votul exercitat în cadrul alegerilor este secret. Prezenta oricarei persoane în cabinele de vot, în afara celei care voteaza, este interzisa. Orice control asupra modului în care voteaza un alegator este interzis.

Alegatorul care, din motive temeinice, constatate de presedintele biroului electoral al sectiei de votare, nu poate sa voteze singur are dreptul sa cheme în cabina de votare un însotitor ales de el, pentru a-l ajuta (art. 42 pct. 21).

Pentru alegatorii netransportabili din cauza de boala sau invaliditate, presedintele biroului electoral al sectiei de votare poate aproba, la cererea scrisa a acestora, însotita de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care sa rezulte ca persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipa formata din cel putin 2 membri ai biroului electoral sa se deplaseze cu o urna speciala si cu materialul necesar votarii - stampila cu mentiunea "VOTAT" si buletine de vot - la locul unde se afla alegatorul, pentru a se efectua votarea.

Pentru persoanele detinute în baza unui mandat de arestare preventiva sau pentru persoanele care sunt în executarea unei condamnari, dar nu si-au pierdut dreptur 22422p159w ile electorale se aplica în mod corespunzator dispozitiile de mai sus privind urna speciala, cu conditia ca persoana privata de libertate sa domicilieze în unitatea administrativ-teritoriala pe raza careia se afla locul de detentie. Solicitarea de trimitere a urnei speciale se scrie personal de catre solicitant si se depune prin intermediul apartinatorilor acestuia la sectia de votare unde persoana lipsita de libertate este arondata conform domiciliului.

Alegatorii voteaza numai la sectia de votare la care este arondata strada sau localitatea unde îsi au domiciliul, potrivit delimitarii facute conform art. 18 din prezenta lege.

Cetatenii români cu drept de vot, cu domiciliul sau resedinta în strainatate, îsi exercita dreptul de vot la una dintre sectiile de votare din acea tara în care îsi au domiciliul sau resedinta, în conditiile legii.

Personalul misiunilor diplomatice si al oficiilor consulare îsi exercita dreptul de vot la sectia de votare constituita pe lânga misiunea diplomatica sau oficiul consular la care îsi desfasoara activitatea.

La alegerile parlamentare din anul 2008 dreptul de vot se exercita pe baza actului de identitate, astfel cum acesta este definit la art. 2 pct. 32 din Legea nr. 35/2008, pe care se aplica stampila cu mentiunea "VOTAT" si data scrutinului sau, dupa caz, un timbru autocolant cu mentiunea "VOTAT" si data scrutinului.

Personalul misiunilor diplomatice si al oficiilor consulare va putea vota pe baza pasaportului diplomatic sau a pasaportului de serviciu, pe lista electorala suplimentara.

O serie de prevederi din Legea nr. 35/2008 referitoare la Registrul electoral national - art. 22, la listele electorale permanente - art.26 alin.(1),(4),(5) sau la utilizarea cartilor de alegator - art. 28 vor intra în vigoare începând cu 2012

Competitorii electorali / Candidatii

Deputatii si senatorii se aleg în colegii uninominale constituite potrivit prevederilor art. 11 din Legea nr. 35/2008, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentarii proportionale.

Prin competitori electorali, în sensul Legii nr. 35/2008, întelegem partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile legal constituite ale cetatenilor apartinând unei minoritati nationale reprezentate în Consiliul Minoritatilor Nationale, care înainteaza propuneri de candidatura, precum si candidatii independenti.

"Candidatul este persoana care participa la alegeri în urma propunerilor înaintate de competitori electorali sau în nume propriu pentru a obtine un mandat de deputat sau de senator, în conditiile în care candidatura sa este declarata definitiva de catre organismul electoral corespunzator. Candidatul independent este persoana care participa la alegeri pentru a obtine un mandat de deputat sau de senator si care se autopropune pentru aceasta, fiind sustinuta de un anumit numar de alegatori, în conditiile în care candidatura sa este declarata definitiva de catre organismul electoral corespunzator." (art.2 pct. 14, 15 din Legea nr. 35/2008)

În fiecare colegiu uninominal, fiecare competitor electoral poate avea doar o singura propunere de candidatura.

În cadrul fiecareia dintre cele 43 de circumscriptii electorale numarul colegiilor uninominale pentru Camera Deputatilor, respectiv pentru Senat se determina prin raportarea numarului de locuitori al fiecarei circumscriptii electorale la normele de reprezentare prevazute la art. 5 alin. (2) si (3), la care se adauga un colegiu de deputat, respectiv de senator pentru ceea ce depaseste jumatatea normei de reprezentare, fara ca numarul colegiilor de deputat dintr-o circumscriptie electorala sa fie mai mic de 4, iar cel de senator, mai mic de 2.

Un candidat poate reprezenta un singur competitor electoral într-un singur colegiu uninominal.

Propunerile de candidati se depun la birourile electorale de circumscriptie care functioneaza la nivelul la care sunt alesi candidatii respectivi, cel mai târziu cu 40 de zile înainte de data alegerilor, în conditiile legii.

Birourile electorale de circumscriptie încheie un proces-verbal prin care constata ramânerea definitiva a candidaturilor, atunci când sunt îndeplinite cerintele prevazute în Legea nr. 35/2008, dispun imprimarea buletinelor de vot, afiseaza la sediul lor, precum si la sediul sectiilor de votare, dupa constituirea birourilor electorale ale acestora, candidaturile definitive, cu precizarea numelui si prenumelui, domiciliului, apartenentei politice, profesiei si ocupatiei candidatului. Candidaturile definitive pot fi facute publice prin presa si prin orice mijloace de informare în masa, cheltuielile fiind suportate de cei interesati.

Membrii birourilor electorale (magistrati, personalul misiunilor diplomatice si al oficiilor consulare, juristi, reprezentanti ai Autoritatii Electorale Permanente, reprezentantii partidelor politice, ai aliantelor politice si ai aliantelor electorale, precum si ai organizatiilor cetatenilor apartinând minoritatilor nationale, alte personae prevazute de lege)

Numai cetatenii cu drept de vot pot fi membri ai birourilor electorale. Candidatii în alegeri, sotul/sotia, rudele si afinii acestora pâna la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.

În îndeplinirea atributiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercita o functie ce implica autoritatea de stat. Exercitarea corecta si impartiala a functiei de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligatii atrage raspunderea juridica, civila sau penala, dupa caz.

Reprezentantii partidelor politice, ai aliantelor politice si ai aliantelor electorale, precum si ai organizatiilor cetatenilor apartinând minoritatilor nationale în birourile si oficiile electorale nu pot primi si nu pot exercita alte însarcinari în afara celor prevazute de prezenta lege.

Reprezentantii partidelor politice, ai aliantelor politice si ai aliantelor electorale, precum si ai organizatiilor cetatenilor apartinând minoritatilor nationale în birourile si oficiile electorale pot fi înlocuiti, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, pâna în preziua votarii, iar în caz de deces, îmbolnaviri sau accidente, chiar si în ziua alegerilor.

Membrii birourilor si oficiilor electorale care nu reprezinta partide politice, aliante politice, aliante electorale sau, dupa caz, organizatii ale cetatenilor apartinând minoritatilor nationale pot fi înlocuiti, în caz de deces, îmbolnaviri sau accidente, de catre cei care i-au desemnat, cu respectarea, dupa caz, a conditiilor prevazute în art. 13, 14, 16, 17 si 19 din Legea 35/2008.

Calitatea de membru al unui birou sau oficiu electoral înceteaza de drept în cazul în care s-a dispus trimiterea în judecata pentru savârsirea unei infractiuni prevazute de prezenta lege. Constatarea cazului încetarii de drept a calitatii de membru al unui birou sau oficiu electoral se face, în termen de 48 de ore de la intervenirea cazului, de catre presedintele biroului electoral ierarhic superior, iar în cazul Biroului Electoral Central, de catre presedintele Înaltei Curti de Casatie si Justitie.

Membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare, precum si persoanele însarcinate cu mentinerea ordinii voteaza la sectia la care îsi desfasoara activitatea, dupa înscrierea lor în lista electorala suplimentara, daca este cazul, doar daca domiciliaza pe raza acelui colegiu uninominal în care se afla sectia de votare respectiva si sunt arondati, conform domiciliului, în alta sectie de votare a aceluiasi colegiu uninominal, iar candidatii pot vota la oricare dintre sectiile de votare din cadrul colegiului uninominal în care candideaza.

