Teritoriul administrativ al orasului Buftea

1.     INTRODUCERE

1.1.            INCADRARE IN CONTEXT

Teritoriul administrativ al orasului Buftea se afla situat in partea de nord est a municipiului Bucuresti la circa 20 Km, pe raul Colentina in amonte de capitala si are rol de oras – satelit al Municipiului Bucuresti. Pe teritoriul sau se afla o serie din echipamentele edilitare necesare Municipiului Bucuresti respectiv: o parte a frontului de foraje pentru alimentare cu apa Arcuda, o linie electrica de 110 KV, o linie de fibra optica, patru conducte majore de transport a gazului, o conducta de transport a produselor petroliere si cinci cao de transport terestru nationale. Dintre avantajele apropierii de capitala se numara si exportul unei functiuni economice respectiv industria de divertisment.

Directii strategice ale planului urbanisic general urmaresc aplicarea politicilor regionale si locale. Principalele directii de actiune la nivel regional sunt:

Largirea profilului DN si DJ la cate doua fire pe sens.

Impadurirea in partea de est a zonei libere dintre cele doua paduri existente avand rol atat ecologic, cat si de protectie impotriva vanturilor dominante

Reconfigurarea sistemului stradal al orasului prin crearea unor profile corespunzatoare necesitatiilor de trafic.

La nivel local principalele directii de actiune sunt:

Asigurarea zonelor adiacente Autostrazii de Centura cu functiuni si circulatii necesare punerii in valoare a acesteia (parc industrial, zona de servicii si comert)

• Echiparea circulatiilor nationale si judetene cu giratorii pentru separarea circulatiei rapide de cea locala
• Realizarea unei zone verzi de protectie a malului de lac
• Extinderea intravilanului orasului in partea vestica a malului raului Colentina, respectand astfel tendinta actuala de dezvoltare a orasului
• Crearea unui sistem de 3 poli centrali intre care exista o relatie de interdependeta,  localizati astfel: primul pol este format din actuala zona centrala a orasului, al doilea se afla in comuna Buciumeni, comuna componenta a orasului Buftea si cel de-al treilea se va realiza in noua parte a orasului realizata pe malul vestic al raului Colentina.

1.2. OBIECTUL P.U.Z. ZONA CENTRALA BUFTEA

Conform P.U.G.-ului zona ce face obiectivul P.U.Z. –ului face parte din sistemul de poli centrali ai orasului cu activitati specifice zonei centrale (administrative, cultural-educative, comerciale, de loisir) are rol polarizator (de interese, activitati, persoane) si este caraterizata de atractivitate – accesibilitate – permeabilitate.

2.     STUDIUL ACTUAL AL DEZVOLTARII

2.1.            EVOLUTIA ZONEI

Analiza evolutiei istorice a localitatii, pe baza planurilor istorice din 1864 si 1902 (vezi plansa 2 – ANALIZA SITUATIE EXISTENTE), releva apartenenta zonei studiate orasului vechi al Buftei.

Inca din anul 1864 se observa existenta celor 3 strazi care incadreaza actuala zona centrala avand acelasi traseu ca in preznt (DN1A sau Soseaua Bucuresti – Targoviste, Str. 16 Februarie si Str. Oltului), precum si a celor 2 strazi ce taie zona (Str. 1 Mai si Str. 23 August). Din punct de vedere al ocuparii terenului observam ca o mare parte din suprafata terenului este neparcelata.

In planul din anul 1902 trama stradala a zonei arata aproape ca in prezent singura schimbare realizata in 100 de ani este traseul strazii 7 Noiembrie care in prezent nu se mai intersecteaza cu DN 1A. Din punct de vedere al ocuparii terenului remarcam ca in anul 1902 zona este complet parcela functiunea predominanta fiind locuirea. Dintre functiuniile publice din prezent remarcam pozitia scola generala care si-a pastrat amplasamentul.

2.2.            INCADRAREA IN LOCALITATE

Zona centrala delimitata prin P.U.Z. este locazitata in partea centrala a orasului, in vecinatatea raului Colentina si este strabatuta in est de Sos. Bucuresti – Targoviste ceea ce ii asigura zonei o buna accesbilitate.  Dintre poli de interes ai orasului zona centrala se afla in apropierea Parcului Stirbey (monument istoric), gara si studiourile cinematografice media pro.

