Serviciul public

[11]. Ca atare se desprinde ideea ca notiunea de serviciu public trebuie separata de notiunea de autoritate publica sau de organ public însarcinat cu girarea unui serviciu public. Astfel, se exemplifica ca Universitatea este o institutie care cu organele ei gireaza activitatea sau serviciul public de învatamânt superior . În aceeasi ordine de idei, nu toate activitatile particularilor realizate de societati sau fundatii, pot fi apreciate drept servicii publice, chiar daca urmaresc satisfacerea unor interese generale .

[16], fie organisme administrative înfiintate prin lege sau alt act administrativ normativ emis în baza legii de stat, judet si comuna ori de catre particular" .

[19]- legea audiovizualului -, dar care au avut un continut mai mult descriptiv decât explicativ.

[20] trebuie sa urmareasca satisfacerea unui interes general sau public.

[24]; aceste persoane juridice private nu sunt supuse tutelei administrative; persoanele juridice private au capacitate juridica si sunt titulare de drepturi subiective si pot sa se oblige, s.a.m.d. .

[30]), servicii publice ale consiliului judetean organizate în compartimente subordonate acestuia - serviciul juridic, secretariat-administrativ, financiar contabilitate, etc., serviciile publice organizate de catre consiliile locale în principalele domenii de activitate potrivit specificului si nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale si în limita mijloacelor financiare de care dispun (art. 87 din Legea nr. 215/2001), - urbanism, amenajarea teritoriului, gospodarire comunala, stare civila, secretariat-administrativ, etc. Categoriile si natura serviciilor publice nu sunt definite sau determinate în legea organica, lasând impresia ca totul ar ramâne la latitudinea autoritatii care poate dispune.

[33] serviciile publice ale comunei sau orasului se înfiinteaza de consiliile locale în principalele domenii de activitate, potrivit specificului si nevoilor locale, cu respectarea prevederilor legale si în limita mijloacelor financiare de care dispun. În acelasi sens art. 104 lit. h si k din Legea nr. 215/2001 stabileste dreptul consiliului judetean de a înfiinta servicii publice specializate. Caracterul descentralizat al serviciilor publice nu poate fi pus în discutie ca o reflectare a aplicarii principiilor organizarii si functionarii administratiei publice în unitatile administrativ-teritoriale (art. 2 din Legea nr. 215/2001) . Cu toate acestea par contradictorii prevederile art. 7 al. 3 din Legea nr. 215/2001 care stabilesc ca autoritatile administratiei publice centrale nu pot stabili sau impune nici un fel de responsabilitati autoritatilor administratiei publice locale în procesul de descentralizare a serviciilor publice ori a crearii de noi servicii publice, fara asigurarea mijloacelor financiare corespunzatoare pentru realizarea respectivelor responsabilitati. A contrario din interpretarea textului rezulta ca în cazul în care autoritatile administratiei publice centrale asigura mijloacele financiare acestea vor putea interveni pentru a impune unele responsabilitati. Ambiguitatea de redactare a textelor si mai putina lor verificare, naste aceasta îndoiala care poate duce la diminuarea puterii aplicarii eficiente a principiului descentralizarii la autoritatile administratiei locale.