Observatorii

În afara membrilor birourilor electorale si a candidatilor, la toate operatiunile din sectiile de votare, cât si la toate operatiunile efectuate de birourile electorale la toate nivelele pot asista:

a) observatori interni acreditati;

b) reprezentanti acreditati ai unor organizatii straine;

c) reprezentanti acreditati ai presei scrise, radioului si televiziunii, români si straini.

Acestia nu pot interveni în niciun mod în organizarea si desfasurarea alegerilor, având numai dreptul de a sesiza în scris presedintele biroului electoral în cazul constatarii unei neregularitati.

ORGANIZAREA ALEGERILOR

Alegerile parlamentare se vor desfasura la data de 30 noiembrie 2008, conform Hotarârârii de Guvern nr. 983 din 27 august 2008.

Perioada electorala cuprinde intervalul de timp dintre data aducerii la cunostinta publica a zilei alegerilor si data începerii campaniei electorale, campania electorala, desfasurarea efectiva a votarii, numararea si centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votarii, atribuirea mandatelor si publicarea rezultatului alegerilor în Monitorul Oficial al României, Partea I.

În termen de 7 zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabileste, la propunerea Autoritatii Electorale Permanente si a Ministerului Internelor si Reformei Administrative, calendarul actiunilor din cuprinsul perioadei electorale, masurile necesare pentru buna organizare a alegerilor, modelul copiei de pe listele electorale permanente, modelul listei electorale suplimentare, al extrasului de pe copia listei electorale permanente sau de pe lista electorala suplimentara, al listei sustinatorilor, al listei membrilor organizatiilor cetatenilor apartinând minoritatilor nationale, al stampilei birourilor electorale si al stampilei cu mentiunea "VOTAT", al listei candidatilor, al declaratiei de acceptare a candidaturii, al declaratiei de renuntare la candidatura, precum si al certificatului doveditor al alegerii deputatilor si senatorilor. În acelasi termen, Guvernul aproba, prin hotarâre, la propunerea Autoritatii Electorale Permanente, a Ministerului Internelor si Reformei Administrative si a Ministerului Economiei si Finantelor, bugetul necesar organizarii alegerilor si cheltuielile necesare pentru pregatirea, organizarea si desfasurarea acestora. De asemenea, Guvernul stabileste, cu cel putin 20 de zile înainte de data alegerilor, la propunerea Institutului National de Statistica, modelul proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatului votarii.

În termen de 60 de zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul aproba, prin hotarâre, durata si conditiile de pastrare a buletinelor de vot întrebuintate, a celor contestate, precum si a celor neîntrebuintate, a stampilelor si a celorlalte materiale utilizate în procesul electoral.

Art.3 din Hotarârea Guvernului nr. 986 din 27 august 2008 privind stabilirea masurilor pentru organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat din anul 2008 prevede obligatii în sarcina Ministerului Internelor si Reformei Administrative, cum sunt urmatoarele:

- asigurarea ordinii si linistii publice în localitatile tarii, pe întreaga perioada electorala si, în mod deosebit, în ziua votarii, precum si în zilele care premerg si succed acestei zile;

- asigura paza sectiilor de votare si a dosarelor întocmite de birourile electorale pe timpul transportului acestora la birourile electorale de circumscriptie, respectiv la Biroul Electoral Central, precum si paza pe timpul tiparirii, transportului si depozitarii buletinelor de vot si celorlalte materiale necesare votarii.

Numarul total al circumscriptiilor electorale este de 43.

b) În perioada organizarii alegerilor se formeaza:

birourile electorale ale sectiilor de votare

DESFĂsURAREA ALEGERILOR PARLAMENTARE

CAMPANIA ELECTORALĂ

Campania electorala, definita de art. 2 pct. 13 ca fiind "perioada în care competitorii electorali desfasoara activitati de propaganda cu scopul de a-i determina pe alegatori sa îsi exprime voturile în favoarea lor începe cu 30 de zile înainte de ziua votarii si se încheie cu 24 de ore înainte de momentul începerii votarii.

În cazul organizarii de alegeri partiale, data desfasurarii acestora se stabileste cu cel putin 45 de zile înaintea zilei votarii

În campania electorala, candidatii, partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizatiile cetatenilor apartinând minoritatilor nationale, cât si cetatenii cu drept de vot au dreptul sa-si exprime opiniile în mod liber si fara nicio discriminare, prin mitinguri, adunari, utilizarea televiziunii, radioului, presei scrise, a mijloacelor electronice si a celorlalte mijloace de informare în masa.

Mijloacele folosite în campania electorala nu pot contraveni ordinii de drept.

Este interzisa organizarea actiunilor de campanie electorala în unitatile militare.

Primarii sunt obligati ca dupa expirarea termenului de depunere a candidaturilor, dar pâna la începerea campaniei electorale sa stabileasca si sa asigure prin dispozitie locuri speciale pentru afisajul electoral, tinând seama de numarul competitorilor electorali care participa la alegeri. Dispozitia primarului se aduce la cunostinta publica prin afisare la sediul primariei.

Locurile speciale pentru afisaj trebuie sa fie stabilite în locuri publice frecventate de cetateni, astfel încât competitorii electorali sa le poata folosi fara stânjenirea circulatiei pe drumurile publice si a celorlalte activitati din localitatile respective.

În alte locuri decât cele mentionate anterior, afisajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor sau, dupa caz, al detinatorilor.

Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorala, organizatie a cetatenilor apartinând unei minoritati nationale care participa la alegeri conform prezentului titlu ori candidat independent poate aplica un singur afis electoral.

Politia, inclusiv politia comunitara, este obligata sa asigure integritatea panourilor si a afiselor electorale.(art.39)

Birourile electorale de circumscriptie vegheaza la corecta desfasurare a campaniei electorale în circumscriptia electorala în care functioneaza, solutionând plângerile ce le sunt adresate cu privire la împiedicarea unui partid politic, unei aliante politice, unei aliante electorale sau unei organizatii a cetatenilor apartinând unei minoritati nationale care participa la alegeri ori a unui candidat independent de a-si desfasura campania electorala în conditiile legii si cu respectarea deontologiei electorale.

Daca biroul electoral de circumscriptie considera, cu ocazia solutionarii plângerii, ca este necesara luarea unor masuri administrative sau aplicarea unor sanctiuni contraventionale ori penale, sesizeaza autoritatile competente

VOTAREA

În ziua alegerilor, activitatea biroului electoral al sectiei de votare începe la ora 6,00.

Presedintele biroului electoral al sectiei de votare, în prezenta celorlalti membri si, dupa caz, a persoanelor acreditate, verifica urnele, listele electorale, buletinele de vot si stampilele, consemnând, în procesul-verbal prevazut la art. 45, numarul persoanelor înscrise în copiile listelor electorale permanente, numarul buletinelor de vot separat pentru Camera Deputatilor si Senat, precum si numarul stampilelor cu mentiunea "VOTAT".

Dupa încheierea acestei operatii închide si sigileaza urnele, aplicând stampila de control a sectiei de votare.

Votarea începe la ora 7,00 si are loc pâna la ora 21,00, când sectia de votare se închide.

Presedintele biroului electoral al sectiei de votare va dispune fixarea posturilor de paza în jurul localului de vot.

Presedintele biroului electoral al sectiei de votare este obligat sa ia masurile necesare pentru ca alegerile sa decurga în bune conditii. Atributiile acestuia, în aceasta privinta, se întind si în afara localului de votare, în curtea acestuia, în intrarile în curte, în jurul localului de vot, precum si pe strazi si în piete publice pâna la o distanta de 500 m.

Pentru mentinerea ordinii, presedintele biroului electoral al sectiei de votare va avea la dispozitie mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar si de prefect, împreuna cu reprezentantii Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

În afara de membrii biroului electoral al sectiei de votare, de candidati si de delegatii si observatorii acreditati, nicio alta persoana nu poate stationa în locurile publice din zona de votare sau în localul de vot mai mult decât timpul necesar pentru votare.

Presedintele biroului electoral al sectiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. În timpul suspendarii, urnele de votare, stampilele, buletinele de vot si celelalte documente si materiale ale biroului electoral al sectiei de votare vor ramâne sub paza permanenta.

