CĂILE DE ATAC ÎN MATERIE CONTRAVENŢIONALĂ
Împotriva procesului verbal de constatare a contraventiei, a sanctiunii si a celorlalte masuri aplicate de catre agentul constatator, contravenientul are dreptul de a uza de caile de atac puse la dispozitie de lege contestând masurile respective si solicitând restabilirea situatiei anterioare.
În materie contraventionala sunt prevazute doua cai de atac: plângerea si recursul.
Plângerea îndreptata împotriva procesului verbal de constatare
Procesul verbal de constatare a contraventiei prin care s-a aplicat o sanctiune principala sau complementara fiind un act administrativ este executoriu din oficiu.
Calea specifica de atac în materie contraventionala este plângerea. Ea este considerata o cale de atac ordinara "apta de a fi utilizata împotriva tuturor sanctiunilor contraventionale, indiferent de motivele invocate".
Plângerea este un mijloc procedural prin care persoanele interesate, în cazurile admise de lege, ataca unele acte întocmite de organe ale statului, solicitând organelor competente sa le anuleze ori sa le modifice.
Plângerea este o cale evolutiva de atac, adica o cale prin care se ataca la judecatorie o hotarâre data de un organ obstesc sau administrativ cu caracter jurisdictional, fie un act administrativ în cazuri specificate de legea speciala.
Într-adevar, atât Ordonanta Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic 141f57b al contraventiilor cât si alte acte normative prevad ca "împotriva procesului verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii se poate face plângere în termen de 15 zile de la data înmânarii sau comunicarii acestuia".
Prin comunicare se întelege primirea de catre faptuitor sau alte persoane (membrii familiei, vecini etc.) la domiciliul sau, prin posta, a unei copii a procesului verbal si a înstiintarii de plata, cu care ocazie semneaza de primire, ori când este cazul factorul postal încheie proces verbal de îndeplinire a procedurii de afisare.
Poate formula plângere contravenientul cu privire la orice masura dispusa în procesul verbal de constatare.
Partea vatamata poate face plângere numai în ceea ce priveste despagubirea stabilita pe baza de tarif.
Persoana careia îi apartin bunurile confiscate, alta decât contravenientul, poate face plângere numai în ceea ce priveste masura confiscarii.
Plângerea suspenda executarea sanctiunii contraventionale pâna la solutionare, iar pentru partea vatamata si cel caruia îi apartin lucrurile confiscate (altul decât contravenientul) plângerea suspenda numai executarea masurilor privind despagubirea sau confiscarea.
Contravenientul care a achitat pe loc sau în 48 de ore jumatate din minimul amenzii prevazut în actul normativ încalcat, consideram ca nu mai poate face plângere împotriva sanctiunii executate. El poate face plângere doar împotriva altor sanctiuni complementare.
Plângerea însotita de copia de pe procesul verbal de constatare a contraventiei se depune la organul din care face parte agentul constatator, acest organ fiind obligat sa o primeasca si sa înmâneze depunatorului o dovada în acest sens.
Plângerea împreuna cu dosarul cauzei se trimit de îndata judecatoriei în a carei circumscriptie a fost savârsita contraventia.
Judecatoria competenta sa solutioneze plângerea, va fixa termen de judecata, care nu va putea depasi 30 de zile si va dispune citarea contravenientului sau, dupa caz, a persoanei care a facut plângerea, a organului care a aplicat sanctiunea, a martorilor indicati în procesul verbal sau în plângere, precum si a oricaror alte persoane în masura sa contribuie la rezolvarea temeinica a cauzei.
În cazul în care fapta contraventionala a avut ca urmare producerea unui accident de circulatie, judecatoria va cita si societatea de asigurari mentionata în procesul verbal de constatare a contraventiei.
Instanta competenta sa solutioneze plângerea, dupa ce verifica daca aceasta a fost introdusa în termen, asculta pe cel care a facut-o si pe celelalte persoane citate, daca acestea s-au prezentat, administreaza orice alte probe prevazute de lege, necesare în vederea verificarii legalitatii si temeiniciei procesului verbal si hotaraste asupra sanctiunii, a despagubirii stabilite, precum si asupra masurii confiscarii.
sedintele în care se solutioneaza plângerile sunt publice, putând participa orice persoana interesata. Partile pot fi asistate de avocat sau de un reprezentant legal, care are dreptul sa ceara explicatii, sa ia cuvântul în numele celui pe care îl asista sau îl reprezinta.
Dezbaterile au loc oral si în contradictoriu. În mod obligatoriu persoana ce a depus plângerea (ori reprezentantul sau) va fi ascultata înaintea începerii dezbaterilor.
