Stadiul legislatiei române privind administratia publica locala
În conceptia acestor reglementari administratia publica în unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza în temeiul principiilor descentralizarii, autonomiei locale, deconcentrarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor în solutionarea problemelor locale de interes deosebit.
Asadar administratia publica locala este înfaptuita prin intermediul unit 545d37f atilor administrativ-teritoriale care potrivit legii sunt: comuna, orasul, care uneori prin lege poate fi declarat municipiu, si judetul. Aceste unitati administrativ teritoriale sunt persoane juridice de drept public, cu capacitate juridica deplina si patrimoniu propriu, subiecte juridice de drept fiscal, titulare ale codului de înregistrare fiscala si ale conturilor deschise la unitatile teritoriale de trezorerie, precum si la unitatile bancare.
Potrivit art. 3 alin. 1 din aceasta lege prin autonomie locala se întelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, în numele si în interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, în conditiile legii. Ea priveste organizarea, functionarea, competentele si atributiile, precum si gestionarea resurselor care, potrivit legii, apartin comunei, orasului, municipiului sau judetului, dupa caz si se refera numai aspecte de ordin administrativ si financiar, fiind exercitata pe baza si în limitele prevazute de lege.
ia masuri pentru asigurarea inventarierii, evidentei statistice, inspectiei si controlului efectuarii serviciilor publice de interes local din domeniile aratate mai sus, precum si a bunurilor din patrimoniul public si privat al unitatii administrativ-teritoriale; numeste, sanctioneaza si dispune suspendarea, modificarea si încetarea raporturilor de serviciu sau, dupa caz, a raporturilor de munca, în conditiile legii, pentru personalul din cadrul aparatului de specialitate, precum si pentru conducatorii institutiilor si serviciilor publice de interes local; asigura elaborarea planurilor urbanistice si actioneaza pentru respectarea prevederilor acestora; emite avizele, acordurile si autorizatiile date în competenta sa prin lege si alte acte normative; asigura realizarea lucrarilor si ia masurile necesare conformarii cu prevederile angajamentelor asumate în procesul de integrare europeana în domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor pentru serviciile furnizate cetatenilor.
Primarul, viceprimarul, secretarul unitatii administrativ-teritoriale si aparatul de specialitate al primarului constituie o structura functionala cu activitate permanenta, denumita primaria comunei, orasului sau municipiului, care duce la îndeplinire hotarârile consiliului local si dispozitiile primarului, solutionând problemele curente ale colectivitatii locale.
Pentru îndeplinirea atributiilor ce le revin primarul emite dispozitii. Dispozitiile primarului se comunica în mod obligatoriu prefectului judetului, în cel mult 5 zile lucratoare de la semnarea lor.
Asadar întreaga activitate curenta a unei comune, oras sau municipiu este asigurata prin Primarie ca structura functionala care este condusa de catre Primar, ajutat de viceprimari, secretarul unitatii administrativ teritoriale precum si de aparatul de specialitate al primarului.
Într-o prezentare succinta, structura organizatorica a unei Primarii este cea din figura nr. 3.1. care apartine Primariei comunei Magesti.
Figura 3.1.
Legea 161/2003 care prin Titlul II privind transparenta în administrarea informatiilor si serviciilor publice prin mijloace electronice prevede înfiintarea Sistemului Electronic National ca sistem informatic de utilitate publica, în scopul asigurarii accesului la informatii publice si furnizarii de servicii publice catre persoane fizice si juridice.
Sistemul Electronic National este ansamblul unitar alcatuit din "sistemul e-guvernare" si "sistemul e-administratie", accesibil prin Internet la adresa www.e-guvernare.ro, oferind cetatenilor o alternativa la rezolvarea problemelor administrative, care necesita în mod uzual deplasarea repetata la ghiseele institutiilor respective.