Presedintele biroului electoral al sectiei de votare sau, în lipsa acestuia, loctiitorul este obligat sa primeasca si sa înregistreze orice sesizare scrisa cu privire la nereguli produse în timpul procesului de votare, înaintata de membri ai biroului electoral al sectiei de votare, candidati, observatori acreditati, reprezentanti acreditati ai presei scrise, radioului si televiziunii, români si straini, sau alegatori prezenti în sectia de votare pentru exercitarea dreptului de vot.

Pentru alegatorii netransportabili din cauza de boala sau invaliditate, presedintele biroului electoral al sectiei de votare poate aproba, la cererea scrisa a acestora, însotita de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care sa rezulte ca persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipa formata din cel putin 2 membri ai biroului electoral sa se deplaseze cu o urna speciala si cu materialul necesar votarii - stampila cu mentiunea "VOTAT" si buletine de vot - la locul unde se afla alegatorul, pentru a se efectua votarea. În raza unei sectii de votare se utilizeaza o singura urna speciala. Urna speciala poate fi transportata numai de membrii biroului electoral al sectiei de votare. Urna speciala se poate deplasa numai în raza teritoriala arondata la respectiva sectie de votare.

În aceste cazuri votarea se face numai pe baza unui extras, întocmit personal de presedintele biroului electoral, de pe copia listei electorale permanente sau de pe lista electorala suplimentara existenta la sectia respectiva, semnat si stampilat cu stampila de control a sectiei de votare de catre presedinte. Persoanele cuprinse în aceste extrase trebuie sa fie radiate din celelalte liste existente la sectie.

În modalitatea prevazuta la alineatele precedente pot vota numai persoanele care domiciliaza în raza teritoriala a sectiei de votare respective si numai daca se asigura secretul votului.

Listele electorale suplimentare se întocmesc în cazurile prevazute de prezentul titlu si vor cuprinde elementele prevazute la art. 26 alin. (4). Listele se semneaza de presedintele biroului electoral al sectiei de votare unde au fost întocmite.

În lista electorala suplimentara vor fi trecute, de catre presedintele biroului electoral al sectiei de votare, persoanele care se prezinta la vot si fac dovada ca domiciliaza pe raza sectiei de votare respective, însa au fost omise din copia de pe lista electorala permanenta, persoanele care voteaza conform prevederilor art. 8 alin. (4), cetatenii români din strainatate care fac dovada cu pasaportul cu mentiunea privind stabilirea domiciliului în strainatate ca domiciliaza într-o tara din colegiul uninominal respectiv, cetatenii români care arata ca au resedinta într-o tara din colegiul uninominal respectiv prin prezentarea pasaportului simplu sau, în cazul statelor membre ale Uniunii Europene, si a cartii de identitate, însotite de documentul emis de autoritatile straine care dovedeste resedinta în strainatate, precum si persoanele care voteaza conform dispozitiilor art. 8 alin. (3). Persoanele respective pot vota numai în baza actului de identitate si a cartii de alegator.

Întâmpinarile formulate cu privire la listele suplimentare se solutioneaza de catre biroul electoral al sectiei de votare, prin decizie.

La ora 21,00 presedintele biroului electoral al sectiei de votare declara votarea încheiata si dispune închiderea sectiei de votare.

Persoanelor care la ora 21,00 se afla în sala unde se voteaza li se permite sa îsi exercite dreptul de vot.

Numararea voturilor si constatarea rezultatelor

La toate operatiunile ce tin de numararea voturilor participa membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare si pot asista candidatii si persoanele acreditate în conditiile prezentului titlu.

Separat pentru Camera Deputatilor si Senat se întocmeste câte un dosar care cuprinde: procesul-verbal, în doua exemplare originale, contestatiile privitoare la operatiunile electorale ale biroului electoral al sectiei de votare, buletinele de vot nule si cele contestate, formularele tipizate care au fost folosite la calculul rezultatelor, precum si listele electorale utilizate în cadrul sectiei de votare, îndosariate pe tipuri de liste.

Dosarele, sigilate si stampilate, însotite de listele electorale utilizate la sectia de votare respectiva se înainteaza biroului electoral de circumscriptie, respectiv oficiului electoral, în cel mult 24 de ore de la încheierea votarii, de catre presedintele biroului electoral al sectiei de votare, cu paza militara si însotit, la cerere, de reprezentantii partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, organizatiilor cetatenilor apartinând minoritatilor nationale din biroul electoral al sectiei de votare, candidatii sau persoanele acreditate.

Biroul electoral de circumscriptie centralizeaza informatiile cu privire la voturile exprimate în întreaga circumscriptie electorala, pentru fiecare tip de alegere, întocmind în acest sens procese-verbale.

Constatarea rezultatelor alegerilor

Dupa primirea proceselor-verbale încheiate de birourile electorale ale circumscriptiilor electorale, Biroul Electoral Central stabileste partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetatenilor apartinând minoritatilor nationale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Camera Deputatilor si pentru Senat. Pragul electoral reprezinta numarul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentara sau de colegii uninominale în care candidatii partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau ai organizatiilor cetatenilor apartinând minoritatilor nationale au obtinut cel mai mare numar de voturi valabil exprimate.

În caz de încetare a mandatului unui deputat sau senator, pentru ocuparea locului vacant se organizeaza alegeri partiale la nivelul colegiului uninominal în care a fost ales respectivul deputat sau senator, doar daca nu ar urma sa aiba loc cu mai putin de 6 luni înainte de termenul stabilit pentru alegerile parlamentare. Alegerile se organizeaza în cel mult 3 luni de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotarârii Camerei Deputatilor sau a Senatului, dupa caz, prin care se constata încetarea mandatului unui deputat sau senator. Alegerile partiale se desfasoara într-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmând a fi declarat câstigator.

Publicarea rezultatelor alegerilor

În fiecare circumscriptie electorala, biroul electoral de circumscriptie aduce la cunostinta publica rezultatele preliminare ale alegerilor cel putin o data la 24 de ore, înainte de a obtine procesele-verbale si rezultatele votarii de la toate birourile electorale care functioneaza la nivele inferioare nivelului sau.

Dupa obtinerea rezultatelor votarii de la toate birourile electorale ale sectiilor de votare, biroul electoral de circumscriptie aduce la cunostinta publica rezultatele alegerilor.

Biroul Electoral Central publica rezultatele alegerilor în presa si în Monitorul Oficial al României, Partea I, în termen util.

SOLUŢIONAREA ÎNTÂMPINĂRILOR, A CONTESTAŢIILOR SAU

A ALTOR CERERI PRIVIND PROCESUL ELECTORAL de

catre instanta de judecata

Judecarea de catre instante a întâmpinarilor, a contestatiilor sau a oricaror alte cereri privind procesul electoral se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanta presedintiala, cu participarea obligatorie a procurorului.

Împotriva hotarârilor definitive, pronuntate de instantele judecatoresti potrivit prezentului titlu, nu exista cale de atac.

Hotarârile definitive si irevocabile ale instantelor judecatoresti pronuntate ca urmare a întâmpinarilor, a contestatiilor sau a oricaror altor cereri privind procesul electoral se comunica, de îndata, birourilor electorale interesate.(art. 70)

Termenele pe zile, prevazute de prezentul titlu, se calculeaza din ziua când încep sa curga, care este luata în calcul, pâna inclusiv în ziua când se împlinesc, chiar daca acestea nu sunt zile lucratoare, pâna la ora 24,00 a zilei respective.

Pe întreaga perioada a alegerilor, birourile electorale functioneaza conform programului de lucru stabilit de Biroul Electoral Central, prin decizie. Instantele judecatoresti trebuie sa asigure permanenta activitatii în vederea exercitarii de catre cetateni a drepturilor electorale. În ziua alegerilor, instantele de judecata asigura permanenta activitatii.(art.71)

Contraventii

Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali prevede mai multe contraventii, dintre care unele în competenta politiei:

Politistii pot constata si aplica sanctiuni în cazul contraventiilor prevazute în art. 50 lit. e), f), g), i), j), l), m), m^2) si o).

Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute la alin. (1), agentul constatator facând mentiune despre aceasta posibilitate în procesul-verbal.

Prevederile în materie se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

ANEXA NR. 2

Analiza continutului constitutiv al infractiunilor prevazute în

Legea 35/2008 privind alegerea camerei deputatilor si a senatului[10]

I. Continutul juridic al infractiunii prevazute în art. 52 din Legea nr. 35/2008

(1) Împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercitiu al dreptului de vot sau de a fi ales constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi.

