ANEXA NR. 1

la Dispozitia IGPR nr. 55/15.09.2008

SINTEZA REGLEMENTĂRILOR JURIDICE

REFERITOARE LA ALEGERILE PARLAMENTARE

ORGANIZATE ĪN DATA DE 30 NOIEMBRIE 2008

Documentele care stabilesc cadrul juridic pentru organizarea

si desfasurarea alegerilor parlamentare īn 2008

Ordonanta de urgenta nr. 66 din 28 mai 2008

pentru modificarea si completarea Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 334/2006 privind finantarea partidelor politice si a campaniilor electorale, precum si pentru modificarea Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali

Ordonanta de urgenta nr. 97 din 27 august 2008

privind modificarea si completarea titlului I al Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali

privind stabilirea datei de desfasurare a alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat din anul 2008

Hotarārea Guvernului nr. 802 din 31 iulie 2008

pentru aprobarea primei delimitari a colegiilor uninominale pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului.

Prezentarea cadrului legislativ pentru alegerea

Camerei Deputatilor si Senatului la data de 30 noiembrie 2008

Romānia este stat national, suveran si independent, unitar si indivizibil. Suveranitatea nationala apartine poporului romān, care o exercita prin organele sale reprezentative, constituite prin alegeri libere, periodice si corecte, precum si prin referendum.

Īntre drepturile fundamentale ale cetatenilor īnscrise īn Constitutie se numara atāt dreptul la vot, cāt si dreptul de a fi ales, cu respectarea conditiilor impuse de lege.

Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului romān si unica autoritate legiuitoare a tarii. El este alcatuit din Camera Deputatilor si Senat, care sunt alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat, potrivit Legii electorale nr. 35/2008, cu modificarile si completarile ulterioare. Camera Deputatilor si Senatul sunt alese pentru un mandat de 4 ani, care se prelungeste de drept īn stare de mobilizare, de razboi, de asediu sau de urgenta, pāna la īncetarea acestora. Alegerile pentru Camera Deputatilor si pentru Senat se desfasoara īn cel mult 3 luni de la expirarea mandatului sau de la dizolvarea Parlamentului, īn conditiile legii.

Legea nr. 35 din 13 martie 2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali, cu modificarile si completarile ulterioare, stabileste īn Titlul I cadrul juridic general privind organizarea si desfasurarea alegerilor pentru desemnarea membrilor Camerei Deputatilor si Senatului ale Parlamentului Romāniei.

PARTICIPANŢII LA ALEGERILE PARLAMENTARE

Fiecare alegator are dreptul la un singur vot pentru alegerea Camerei Deputatilor si la un singur vot pentru alegerea Senatului. Fiecare alegator īsi exprima votul personal.

Participarea cetatenilor la alegeri se face pe baza liberului consimtamānt al acestora. Nimeni nu are dreptul de a exercita presiuni asupra unui alegator pentru a-l determina pe acesta sa participe sau sa nu participe la alegeri.

Exercitarea votului īn numele altui alegator este interzisa (art.4).

Votul exercitat īn cadrul alegerilor este secret. Prezenta oricarei persoane īn cabinele de vot, īn afara celei care voteaza, este interzisa. Orice control asupra modului īn care voteaza un alegator este interzis.

Alegatorul care, din motive temeinice, constatate de presedintele biroului electoral al sectiei de votare, nu poate sa voteze singur are dreptul sa cheme īn cabina de votare un īnsotitor ales de el, pentru a-l ajuta (art. 42 pct. 21).

Pentru alegatorii netransportabili din cauza de boala sau invaliditate, presedintele biroului electoral al sectiei de votare poate aproba, la cererea scrisa a acestora, īnsotita de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care sa rezulte ca persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipa formata din cel putin 2 membri ai biroului electoral sa se deplaseze cu o urna speciala si cu materialul necesar votarii - stampila cu mentiunea "VOTAT" si buletine de vot - la locul unde se afla alegatorul, pentru a se efectua votarea.

Pentru persoanele detinute īn baza unui mandat de arestare preventiva sau pentru persoanele care sunt īn executarea unei condamnari, dar nu si-au pierdut dreptur 22422p159w ile electorale se aplica īn mod corespunzator dispozitiile de mai sus privind urna speciala, cu conditia ca persoana privata de libertate sa domicilieze īn unitatea administrativ-teritoriala pe raza careia se afla locul de detentie. Solicitarea de trimitere a urnei speciale se scrie personal de catre solicitant si se depune prin intermediul apartinatorilor acestuia la sectia de votare unde persoana lipsita de libertate este arondata conform domiciliului.

Alegatorii voteaza numai la sectia de votare la care este arondata strada sau localitatea unde īsi au domiciliul, potrivit delimitarii facute conform art. 18 din prezenta lege.

Cetatenii romāni cu drept de vot, cu domiciliul sau resedinta īn strainatate, īsi exercita dreptul de vot la una dintre sectiile de votare din acea tara īn care īsi au domiciliul sau resedinta, īn conditiile legii.

Personalul misiunilor diplomatice si al oficiilor consulare īsi exercita dreptul de vot la sectia de votare constituita pe lānga misiunea diplomatica sau oficiul consular la care īsi desfasoara activitatea.

La alegerile parlamentare din anul 2008 dreptul de vot se exercita pe baza actului de identitate, astfel cum acesta este definit la art. 2 pct. 32 din Legea nr. 35/2008, pe care se aplica stampila cu mentiunea "VOTAT" si data scrutinului sau, dupa caz, un timbru autocolant cu mentiunea "VOTAT" si data scrutinului.

Personalul misiunilor diplomatice si al oficiilor consulare va putea vota pe baza pasaportului diplomatic sau a pasaportului de serviciu, pe lista electorala suplimentara.

O serie de prevederi din Legea nr. 35/2008 referitoare la Registrul electoral national - art. 22, la listele electorale permanente - art.26 alin.(1),(4),(5) sau la utilizarea cartilor de alegator - art. 28 vor intra īn vigoare īncepānd cu 2012

Competitorii electorali / Candidatii

Deputatii si senatorii se aleg īn colegii uninominale constituite potrivit prevederilor art. 11 din Legea nr. 35/2008, prin scrutin uninominal, potrivit principiului reprezentarii proportionale.

Prin competitori electorali, īn sensul Legii nr. 35/2008, īntelegem partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile legal constituite ale cetatenilor apartinānd unei minoritati nationale reprezentate īn Consiliul Minoritatilor Nationale, care īnainteaza propuneri de candidatura, precum si candidatii independenti.

"Candidatul este persoana care participa la alegeri īn urma propunerilor īnaintate de competitori electorali sau īn nume propriu pentru a obtine un mandat de deputat sau de senator, īn conditiile īn care candidatura sa este declarata definitiva de catre organismul electoral corespunzator. Candidatul independent este persoana care participa la alegeri pentru a obtine un mandat de deputat sau de senator si care se autopropune pentru aceasta, fiind sustinuta de un anumit numar de alegatori, īn conditiile īn care candidatura sa este declarata definitiva de catre organismul electoral corespunzator." (art.2 pct. 14, 15 din Legea nr. 35/2008)

Īn fiecare colegiu uninominal, fiecare competitor electoral poate avea doar o singura propunere de candidatura.

Īn cadrul fiecareia dintre cele 43 de circumscriptii electorale numarul colegiilor uninominale pentru Camera Deputatilor, respectiv pentru Senat se determina prin raportarea numarului de locuitori al fiecarei circumscriptii electorale la normele de reprezentare prevazute la art. 5 alin. (2) si (3), la care se adauga un colegiu de deputat, respectiv de senator pentru ceea ce depaseste jumatatea normei de reprezentare, fara ca numarul colegiilor de deputat dintr-o circumscriptie electorala sa fie mai mic de 4, iar cel de senator, mai mic de 2.

Un candidat poate reprezenta un singur competitor electoral īntr-un singur colegiu uninominal.

Propunerile de candidati se depun la birourile electorale de circumscriptie care functioneaza la nivelul la care sunt alesi candidatii respectivi, cel mai tārziu cu 40 de zile īnainte de data alegerilor, īn conditiile legii.

Birourile electorale de circumscriptie īncheie un proces-verbal prin care constata ramānerea definitiva a candidaturilor, atunci cānd sunt īndeplinite cerintele prevazute īn Legea nr. 35/2008, dispun imprimarea buletinelor de vot, afiseaza la sediul lor, precum si la sediul sectiilor de votare, dupa constituirea birourilor electorale ale acestora, candidaturile definitive, cu precizarea numelui si prenumelui, domiciliului, apartenentei politice, profesiei si ocupatiei candidatului. Candidaturile definitive pot fi facute publice prin presa si prin orice mijloace de informare īn masa, cheltuielile fiind suportate de cei interesati.

Membrii birourilor electorale (magistrati, personalul misiunilor diplomatice si al oficiilor consulare, juristi, reprezentanti ai Autoritatii Electorale Permanente, reprezentantii partidelor politice, ai aliantelor politice si ai aliantelor electorale, precum si ai organizatiilor cetatenilor apartinānd minoritatilor nationale, alte personae prevazute de lege)

Numai cetatenii cu drept de vot pot fi membri ai birourilor electorale. Candidatii īn alegeri, sotul/sotia, rudele si afinii acestora pāna la gradul al doilea inclusiv nu pot fi membri ai birourilor electorale.