Desi ordonanta cadru nu precizeaza care sunt solutiile, pe care instanta competenta sa judece cauza, le poate da prin hotarârea ce o pronunta, ghidându-ne dupa Codul de procedura civila ea poate pronunta urmatoarele solutii:
a.- mentinerea procesului verbal, a sanctiunii si a celorlalte masuri si respingerea
plângerii daca aceasta este neîntemeiata, tardiva sau inadmisibila;
b.- admiterea plângerii si anularea procesului verbal, a sanctiunii, a despagubirilor si
ridicarea masurii confiscarii;
c.- admiterea în parte a plângerii si modificarea sanctiunii prin reducerea ei, ori
înlocuirea amenzii cu sanctiunea avertismentului, modificarea sau anularea despagubirilor ori a altor sanctiuni complementare luate;
d.- admiterea plângerii si anularea procesului verbal pentru motive de nulitate.
Hotarârea judecatoreasca cu solutia data se comunica din oficiu persoanelor interesate în cel mai scurt timp de la pronuntare.
Plângerile împotriva proceselor verbale de constatare si sanctionare a contraventiilor se solutioneaza cu precadere.
Plângerile împotriva procesului verbal si orice alte cereri incidente sunt scutite de taxa judiciara de timbru.
În caz de anulare a procesului verbal de constatare a contraventiei, petentul este exonerat de raspundere. Totodata lucrurile confiscate, cu exceptia celor a caror detinere sau circulatie este interzisa se restituie celor în drept.
Daca lucrurile confiscate au fost valorificate, se va dispune o despagubire baneasca egala cu suma rezultata din valorificare.
Recursul
Potrivit ordonantei cadru în materie contraventionala, hotarârea judecatoreasca prin care s-a solutionat plângerea poate fi atacata cu recurs în termen de 15 zile de la comunicare, la sectia de contencios administrativ a tribunalului.
Hotarârea recursului nu este obligatorie. Motivele de recurs pot fi sustinute si oral în fata instantei. Recursul suspenda executarea hotarârii judecatoresti.
Poate declara recurs oricare din partile interesate (contravenientul, partea vatamata si persoana careia îi apartin lucrurile confiscate).
Partea vatamata poate face recurs numai cu privire la despagubirea civila, iar cel caruia îi apartin lucrurile confiscate (altul decât contravenientul) numai în ceea ce priveste masura confiscarii.
Competenta solutionarii recursului apartine tribunalului în a carui raza teritoriala se afla judecatoria a carei hotarâre este atacata.
Cererea de recurs se depune la judecatoria care a solutionat plângerea, sub sanctiunea nulitatii.
Recursul se judeca în complet format din 3 judecatori iar judecata se face conform art. 316 din Codul de procedura civila, dupa regulile de apel.
Solutiile posibile de recurs sunt: respingerea recursului sau casarea hotarârii cu retinere sau cu trimitere.
Recursul formulat împotriva hotarârii judecatoresti prin care s-a solutionat plângerea este scutit de taxa judiciara de timbru.
Reexaminarea
Desi Ord.Guv.nr.2/2001 nu o prevede ea reprezinta o alta cale de atac, în materie contraventionala, fiind stabilita doar în anumite legi speciale si anume:
Legea 12/1990 republicata în 1992 privind protectia consumatorilor împotriva unor activitati comerciale ilicite;
Legea 60/1991 privind organizarea si desfasurarea adunarilor publice;
Legea 61/1991 republicata în 2000 privind contraventiile ce lezeaza normele de convietuire sociala, ordinea si linistea publica;
Hot.Guv.nr. 203/1994 privind calatoria pe calea ferata fara legitimatie de calatorie.
În temeiul dispozitiilor cuprinse în Legea 60/1991, Legea 61/1991 si Legea 12/1990, republicate care prevad doua feluri de sanctiuni alternative (amenda si închisoarea contraventionala) caile de atac sunt diferite. Astfel, împotriva sanctiunii cu amenda calea de atac este plângerea, iar pentru contraventiile sanctionate cu obligarea la munca în folosul comunitatii aceste acte prevad drept cale de atac "reexaminarea".
Hotarârea instantei de judecata având caracter definitiv se pune în executare de îndata. Calea de atac îndreptata împotriva acestei hotarâri este denumita reexaminare si se exercita numai de catre procuror, având caracterul unei cai extraordinare de atac.