(2) Tentativa se pedepseste.

II. Conditii preexistente

Infractiunea nu are, de regula, obiect material însa atunci când împiedicarea se realizeaza prin acte de constrângere fizica asupra unei persoane obiectul material consta în corpul victimei.

b) Subiectul pasiv principal este statul care vegheaza la buna desfasurare a alegerilor potrivit Legii 35/2008.

A.     Latura obiectiva

a) Elementul material consta în fapta de a împiedica prin orice mijloace liberul exercitiu al dreptului de vot si de a fi ales. Actiunea de împiedicare semnifica punerea unei persoane în imposibilitatea de a-si exercita drepturile electorale prevazute de Constitutie si de legile speciale.

Pentru o mai buna întelegere a celor afirmate anterior facem o exemplificare a acelor mijloace prin care se poate realiza împiedicarea si care, reprezentând infractiuni de sine statatoare, pot intra în concurs sau pot fi absorbite de infractiunea prevazuta de legea speciala. Spre exemplu, infractiunea de lovire sau alte violente prevazuta în art. 180 C. pen. va fi absorbita de prezenta infractiune din legea speciala deoarece pedeapsa în cazul savârsirii acestei infractiuni (închisoarea de la o luna la 3 luni sau amenda, precum si închisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda, în cazul variantei agravate, este mai mica decât pedeapsa prevazuta de lege în cazul infractiunii prevazute de art. 52 din Legea nr. 35/2008 -închisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi).

Aceeasi este situatia si în cazul vatamarii corporale prevazuta de Codul Penal la art. 181, dar nu si în cazul vatamarii corporale grave reglementata de art. 182 Cod Penal care va intra în concurs cu infractiunea din legea speciala fiind sanctionata mai aspru (închisoare de la 2 la 7 ani) decât aceasta. Daca împiedicarea se realizeaza prin lipsirea de libertate în mod ilegal (art. 189 C.Pen.) vom fi tot în prezenta unui concurs de infractiuni. Alte cazuri de absorbtie a infractiunii mijloc de catre infractiunea scop vor exista atunci când împiedicarea se face prin amenintare (art. 193 C.Pen.) sau chiar prin santaj (art. 194 alin. 1 C.Pen.).

Mijloacele de savârsire a infractiunii nu reprezinta însa, în mod obligatoriu, prin ele însele infractiuni distincte, de sine statatoare, în acest caz fiind absorbite automat de infractiunea din legea speciala. Un exemplu în acest sens îl reprezinta situatia în care persoana care raspunde de listele de alegatori informeaza în mod mincinos persoana care intentioneaza sa-si exercite dreptul la vot ca nu figureaza pe acestea si o îndruma în mod gresit catre o alta sectie de votare sau ca se afla printre persoanele carora le-a fost aplicata pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a alege sau de a fi ales, prevazuta de Codul Penal la art. 64 alin. 1 lit. a).

b) Urmarea imediata consta în crearea unei stari de pericol pentru valoarea sociala ocrotita de lege si împiedicarea exercitarii unor drepturi conferite de lege cetatenilor.

Poate exista si o urmare materiala secundara, atunci când fapta subiectului activ aduce atingere în mod direct integritatii corporale a persoanelor care au fost împiedicate a-si exercita în mod liber dreptul de vot sau de a fi ales.

c) Raportul de cauzalitate. Infractiunea de împiedicare a liberului exercitiu al dreptului de vot sau de a fi ales este o fapta de pericol în raport cu valoarea sociala ocrotita. Consideram ca va exista aceasta infractiune numai daca activitatea faptuitorului a avut drept urmare împiedicarea liberului exercitiu al dreptului de vot sau de a fi ales. În acest sens trebuie sa se demonstreze ca activitatea faptuitorului a fost cea care a împiedicat o persoana sa faca acest lucru. Neexercitarea dreptului de vot sau de a fi ales se poate datora si altor cauze; în aceasta situatie nu exista infractiune, cu exceptia cazului în care se demonstreaza ca activitatea subiectului activ ar fi fost în masura singura sa duca la împiedicarea liberului exercitiu al dreptului de vot si de a fi ales.

B. Latura subiectiva. Vinovatia se manifesta sub forma intentiei directe, subiectul activ urmarind, prin fapta comisa, sa îngradeasca exercitarea unui drept.

Mobilul si scopul nu prezinta importanta, de acestea tinându-se însa seama cu ocazia individualizarii judiciare a pedepsei.

IV. Forme. Modalitati. Sanctiuni.

A. Forme. Actele pregatitoare, desi posibile, nu se pedepsesc. Tentativa se pedepseste conform art. 52 alin. (2). Consumarea infractiunii are loc când prin actiunea faptuitorului s-a împiedicat liberul exercitiu al dreptului de vot sau de a fi ales.

B. Modalitati. Textul de lege prevede o singura modalitate normativa constând în împiedicarea prin orice mijloace a liberului exercitiu al dreptului de vot sau de a fi ales. Modalitatile faptice sunt variabile în raport de împrejurarile concrete în care s-a realizat actiunea principala a faptuitorului.

C. Sanctiuni. Infractiunea se pedepseste cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

I. Continutul juridic al infractiunii prevazute în art. 53 din Legea nr. 35/2008

(1) Înscrierea, cu buna-stiinta, în copia de pe lista electorala permanenta a unor persoane care nu sunt înscrise în lista electorala constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

Infractiunea este o varianta de specie a falsului material în înscrisuri oficiale reglementat în art. 288 C.Pen.

Înainte de a proceda la analiza continutului constitutiv al acestei infractiuni, trebuie aduse urmatoarele precizari: potrivit art. 26 din Legea nr. 35/2008, listele electorale permanente se întocmesc de catre primarul comunei, orasului sau municipiului ori al sectorului municipiului Bucuresti, dupa caz, pe baza datelor si informatiilor cuprinse în Registrul electoral si comunicate primarului de catre biroul teritorial al Autoritatii Electorale Permanente. Listele electorale permanente se întocmesc în 3 exemplare oficiale, care se pastreaza la secretarul unitatii administrativ-teritoriale, la judecatoria în a carei raza teritoriala se afla localitatea pentru care au fost întocmite, precum si la Autoritatea Electorala Permanenta.

Doua copii ale exemplarului oficial al listei electorale permanente pastrat de secretarul unitatii administrativ-teritoriale, vor fi înaintate birourilor electorale ale sectiilor de votare, prin grija primarului. În concluzie, persoanele care potrivit legii au acces, în mod oficial, la copia listei electorale permanente sunt: primarul, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare

II. Conditii preexistente.

A) Obiectul material este reprezentat de copia de pe lista electorala permanenta al carei continut este denaturat prin adaugarea numelor unor persoane ce nu ar trebui sa figureze pe respectiva lista.

B) Subiectii infractiunii.

a) Subiect activ poate fi orice persoana care îndeplineste conditiile cerute de lege pentru a raspunde penal si care prin diverse mijloace îsi faciliteaza accesul la copiile listelor electorale permanente. Infractiunea poate fi savârsita, de regula, de catre persoanele care sunt abilitate, potrivit legii, sa opereze cu listele electorale permanente si copiile acesora (primari, secretari ai unitatilor administrativ-teritoriale, membri ai biroului electoral), situatie în care se va retine în sarcina functionarului public doar infractiunea din legea speciala si nu un concurs între aceasta si infractiunea prevazuta în art. 248 C.Pen. (Abuzul în serviciu contra intereselor publice), întrucât falsul material în înscrisuri oficiale (art. 288 C.Pen.) nu este decât o forma speciala de savârsire a abuzului în serviciu.

Incriminarea este identica atât în cazul în care subiectul activ este calificat cât si atunci când este necalificat, legea nefacând distinctie din punct de vedere al regimului sanctionator între fapta comisa de un functionar si aceeasi fapta comisa de orice alta persoana care îndeplineste conditiile generale ale raspunderii penale. Însa, calitatea subiectului activ (primar, secretar, etc.) va fi avuta în vedere la individualizarea judiciara a pedepsei.

Infractiunea se poate savârsi în oricare dintre formele participatiei penale: coautorat, instigare, complicitate.

b) Subiectul pasiv este statul care vegheaza la buna desfasurare a alegerilor potrivit Legii nr. 35/2008.