Īn īndeplinirea atributiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercita o functie ce implica autoritatea de stat. Exercitarea corecta si impartiala a functiei de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligatii atrage raspunderea juridica, civila sau penala, dupa caz.

Reprezentantii partidelor politice, ai aliantelor politice si ai aliantelor electorale, precum si ai organizatiilor cetatenilor apartinānd minoritatilor nationale īn birourile si oficiile electorale nu pot primi si nu pot exercita alte īnsarcinari īn afara celor prevazute de prezenta lege.

Reprezentantii partidelor politice, ai aliantelor politice si ai aliantelor electorale, precum si ai organizatiilor cetatenilor apartinānd minoritatilor nationale īn birourile si oficiile electorale pot fi īnlocuiti, la cererea celor care i-au propus, cu aprobarea biroului electoral ierarhic superior, pāna īn preziua votarii, iar īn caz de deces, īmbolnaviri sau accidente, chiar si īn ziua alegerilor.

Membrii birourilor si oficiilor electorale care nu reprezinta partide politice, aliante politice, aliante electorale sau, dupa caz, organizatii ale cetatenilor apartinānd minoritatilor nationale pot fi īnlocuiti, īn caz de deces, īmbolnaviri sau accidente, de catre cei care i-au desemnat, cu respectarea, dupa caz, a conditiilor prevazute īn art. 13, 14, 16, 17 si 19 din Legea 35/2008.

Calitatea de membru al unui birou sau oficiu electoral īnceteaza de drept īn cazul īn care s-a dispus trimiterea īn judecata pentru savārsirea unei infractiuni prevazute de prezenta lege. Constatarea cazului īncetarii de drept a calitatii de membru al unui birou sau oficiu electoral se face, īn termen de 48 de ore de la intervenirea cazului, de catre presedintele biroului electoral ierarhic superior, iar īn cazul Biroului Electoral Central, de catre presedintele Īnaltei Curti de Casatie si Justitie.

Membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare, precum si persoanele īnsarcinate cu mentinerea ordinii voteaza la sectia la care īsi desfasoara activitatea, dupa īnscrierea lor īn lista electorala suplimentara, daca este cazul, doar daca domiciliaza pe raza acelui colegiu uninominal īn care se afla sectia de votare respectiva si sunt arondati, conform domiciliului, īn alta sectie de votare a aceluiasi colegiu uninominal, iar candidatii pot vota la oricare dintre sectiile de votare din cadrul colegiului uninominal īn care candideaza.

Observatorii

Īn afara membrilor birourilor electorale si a candidatilor, la toate operatiunile din sectiile de votare, cāt si la toate operatiunile efectuate de birourile electorale la toate nivelele pot asista:

a) observatori interni acreditati;

b) reprezentanti acreditati ai unor organizatii straine;

c) reprezentanti acreditati ai presei scrise, radioului si televiziunii, romāni si straini.

Acestia nu pot interveni īn niciun mod īn organizarea si desfasurarea alegerilor, avānd numai dreptul de a sesiza īn scris presedintele biroului electoral īn cazul constatarii unei neregularitati.

ORGANIZAREA ALEGERILOR

Alegerile parlamentare se vor desfasura la data de 30 noiembrie 2008, conform Hotarārārii de Guvern nr. 983 din 27 august 2008.

Perioada electorala cuprinde intervalul de timp dintre data aducerii la cunostinta publica a zilei alegerilor si data īnceperii campaniei electorale, campania electorala, desfasurarea efectiva a votarii, numararea si centralizarea voturilor, stabilirea rezultatului votarii, atribuirea mandatelor si publicarea rezultatului alegerilor īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I.

Īn termen de 7 zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul stabileste, la propunerea Autoritatii Electorale Permanente si a Ministerului Internelor si Reformei Administrative, calendarul actiunilor din cuprinsul perioadei electorale, masurile necesare pentru buna organizare a alegerilor, modelul copiei de pe listele electorale permanente, modelul listei electorale suplimentare, al extrasului de pe copia listei electorale permanente sau de pe lista electorala suplimentara, al listei sustinatorilor, al listei membrilor organizatiilor cetatenilor apartinānd minoritatilor nationale, al stampilei birourilor electorale si al stampilei cu mentiunea "VOTAT", al listei candidatilor, al declaratiei de acceptare a candidaturii, al declaratiei de renuntare la candidatura, precum si al certificatului doveditor al alegerii deputatilor si senatorilor. Īn acelasi termen, Guvernul aproba, prin hotarāre, la propunerea Autoritatii Electorale Permanente, a Ministerului Internelor si Reformei Administrative si a Ministerului Economiei si Finantelor, bugetul necesar organizarii alegerilor si cheltuielile necesare pentru pregatirea, organizarea si desfasurarea acestora. De asemenea, Guvernul stabileste, cu cel putin 20 de zile īnainte de data alegerilor, la propunerea Institutului National de Statistica, modelul proceselor-verbale pentru consemnarea rezultatului votarii.

Īn termen de 60 de zile de la stabilirea datei alegerilor, Guvernul aproba, prin hotarāre, durata si conditiile de pastrare a buletinelor de vot īntrebuintate, a celor contestate, precum si a celor neīntrebuintate, a stampilelor si a celorlalte materiale utilizate īn procesul electoral.

Art.3 din Hotarārea Guvernului nr. 986 din 27 august 2008 privind stabilirea masurilor pentru organizarea si desfasurarea alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat din anul 2008 prevede obligatii īn sarcina Ministerului Internelor si Reformei Administrative, cum sunt urmatoarele:

- asigurarea ordinii si linistii publice īn localitatile tarii, pe īntreaga perioada electorala si, īn mod deosebit, īn ziua votarii, precum si īn zilele care premerg si succed acestei zile;

- asigura paza sectiilor de votare si a dosarelor īntocmite de birourile electorale pe timpul transportului acestora la birourile electorale de circumscriptie, respectiv la Biroul Electoral Central, precum si paza pe timpul tiparirii, transportului si depozitarii buletinelor de vot si celorlalte materiale necesare votarii.

Numarul total al circumscriptiilor electorale este de 43.

b) Īn perioada organizarii alegerilor se formeaza:

birourile electorale ale sectiilor de votare

DESFĂsURAREA ALEGERILOR PARLAMENTARE

CAMPANIA ELECTORALĂ

Campania electorala, definita de art. 2 pct. 13 ca fiind "perioada īn care competitorii electorali desfasoara activitati de propaganda cu scopul de a-i determina pe alegatori sa īsi exprime voturile īn favoarea lor īncepe cu 30 de zile īnainte de ziua votarii si se īncheie cu 24 de ore īnainte de momentul īnceperii votarii.

Īn cazul organizarii de alegeri partiale, data desfasurarii acestora se stabileste cu cel putin 45 de zile īnaintea zilei votarii

Īn campania electorala, candidatii, partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale, organizatiile cetatenilor apartinānd minoritatilor nationale, cāt si cetatenii cu drept de vot au dreptul sa-si exprime opiniile īn mod liber si fara nicio discriminare, prin mitinguri, adunari, utilizarea televiziunii, radioului, presei scrise, a mijloacelor electronice si a celorlalte mijloace de informare īn masa.

Mijloacele folosite īn campania electorala nu pot contraveni ordinii de drept.

Este interzisa organizarea actiunilor de campanie electorala īn unitatile militare.

Primarii sunt obligati ca dupa expirarea termenului de depunere a candidaturilor, dar pāna la īnceperea campaniei electorale sa stabileasca si sa asigure prin dispozitie locuri speciale pentru afisajul electoral, tinānd seama de numarul competitorilor electorali care participa la alegeri. Dispozitia primarului se aduce la cunostinta publica prin afisare la sediul primariei.

Locurile speciale pentru afisaj trebuie sa fie stabilite īn locuri publice frecventate de cetateni, astfel īncāt competitorii electorali sa le poata folosi fara stānjenirea circulatiei pe drumurile publice si a celorlalte activitati din localitatile respective.

Īn alte locuri decāt cele mentionate anterior, afisajul electoral este permis numai cu acordul proprietarilor sau, dupa caz, al detinatorilor.

Pe un panou electoral fiecare partid politic, alianta politica, alianta electorala, organizatie a cetatenilor apartinānd unei minoritati nationale care participa la alegeri conform prezentului titlu ori candidat independent poate aplica un singur afis electoral.

Politia, inclusiv politia comunitara, este obligata sa asigure integritatea panourilor si a afiselor electorale.(art.39)

Birourile electorale de circumscriptie vegheaza la corecta desfasurare a campaniei electorale īn circumscriptia electorala īn care functioneaza, solutionānd plāngerile ce le sunt adresate cu privire la īmpiedicarea unui partid politic, unei aliante politice, unei aliante electorale sau unei organizatii a cetatenilor apartinānd unei minoritati nationale care participa la alegeri ori a unui candidat independent de a-si desfasura campania electorala īn conditiile legii si cu respectarea deontologiei electorale.

Daca biroul electoral de circumscriptie considera, cu ocazia solutionarii plāngerii, ca este necesara luarea unor masuri administrative sau aplicarea unor sanctiuni contraventionale ori penale, sesizeaza autoritatile competente

VOTAREA

Īn ziua alegerilor, activitatea biroului electoral al sectiei de votare īncepe la ora 6,00.