Deosebirea fata de Hot.Guv.nr. 203/19994 consta în faptul ca, în cazul acestor legi, aceasta cale de atac o poate exercita si contravenientul în termen de 24 de ore de la pronuntarea hotarârii instantei daca a fost prezent la dezbateri sau în 24 de ore de la data când i s-a adus la cunostinta hotarârea judecatoreasca de condamnare la sanctiunea obligarii la munca în folosul comunitatii.
Procurorul poate cere reexaminarea cauzei tot în termen de 24 ore de la pronuntare. Cererea de reexaminare se solutioneaza în termen de 3 zile de catre aceeasi instanta de judecata, în complet format din doi judecatori.
Presedintele judecatoriei poate suspenda, pâna la solutionare, executarea sanctiunii aplicate. Hotarârea data în cazul cererii de reexaminare este definitiva si executorie.
Având în vedere faptul ca plângerea si reexaminarea au un caracter special, iar organul de solutionare a acestor cai de atac administreaza orice proba, ca are dreptul sa asculte orice persoana si sa faca verificari în vederea stabilirii adevarului material, rezulta ca acest organ este în drept sa restabileasca din nou întreaga situatie de fapt, dând o alta solutie decât cea pronuntata de organul care a aplicat-o.
EXECUTAREA SANCŢIUNILOR APLICATE CONTRAVENIENTULUI
Ordonanta Guvernului nr.2/2001 privind regimul juridic 141f57b al contraventiilor reglementeaza în art. 37-43 modul de executare a sanctiunilor contraventionale principale si complementare, indicând organul care pune în aplicare dispozitivul hotarârii judecatoresti sau al încheierii motivate.
Executarea sanctiunilor contraventionale principale
Procesul verbal neatacat în termen de 15 zile de la înmânare sau comunicare precum si hotarârea judecatoreasca irevocabila prin care s-a solutionat plângerea constituie titlu executoriu, fara vreo alta formalitate.
1.- Avertismentul se adreseaza oral atunci când contravenientul este prezent la constatarea faptei si sanctiunea este aplicata de agentul constatator.
Daca sanctiunea a fost aplicata de catre instanta de judecata prin înlocuirea amenzii contraventionale cu avertisment, comunicarea acestuia se face prin încunostintare scrisa.
2.- Amenda contraventionala se pune în executare astfel:
de catre organul din care face parte agentul constatator, ori de câte ori nu se exercita
calea de atac împotriva procesului verbal de constatare a contraventiei în termenul prevazut de lege (15 zile);
de catre instanta de judecata, în celelalte cazuri.
În vederea executarii amenzii aceste organe vor comunica din oficiu organelor de specialitate (administratiile financiare) conform prevederilor legale privind executarea creantelor bugetare, în a caror raza teritoriala domiciliaza sau îsi are sediul (în cazul persoanelor juridice) contravenientul, procesul verbal de constatare a contraventiei si de aplicare a sanctiunii, neatacat în termen de 15 zile de la data înmânarii sau comunicarii acestuia, ori dupa caz, dispozitivul hotarârii judecatoresti irevocabile prin care s-a solutionat plângerea. Executarea sanctiunii amenzii se face în conditiile dispozitiilor legale privind executarea silita a creantelor bugetare.
De buna voie este executarea sanctiunii amenzii în temeiul art. 28 din Ord.Guv.nr.2/2001 privind regimul juridic 141f57b al contraventiilor, adica atunci când contravenientul plateste din proprie initiativa jumatate din minimul amenzii prevazut pentru fapta comisa, precum si atunci când achita suma cu care a fost amendat în termen de 15 zile, dupa ce a primit încunostintarea de plata, odata cu procesul verbal de constatare. Când plata se face pe loc, agentul constatator elibereaza chitanta în care sunt mentionate contraventia, actul normativ încalcat si suma încasata drept sanctiune (art. 28 alin.1 din Ord.Guv.nr.2/2001).
Când executarea sanctiunii amenzii se face în termen de 48 de ore, suma respectiva se depune la
CEC sau la trezorerie, iar o copie de pe chitanta de plata se preda de catre contravenient agentului constatator, ori organului din care face parte acesta, sau se trimite prin posta. Când contravenientul nu a uzat sau nu poate beneficia de dispozitiile art. 28 din O.G. nr.2/2001, adica nu poate plati jumatate din minimul amenzii în 48 de ore el este obligat sa achite amenda la o unitate CEC sau la Trezoreria Finantelor Publice, în termen de 15 zile de la data comunicarii procesului verbal de constatare si a înstiintarii de plata daca nu uzeaza de calea de atac a plângerii.
Împotriva actelor de executare se poate face contestatie la executare, în conditiile legii.