Sistemul Electronic National are la baza urmatoarele principii:
Adoptarea acestui sistem raspunde nevoilor actuale de consolidare si eficientizare a administratiei publice atât centrale cât si locale urmarind astfel atingerea urmatoarelor obiective concrete:
reducerea cheltuielilor publice, combaterea birocratiei si a coruptiei la nivelul institutiilor publice;
cresterea gradului de transparenta a modului de utilizare si administrare a fondurilor publice;
îmbunatatirea accesului la informatii si servicii publice în conformitate cu legislatia privind protectia datelor cu caracter personal si liberul acces la informatiile de interes public;
eliminarea contactului direct între functionarul de la ghiseu si cetatean sau agentul economic;
furnizarea de informatii si servicii publice de calitate prin intermediul mijloacelor electronice;
întarirea capacitatii administrative a institutiilor publice de a-si îndeplini rolul si obiectivele si de a asigura furnizarea, într-o maniera transparenta, de informatii si servicii publice;
promovarea colaborarii dintre institutiile publice pentru furnizarea de servicii publice prin mijloace electronice;
redefinirea relatiei între cetatean si administratia publica, respectiv între mediul de afaceri si administratia publica, în sensul facilitarii accesului acestora la serviciile si informatiile publice, prin intermediul tehnologiei informatiei;
promovarea utilizarii Internetului si a tehnologiilor de vârf în cadrul institutiilor publice.
Potrivit art. 12 din legea nr. 161/2003, serviciile publice de baza ce vor fi furnizate prin intermediul mijloacelor electronice sunt urmatoarele:
declararea, notificarea si efectuarea de plati prin intermediul mijloacelor electronice privind taxele si impozitele datorate de catre persoane fizice si juridice;
servicii de cautare a unui loc de munca prin intermediul agentiilor de ocupare a fortei de munca;
servicii privind obtinerea de diferite autorizatii, licente sau certificate;
servicii privind obtinerea de permise legate de mediu
servicii privind achizitiile publice efectuate prin mijloace electronice, inclusiv efectuarea de plati prin mijloace electronice de plata;
servicii privind înregistrarea unui comerciant sau efectuarea de mentiuni în registrul comertului
servicii în legatura cu evidenta informatizata a persoanei
servicii în legatura cu înregistrarea vehiculelor auto
servicii de sanatate publica, precum: efectuarea de programari pentru servicii medicale, efectuarea de plati pentru serviciile medicale;
servicii privind accesul la biblioteci publice;
înscrierea in diferite forme de învatamânt, în special învatamântul liceal si superior;
servicii privind colectarea de date statistice de catre Institutul National de Statistica,
servicii privind înregistrarea unei asociatii sau fundatii
servicii privind declaratiile vamale
CONCLUZII
În acest context a fost identificata pozitia cetateanului care nu mai accepta viziunea traditionala a guvernului ca detinator de drept al interesului colectiv ci se pozitioneaza, în calitatea de "client", unul care asteapta obtinerea unor avantaje specifice, într-un raport individual, chiar si pe termen scurt, cu autoritatea politica.
De aceea în dezvoltarea si consolidarea administratiei publice un rol extrem de important îl joaca delegarea puterii si autonomia politica a realitatilor locale, care reprezinta acel model de împlinire democratica întrucât, pe de o parte apare mai usoara participarea si implicarea politica a cetatenilor, iar pe de alta parte controlul ar deveni mai simplu si relatiile mult mai directe.
Ţinând cont de aceste deziderate, a fost identificat principiul "subsidiaritatii" care faciliteaza actiunea de la nivelul de administratie cel mai apropiat de cetatean si numai acolo unde aceste este ineficient se poate interveni de la nivelul imediat superior s.a.m.d.
Acesta e de fapt si modelul Uniunii Europene unde functiile politice sunt derulate în mod prioritar de la nivelul politic cel mai apropiat de cetatean, nivelurile superioare intervenind atunci când pot derula mai eficace aceleasi functii.
În acelasi scop al consolidarii administratiei publice se recurge din ce în ce mai mult la delegarea responsabilitatilor atât în furnizarea serviciilor publice cât chiar si a diferitelor functii ale agentiilor guvernamentale, cu consecinta diminuarii consistente a aparatului birocratic.
Pentru aceluiasi deziderat al dezvoltarii si modernizarii administratiei publice se înscrie si conceptul de e-government care favorizeaza în primul rând ameliorarea calitatii serviciilor oferite, modalitatea de fructificare a lor, alaturând contactului traditional si pe cel on-line, în special pentru anumite tipuri de utilizatori si pentru fructificarea asa-numitelor servicii non-invazive.
Toate aceste cai de dezvoltare a administratiei publice în scopul eficientizarii ei intra un "coliziune" cu numeroase bariere de ordin politic, financiar si cele rezultate din mentalitatea agentilor administratiei. De aceea tendintele de evolutie a administratiei publice sunt influentate în mod direct de modul de dezvoltare a economica, sociala si politica a colectivitatii.
BIBLIOGRAFIE
Carovita G., "L'E-government ai cittadini", New Economy, Il Sole 24 Ore, Milano, 2001.