Presedintele biroului electoral al sectiei de votare, īn prezenta celorlalti membri si, dupa caz, a persoanelor acreditate, verifica urnele, listele electorale, buletinele de vot si stampilele, consemnānd, īn procesul-verbal prevazut la art. 45, numarul persoanelor īnscrise īn copiile listelor electorale permanente, numarul buletinelor de vot separat pentru Camera Deputatilor si Senat, precum si numarul stampilelor cu mentiunea "VOTAT".

Dupa īncheierea acestei operatii īnchide si sigileaza urnele, aplicānd stampila de control a sectiei de votare.

Votarea īncepe la ora 7,00 si are loc pāna la ora 21,00, cānd sectia de votare se īnchide.

Presedintele biroului electoral al sectiei de votare va dispune fixarea posturilor de paza īn jurul localului de vot.

Presedintele biroului electoral al sectiei de votare este obligat sa ia masurile necesare pentru ca alegerile sa decurga īn bune conditii. Atributiile acestuia, īn aceasta privinta, se īntind si īn afara localului de votare, īn curtea acestuia, īn intrarile īn curte, īn jurul localului de vot, precum si pe strazi si īn piete publice pāna la o distanta de 500 m.

Pentru mentinerea ordinii, presedintele biroului electoral al sectiei de votare va avea la dispozitie mijloacele de ordine necesare, asigurate de primar si de prefect, īmpreuna cu reprezentantii Ministerului Internelor si Reformei Administrative.

Īn afara de membrii biroului electoral al sectiei de votare, de candidati si de delegatii si observatorii acreditati, nicio alta persoana nu poate stationa īn locurile publice din zona de votare sau īn localul de vot mai mult decāt timpul necesar pentru votare.

Presedintele biroului electoral al sectiei de votare poate suspenda votarea pentru motive temeinice. Īn timpul suspendarii, urnele de votare, stampilele, buletinele de vot si celelalte documente si materiale ale biroului electoral al sectiei de votare vor ramāne sub paza permanenta.

Presedintele biroului electoral al sectiei de votare sau, īn lipsa acestuia, loctiitorul este obligat sa primeasca si sa īnregistreze orice sesizare scrisa cu privire la nereguli produse īn timpul procesului de votare, īnaintata de membri ai biroului electoral al sectiei de votare, candidati, observatori acreditati, reprezentanti acreditati ai presei scrise, radioului si televiziunii, romāni si straini, sau alegatori prezenti īn sectia de votare pentru exercitarea dreptului de vot.

Pentru alegatorii netransportabili din cauza de boala sau invaliditate, presedintele biroului electoral al sectiei de votare poate aproba, la cererea scrisa a acestora, īnsotita de copii ale unor acte medicale sau alte acte oficiale din care sa rezulte ca persoanele respective sunt netransportabile, ca o echipa formata din cel putin 2 membri ai biroului electoral sa se deplaseze cu o urna speciala si cu materialul necesar votarii - stampila cu mentiunea "VOTAT" si buletine de vot - la locul unde se afla alegatorul, pentru a se efectua votarea. Īn raza unei sectii de votare se utilizeaza o singura urna speciala. Urna speciala poate fi transportata numai de membrii biroului electoral al sectiei de votare. Urna speciala se poate deplasa numai īn raza teritoriala arondata la respectiva sectie de votare.

Īn aceste cazuri votarea se face numai pe baza unui extras, īntocmit personal de presedintele biroului electoral, de pe copia listei electorale permanente sau de pe lista electorala suplimentara existenta la sectia respectiva, semnat si stampilat cu stampila de control a sectiei de votare de catre presedinte. Persoanele cuprinse īn aceste extrase trebuie sa fie radiate din celelalte liste existente la sectie.

Īn modalitatea prevazuta la alineatele precedente pot vota numai persoanele care domiciliaza īn raza teritoriala a sectiei de votare respective si numai daca se asigura secretul votului.

Listele electorale suplimentare se īntocmesc īn cazurile prevazute de prezentul titlu si vor cuprinde elementele prevazute la art. 26 alin. (4). Listele se semneaza de presedintele biroului electoral al sectiei de votare unde au fost īntocmite.

Īn lista electorala suplimentara vor fi trecute, de catre presedintele biroului electoral al sectiei de votare, persoanele care se prezinta la vot si fac dovada ca domiciliaza pe raza sectiei de votare respective, īnsa au fost omise din copia de pe lista electorala permanenta, persoanele care voteaza conform prevederilor art. 8 alin. (4), cetatenii romāni din strainatate care fac dovada cu pasaportul cu mentiunea privind stabilirea domiciliului īn strainatate ca domiciliaza īntr-o tara din colegiul uninominal respectiv, cetatenii romāni care arata ca au resedinta īntr-o tara din colegiul uninominal respectiv prin prezentarea pasaportului simplu sau, īn cazul statelor membre ale Uniunii Europene, si a cartii de identitate, īnsotite de documentul emis de autoritatile straine care dovedeste resedinta īn strainatate, precum si persoanele care voteaza conform dispozitiilor art. 8 alin. (3). Persoanele respective pot vota numai īn baza actului de identitate si a cartii de alegator.

Īntāmpinarile formulate cu privire la listele suplimentare se solutioneaza de catre biroul electoral al sectiei de votare, prin decizie.

La ora 21,00 presedintele biroului electoral al sectiei de votare declara votarea īncheiata si dispune īnchiderea sectiei de votare.

Persoanelor care la ora 21,00 se afla īn sala unde se voteaza li se permite sa īsi exercite dreptul de vot.

Numararea voturilor si constatarea rezultatelor

La toate operatiunile ce tin de numararea voturilor participa membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare si pot asista candidatii si persoanele acreditate īn conditiile prezentului titlu.

Separat pentru Camera Deputatilor si Senat se īntocmeste cāte un dosar care cuprinde: procesul-verbal, īn doua exemplare originale, contestatiile privitoare la operatiunile electorale ale biroului electoral al sectiei de votare, buletinele de vot nule si cele contestate, formularele tipizate care au fost folosite la calculul rezultatelor, precum si listele electorale utilizate īn cadrul sectiei de votare, īndosariate pe tipuri de liste.

Dosarele, sigilate si stampilate, īnsotite de listele electorale utilizate la sectia de votare respectiva se īnainteaza biroului electoral de circumscriptie, respectiv oficiului electoral, īn cel mult 24 de ore de la īncheierea votarii, de catre presedintele biroului electoral al sectiei de votare, cu paza militara si īnsotit, la cerere, de reprezentantii partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale, organizatiilor cetatenilor apartinānd minoritatilor nationale din biroul electoral al sectiei de votare, candidatii sau persoanele acreditate.

Biroul electoral de circumscriptie centralizeaza informatiile cu privire la voturile exprimate īn īntreaga circumscriptie electorala, pentru fiecare tip de alegere, īntocmind īn acest sens procese-verbale.

Constatarea rezultatelor alegerilor

Dupa primirea proceselor-verbale īncheiate de birourile electorale ale circumscriptiilor electorale, Biroul Electoral Central stabileste partidele politice, aliantele politice, aliantele electorale si organizatiile cetatenilor apartinānd minoritatilor nationale care īndeplinesc pragul electoral, separat pentru Camera Deputatilor si pentru Senat. Pragul electoral reprezinta numarul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentara sau de colegii uninominale īn care candidatii partidelor politice, aliantelor politice, aliantelor electorale sau ai organizatiilor cetatenilor apartinānd minoritatilor nationale au obtinut cel mai mare numar de voturi valabil exprimate.

Īn caz de īncetare a mandatului unui deputat sau senator, pentru ocuparea locului vacant se organizeaza alegeri partiale la nivelul colegiului uninominal īn care a fost ales respectivul deputat sau senator, doar daca nu ar urma sa aiba loc cu mai putin de 6 luni īnainte de termenul stabilit pentru alegerile parlamentare. Alegerile se organizeaza īn cel mult 3 luni de la publicarea īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, a hotarārii Camerei Deputatilor sau a Senatului, dupa caz, prin care se constata īncetarea mandatului unui deputat sau senator. Alegerile partiale se desfasoara īntr-un singur tur, cel mai bine clasat candidat urmānd a fi declarat cāstigator.

Publicarea rezultatelor alegerilor

Īn fiecare circumscriptie electorala, biroul electoral de circumscriptie aduce la cunostinta publica rezultatele preliminare ale alegerilor cel putin o data la 24 de ore, īnainte de a obtine procesele-verbale si rezultatele votarii de la toate birourile electorale care functioneaza la nivele inferioare nivelului sau.

Dupa obtinerea rezultatelor votarii de la toate birourile electorale ale sectiilor de votare, biroul electoral de circumscriptie aduce la cunostinta publica rezultatele alegerilor.

Biroul Electoral Central publica rezultatele alegerilor īn presa si īn Monitorul Oficial al Romāniei, Partea I, īn termen util.

SOLUŢIONAREA ĪNTĀMPINĂRILOR, A CONTESTAŢIILOR SAU

A ALTOR CERERI PRIVIND PROCESUL ELECTORAL de

catre instanta de judecata

Judecarea de catre instante a īntāmpinarilor, a contestatiilor sau a oricaror alte cereri privind procesul electoral se face potrivit regulilor stabilite de lege pentru ordonanta presedintiala, cu participarea obligatorie a procurorului.

Īmpotriva hotarārilor definitive, pronuntate de instantele judecatoresti potrivit prezentului titlu, nu exista cale de atac.