Zona concentreaza aproape toate functiunile si dotarile administrative, sociale, culturale si de cult ale orasului: Primarie, Politie, Judecatorie, Sediul partidelor politice, Casa de cultura, Magazin universal, Biserica ortodaxa, Cladire de birouri, Piata pietonala.

2.3.            ELEMENTE ALE CADRULUI NATURAL

Invecinarea cu oglinda de apa a raului Colentina creste potentialul de dezvoltare al zonei; in actualul P.U.Z. urmarindu-se intarirea relatiei dintre zona si oglinda de apa prin crearea unor spatii cu functiuni publice in vecinatatea apei.

2.4.            CIRCULATIA

Principalele artere de circulatie ce strabat zona sunt: Sos. Bucuresti – Targoviste, Str. 16 Februarie, Str. Oltului si Bd. Mihai Eminescu. In ceea ce priveste locurile de parcare pe Str. 16 Februarie si Bd. Mihai Eminescu sunt amenajate locuri de parcare in vecinatatea institutiilor publice si a locuintelor colective.

2.5.            OCUPAREA TERENURILOR

Zona este caracterizata de o diversitate functionala mare dupa cum se poate observa in bilantul teritorial urmator:

Spatiilor verzi le este alocata o suprafata foarte mica (1,2ha) care este impartita in 3 scuaruri de mici dimensiuni, in spatii din preajma institutiilor publice (Casa de cultura si Politie) si vegetatie de aliniament. Scuarurile sunt caracterizate de vegetatie de mica, pana in 10-12m, celelalte spatii verzi avand vegetatie inalta.

Locuirea individuala pe lot este functiunea predominanta, ocupand un procent de 34,31%. Tipologia locuirii este tip rural in majoritate, avand teren agricol in spatele parcelei curti constructii. Fondul construit este in medie si are regimul de inaltime predominant parter, punctual P+1.

Locuirea colectiva este concentrata la in partea central – nordica a zonei studiate. Aceasta functiune s-a dezvoltat in 2 etape: locuintele colective din perioada functionalista si locuintele colective ANL. Regimul de inaltime al locuintelor este P+4, iar din punct de vedere al starii fondului construit locuintele ANL sunt in stare foarte buna, fiind construite dupa anul 2000, iar celelalte sunt in stare medie.

Institutiile publice si serviciile cuprind o gama larga de institutii concentrate pe traseul Bd. Mihai Eminescu si pe traseul Str. 16 Februarie: Primaria, Primarie, Politie, Judecatorie, Sediul partidelor politice, Casa de cultura, Biserica ortodaxa, Cladire de birouri, Magazin universal, Supermarket, Scoala generala, Gradinita, Posta.

Se observa tendinta de mixare a functiunii de locuire cu cea de servicii publice.

2.6.            PROBLEME DE MEDIU

Suprafata ocupata de spatiile verzi amenajate este cu mult sub limitata normelor europene. O atentie deosebita trebuie acordata nu numai la aspectul cantitativ al acestor spatii ci si la cel calitativ si la relationarea acestora si asigurarea continuitatii spatilor verzi, in special cea vizuala.

Din punct de vedere al poluarii principala sursa de poluare este Sos. Bucuresti – Targoviste din cauza traficului intens nu numai de autovehicule de mici dimensiuni ci si de mari dimensiuni.

Cimitirul localizat adiacent Sos. Bucuresti –Targoviste nu respecta normele de igiena impuse prin lege si anume o retrage de 50 m fata de orice constructie.

2.7.            DISFUNCTIONALITATI SI ELEMENTE DE POTENTIAL

Principalele disfunctionalitati pe domenii de analiza sunt:

Din punct de vedere al circulatiei:

Gabaritul Sos. Bucuresti – Targoviste nu corespunde necesitatiilor de trafic;

Starea avansata de degradare a Str. Oltului nu asigura o continuitate a parcurgeri;

Prezenta intersectiilor cu dificultatii de vizibilitate.

Din punct de vedere al ocuparii terenului:

Suprafata mare ocupata de locuire 47,26%;

Prezenta unei functiuni care nu este specifica zonei centrale (gospodarie comunala);

Institutiilor publice le este alocata o suprafata mica.