III. Continutul constitutiv.

A)    Latura obiectiva.

a) Elementul material consta într-o actiune de înscriere, cu buna-stiinta, în copia de pe lista electorala permanenta a unor persoane care nu figureaza pe respectiva lista. Înscrierea este o actiune ce consta în adaugarea unor mentiuni necorespunzatoare adevarului într-un act întocmit în conformitate cu dispozitiile legale, alterându-i în acest fel continutul.

Daca cel care a efectuat înscrierea este însusi functionarul care a primit în acest sens bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, acesta va raspunde atât pentru luare de mita (art. 254 C.Pen.), cât si pentru savârsirea, în calitate de autor, a infractiunii prevazuta în art. 53 din legea speciala. Persoanei care a oferit functionarului bani, bunuri sau alte foloase i se va retine, în acest din urma caz, numai savârsirea infractiunii de dare de mita (art. 255 C.Pen.).

b) Urmarea imediata consta în crearea unei stari de pericol pentru valoarea sociala ocrotita de lege si anume desfasurarea în conditii conforme cu legea a alegerilor parlamentare, prin alterarea continutului unui înscris care prezinta aparent toate însusirile unui înscris autentic.

c) Legatura de cauzalitate. Infractiunea implicând producerea unui rezultat nemijlocit ca urmare a actiunii de înscriere a unor mentiuni necorespunzatoare adevarului în copia listelor electorale permanente, apare necesara si stabilirea legaturii de cauzalitate între actiune si rezultat, pentru a vedea în ce masura actiunea faptuitorului a dus la producerea urmarii imediate a infractiunii.

B) Latura subiectiva. Folosirea expresiei cu buna-stiinta sugereaza existenta unei singure forme de vinovatie cu care poate fi savârsita infractiunea, si anume intentia directa.

Mobilul si scopul nu prezinta importanta, de acestea tinându-se însa seama cu ocazia individualizarii judiciare a pedepsei.

IV. Forme. Modalitati. Sanctiuni.

A) Forme. Infractiunea este susceptibila de desfasurare în timp, fiind posibile atât actele pregatitoare cât si tentativa, numai aceasta din urma fiind însa incriminata de legiuitor.

B) Modalitati. Exista o singura modalitate normativa de savârsire a infractiunii, însa pot exista diferite modalitati faptice determinate de împrejurarile în care s-a produs înscrierea, având drept efect atenuarea sau agravarea raspunderii penale.

C) Sanctiuni. Infractiunea se pedepseste cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani sau cu amenda.

I. Continutul juridic al infractiunii prevazute în art. 54 din Legea nr. 35/2008:

(1) Violarea, prin orice mijloace, a secretului votului de catre membrii biroului electoral al sectiei de votare ori de catre alte persoane constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

II. Conditii preexistente.

B) Subiectii infractiunii

a) Subiectul activ este calificat, constând în membrii birourilor electorale, dar infractiunea poate fi savârsita si de alte persoane, fara ca legea sa ceara pentru acestea o calificare speciala.

În consecinta, legea nu face nicio diferentiere din punct de vedere al pedepsei în functie de calitatea subiectului activ.

Calitatea de membru al biroului electoral poate fi asimilata notiunii de "functionar public", asa cum este definita de art. 147 C. pen. Astfel, art. 13 alin. 3 din Legea nr. 35/2008 prevede ca în îndeplinirea atributiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercita o functie ce implica autoritatea de stat. Exercitarea corecta si impartiala a functiei de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligatii atrage raspunderea juridica, civila sau penala, dupa caz.

Atunci când infractiunea este savârsita de un functionar public (spre exemplu unul dintre membrii biroului electoral), se iveste problema raportului care exista între infractiunea prevazuta în art. 246 C.Pen. (Abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor) si prezenta infractiune din legea speciala. În acest caz nu se va retine în sarcina faptuitorului si infractiunea prevazuta de Codul Penal în art 246, aplicându-se înca o data principiul specialitatii legii penale, calificarea subiectului activ având relevanta numai pentru individualizarea pedepsei.

Participatia este posibila în oricare dintre formele sale: coautorat, instigare, complicitate.

b) Subiectul pasiv. Subiect pasiv principal este statul care protejeaza inviolabilitatea optiunilor politice exprimate de cetateni prin intermediul buletinelor de vot.

Subiect pasiv secundar este alegatorul a carui optiune electorala a fost cunoscuta, fara drept, si de catre alta persoana.

III. Continutul constitutiv

A)    Latura obiectiva.

a) Elementul material consta în actiunea de violare a secretului votului, actiune ce se poate realiza în primul rând prin deschiderea buletinului de vot si luarea la cunostinta de catre faptuitor despre optiunile electorale exprimate de alegatori.

În cursul instrumentarii acestei infractiuni principalul element care trebuie stabilit prin probe îl constituie elementul material, respectiv actiunea de violare a secretului votului. Aceasta presupune existenta unui element de frauda, intentional si nu trebuie confundata cu situatiile în care din motive obiective secretul votului nu a fost asigurat iar optiunea electorala a alegatorului este luata la cunostinta de catre alte persoane. Astfel, nu va fi considerata drept violare a secretului votului împrejurarea în care alegatorul, din motive temeinice, constatate de presedintele biroului electoral al sectiei de votare, nu poate sa voteze singur, fiind ajutat de un însotitor ales de el dar care nu poate fi din rândul observatorilor sau membrilor biroului electoral al sectiei de votare (art. 42 alin 21 din Legea nr. 35/2008).

I. Continutul juridic al infractiunii prevazute în art. 55 din Legea. nr. 35/2008:

(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase în scopul determinarii alegatorului sa voteze sau sa nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat, precum si primirea acestora de catre alegator, în acelasi scop, constituie infractiuni si se pedepsesc cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

(3) Nu intra în categoria bunurilor prevazute la alin. (1) bunurile cu valoare simbolica, inscriptionate cu însemnele partidului respectiv

II. Conditii preexistente

A) Obiectul material. Problema existentei sau inexistentei unui obiect material este destul de controversata în doctrina dreptului penal, însa, opinia majoritara este aceea ca infractiunea nu are obiect material, banii, bunurile sau foloasele reprezentând, în fapt, obiect al mitei.

B) Subiectii infractiunii

a) În prima modalitate normativa de savârsire a infractiunii, subiectul activ nu este calificat, putând fi orice persoana care îndeplineste conditiile cerute de lege pentru a raspunde penal.

În modalitatea normativa a primirii de bani, bunuri sau alte foloase, subiectul activ este calificat putând fi numai alegatorul, adica persoana care îndeplineste conditiile cerute de lege pentru a-si putea exercita dreptul de vot. Daca primirea se face de catre persoane care nu au împlinit 18 ani, puse sub interdictie (debili sau alienati mintal) sau condamnate prin hotarâre judecatoreasca la pierderea drepturilor electorale, nu ne vom afla în prezenta acestei infractiuni, deoarece potrivit Constitutiei României, (art. 36) persoanele mai sus enumerate nu au drept de vot si deci nu au calitatea de alegator. În aceste situatii putem retine eventual, în sarcina persoanelor mai sus mentionate, savârsirea infractiunii de înselaciune (art. 215 C.Pen.).

În cazul în care alegatorul, subiect activ al infractiunii în modalitatea normativa a primirii de bani, bunuri sau alte foloase, are si calitatea de functionar, acest lucru nu are relevanta în ceea ce priveste încadrarea juridica a faptei sub aspectul calitatii persoanei, deoarece exercitarea votului nu reprezinta o atributiune în legatura cu serviciul, ci un drept recunoscut de lege tuturor cetatenilor, cu exceptia persoanelor prevazute de art. 36 din Constitutia României. Ar fi lipsita deci de temei legal retinerea, în aceasta ipoteza, în sarcina functionarului a infractiunii de luare de mita (art. 254 C.Pen.).

b) Subiectul pasiv principal este statul care are rolul de a supraveghea desfasurarea în conformitate cu prevederile legale a alegerilor electorale.

Candidat - persoana care participa la alegeri în urma propunerilor înaintate de competitori electorali sau în nume propriu pentru a obtine un mandat de deputat sau de senator, în conditiile în care candidatura sa este declarata definitiva de catre organismul electoral corespunzator, potrivit prezentului titlu;

A)    Latura obiectiva.

C) Sanctiuni. Infractiunea se pedepseste cu închisoarea de la 6 luni la 5 ani.