Hotarārile definitive si irevocabile ale instantelor judecatoresti pronuntate ca urmare a īntāmpinarilor, a contestatiilor sau a oricaror altor cereri privind procesul electoral se comunica, de īndata, birourilor electorale interesate.(art. 70)

Termenele pe zile, prevazute de prezentul titlu, se calculeaza din ziua cānd īncep sa curga, care este luata īn calcul, pāna inclusiv īn ziua cānd se īmplinesc, chiar daca acestea nu sunt zile lucratoare, pāna la ora 24,00 a zilei respective.

Pe īntreaga perioada a alegerilor, birourile electorale functioneaza conform programului de lucru stabilit de Biroul Electoral Central, prin decizie. Instantele judecatoresti trebuie sa asigure permanenta activitatii īn vederea exercitarii de catre cetateni a drepturilor electorale. Īn ziua alegerilor, instantele de judecata asigura permanenta activitatii.(art.71)

Contraventii

Legea nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputatilor si a Senatului si pentru modificarea si completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autoritatilor administratiei publice locale, a Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si a Legii nr. 393/2004 privind Statutul alesilor locali prevede mai multe contraventii, dintre care unele īn competenta politiei:

Politistii pot constata si aplica sanctiuni īn cazul contraventiilor prevazute īn art. 50 lit. e), f), g), i), j), l), m), m^2) si o).

Contravenientul poate achita, pe loc sau īn termen de cel mult 48 de ore de la data īncheierii procesului-verbal ori, dupa caz, de la data comunicarii acestuia, jumatate din minimul amenzii prevazute la alin. (1), agentul constatator facānd mentiune despre aceasta posibilitate īn procesul-verbal.

Prevederile īn materie se completeaza cu dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

ANEXA NR. 2

Analiza continutului constitutiv al infractiunilor prevazute īn

Legea 35/2008 privind alegerea camerei deputatilor si a senatului[10]

I. Continutul juridic al infractiunii prevazute īn art. 52 din Legea nr. 35/2008

(1) Īmpiedicarea prin orice mijloace a liberului exercitiu al dreptului de vot sau de a fi ales constituie infractiune si se pedepseste cu īnchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi.

(2) Tentativa se pedepseste.

II. Conditii preexistente

Infractiunea nu are, de regula, obiect material īnsa atunci cānd īmpiedicarea se realizeaza prin acte de constrāngere fizica asupra unei persoane obiectul material consta īn corpul victimei.

b) Subiectul pasiv principal este statul care vegheaza la buna desfasurare a alegerilor potrivit Legii 35/2008.

A.     Latura obiectiva

a) Elementul material consta īn fapta de a īmpiedica prin orice mijloace liberul exercitiu al dreptului de vot si de a fi ales. Actiunea de īmpiedicare semnifica punerea unei persoane īn imposibilitatea de a-si exercita drepturile electorale prevazute de Constitutie si de legile speciale.

Pentru o mai buna īntelegere a celor afirmate anterior facem o exemplificare a acelor mijloace prin care se poate realiza īmpiedicarea si care, reprezentānd infractiuni de sine statatoare, pot intra īn concurs sau pot fi absorbite de infractiunea prevazuta de legea speciala. Spre exemplu, infractiunea de lovire sau alte violente prevazuta īn art. 180 C. pen. va fi absorbita de prezenta infractiune din legea speciala deoarece pedeapsa īn cazul savārsirii acestei infractiuni (īnchisoarea de la o luna la 3 luni sau amenda, precum si īnchisoarea de la 3 luni la 2 ani sau amenda, īn cazul variantei agravate, este mai mica decāt pedeapsa prevazuta de lege īn cazul infractiunii prevazute de art. 52 din Legea nr. 35/2008 -īnchisoare de la 6 luni la 5 ani si interzicerea unor drepturi).

Aceeasi este situatia si īn cazul vatamarii corporale prevazuta de Codul Penal la art. 181, dar nu si īn cazul vatamarii corporale grave reglementata de art. 182 Cod Penal care va intra īn concurs cu infractiunea din legea speciala fiind sanctionata mai aspru (īnchisoare de la 2 la 7 ani) decāt aceasta. Daca īmpiedicarea se realizeaza prin lipsirea de libertate īn mod ilegal (art. 189 C.Pen.) vom fi tot īn prezenta unui concurs de infractiuni. Alte cazuri de absorbtie a infractiunii mijloc de catre infractiunea scop vor exista atunci cānd īmpiedicarea se face prin amenintare (art. 193 C.Pen.) sau chiar prin santaj (art. 194 alin. 1 C.Pen.).

Mijloacele de savārsire a infractiunii nu reprezinta īnsa, īn mod obligatoriu, prin ele īnsele infractiuni distincte, de sine statatoare, īn acest caz fiind absorbite automat de infractiunea din legea speciala. Un exemplu īn acest sens īl reprezinta situatia īn care persoana care raspunde de listele de alegatori informeaza īn mod mincinos persoana care intentioneaza sa-si exercite dreptul la vot ca nu figureaza pe acestea si o īndruma īn mod gresit catre o alta sectie de votare sau ca se afla printre persoanele carora le-a fost aplicata pedeapsa complementara a interzicerii dreptului de a alege sau de a fi ales, prevazuta de Codul Penal la art. 64 alin. 1 lit. a).

b) Urmarea imediata consta īn crearea unei stari de pericol pentru valoarea sociala ocrotita de lege si īmpiedicarea exercitarii unor drepturi conferite de lege cetatenilor.

Poate exista si o urmare materiala secundara, atunci cānd fapta subiectului activ aduce atingere īn mod direct integritatii corporale a persoanelor care au fost īmpiedicate a-si exercita īn mod liber dreptul de vot sau de a fi ales.

c) Raportul de cauzalitate. Infractiunea de īmpiedicare a liberului exercitiu al dreptului de vot sau de a fi ales este o fapta de pericol īn raport cu valoarea sociala ocrotita. Consideram ca va exista aceasta infractiune numai daca activitatea faptuitorului a avut drept urmare īmpiedicarea liberului exercitiu al dreptului de vot sau de a fi ales. Īn acest sens trebuie sa se demonstreze ca activitatea faptuitorului a fost cea care a īmpiedicat o persoana sa faca acest lucru. Neexercitarea dreptului de vot sau de a fi ales se poate datora si altor cauze; īn aceasta situatie nu exista infractiune, cu exceptia cazului īn care se demonstreaza ca activitatea subiectului activ ar fi fost īn masura singura sa duca la īmpiedicarea liberului exercitiu al dreptului de vot si de a fi ales.

B. Latura subiectiva. Vinovatia se manifesta sub forma intentiei directe, subiectul activ urmarind, prin fapta comisa, sa īngradeasca exercitarea unui drept.

Mobilul si scopul nu prezinta importanta, de acestea tināndu-se īnsa seama cu ocazia individualizarii judiciare a pedepsei.

IV. Forme. Modalitati. Sanctiuni.

A. Forme. Actele pregatitoare, desi posibile, nu se pedepsesc. Tentativa se pedepseste conform art. 52 alin. (2). Consumarea infractiunii are loc cānd prin actiunea faptuitorului s-a īmpiedicat liberul exercitiu al dreptului de vot sau de a fi ales.

B. Modalitati. Textul de lege prevede o singura modalitate normativa constānd īn īmpiedicarea prin orice mijloace a liberului exercitiu al dreptului de vot sau de a fi ales. Modalitatile faptice sunt variabile īn raport de īmprejurarile concrete īn care s-a realizat actiunea principala a faptuitorului.

C. Sanctiuni. Infractiunea se pedepseste cu īnchisoarea de la 6 luni la 5 ani.

I. Continutul juridic al infractiunii prevazute īn art. 53 din Legea nr. 35/2008

(1) Īnscrierea, cu buna-stiinta, īn copia de pe lista electorala permanenta a unor persoane care nu sunt īnscrise īn lista electorala constituie infractiune si se pedepseste cu īnchisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

Infractiunea este o varianta de specie a falsului material īn īnscrisuri oficiale reglementat īn art. 288 C.Pen.

Īnainte de a proceda la analiza continutului constitutiv al acestei infractiuni, trebuie aduse urmatoarele precizari: potrivit art. 26 din Legea nr. 35/2008, listele electorale permanente se īntocmesc de catre primarul comunei, orasului sau municipiului ori al sectorului municipiului Bucuresti, dupa caz, pe baza datelor si informatiilor cuprinse īn Registrul electoral si comunicate primarului de catre biroul teritorial al Autoritatii Electorale Permanente. Listele electorale permanente se īntocmesc īn 3 exemplare oficiale, care se pastreaza la secretarul unitatii administrativ-teritoriale, la judecatoria īn a carei raza teritoriala se afla localitatea pentru care au fost īntocmite, precum si la Autoritatea Electorala Permanenta.

Doua copii ale exemplarului oficial al listei electorale permanente pastrat de secretarul unitatii administrativ-teritoriale, vor fi īnaintate birourilor electorale ale sectiilor de votare, prin grija primarului. Īn concluzie, persoanele care potrivit legii au acces, īn mod oficial, la copia listei electorale permanente sunt: primarul, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare

II. Conditii preexistente.

A) Obiectul material este reprezentat de copia de pe lista electorala permanenta al carei continut este denaturat prin adaugarea numelor unor persoane ce nu ar trebui sa figureze pe respectiva lista.