Din punct de vedere al poluari:

Vegetatiile de aliniament sunt incomplete sau lipsesc;

Nerespectarea zonei de protectie a cimitirului.

Elementele de potential identificate in zona studiata sunt:

Suprafata mare de teren care prin amenajarea sa poate ameliora probleme semnalate anterior;

Accesibilitatea buna a zonei realizata prin cele 2 axe ce strabat situl: Sos. Bucuresti – Targoviste, care realizeaza legatura cu Bucurestiul si Str. 16 Februarie care realizeaza legatura cu malul vestic de lac.

3.     PROPUNERI DE DEZVOLTARE URBANA

3.1.            OBIECTIVE SI DIRECTII DE ACTIUNE

Obiectivele P.U.Z. sunt:

Structura urbana coerenta

Trafic fluid si descongestionat

Cadru natural valorificat

Grad scazut de poluare

Directiile de actiune ce trebuie urmarite un realizarea acestor obiective sunt:

Cresterea suprafetei ocupate de functiunile publice (servicii, cultura, comert, spatii verzi amenajate);

Modificarea tipologiei de locuire prin trecerea de la parcelarul de tip rural la cel de tip urban;

Crearea unor trasee pietonale;

Reorganizarea circulatiei carosabile ;

Largirea profilului stradal al Sos. Bucuresti – Targoviste;

Realizarea unei relatii cu malul de lac;

Extinderea, refacea sau crearea vegetatiei de aliniament si a barieirei verde de protectie a cimitirului.

3.2.            MODERNIZAREA CIRCULATIEI

Principala directie de actiune in ceea ce priveste organizarea circulatie este crearea traseelor pietonale; astfel se urmareste crearea unui traseu carosabil pe limitele zonei, prin strazile: Sos. Bucuresti – Targoviste, Str. 16 Februarie si Str. Oltului si transformarea Bd. Mihai Eminescu si a strazilor ce se intersecteaza cu acesta in trasee pietonale, ocazional carosabile. Acest sistem de pietonale pune in valoare piata pietonal din fata Primarie. Accesul automobilelor pe traseele pietonale este limitat; viteza maxima admisa este de 20km/h, incurajand astfel ocolirea acestei traseu de automobilele care nu au destinatia in zona, iar in weekend accesul automobilelor pe Bd. Mihai Eminescu este interzis .

Prin largirea profilului stradal al Sos. Bucuresti – Targoviste se va descongestiona traficul in zona, si pentru a rezolva intersectiile cu probleme de vizibilitate se vor realiza pastile verzi cu rol de giratorii.

In zona nou amenajata se va realiza o noua trama stradala, cu strazi de gradul III: o banda pe sens de 3.5m, 1 m spatiu verde si 1,5m vegetatie de aliniament.

3.3.            ZONIFICARE FUNCTIONALA – REGLEMENTARI, BILANT TERITORIAL, INDICI URBANISTICI

S-a urmarit cresterea suprafetei ocupate de institutii publice si comert, in acest scop realizandu-se mixarea functiunii de locuire cu cea de servicii. In zona locuintelor individuale pe lot s-a pus accentul pe trecerea de la parcelele de tip rural la cele de tip urban, astfel acolo unde terenul permite s-a trasat noi profil de circulatie incurajand dezvoltarea unui nou front de locuinte.

Bd. Mihai Eminescu are un caracter comercial fiind caracterizat de locuinte colective P+4 cu parter comercial.

Noile functiuni aparute in zona vestica, pe fostul teren viran sunt: cultura (biblioteca orasului si centru cultural cu profil cinematografic – muzeul cinematografic, cinematograf in aer liber si in interior), servicii (hotel), administratie(Sediul partidelor politice a fost mutat in aceasta zona pentru o permite crearea unui front compact a Bd-ului. Mihai Eminescu) si spatiu verde amenajat.

Pentru ameliorarea problemei create de prezenta cimitirul se va realiza o bariera verde de protectie a cimitirului si se va interzice inhumarea, urmarindu-se schimbarea functionala a zonei in viitor.

In zonele mixte cu locuinte si comert/servicii alinierea corespunde cu aliniamentul, in zona noua si in zona locuintelor alienerea are o retragere de 3m si la restul terenurilor alinierea ramane cea existenta.