Chan J., Xiaoyue J. si colectivul: "Model of Public Budgeting and Accounting Reform", OECD Journal of Budgeting, OSCE, 2002.
Cooper A., Il disagio tecnologico, Apogeo, Milano, 1999.
Cosmo R., "Software libero per la pubblica amministrazione: la scelta della ragione", documente ale conferintei Software: copyright sau copyleft, Bellinzona, 17 mai 2002.
Dertouzous M., La Rivoluzione incompiuta, Apogeo, Milano, 2001.
Fossati A., "L'Italia del federalismo", Economia pubblica, n. 1, 2001.
Fausto D., Pica F., Teoria e fatti del federalismo fiscale, Il Mulino, Bologna, 2000.
Forte F., Scienza delle finanze, Giuffrč, Milano, 2002.
Giarda P., "Il federalismo fiscale in attuazione della legge 133/1999: aspetti tecnici, ragioni e problemi aperti", Economia pubblica, n. 5, 2000.
Gill D., "Signosing the Zoo", OECD Journal of budgeting, vol. 2, n. 1, 2003.
Gruen N., "Greater Independence for Fiscal Institution", OECD-Journal for Budgeting, vol. I, n. 1, 2001.
Manfred K.V., Leadership - Arta si maiestria de a conduce. De la paradigma clinica la pragmatismul schimbarii, Editura Codecs, Bucuresti, 2003.
Matheson A., Better Public Sector Governance: The Rationale for Budgeting and Accounting Reform in Western Nations, OECD-Jorunal on Budgeting, vol. 2, Paris, 2002.
Mintzberg G. H., La progettazione dell'organizzazione, Il Mulino, Bologna, 1985.
Nielsen J., Web usability, Apogeo, Milano, 2000; Visciola T., Usabilitŕ dei siti web, Apogeo, Milano, 2000.
Pollit C., Girre X., Lonsdale J., Mul R., Summa H., Waereness M., Performance or Compliance? Performance Audit and Public Management Reform in Five Countries, Clarendon Press, Oxford, 1999.
Pollitt C., "Integrating Financial Management and Performance Management", OECD Journal of Budgeting, volume 1, n. 2, 2003.
Russo V., La strada ostruita del federalismo fiscale, La Sapienza, Roma, 2000.
Straw J., "Resource Accounting and NHS Trusts", Public Money and Management, 18:2, Aprilie/June, 1998.
Tasso C., Omero P., La Personalizzazione dei contenuti web, e-commerce, i-access, e-government, Franco Angeli, Milano, 2003.
Thompson J.D., L'azione organizzativa, ISEDI, Torino, 1988.
Thompson F., "Toward a Regulatory Budget", Public Budgeting and Finance, 17:1, Spring, 1997.
Trevisani D., Comunicazione pubblica: tecnica, cultura, tecnologia e management, Medialab, Ferrara, 2001.
Zifcak S., New Managerialism: Administrative Reform in Whitehall and Canberra, Open University Press, Buckingham, 1994.
AIPA, Circulara din 6 septembrie 2001, n. AIPA/CR/32 (Gazeta Oficiala nr. 214 din 14 septembrie 2001) "Criterii si instrumente pentru îmbunatatirea site-urile Web si a aplicatiilor informatice destinate persoanelor cu handicap".
Neuby B., "On the Lack of a Budget Theory", Public Administration Quarterly, 21:2, 1997.
Documentele OECD - Public Governance and Territorial Development Directorate, Knolwledge Management in Government, Learning Government Symposium, OECD Headquarters, Paris, 3-4 february, 2003.
Documentele OECD - Public Governance and Territorial Development Directarate, The Learning Government: Introduction and Draft Results of the Survey of Knowledge Management Practices in Ministries/Departments/Agencies of Central Government, 27th Session of the Public Management Committee, Château de la Muette, Paris, 3-4 aprilie, 2003.
Documentele OECD, Science, Technology and Industry Scoreboard, 2001.
Documentele OCED - Public Governance and Territorial Development Directorate, Knowledge Management in Government: An Idea Whose Time Has Come, Public Management Committee - Human Resources Management Working Party Learning Government Symposium - OECD Headquarters, Paris, 3-4 february, 2003.
Documentele OSCE: Measuring Knowledge Management in the Business Sector: First Steps.
eEurope Report, Web-based Survey on Electronic Public Service, 2002, e Office of e-Envoy, Benchmarking Electronic Service Delivery, 2000.
|