B) Subiectii infractiunii.

a) Subiect activ poate fi orice persoana care īndeplineste conditiile cerute de lege pentru a raspunde penal si care prin diverse mijloace īsi faciliteaza accesul la copiile listelor electorale permanente. Infractiunea poate fi savārsita, de regula, de catre persoanele care sunt abilitate, potrivit legii, sa opereze cu listele electorale permanente si copiile acesora (primari, secretari ai unitatilor administrativ-teritoriale, membri ai biroului electoral), situatie īn care se va retine īn sarcina functionarului public doar infractiunea din legea speciala si nu un concurs īntre aceasta si infractiunea prevazuta īn art. 248 C.Pen. (Abuzul īn serviciu contra intereselor publice), īntrucāt falsul material īn īnscrisuri oficiale (art. 288 C.Pen.) nu este decāt o forma speciala de savārsire a abuzului īn serviciu.

Incriminarea este identica atāt īn cazul īn care subiectul activ este calificat cāt si atunci cānd este necalificat, legea nefacānd distinctie din punct de vedere al regimului sanctionator īntre fapta comisa de un functionar si aceeasi fapta comisa de orice alta persoana care īndeplineste conditiile generale ale raspunderii penale. Īnsa, calitatea subiectului activ (primar, secretar, etc.) va fi avuta īn vedere la individualizarea judiciara a pedepsei.

Infractiunea se poate savārsi īn oricare dintre formele participatiei penale: coautorat, instigare, complicitate.

b) Subiectul pasiv este statul care vegheaza la buna desfasurare a alegerilor potrivit Legii nr. 35/2008.

III. Continutul constitutiv.

A)    Latura obiectiva.

a) Elementul material consta īntr-o actiune de īnscriere, cu buna-stiinta, īn copia de pe lista electorala permanenta a unor persoane care nu figureaza pe respectiva lista. Īnscrierea este o actiune ce consta īn adaugarea unor mentiuni necorespunzatoare adevarului īntr-un act īntocmit īn conformitate cu dispozitiile legale, alterāndu-i īn acest fel continutul.

Daca cel care a efectuat īnscrierea este īnsusi functionarul care a primit īn acest sens bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, acesta va raspunde atāt pentru luare de mita (art. 254 C.Pen.), cāt si pentru savārsirea, īn calitate de autor, a infractiunii prevazuta īn art. 53 din legea speciala. Persoanei care a oferit functionarului bani, bunuri sau alte foloase i se va retine, īn acest din urma caz, numai savārsirea infractiunii de dare de mita (art. 255 C.Pen.).

b) Urmarea imediata consta īn crearea unei stari de pericol pentru valoarea sociala ocrotita de lege si anume desfasurarea īn conditii conforme cu legea a alegerilor parlamentare, prin alterarea continutului unui īnscris care prezinta aparent toate īnsusirile unui īnscris autentic.

c) Legatura de cauzalitate. Infractiunea implicānd producerea unui rezultat nemijlocit ca urmare a actiunii de īnscriere a unor mentiuni necorespunzatoare adevarului īn copia listelor electorale permanente, apare necesara si stabilirea legaturii de cauzalitate īntre actiune si rezultat, pentru a vedea īn ce masura actiunea faptuitorului a dus la producerea urmarii imediate a infractiunii.

B) Latura subiectiva. Folosirea expresiei cu buna-stiinta sugereaza existenta unei singure forme de vinovatie cu care poate fi savārsita infractiunea, si anume intentia directa.

Mobilul si scopul nu prezinta importanta, de acestea tināndu-se īnsa seama cu ocazia individualizarii judiciare a pedepsei.

IV. Forme. Modalitati. Sanctiuni.

A) Forme. Infractiunea este susceptibila de desfasurare īn timp, fiind posibile atāt actele pregatitoare cāt si tentativa, numai aceasta din urma fiind īnsa incriminata de legiuitor.

B) Modalitati. Exista o singura modalitate normativa de savārsire a infractiunii, īnsa pot exista diferite modalitati faptice determinate de īmprejurarile īn care s-a produs īnscrierea, avānd drept efect atenuarea sau agravarea raspunderii penale.

C) Sanctiuni. Infractiunea se pedepseste cu īnchisoarea de la 6 luni la 5 ani sau cu amenda.

I. Continutul juridic al infractiunii prevazute īn art. 54 din Legea nr. 35/2008:

(1) Violarea, prin orice mijloace, a secretului votului de catre membrii biroului electoral al sectiei de votare ori de catre alte persoane constituie infractiune si se pedepseste cu īnchisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

II. Conditii preexistente.

B) Subiectii infractiunii

a) Subiectul activ este calificat, constānd īn membrii birourilor electorale, dar infractiunea poate fi savārsita si de alte persoane, fara ca legea sa ceara pentru acestea o calificare speciala.

Īn consecinta, legea nu face nicio diferentiere din punct de vedere al pedepsei īn functie de calitatea subiectului activ.

Calitatea de membru al biroului electoral poate fi asimilata notiunii de "functionar public", asa cum este definita de art. 147 C. pen. Astfel, art. 13 alin. 3 din Legea nr. 35/2008 prevede ca īn īndeplinirea atributiilor ce le revin, membrii birourilor electorale exercita o functie ce implica autoritatea de stat. Exercitarea corecta si impartiala a functiei de membru al biroului electoral este obligatorie. Nerespectarea acestei obligatii atrage raspunderea juridica, civila sau penala, dupa caz.

Atunci cānd infractiunea este savārsita de un functionar public (spre exemplu unul dintre membrii biroului electoral), se iveste problema raportului care exista īntre infractiunea prevazuta īn art. 246 C.Pen. (Abuzul īn serviciu contra intereselor persoanelor) si prezenta infractiune din legea speciala. Īn acest caz nu se va retine īn sarcina faptuitorului si infractiunea prevazuta de Codul Penal īn art 246, aplicāndu-se īnca o data principiul specialitatii legii penale, calificarea subiectului activ avānd relevanta numai pentru individualizarea pedepsei.

Participatia este posibila īn oricare dintre formele sale: coautorat, instigare, complicitate.

b) Subiectul pasiv. Subiect pasiv principal este statul care protejeaza inviolabilitatea optiunilor politice exprimate de cetateni prin intermediul buletinelor de vot.

Subiect pasiv secundar este alegatorul a carui optiune electorala a fost cunoscuta, fara drept, si de catre alta persoana.

III. Continutul constitutiv

A)    Latura obiectiva.

a) Elementul material consta īn actiunea de violare a secretului votului, actiune ce se poate realiza īn primul rānd prin deschiderea buletinului de vot si luarea la cunostinta de catre faptuitor despre optiunile electorale exprimate de alegatori.

Īn cursul instrumentarii acestei infractiuni principalul element care trebuie stabilit prin probe īl constituie elementul material, respectiv actiunea de violare a secretului votului. Aceasta presupune existenta unui element de frauda, intentional si nu trebuie confundata cu situatiile īn care din motive obiective secretul votului nu a fost asigurat iar optiunea electorala a alegatorului este luata la cunostinta de catre alte persoane. Astfel, nu va fi considerata drept violare a secretului votului īmprejurarea īn care alegatorul, din motive temeinice, constatate de presedintele biroului electoral al sectiei de votare, nu poate sa voteze singur, fiind ajutat de un īnsotitor ales de el dar care nu poate fi din rāndul observatorilor sau membrilor biroului electoral al sectiei de votare (art. 42 alin 21 din Legea nr. 35/2008).

I. Continutul juridic al infractiunii prevazute īn art. 55 din Legea. nr. 35/2008:

(1) Promisiunea, oferirea sau darea de bani, bunuri ori de alte foloase īn scopul determinarii alegatorului sa voteze sau sa nu voteze un anumit competitor electoral ori un anumit candidat, precum si primirea acestora de catre alegator, īn acelasi scop, constituie infractiuni si se pedepsesc cu īnchisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

(3) Nu intra īn categoria bunurilor prevazute la alin. (1) bunurile cu valoare simbolica, inscriptionate cu īnsemnele partidului respectiv

II. Conditii preexistente

A) Obiectul material. Problema existentei sau inexistentei unui obiect material este destul de controversata īn doctrina dreptului penal, īnsa, opinia majoritara este aceea ca infractiunea nu are obiect material, banii, bunurile sau foloasele reprezentānd, īn fapt, obiect al mitei.

B) Subiectii infractiunii

a) Īn prima modalitate normativa de savārsire a infractiunii, subiectul activ nu este calificat, putānd fi orice persoana care īndeplineste conditiile cerute de lege pentru a raspunde penal.

Īn modalitatea normativa a primirii de bani, bunuri sau alte foloase, subiectul activ este calificat putānd fi numai alegatorul, adica persoana care īndeplineste conditiile cerute de lege pentru a-si putea exercita dreptul de vot. Daca primirea se face de catre persoane care nu au īmplinit 18 ani, puse sub interdictie (debili sau alienati mintal) sau condamnate prin hotarāre judecatoreasca la pierderea drepturilor electorale, nu ne vom afla īn prezenta acestei infractiuni, deoarece potrivit Constitutiei Romāniei, (art. 36) persoanele mai sus enumerate nu au drept de vot si deci nu au calitatea de alegator. Īn aceste situatii putem retine eventual, īn sarcina persoanelor mai sus mentionate, savārsirea infractiunii de īnselaciune (art. 215 C.Pen.).