Bilantul teritorial propus:

Zona centrala este impartita in urmatoarele UTR-uri:

L1a - subzona locuintelor individuale situate in afara perimetrelor de protectie, cu regim de construire continuu (insiruit) sau discontinuu (cuplat, izolat); indicii urbanistici caracteristici sunt: P.O.T.= 30%, C.U.T. = 0.6, RMH=P+1.

L3a - subzona locuintelor colective medii cu P+3 - P+5 niveluri situate in afara zonei protejate; indicii urbanistici caracteristici sunt: P.O.T.=65%, C.U.T.=3.25, RMH=P+4

M3a - subzona mixta cu locuinte pe lot avand parter comercial (admite accesul public permanent); indicii urbanistici caracteristici sunt: P.O.T. = 40%, C.U.T. = 1.2, RMH=P+2

M3b - subzona mixta cu locuinte colective medii avand parter comercial (admite accesul public permanent); indicii urbanistici caracteristici sunt: P.O.T.=65%, C.U.T.=3.25, RMH=P+4

M3c - subzona mixta cu institutii publice; indicii urbanistici caracteristici sunt: P.O.T.=50%, C.U.T.=1.5, RMH=P+3

V1a - spatii verzi publice cu acces nelimitat; parcuri, gradini, scuaruri, fasii plantate.

4.     OBIECTUL P.U.D. – BD. MIHAI EMINESCU

Conform P.U.Z.-ului zona ce face obiectivul P.U.D. –ului face din sistemul de trasee pietonale ale zonei centrale si are un caracter comercial.

5.     REGLEMENTARI

Functiunile prevazute prin P.U.D. sunt: locuire colectiva, mixta de locuire colectiva cu parter comercial/servicii, mixta de cultura cu servicii si administrativa. Alinierea constructilor o respecta pe cea prezavuta in P.U.Z.-ul zonei centrale: alinierea corespunde cu aliniamentul.

Pentru amelioararea deficitului de locuri de parcare s-au propus parcari subterane cu spatiu verde amenjat deasupra lor in zonele libere din spatele locuintelor colective cu 56, 84 respectiv 30 locuri de parcare.

Bd. Mihai Eminescu are imbracamintea din pavaj de tip II (vezi plansa 6 – P.U.D. REGLEMENTARI), forma sa ofera proprietatea de pavaj autoblocant. Vegetatia de aliniament a traseului este vegetatie inalta cu distanta intre arbori de 10m, arbori cu trunchiul inalt asigurand o buna comunicare intre cele 2 fronturi stradale. Fiecare arbore este indragit printr-un gard circular cu diametru de 3m. Gardul este realizat astfel incat sa poata servi drept banca pentru pietoni.

Str. Luceafarul si Str. 23 August ce intersecteaza Bd. Mihai Eminescu sunt de asemenea trasee pietonale ce prezinta vegetatie de aliniament centrala formata din grupuri de cate 3 arbori cu distanta da 8 m intre ei si de 11 m intre 2 zone.

Pentru ameliorarea problemei create de prezenta cimitirul se va realiza o bariera verde de protectie de 5m cu arbori de talie medie cu trunchiul cat mai mic si se va interzice inhumarea, urmarindu-se schimbarea functionala a zonei in viitor.

Piata pietonala are rolul de a deschide spatiul. Principalele elemente folosite pentru amenajarea acesteia sunt: fantana, grupurile de arbori si banci, terasa si scena.

Fantana din piata este zona de atractie pentru toate varstele. Jeturile verticale de apa, cu inaltime si sincronizare programabila, tasnesc de la nivelul de calcare. Apa este colectata intr-un raster ide piatra naturala, ale carui piese au inaltimi diferite si pot sevi si drept banca. In functie de debit, apa isi gaseste drumul printre blocurile de piatra, formand curenti sau oglinzi calme. 

Arbori din piata au trunchiul inalt pentru a asigura o buna vizibilitate din piata spre scena amenajata in fata casei de cultura. Scena este destinata activitatiilor care incurajeaza activitatiile sociale (concerte, piese de teatru). La parterul casei de cultura a fost amenajata o terasa care este realizata astfel incat sa permita o vizibilitate buna catre scena.