I. Continutul juridic al infractiunii prevazute în art. 56 din Legea nr. 35/2008:

(1) Fapta unei persoane de a vota fara a avea drept de vot ori de a vota de doua sau mai multe ori în ziua alegerilor constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

II. Conditii preexistente.

A) Obiectul material. Având în vedere ca infractiunea aduce atingere ordinii de drept încalcate prin eludarea dispozitiilor legale privind exercitarea dreptului la vot, actiunea subiectului activ nu se îndreapta împotriva unui obiect material.

B) Subiectii infractiunii

Participatia este posibila în toate cele trei forme ale sale: coautorat, instigare, complicitate. Coautoratul este posibil numai daca toti autorii au calitatea ceruta de lege subiectului activ.

Potrivit art. 36 din Constitutia României, nu au drept de vot persoanele care nu au împlinit vârsta de 18 ani pâna în ziua alegerilor, debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie si nici persoanele condamnate prin hotarâre judecatoreasca la pierderea drepturilor electorale. Totodata, conform art. 71¹ alin. 2 din Legea nr. 35/2008 (introdus prin OUG nr. 97/27.08.2008) persoanele detinute în baza unui mandat de arestare preventiva sau persoanele care sunt în executarea unei condamnari, dar nu si-au pierdut drepturile electorale, au drept de vot, cu respectarea dispozitiilor referitoare la urna mobila.

Subiect pasiv secundar poate fi considerat candidatul sau competitorul electoral prejudiciat de persoana care exercita în mod ilegal dreptul de vot, în sensul ca votul exprimat în neconcordanta cu prevederile legale, este de natura a favoriza candidatul pentru care a optat faptuitorul.

III. Continutul constitutiv.

A)    Latura obiectiva.

a) Elementul material este reprezentat, într-o prima modalitate normativa, de actiunea de a vota a unei persoane care nu are acest drept sau de a-si exprima optiunile politice prin intermediul votului de doua sau mai multe ori în ziua alegerilor, în ipoteza celei de-a doua modalitati normative.

Cealalta modalitate normativa de savârsire a infractiunii si anume actiunea de a vota de doua sau mai multe ori în ziua alegerilor cunoaste la rândul ei multiple modalitati faptice de realizare. Spre exemplu, prin desprinderea timbrului autocolant aplicat pe cartea de identitate dupa exercitarea dreptului de vot, faptuitorul se deplaseaza la o alta sectie de votare unde îsi exercita din nou, fara drept de aceasta data, optiunea electorala. Daca, prin aceasta modalitate, faptuitorul voteaza de mai multe ori, se va retine în sarcina acestuia infractiunea prevazuta în art. 56 alin. 1 teza II, în forma simpla, si nu în cea continuata.

Atunci când alegatorul, profitând de neatentia unuia dintre membrii biroului electoral, voteaza fara a avea acest drept sau îsi exprima optiunea electorala de doua sau mai multe ori în ziua alegerilor prin aplicarea stampilei cu mentiunea VOTAT pe buletinul de vot, vom retine în sarcina functionarului însarcinat cu supravegherea desfasurarii alegerilor în conformitate cu prevederile legale infractiunea de neglijenta în serviciu prevazuta în art. 249 C.Pen.

În situatia în care unul dintre functionarii care vegheaza la respectarea legalitatii procesului de votare, permite unei persoane sa voteze, desi aceasta nu avea dreptul, sau o ajuta, în mod ilegal, sa-si exercite dreptul la vot de doua sau mai multe ori în ziua alegerilor, acesta va raspunde pentru savârsirea infractiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor (art. 246 C.Pen.) aflata în concurs cu infractiunea prevazuta de art. 56 din Legea nr. 35/2008, la savârsirea careia a contribuit în calitate de complice.

c) Legatura de cauzalitate rezulta din însasi savârsirea faptei incriminate.

IV. Forme. Modalitati. Sanctiuni.

C) Sanctiuni. Infractiunea se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 5 ani.

I. Continutul juridic al infractiunii prevazute în art. 57 din Legea nr. 35/2008:

(1) Utilizarea unei carti de alegator nule sau a unei carti de alegator false ori a unui buletin de vot fals, introducerea în urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decât cele la care are dreptul un alegator sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale constituie infractiuni si se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Tentativa se pedepseste

OBSERVAŢIE: Potrivit art. 72 alin. (2) din Legea nr. 35/2008 (introdus prin OUG nr. 97/27.08.2008), la alegerile parlamentare din 2008 dreptul de vot se exercita pe baza actului de identitate, astfel încât infractiunea de utilizare a unei carti de alegator nule sau false nu îsi va gasi corespondent în practica.

II. Conditii preexistente

A) Obiect material. În prima modalitate normativa obiectul material îl constituie cartile de alegator nule sau false si buletinele de vot false.

Articolul 28 din Legea 35/2008 mentioneaza în alin. 14 cazurile în care cartea de alegator a unei persoane este considerata nula, astfel:

Cartea de alegator a persoanei care este radiata din Registrul electoral este nula de drept. Autoritatea Electorala Permanenta va asigura informarea serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor, a primarilor, a misiunilor diplomatice si a birourilor electorale ale sectiilor de votare asupra numelor cetatenilor ale caror carti de alegator devin nule de drept.

Articolul 23 al aceleiasi legi mentioneaza în mod expres care sunt situatiile în care o persoana este radiata din Registrul electoral, cartea de alegator a acesteia devenind prin urmare nula de drept: persoanele decedate, persoanele care si-au pierdut cetatenia româna, persoanele care au pierdut drepturile electorale.

Atunci când falsificarea s-a înfaptuit prin contrafacere, obiectul material al infractiunii va fi reprezentat de materialele din care au fost confectionate documentele de la birourile electorale, acestea din urma constituind de fapt produsul infractiunii.

Daca falsul s-a realizat prin alterare, documentele de la birourile electorale vor constitui în mod concomitent, în primul rând obiect material al infractiunii, iar dupa realizarea falsului, produs al infractiunii. Cu titlu de exemplu mentionam ca în categoria documentelor de la birourile electorale pot fi incluse atât listele electorale permanente, cât si buletinele de vot.

B) Subiectii infractiunii.

a) Subiect activ poate fi orice persoana care îndeplineste conditiile generale ale raspunderii penale.

Participatia este posibil în oricare dintre cele trei forme ale sale: coautorat, complicitate, instigare.

b) Subiect pasiv principal este statul care are rolul de a proteja ordinea de drept si de a asigura desfasurarea alegerilor electorale în conformitate cu prevederile legale.

Subiect pasiv secundar poate fi considerat candidatul sau competitorul electoral care este privat de o repartizare echitabila a voturilor ca urmare a savârsirii infractiunii prevazute de art. 57 din Legea nr. 35/2008.

Nu exista cerinte speciale privind timpul sau locul savârsirii infractiunii.

Legea speciala nu incrimineaza falsificarea cartii de alegator, ci numai utilizarea acesteia în scopul de a-si exprima optiunile electorale prin intermediul votului. În cazul falsificarii acestora se va retine în sarcina faptuitorului infractiunea de fals material în înscrisuri oficiale (art. 288 C.Pen.) si numai în cazul utilizarii de catre acesta se va retine în concurs si infractiunea prevazuta de art. 57 alin. I teza I din Legea nr. 35/2008.

O alta problema care apare se refera la subiectul activ în cazul modalitatii de "introducere în urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decât cele la care are dreptul un alegator", mai exact, la încadrarea juridica a faptei în functie de calitatea acestuia.

Astfel, daca i se ofera bani, bunuri sau alte foloase unuia dintre membrii biroului electoral, care conform atributiilor ce îi sunt conferite dobândeste în aceasta situatie calitatea de functionar, cu scopul de a-l ajuta pe faptuitor la introducerea în urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decât cele la care are dreptul un alegator, se va retine în sarcina functionarului infractiunea de luare de mita (art.254 C.Pen.) în concurs cu infractiunea prevazuta de art. 57 din Legea nr. 35/2008 la savârsirea careia a participat în calitate de complice atâta timp cât nu a savârsit acte nemijlocite de executare, caz în care i s-ar fi retinut ca forma a participatiei coautoratul.

În cazul primei modalitati normative urmarea imediata consta în crearea unei stari de pericol pentru încrederea ce se acorda veridicitatii cartilor de alegator sau buletinelor de vot.

c) Legatura de cauzalitate. În cazul primei modalitati normative, legatura de cauzalitate va decurge din însasi savârsirea faptei incriminate, existenta infractiunii nefiind conditionata de producerea vreunui rezultat.