Īn cazul īn care alegatorul, subiect activ al infractiunii īn modalitatea normativa a primirii de bani, bunuri sau alte foloase, are si calitatea de functionar, acest lucru nu are relevanta īn ceea ce priveste īncadrarea juridica a faptei sub aspectul calitatii persoanei, deoarece exercitarea votului nu reprezinta o atributiune īn legatura cu serviciul, ci un drept recunoscut de lege tuturor cetatenilor, cu exceptia persoanelor prevazute de art. 36 din Constitutia Romāniei. Ar fi lipsita deci de temei legal retinerea, īn aceasta ipoteza, īn sarcina functionarului a infractiunii de luare de mita (art. 254 C.Pen.).

b) Subiectul pasiv principal este statul care are rolul de a supraveghea desfasurarea īn conformitate cu prevederile legale a alegerilor electorale.

Candidat - persoana care participa la alegeri īn urma propunerilor īnaintate de competitori electorali sau īn nume propriu pentru a obtine un mandat de deputat sau de senator, īn conditiile īn care candidatura sa este declarata definitiva de catre organismul electoral corespunzator, potrivit prezentului titlu;

A)    Latura obiectiva.

C) Sanctiuni. Infractiunea se pedepseste cu īnchisoarea de la 6 luni la 5 ani.

I. Continutul juridic al infractiunii prevazute īn art. 56 din Legea nr. 35/2008:

(1) Fapta unei persoane de a vota fara a avea drept de vot ori de a vota de doua sau mai multe ori īn ziua alegerilor constituie infractiune si se pedepseste cu īnchisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

II. Conditii preexistente.

A) Obiectul material. Avānd īn vedere ca infractiunea aduce atingere ordinii de drept īncalcate prin eludarea dispozitiilor legale privind exercitarea dreptului la vot, actiunea subiectului activ nu se īndreapta īmpotriva unui obiect material.

B) Subiectii infractiunii

Participatia este posibila īn toate cele trei forme ale sale: coautorat, instigare, complicitate. Coautoratul este posibil numai daca toti autorii au calitatea ceruta de lege subiectului activ.

Potrivit art. 36 din Constitutia Romāniei, nu au drept de vot persoanele care nu au īmplinit vārsta de 18 ani pāna īn ziua alegerilor, debilii sau alienatii mintal, pusi sub interdictie si nici persoanele condamnate prin hotarāre judecatoreasca la pierderea drepturilor electorale. Totodata, conform art. 71¹ alin. 2 din Legea nr. 35/2008 (introdus prin OUG nr. 97/27.08.2008) persoanele detinute īn baza unui mandat de arestare preventiva sau persoanele care sunt īn executarea unei condamnari, dar nu si-au pierdut drepturile electorale, au drept de vot, cu respectarea dispozitiilor referitoare la urna mobila.

Subiect pasiv secundar poate fi considerat candidatul sau competitorul electoral prejudiciat de persoana care exercita īn mod ilegal dreptul de vot, īn sensul ca votul exprimat īn neconcordanta cu prevederile legale, este de natura a favoriza candidatul pentru care a optat faptuitorul.

III. Continutul constitutiv.

A)    Latura obiectiva.

a) Elementul material este reprezentat, īntr-o prima modalitate normativa, de actiunea de a vota a unei persoane care nu are acest drept sau de a-si exprima optiunile politice prin intermediul votului de doua sau mai multe ori īn ziua alegerilor, īn ipoteza celei de-a doua modalitati normative.

Cealalta modalitate normativa de savārsire a infractiunii si anume actiunea de a vota de doua sau mai multe ori īn ziua alegerilor cunoaste la rāndul ei multiple modalitati faptice de realizare. Spre exemplu, prin desprinderea timbrului autocolant aplicat pe cartea de identitate dupa exercitarea dreptului de vot, faptuitorul se deplaseaza la o alta sectie de votare unde īsi exercita din nou, fara drept de aceasta data, optiunea electorala. Daca, prin aceasta modalitate, faptuitorul voteaza de mai multe ori, se va retine īn sarcina acestuia infractiunea prevazuta īn art. 56 alin. 1 teza II, īn forma simpla, si nu īn cea continuata.

Atunci cānd alegatorul, profitānd de neatentia unuia dintre membrii biroului electoral, voteaza fara a avea acest drept sau īsi exprima optiunea electorala de doua sau mai multe ori īn ziua alegerilor prin aplicarea stampilei cu mentiunea VOTAT pe buletinul de vot, vom retine īn sarcina functionarului īnsarcinat cu supravegherea desfasurarii alegerilor īn conformitate cu prevederile legale infractiunea de neglijenta īn serviciu prevazuta īn art. 249 C.Pen.

Īn situatia īn care unul dintre functionarii care vegheaza la respectarea legalitatii procesului de votare, permite unei persoane sa voteze, desi aceasta nu avea dreptul, sau o ajuta, īn mod ilegal, sa-si exercite dreptul la vot de doua sau mai multe ori īn ziua alegerilor, acesta va raspunde pentru savārsirea infractiunii de abuz īn serviciu contra intereselor persoanelor (art. 246 C.Pen.) aflata īn concurs cu infractiunea prevazuta de art. 56 din Legea nr. 35/2008, la savārsirea careia a contribuit īn calitate de complice.

c) Legatura de cauzalitate rezulta din īnsasi savārsirea faptei incriminate.

IV. Forme. Modalitati. Sanctiuni.

C) Sanctiuni. Infractiunea se pedepseste cu īnchisoare de la 6 luni la 5 ani.

I. Continutul juridic al infractiunii prevazute īn art. 57 din Legea nr. 35/2008:

(1) Utilizarea unei carti de alegator nule sau a unei carti de alegator false ori a unui buletin de vot fals, introducerea īn urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decāt cele la care are dreptul un alegator sau falsificarea prin orice mijloace a documentelor de la birourile electorale constituie infractiuni si se pedepsesc cu īnchisoare de la 2 la 7 ani.

(2) Tentativa se pedepseste

OBSERVAŢIE: Potrivit art. 72 alin. (2) din Legea nr. 35/2008 (introdus prin OUG nr. 97/27.08.2008), la alegerile parlamentare din 2008 dreptul de vot se exercita pe baza actului de identitate, astfel īncāt infractiunea de utilizare a unei carti de alegator nule sau false nu īsi va gasi corespondent īn practica.

II. Conditii preexistente

A) Obiect material. Īn prima modalitate normativa obiectul material īl constituie cartile de alegator nule sau false si buletinele de vot false.

Articolul 28 din Legea 35/2008 mentioneaza īn alin. 14 cazurile īn care cartea de alegator a unei persoane este considerata nula, astfel:

Cartea de alegator a persoanei care este radiata din Registrul electoral este nula de drept. Autoritatea Electorala Permanenta va asigura informarea serviciilor publice comunitare de evidenta a persoanelor, a primarilor, a misiunilor diplomatice si a birourilor electorale ale sectiilor de votare asupra numelor cetatenilor ale caror carti de alegator devin nule de drept.

Articolul 23 al aceleiasi legi mentioneaza īn mod expres care sunt situatiile īn care o persoana este radiata din Registrul electoral, cartea de alegator a acesteia devenind prin urmare nula de drept: persoanele decedate, persoanele care si-au pierdut cetatenia romāna, persoanele care au pierdut drepturile electorale.

Atunci cānd falsificarea s-a īnfaptuit prin contrafacere, obiectul material al infractiunii va fi reprezentat de materialele din care au fost confectionate documentele de la birourile electorale, acestea din urma constituind de fapt produsul infractiunii.

Daca falsul s-a realizat prin alterare, documentele de la birourile electorale vor constitui īn mod concomitent, īn primul rānd obiect material al infractiunii, iar dupa realizarea falsului, produs al infractiunii. Cu titlu de exemplu mentionam ca īn categoria documentelor de la birourile electorale pot fi incluse atāt listele electorale permanente, cāt si buletinele de vot.

B) Subiectii infractiunii.

a) Subiect activ poate fi orice persoana care īndeplineste conditiile generale ale raspunderii penale.

Participatia este posibil īn oricare dintre cele trei forme ale sale: coautorat, complicitate, instigare.

b) Subiect pasiv principal este statul care are rolul de a proteja ordinea de drept si de a asigura desfasurarea alegerilor electorale īn conformitate cu prevederile legale.

Subiect pasiv secundar poate fi considerat candidatul sau competitorul electoral care este privat de o repartizare echitabila a voturilor ca urmare a savārsirii infractiunii prevazute de art. 57 din Legea nr. 35/2008.

Nu exista cerinte speciale privind timpul sau locul savārsirii infractiunii.

Legea speciala nu incrimineaza falsificarea cartii de alegator, ci numai utilizarea acesteia īn scopul de a-si exprima optiunile electorale prin intermediul votului. Īn cazul falsificarii acestora se va retine īn sarcina faptuitorului infractiunea de fals material īn īnscrisuri oficiale (art. 288 C.Pen.) si numai īn cazul utilizarii de catre acesta se va retine īn concurs si infractiunea prevazuta de art. 57 alin. I teza I din Legea nr. 35/2008.

O alta problema care apare se refera la subiectul activ īn cazul modalitatii de "introducere īn urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decāt cele la care are dreptul un alegator", mai exact, la īncadrarea juridica a faptei īn functie de calitatea acestuia.