Executarea silita se face asupra veniturilor cu exceptiile prevazute de lege sau a celorlalte bunuri ce apartin contravenientului, procesul verbal, încheierea motivata si dispozitivul hotarârii judecatoresti de solutionare a plângerii având titlu executoriu.
De mentionat ca organul de executare prevazut de lege este organul financiar, iar executarea sanctiunii amenzii contraventionale difera dupa cum faptuitorul este persoana fizica sau juridica. În situatia când contravenientul este angajatul unei institutii, societati comerciale etc., organul financiar, dupa ce înregistreaza debitul procedeaza la executare silita, comunicând acestei institutii în care lucreaza contravenientul pentru a i se retine din retributie suma aflata în debit.
Cât priveste executarea sanctiunilor cu amenda contraventionala aplicate persoanelor juridice, aceasta se face prin decontare bancara.
Dreptul de a cere executarea silita a creantelor bugetare se prescrie în termen de 5 ani de la data încheierii anului financiar în care a luat nastere acest drept (art. 138 alin.1 din Ord.Guv. nr.61/2003).
3.- Obligarea contravenientului la prestarea unei activitati în folosul comunitatii
Activitatea în folosul comunitatii se presteaza în domeniul serviciilor publice (întretinerea parcurilor si drumurilor, pastrarea curateniei si igienizarea localitatilor, activitati în folosul caminelor pentru copii si batrâni, al orfelinatelor, spitalelor, scolilor etc.).
Sanctiunea privind prestarea unei activitati în folosul comunitatii se executa dupa orele de program ale contravenientului, pe o durata între 50 si 300 de ore, de maximum 3 ore pe zi iar în zilele nelucratoare, exclusiv duminica, 8 ore pe zi.
În cazul în care contravenientul are posibilitatea sa execute sanctiunea pe durata fiecarei zile în cursul saptamânii, iar primarul localitatii, prin persoanele împuternicite, poate asigura supravegherea activitatii contravenientului, durata maxima este de 8 ore pe zi. Aceasta sanctiune se aplica prin hotarâre judecatoreasca ramasa definitiva si se pune în executare de catre instanta care a pronuntat hotarârea.
Consiliul local stabileste prin hotarâre locurile în care contravenientul va presta activitatea în folosul comunitatii.
Daca contravenientul a executat cel putin jumatate din durata sanctiunii aplicata de instanta, a avut o conduita buna si a fost staruitor în munca, instanta poate dispune încetarea executarii sanctiunii, la cererea primariei, a unitatii în care a prestat activitatea sau a contravenientului.
Executarea sanctiunilor contraventionale complementare
Potrivit art. 40 din O.G. nr.2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor executarea sanctiunilor contraventionale complementare se face potrivit dispozitiilor legale.
1.- Confiscarea
Confiscarea bunurilor care au servit la comiterea contraventiei, a celor destinate comiterii contraventiei si a celor rezultate din comiterea contraventiei se aduce la îndeplinire de organul care a dispus aceasta masura, în conditiile legii.
Aceste organe sunt urmatoarele:
A. agentul constatator, în cazul când actul normativ încalcat prevede expres aceasta masura si îi
da dreptul sa aplice sanctiunea odata cu constatarea faptei;
B. organul competent sa aplice sanctiunea si sa dispuna confiscarea, atunci când agentul
constatator nu are aceasta competenta;
C. judecatoria care a solutionat plângerea împotriva procesului verbal de constatare a
contraventiei.
În caz de anulare sau de constatare a nulitatii procesului verbal, bunurile confiscate, cu exceptia celor a caror detinere sau circulatie este interzisa prin lege, se restituie de îndata celui în drept.
Daca aceste bunuri confiscate au fost valorificate, instanta care a hotarât anularea sau constatarea nulitatii procesului verbal, va dispune sa se achite celui în drept o despagubire care se stabileste în raport cu valoarea de circulatie a bunurilor.
2.- Despagubirile civile
Pentru executarea despagubirilor civile pe baza de tarif, organul care a aplicat sanctiunea (când contravenientul nu a facut plângere) sau organul care a solutionat plângerea (în celelalte cazuri) vor comunica din oficiu si partii vatamate o copie a procesului verbal de constatare, sau dupa caz, o copie a încheierii motivate ori a dispozitivului hotarârii judecatoresti prin care s-a solutionat plângerea. Partea vatamata va proceda potrivit dispozitiilor legale referitoare la executarea silita a creantelor.
Atunci când actul normativ încalcat nu prevede tarif de evaluare a pagubelor produse prin savârsirea contraventiei, partea vatamata, pe baza copiei procesului verbal de constatare, îsi va repara prejudiciul pe baza unei actiuni civile în justitie.
|