În cazul celei de-a doua si celei de-a treia modalitati normative trebuie sa se stabileasca în mod concret legatura de cauzalitate în fiecare caz particular.

B) Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savârseste infractiunea este intentia directa. Spre exemplu, în cazul primei modalitati normative, faptuitorul, cunoscând ca înscrisul este fals, îl foloseste în vederea producerii de consecinte juridice.

Mobilul sau scopul infractiunii nu are relevanta în realizarea laturii subiective. De ele se tine seama la individualizarea pedepsei.

IV. Forme. Modalitati. Sanctiuni.

C) Sanctiuni. Infractiunea se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

I. Continutul juridic al infractiunii prevazute în art. 58 din Legea nr. 35/2008:

(1) Atacul prin orice mijloace asupra localului sectiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale constituie infractiuni si se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.

(2) Tentativa se pedepseste.

III. Continutul constitutiv.

A) Latura obiectiva.

Aceste mijloace de savârsire a infractiunii pot întruni prin ele însele elementele constitutive ale unei infractiuni care, în cazul în care este sanctionata mai grav decât infractiunea-scop incriminata de art. 58 din legea speciala, va fi retinuta cu prioritate în sarcina faptuitorului, potrivit partii finale a art. 58 alin. 1 din Legea nr. 35/2008. Daca infractiunea savârsita ca mijloc pentru realizarea infractiunii-scop are o sanctiune mai usoara este absorbita în mod automat de infractiunea din legea speciala.

Spre exemplu, când atacul se realizeaza prin loviri sau alte violente (art. 180 C.Pen.), prin vatamare corporala (art. 181 C.Pen.) sau vatamare corporala grava (art. 182 C.Pen.) îndreptate împotriva persoanelor care încearca sa opuna rezistenta actiunii faptuitorilor, aceste trei infractiuni mai sus mentionate vor fi absorbite în continutul infractiunii prevazute de art. 58 din Legea 35/2008. Aceeasi solutie se retine si atunci când actiunile la care am facut referire mai sus sunt îndreptate împotriva unui functionar public (membru al biroului electoral, politist, jandarm însarcinat cu paza sediului), infractiunea de ultraj în modalitatile prevazute de art. 239 alin. 1, 2 si 3 C.pen. fiind absorbita în continutul infractiunii din legea speciala.

Daca atacul asupra localului se savârseste prin incendiere, explozie ori prin alt asemenea mijloc, rezultând pericol public, si are drept consecinta distrugerea, degradarea sau aducerea în stare de neîntrebuintare a respectivei cladiri, faptuitorul va raspunde pentru infractiunea de distrugere în modalitatea prevazuta de art. 217 alin. 4 din Codul Penal, si nu pentru infractiunea din legea speciala. Aceasta solutie este consacrata de partea finala a art. 58 alin. 1 din Legea nr. 35/2008 care prevede ca atunci când fapta rezultata în urma atacului sau furtului întruneste elementele constitutive ale unei infractiuni mai grave, aceasta din urma va fi retinuta cu prioritate în sarcina faptuitorului.

Cealalta modalitate normativa de savârsire a infractiunii are ca element material furtul urnei sau al documentelor electorale.

b) Urmarea imediata. În ambele modalitati normative se cere pentru existenta infractiunii producerea unui rezultat determinat.

c) Legatura de cauzalitate. Atât consecintele de ordin material care s-au rasfrânt asupra localului sectiei de votare, în prima modalitate normativa, cât si trecerea bunului din stapânirea posesorului sau detentorului în cea a faptuitorului, în cazul celei de-a doua modalitati normative, trebuie sa fie urmarea directa a atacului, respectiv a activitatii ilicite de luare, de sustragere fara drept a urnei sau a documentelor electorale.

Legatura de cauzalitate trebuie, prin urmare, dovedita în functie de particularitatile fiecarui caz.

A) Forme. Infractiunea este susceptibila de a fi realizata în toate formele imperfecte ale infractiunii. Legiuitorul lasa, însa, în afara oricarei incriminari actele pregatitoare, sanctionând doar tentativa în alin. 2 al art. 58 din Legea nr. 35/2008.

B) Modalitati. Modalitatile normative de savârsire a acestei infractiuni sunt:

a)      atacul prin orice mijloace asupra localului sectiei de votare

b)      furtul urnei sau al documentelor electorale

Fiecarei modalitati normative poate sa-i corespunda o varietate de modalitati faptice.

C) Sanctiuni. Infractiunea se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

I.Continutul juridic al infractiunii prevazute în art. 59 din Legea nr. 35/2008

(1) Deschiderea urnelor înainte de ora stabilita pentru închiderea votarii constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

II. Conditii preexistente.

A) Obiectul material este reprezentat de urnele deschise în mod ilegal înainte de închiderea votarii.

B) Subiectii infractiunii.

a) Subiect activ poate fi orice persoana care îndeplineste conditiile generale ale raspunderii penale. În fapt, au calitatea de subiect activ al acestei infractiuni persoanele a caror participare este obligatorie pentru supravegherea desfasurarii în conformitate cu legea a tuturor operatiunilor ce tin de deschiderea urnelor si de numararea voturilor. Astfel, art. 44 din Legea 35/2008 mentioneaza în cuprinsul lui care sunt persoanele ce fac parte din categoria mai sus amintita: la toate operatiunile ce tin de numararea voturilor participa membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare si pot asista candidatii si persoanele acreditate în conditiile prezentului titlu. Legea nu face distinctie în ceea ce priveste pedeapsa aplicabila în functie de calitatea persoanei care savârseste infractiunea.

Participatia penala este posibila in oricare dintre formele sale: coautorat, instigare, complicitate.

III. Continutul constitutiv.

A) Latura obiectiva.

a) Elementul material se realizeaza prin actiunea de deschidere a urnelor care consta în relevarea continutului fiecarui buletin de vot si cunoasterea în acest fel a rezultatelor alegerilor potrivit voturilor exprimate pâna în acel moment.

Ne vom afla în prezenta acestei infractiuni atunci când deschiderea urnelor are loc înainte de închiderea sectiei de votare, mai exact înainte de orele 21,00, deoarece, potrivit art. 42 alin. 1 din Legea 35/2008 votarea începe la ora 7,00 si are loc pâna la ora 21,00, când sectia de votare se închide.

c) Legatura de cauzalitate rezulta din însasi savârsirea infractiunii.

Mobilul sau scopul nu au relevanta în realizarea continutului constitutiv al infractiunii, ci numai la individualizarea pedepsei.

IV. Forme. Modalitati. Sanctiuni.

A) Forme. Desi este susceptibila atât de acte pregatitoare, cât si de tentativa, doar aceasta din urma este incriminata de lege. Aceasta infractiune se consuma în momentul deschiderii urnelor înainte de ora stabilita pentru închiderea votarii.

B) Modalitati. Infractiunea cunoaste o singura modalitate normativa si anume deschiderea urnelor înainte de închiderea votarii.

C) Sanctiuni. Infractiunea se pedepseste cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani.

I. Continutul juridic al infractiunii prevazute în art. 60 din Legea nr. 35/2008:

Introducerea în uz si folosirea unui program de calculator cu vicii aparente sau ascunse, care altereaza înregistrarea rezultatelor obtinute în sectiile de votare, totalizeaza cu erori sau duce la repartizarea mandatelor în afara prevederilor prezentului titlu, constituie infractiuni si se pedepsesc cu închisoare de la 2 la 7 ani.

II. Conditii preexistente

A) Obiectul material este reprezentat de programul introdus în uz si care este afectat de vicii aparente sau de vicii ascunse, fiind folosit în scopuri ilicite în vederea alterarii rezultatelor alegerilor si repartizarii inechitabile a mandatelor.

Viciile ascunse sunt deficiente calitative ale bunului care nu puteau fi descoperite prin mijloace obisnuite de verificare.

Viciile aparente sunt viciile de care o persoana ar fi putut sa se convinga si singura.

B) Subiectii infractiunii

a) Subiect activ poate fi orice persoana care îndeplineste conditiile generale ale raspunderii penale, legea necerând subiectului activ vreo calitate speciala.

Participatia este posibila în oricare dintre formele sale: coautorat, complicitate, instigare.

b) Subiect pasiv principal este statul ca administrator al bunei desfasurari a alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat.