Astfel, daca i se ofera bani, bunuri sau alte foloase unuia dintre membrii biroului electoral, care conform atributiilor ce īi sunt conferite dobāndeste īn aceasta situatie calitatea de functionar, cu scopul de a-l ajuta pe faptuitor la introducerea īn urna a unui numar suplimentar de buletine de vot decāt cele la care are dreptul un alegator, se va retine īn sarcina functionarului infractiunea de luare de mita (art.254 C.Pen.) īn concurs cu infractiunea prevazuta de art. 57 din Legea nr. 35/2008 la savārsirea careia a participat īn calitate de complice atāta timp cāt nu a savārsit acte nemijlocite de executare, caz īn care i s-ar fi retinut ca forma a participatiei coautoratul.

Īn cazul primei modalitati normative urmarea imediata consta īn crearea unei stari de pericol pentru īncrederea ce se acorda veridicitatii cartilor de alegator sau buletinelor de vot.

c) Legatura de cauzalitate. Īn cazul primei modalitati normative, legatura de cauzalitate va decurge din īnsasi savārsirea faptei incriminate, existenta infractiunii nefiind conditionata de producerea vreunui rezultat.

Īn cazul celei de-a doua si celei de-a treia modalitati normative trebuie sa se stabileasca īn mod concret legatura de cauzalitate īn fiecare caz particular.

B) Latura subiectiva. Forma de vinovatie cu care se savārseste infractiunea este intentia directa. Spre exemplu, īn cazul primei modalitati normative, faptuitorul, cunoscānd ca īnscrisul este fals, īl foloseste īn vederea producerii de consecinte juridice.

Mobilul sau scopul infractiunii nu are relevanta īn realizarea laturii subiective. De ele se tine seama la individualizarea pedepsei.

IV. Forme. Modalitati. Sanctiuni.

C) Sanctiuni. Infractiunea se pedepseste cu īnchisoarea de la 2 la 7 ani.

I. Continutul juridic al infractiunii prevazute īn art. 58 din Legea nr. 35/2008:

(1) Atacul prin orice mijloace asupra localului sectiei de votare, furtul urnei sau al documentelor electorale constituie infractiuni si se pedepsesc cu īnchisoare de la 2 la 7 ani, daca fapta nu constituie o infractiune mai grava.

(2) Tentativa se pedepseste.

III. Continutul constitutiv.

A) Latura obiectiva.

Aceste mijloace de savārsire a infractiunii pot īntruni prin ele īnsele elementele constitutive ale unei infractiuni care, īn cazul īn care este sanctionata mai grav decāt infractiunea-scop incriminata de art. 58 din legea speciala, va fi retinuta cu prioritate īn sarcina faptuitorului, potrivit partii finale a art. 58 alin. 1 din Legea nr. 35/2008. Daca infractiunea savārsita ca mijloc pentru realizarea infractiunii-scop are o sanctiune mai usoara este absorbita īn mod automat de infractiunea din legea speciala.

Spre exemplu, cānd atacul se realizeaza prin loviri sau alte violente (art. 180 C.Pen.), prin vatamare corporala (art. 181 C.Pen.) sau vatamare corporala grava (art. 182 C.Pen.) īndreptate īmpotriva persoanelor care īncearca sa opuna rezistenta actiunii faptuitorilor, aceste trei infractiuni mai sus mentionate vor fi absorbite īn continutul infractiunii prevazute de art. 58 din Legea 35/2008. Aceeasi solutie se retine si atunci cānd actiunile la care am facut referire mai sus sunt īndreptate īmpotriva unui functionar public (membru al biroului electoral, politist, jandarm īnsarcinat cu paza sediului), infractiunea de ultraj īn modalitatile prevazute de art. 239 alin. 1, 2 si 3 C.pen. fiind absorbita īn continutul infractiunii din legea speciala.

Daca atacul asupra localului se savārseste prin incendiere, explozie ori prin alt asemenea mijloc, rezultānd pericol public, si are drept consecinta distrugerea, degradarea sau aducerea īn stare de neīntrebuintare a respectivei cladiri, faptuitorul va raspunde pentru infractiunea de distrugere īn modalitatea prevazuta de art. 217 alin. 4 din Codul Penal, si nu pentru infractiunea din legea speciala. Aceasta solutie este consacrata de partea finala a art. 58 alin. 1 din Legea nr. 35/2008 care prevede ca atunci cānd fapta rezultata īn urma atacului sau furtului īntruneste elementele constitutive ale unei infractiuni mai grave, aceasta din urma va fi retinuta cu prioritate īn sarcina faptuitorului.

Cealalta modalitate normativa de savārsire a infractiunii are ca element material furtul urnei sau al documentelor electorale.

b) Urmarea imediata. Īn ambele modalitati normative se cere pentru existenta infractiunii producerea unui rezultat determinat.

c) Legatura de cauzalitate. Atāt consecintele de ordin material care s-au rasfrānt asupra localului sectiei de votare, īn prima modalitate normativa, cāt si trecerea bunului din stapānirea posesorului sau detentorului īn cea a faptuitorului, īn cazul celei de-a doua modalitati normative, trebuie sa fie urmarea directa a atacului, respectiv a activitatii ilicite de luare, de sustragere fara drept a urnei sau a documentelor electorale.

Legatura de cauzalitate trebuie, prin urmare, dovedita īn functie de particularitatile fiecarui caz.

A) Forme. Infractiunea este susceptibila de a fi realizata īn toate formele imperfecte ale infractiunii. Legiuitorul lasa, īnsa, īn afara oricarei incriminari actele pregatitoare, sanctionānd doar tentativa īn alin. 2 al art. 58 din Legea nr. 35/2008.

B) Modalitati. Modalitatile normative de savārsire a acestei infractiuni sunt:

a)      atacul prin orice mijloace asupra localului sectiei de votare

b)      furtul urnei sau al documentelor electorale

Fiecarei modalitati normative poate sa-i corespunda o varietate de modalitati faptice.

C) Sanctiuni. Infractiunea se pedepseste cu īnchisoarea de la 2 la 7 ani.

I.Continutul juridic al infractiunii prevazute īn art. 59 din Legea nr. 35/2008

(1) Deschiderea urnelor īnainte de ora stabilita pentru īnchiderea votarii constituie infractiune si se pedepseste cu īnchisoare de la 6 luni la 3 ani.

(2) Tentativa se pedepseste.

II. Conditii preexistente.

A) Obiectul material este reprezentat de urnele deschise īn mod ilegal īnainte de īnchiderea votarii.

B) Subiectii infractiunii.

a) Subiect activ poate fi orice persoana care īndeplineste conditiile generale ale raspunderii penale. Īn fapt, au calitatea de subiect activ al acestei infractiuni persoanele a caror participare este obligatorie pentru supravegherea desfasurarii īn conformitate cu legea a tuturor operatiunilor ce tin de deschiderea urnelor si de numararea voturilor. Astfel, art. 44 din Legea 35/2008 mentioneaza īn cuprinsul lui care sunt persoanele ce fac parte din categoria mai sus amintita: la toate operatiunile ce tin de numararea voturilor participa membrii birourilor electorale ale sectiilor de votare si pot asista candidatii si persoanele acreditate īn conditiile prezentului titlu. Legea nu face distinctie īn ceea ce priveste pedeapsa aplicabila īn functie de calitatea persoanei care savārseste infractiunea.

Participatia penala este posibila in oricare dintre formele sale: coautorat, instigare, complicitate.

III. Continutul constitutiv.

A) Latura obiectiva.

a) Elementul material se realizeaza prin actiunea de deschidere a urnelor care consta īn relevarea continutului fiecarui buletin de vot si cunoasterea īn acest fel a rezultatelor alegerilor potrivit voturilor exprimate pāna īn acel moment.

Ne vom afla īn prezenta acestei infractiuni atunci cānd deschiderea urnelor are loc īnainte de īnchiderea sectiei de votare, mai exact īnainte de orele 21,00, deoarece, potrivit art. 42 alin. 1 din Legea 35/2008 votarea īncepe la ora 7,00 si are loc pāna la ora 21,00, cānd sectia de votare se īnchide.

c) Legatura de cauzalitate rezulta din īnsasi savārsirea infractiunii.

Mobilul sau scopul nu au relevanta īn realizarea continutului constitutiv al infractiunii, ci numai la individualizarea pedepsei.

IV. Forme. Modalitati. Sanctiuni.

A) Forme. Desi este susceptibila atāt de acte pregatitoare, cāt si de tentativa, doar aceasta din urma este incriminata de lege. Aceasta infractiune se consuma īn momentul deschiderii urnelor īnainte de ora stabilita pentru īnchiderea votarii.

B) Modalitati. Infractiunea cunoaste o singura modalitate normativa si anume deschiderea urnelor īnainte de īnchiderea votarii.

C) Sanctiuni. Infractiunea se pedepseste cu īnchisoarea de la 6 luni la 3 ani.

I. Continutul juridic al infractiunii prevazute īn art. 60 din Legea nr. 35/2008:

Introducerea īn uz si folosirea unui program de calculator cu vicii aparente sau ascunse, care altereaza īnregistrarea rezultatelor obtinute īn sectiile de votare, totalizeaza cu erori sau duce la repartizarea mandatelor īn afara prevederilor prezentului titlu, constituie infractiuni si se pedepsesc cu īnchisoare de la 2 la 7 ani.

II. Conditii preexistente

A) Obiectul material este reprezentat de programul introdus īn uz si care este afectat de vicii aparente sau de vicii ascunse, fiind folosit īn scopuri ilicite īn vederea alterarii rezultatelor alegerilor si repartizarii inechitabile a mandatelor.