Subiect pasiv secundar poate fi candidatul defavorizat prin folosirea programului ce prezinta vicii ascunse sau aparente, menit a denatura rezultatele obtinute în urma desfasurarii alegerilor.

III. Continutul constitutiv.

A) Latura obiectiva.

a) Elementul material consta în doua actiuni incriminate în egala masura de catre legiuitor si anume introducerea în uz, respectiv folosirea unui program cu vicii ascunse sau aparente.

Introducerea în uz consta în implementarea unui program de lucru în memoria calculatorului având drept consecinta o denaturare, o alterare a rezultatelor votului.

Folosirea unui program se refera la utilizarea efectiva a programului viciat si producerea în acest mod a urmarilor prevazute de art. 60 din Legea nr. 35/2008.

Este suficienta realizarea oricareia dintre cele doua modalitati normative pentru a se retine în sarcina faptuitorului infractiunea prevazuta de art. 60 din legea speciala.

În cazul în care atât introducerea în uz cât si folosirea sunt consecinte directe ale actiunii unei singure persoane este gresit a se angaja raspunderea faptuitorului pentru savârsirea unui concurs de infractiuni, urmând a se retine numai savârsirea infractiunii reglementata de art. 60 din Legea nr. 35/2008, savârsita în cele doua modalitati normative prevazute de legislatia în vigoare.

Prin folosirea particulei si pentru enumerarea celor doua modalitati de savârsire a infractiunii se creeaza aparent impresia ca ar trebui realizate cumulativ de catre faptuitor cele doua modalitati normative pentru întrunirea elementelor constitutive de savârsire a infractiunii. Legiuitorul clarifica situatia prin folosirea sintagmei constituie infractiuni, incriminând astfel în mod distinct atât introducerea în uz, cât si folosirea.

b) Urmarea imediata. Actiunea socialmente periculoasa prevazuta de norma de incriminare trebuie sa aiba ca rezultat fie o alterare a rezultatelor obtinute în urma exprimarii optiunilor politice prin vot, fie o repartizare inechitabila si ilegala a mandatelor.

Alterarea consta în falsificarea rezultatelor obtinute în urma votarii în scopul unei reprezentari gresite a realitatii privitoare la situatia finala obtinuta în urma votarii.

Repartizarea neconforma cu prevederile legale semnifica o împartire a mandatelor contrara rezultatelor obtinute în urma votarii, fara a reflecta astfel vointa reala a electoratului.

c) Legatura de cauzalitate. Trebuie dovedit în mod concret ca programul afectat de vicii a avut drept consecinta alterarea sau repartizarea mandatelor în afara prevederilor legale.

B) Latura subiectiva. Infractiunea poate fi savârsita atât cu intentie directa, cât si indirecta atunci când, spre exemplu, faptuitorul nu urmareste consecintele prevazute de lege prin introducerea sau folosirea programului viciat dar accepta faptul ca aceste urmari se pot produce ca urmare a viciilor care afecteaza programul respectiv.

Faptuitorul raspunde de asemenea si de viciile aparente ale programului desi acestea puteau fi descoperite prin utilizarea unor mijloace obisnuite de verificare.

Legiuitorul nu incrimineaza savârsirea din culpa a infractiunii.

IV. Forme. Modalitati. Sanctiuni.

A) Forme. Fiind o infractiune comisiva intentionata, poate parcurge toate fazele de desfasurare, îmbracând, pe cale de consecinta, atât forma actelor pregatitoare, a tentativei, cât si cea a infractiunii consumate-epuizate. Desi posibile, actele pregatitoare si tentativa nu sunt incriminate de textul de lege.

În cazul modalitatii normative a folosirii unui program de calculator cu vicii aparente sau ascunse, infractiunea poate îmbraca atât forma continua, cât si forma continuata, având astfel un moment al epuizarii corespunzator încetarii ultimei actiuni (în cazul formei continuate) sau încetarii actiunii (în cazul formei continue).

B) Modalitati. Infractiunea prezinta doua modalitati normative prevazute de textul de lege: introducerea în uz si folosirea unui program de calculator cu vicii aparente sau ascunse si o varietate de modalitati faptice, în raport cu modul concret de exercitare a activitatii infractionale.

C) Sanctiuni. Infractiunea se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani.

I. Continutul juridic al infractiunii prevazute în art. 61 din Legea nr. 35/2008:

Introducerea de date, informatii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informational national constituie infractiune si se pedepseste cu închisoare de la 2 la 7 ani.

II. Conditii preexistente.

A) Obiect material al infractiunii îl constituie datele, informatiile sau procedurile de natura sa altereze sistemul informational national.

B) Subiectii infractiunii.

a) Subiect activ poate fi orice persoana care îndeplineste conditiile cerute de lege pentru a raspunde penal.

Infractiunea este susceptibila de participatie în toate formele sale: coautorat, instigare, complicitate.

b) Subiect pasiv principal este statul care are rolul de a proteja ordinea de drept si de a asigura desfasurarea alegerilor electorale în conformitate cu prevederile legale.

III. Continutul constitutiv.

A) Latura obiectiva.

a) Elementul material este reprezentat de actiunea de introducere de date, informatii sau proceduri care are ca rezultat alterarea sistemului informational national.

Introducerea consta în adaugarea în cadrul sistemului informational national a unor date, informatii si proceduri de natura a altera respectivul sistem.

b) Urmarea imediata este una de rezultat constând în alterarea sistemului informational. Alterarea reprezinta crearea unor deficiente în functionarea sistemului informatic al tarii cu repercusiuni asupra datelor privitoare la alegerile electorale si care sunt valorificate prin intermediul acestui sistem.

c) Legatura de cauzalitate între actiunea faptuitorului si urmarea ceruta de norma de incriminare trebuie stabilita în mod concret în functie de particularitatile fiecarui caz.

B) Latura subiectiva. Forma de vinovatie este intentia cu cele doua forme ale sale: intentia directa si intentia indirecta în situatia în care, spre exemplu, o persoana nu urmareste alterarea sistemului informational national, însa, el accepta aceasta consecinta ca urmare a introducerii respectivelor date, informatii sau proceduri.

IV. Forme. Modalitati. Sanctiuni.

A) Forme. Infractiunea este susceptibila atât de acte pregatitoare, cât si de tentativa, însa legea nu incrimineaza niciuna dintre aceste doua forme.

B) Modalitati. Art. 61 al Legii nr. 35/2008 prevede o singura modalitate normativa care consta în introducerea de date, informatii sau proceduri cu repercusiuni asupra sistemului informatic al tarii, careia îi corespund o multitudine de modalitati faptice.

C) Sanctiuni. Infractiunea se pedepseste cu închisoarea de la 2 la 7 ani.

Aspecte procesuale:

Competenta de cercetare a infractiunilor incriminate în Legea nr. 35/2008 revine organelor de cercetare ale politiei judiciare, sub supravegherea procurorului de la parchetul de pe lânga judecatoria competenta sa judece cauza în prima instanta. Aceasta precizare este valabila si în cazul infractiunii prevazute în art. 55 din legea speciala, chiar daca reprezinta o varianta de specie a infractiunilor de luare si dare de mita din Codul penal, întrucât Legea nr. 35/2008 nu face nicio referire la organul de urmarire competent, iar potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala organele de cercetare ale politiei judiciare au o competenta materiala generala, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege. Din acelasi considerent si infractiunile prevazute în art. 60 si 61 din Legea 35/2008, desi pot fi asimilate unor infractiuni informatice, vor fi instrumentate tot de catre organele de cercetare ale politiei judiciare si nu de catre procurorii DIICOT. În schimb, prevederile referitoare la perchezitionarea unui sistem informatic din Legea nr. 161/2003 se aplica în mod corespunzator.

În cazul în care subiectul activ are o anumita calitate (notar, avocat, ofiter de politie judiciara, parlamentar etc.) se respecta dispozitiile referitoare la competenta personala.

În functie de împrejurarile savârsirii acestor infractiuni, se poate dispune de catre judecatorul competent masura arestarii preventive, cu exceptia infractiunilor prev. în art. 54 si 59 din Legea nr.35/2008, întrucât nu este îndeplinita conditia referitoare la limita de 4 ani a pedepsei cu închisoarea. Masura preventiva a retinerii poate fi dispusa pentru oricare dintre infractiunile prevazute în Legea nr. 35/2008.