Viciile ascunse sunt deficiente calitative ale bunului care nu puteau fi descoperite prin mijloace obisnuite de verificare.

Viciile aparente sunt viciile de care o persoana ar fi putut sa se convinga si singura.

B) Subiectii infractiunii

a) Subiect activ poate fi orice persoana care īndeplineste conditiile generale ale raspunderii penale, legea necerānd subiectului activ vreo calitate speciala.

Participatia este posibila īn oricare dintre formele sale: coautorat, complicitate, instigare.

b) Subiect pasiv principal este statul ca administrator al bunei desfasurari a alegerilor pentru Camera Deputatilor si Senat.

Subiect pasiv secundar poate fi candidatul defavorizat prin folosirea programului ce prezinta vicii ascunse sau aparente, menit a denatura rezultatele obtinute īn urma desfasurarii alegerilor.

III. Continutul constitutiv.

A) Latura obiectiva.

a) Elementul material consta īn doua actiuni incriminate īn egala masura de catre legiuitor si anume introducerea īn uz, respectiv folosirea unui program cu vicii ascunse sau aparente.

Introducerea īn uz consta īn implementarea unui program de lucru īn memoria calculatorului avānd drept consecinta o denaturare, o alterare a rezultatelor votului.

Folosirea unui program se refera la utilizarea efectiva a programului viciat si producerea īn acest mod a urmarilor prevazute de art. 60 din Legea nr. 35/2008.

Este suficienta realizarea oricareia dintre cele doua modalitati normative pentru a se retine īn sarcina faptuitorului infractiunea prevazuta de art. 60 din legea speciala.

Īn cazul īn care atāt introducerea īn uz cāt si folosirea sunt consecinte directe ale actiunii unei singure persoane este gresit a se angaja raspunderea faptuitorului pentru savārsirea unui concurs de infractiuni, urmānd a se retine numai savārsirea infractiunii reglementata de art. 60 din Legea nr. 35/2008, savārsita īn cele doua modalitati normative prevazute de legislatia īn vigoare.

Prin folosirea particulei si pentru enumerarea celor doua modalitati de savārsire a infractiunii se creeaza aparent impresia ca ar trebui realizate cumulativ de catre faptuitor cele doua modalitati normative pentru īntrunirea elementelor constitutive de savārsire a infractiunii. Legiuitorul clarifica situatia prin folosirea sintagmei constituie infractiuni, incriminānd astfel īn mod distinct atāt introducerea īn uz, cāt si folosirea.

b) Urmarea imediata. Actiunea socialmente periculoasa prevazuta de norma de incriminare trebuie sa aiba ca rezultat fie o alterare a rezultatelor obtinute īn urma exprimarii optiunilor politice prin vot, fie o repartizare inechitabila si ilegala a mandatelor.

Alterarea consta īn falsificarea rezultatelor obtinute īn urma votarii īn scopul unei reprezentari gresite a realitatii privitoare la situatia finala obtinuta īn urma votarii.

Repartizarea neconforma cu prevederile legale semnifica o īmpartire a mandatelor contrara rezultatelor obtinute īn urma votarii, fara a reflecta astfel vointa reala a electoratului.

c) Legatura de cauzalitate. Trebuie dovedit īn mod concret ca programul afectat de vicii a avut drept consecinta alterarea sau repartizarea mandatelor īn afara prevederilor legale.

B) Latura subiectiva. Infractiunea poate fi savārsita atāt cu intentie directa, cāt si indirecta atunci cānd, spre exemplu, faptuitorul nu urmareste consecintele prevazute de lege prin introducerea sau folosirea programului viciat dar accepta faptul ca aceste urmari se pot produce ca urmare a viciilor care afecteaza programul respectiv.

Faptuitorul raspunde de asemenea si de viciile aparente ale programului desi acestea puteau fi descoperite prin utilizarea unor mijloace obisnuite de verificare.

Legiuitorul nu incrimineaza savārsirea din culpa a infractiunii.

IV. Forme. Modalitati. Sanctiuni.

A) Forme. Fiind o infractiune comisiva intentionata, poate parcurge toate fazele de desfasurare, īmbracānd, pe cale de consecinta, atāt forma actelor pregatitoare, a tentativei, cāt si cea a infractiunii consumate-epuizate. Desi posibile, actele pregatitoare si tentativa nu sunt incriminate de textul de lege.

Īn cazul modalitatii normative a folosirii unui program de calculator cu vicii aparente sau ascunse, infractiunea poate īmbraca atāt forma continua, cāt si forma continuata, avānd astfel un moment al epuizarii corespunzator īncetarii ultimei actiuni (īn cazul formei continuate) sau īncetarii actiunii (īn cazul formei continue).

B) Modalitati. Infractiunea prezinta doua modalitati normative prevazute de textul de lege: introducerea īn uz si folosirea unui program de calculator cu vicii aparente sau ascunse si o varietate de modalitati faptice, īn raport cu modul concret de exercitare a activitatii infractionale.

C) Sanctiuni. Infractiunea se pedepseste cu īnchisoare de la 2 la 7 ani.

I. Continutul juridic al infractiunii prevazute īn art. 61 din Legea nr. 35/2008:

Introducerea de date, informatii sau proceduri care duc la alterarea sistemului informational national constituie infractiune si se pedepseste cu īnchisoare de la 2 la 7 ani.

II. Conditii preexistente.

A) Obiect material al infractiunii īl constituie datele, informatiile sau procedurile de natura sa altereze sistemul informational national.

B) Subiectii infractiunii.

a) Subiect activ poate fi orice persoana care īndeplineste conditiile cerute de lege pentru a raspunde penal.

Infractiunea este susceptibila de participatie īn toate formele sale: coautorat, instigare, complicitate.

b) Subiect pasiv principal este statul care are rolul de a proteja ordinea de drept si de a asigura desfasurarea alegerilor electorale īn conformitate cu prevederile legale.

III. Continutul constitutiv.

A) Latura obiectiva.

a) Elementul material este reprezentat de actiunea de introducere de date, informatii sau proceduri care are ca rezultat alterarea sistemului informational national.

Introducerea consta īn adaugarea īn cadrul sistemului informational national a unor date, informatii si proceduri de natura a altera respectivul sistem.

b) Urmarea imediata este una de rezultat constānd īn alterarea sistemului informational. Alterarea reprezinta crearea unor deficiente īn functionarea sistemului informatic al tarii cu repercusiuni asupra datelor privitoare la alegerile electorale si care sunt valorificate prin intermediul acestui sistem.

c) Legatura de cauzalitate īntre actiunea faptuitorului si urmarea ceruta de norma de incriminare trebuie stabilita īn mod concret īn functie de particularitatile fiecarui caz.

B) Latura subiectiva. Forma de vinovatie este intentia cu cele doua forme ale sale: intentia directa si intentia indirecta īn situatia īn care, spre exemplu, o persoana nu urmareste alterarea sistemului informational national, īnsa, el accepta aceasta consecinta ca urmare a introducerii respectivelor date, informatii sau proceduri.

IV. Forme. Modalitati. Sanctiuni.

A) Forme. Infractiunea este susceptibila atāt de acte pregatitoare, cāt si de tentativa, īnsa legea nu incrimineaza niciuna dintre aceste doua forme.

B) Modalitati. Art. 61 al Legii nr. 35/2008 prevede o singura modalitate normativa care consta īn introducerea de date, informatii sau proceduri cu repercusiuni asupra sistemului informatic al tarii, careia īi corespund o multitudine de modalitati faptice.

C) Sanctiuni. Infractiunea se pedepseste cu īnchisoarea de la 2 la 7 ani.

Aspecte procesuale:

Competenta de cercetare a infractiunilor incriminate īn Legea nr. 35/2008 revine organelor de cercetare ale politiei judiciare, sub supravegherea procurorului de la parchetul de pe lānga judecatoria competenta sa judece cauza īn prima instanta. Aceasta precizare este valabila si īn cazul infractiunii prevazute īn art. 55 din legea speciala, chiar daca reprezinta o varianta de specie a infractiunilor de luare si dare de mita din Codul penal, īntrucāt Legea nr. 35/2008 nu face nicio referire la organul de urmarire competent, iar potrivit dispozitiilor Codului de procedura penala organele de cercetare ale politiei judiciare au o competenta materiala generala, cu exceptia situatiilor expres prevazute de lege. Din acelasi considerent si infractiunile prevazute īn art. 60 si 61 din Legea 35/2008, desi pot fi asimilate unor infractiuni informatice, vor fi instrumentate tot de catre organele de cercetare ale politiei judiciare si nu de catre procurorii DIICOT. Īn schimb, prevederile referitoare la perchezitionarea unui sistem informatic din Legea nr. 161/2003 se aplica īn mod corespunzator.

Īn cazul īn care subiectul activ are o anumita calitate (notar, avocat, ofiter de politie judiciara, parlamentar etc.) se respecta dispozitiile referitoare la competenta personala.

Īn functie de īmprejurarile savārsirii acestor infractiuni, se poate dispune de catre judecatorul competent masura arestarii preventive, cu exceptia infractiunilor prev. īn art. 54 si 59 din Legea nr.35/2008, īntrucāt nu este īndeplinita conditia referitoare la limita de 4 ani a pedepsei cu īnchisoarea. Masura preventiva a retinerii poate fi dispusa pentru oricare dintre infractiunile prevazute īn Legea nr. 35/2008.