Consideratii generale privind infractiunile la regimul stabilit pentru anumite activitati economice

Consideratii generale privind infractiunile la regimul stabilit pentru anumite activitati economice

Obiectul juridic generic si material

A. Obiectul juridic generic al infractiunilor din prezentul titlu este reprezentat de relatiile sociale privind activitatile economice, comerciale si financiar 24224p1513y e.

Existenta, desfasurarea si dezvoltarea acestor relatii sociale nu poate fi conce­puta fara reprimarea faptelor care aduc atingere economiei nationale, care împiedica activitatea agentilor economici sau prejudiciaza interesele economice, patrimoniale ale populatiei.

Fiecare infractiune din acest domeniu are si un obiect juridic special constituit din grupul de relatii sociale a caror dezvoltare trebuie asigurata împotriva faptelor speci fice (de exemplu cele referitoare la dreptul de autor, cu privire la concurenta neloiala etc.).

B. La unele dintre infractiunile privind regimul stabilit pentru anumite activitati eco­nomice se poate constata existenta unui obiect material asupra caruia poarta fapta socialmente periculoasa (de exemplu, bunurile cumparate în scop de revânzare în cazul speculei, obiectul unei investitii sau bunuri rezultate din contrafacerea obiectului unei inventii etc.).

2. Subiectii infractiunilor

A. Subiectul activ nemijlocit al acestor infractiuni, în principiu, este reprezentat de orice persoana fizica, dispozitiile prin care se incrimineaza aceste fapte necondi­tionând existenta infractiunii de vreo calitate speciala a autorului. De la aceasta re­gu­la, exista totusi o exceptie la infractiunea de divulgare a secretului economic (art. 298 alin. 2 C. pen.) în sensul ca subiect activ nu poate fi decât o persoana care cu­noas­te datele si informatiile pe care le divulga ca urmare a atributiilor sale de ser­viciu.

De regula, aceste infractiuni se pot comite în toate formele de participatie.

În caz de coautorat, la unele infractiuni se cere conditia ca toti coautorii sa aiba calitatea ceruta de textul incriminator subiectului activ.

B. În calitate de subiect pasiv principal al infractiunilor respective apare statul care, potrivit Constitutiei, are îndatoriri fundamentale legate de apararea economiei nationale. Subiecti pasivi secundari sunt agentii economici sau persoanele fizice di rect prejudiciate în interesele lor patrimoniale.

3. Latura obiectiva

A. Elementul material ca o componenta a laturii obiective, la marea majoritate a infractiunilor este reprezentat de o actiune, uneori de actiuni prevazute în mod alter­nativ, pentru existenta infractiunii fiind necesara savârsirea doar a uneia dintre moda­litatile alternative (de exemplu, la infractiunea de înselaciune cu privire la calitatea marfurilor - prevazuta de art. 297 C. pen. - elementul material se poate realiza prin "falsificarea sau substituirea de marfuri ori alte produse, precum si prin expunerea spre vânzare sau vânzarea de asemenea bunuri").

De asemenea, la unele din infractiunile din aceasta categorie, elementul material este conditionat de existenta anumitor cerinte esentiale (de exemplu la infractiunea de deturnare de fonduri prevazuta de art. 302 C. pen., schimbarea destinatiei fon­durilor banesti sau resurselor materiale trebuie sa se faca fara "respectarea preve­derilor legale", iar la infractiunea de divulgare a secretului economic, prevazuta în
art. 298 C. pen., aceasta activitate de divulgare va constitui infractiune numai "daca este de natura sa produca pagube"). Elementul material poate fi reprezentat si de inactiuni.

B. Urmarea imediata la unele infractiuni consta într-o stare de pericol, pentru exis­tenta infractiunii fiind necesara savârsirea faptei.

La alte infractiuni urmarea imediata consta într-o vatamare concreta, care toto­data reprezinta si o cerinta esentiala a infractiunii, lipsa acesteia având drept conse­cinta directa inexistenta infractiunii (de exemplu, infractiunea de deturnare de fonduri prevazuta în art. 302 exista doar în situatia în care se produce o perturbare a activi­tatii economico-financiare sau o paguba unui organ sau institutii de stat ori unei alte unitati dintre cele la care se refera art. 145).

În cazul altor infractiuni (de exemplu, la infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri, prevazuta în art. 302 alin. (2) C. pen., urma rea imediata consta într-o vatamare directa a valorii sociale aparate de lege).

C. În cazul acestor infractiuni, pentru întregirea laturii obiective trebuie sa existe o legatura de cauzalitate între actiunea care constituie elementul material al infractiunii (în oricare dintre variantele normative prin care se realizeaza) si urmarea imediata a acesteia.

Dat fiind caracterul urmarii imediate care consta, de regula, din însasi savârsirea actiunii, producând prin aceasta o stare de pericol, constatarea acestei legaturi nu necesita probe speciale, existenta legaturii de cauzalitate fiind aproape întotdeauna implicita.

4. Latura subiectiva

Forma de vinovatie sub care se savârsesc infractiunile din prezentul titlu este in tentia directa sau indirecta.

La unele infractiuni din acest grup se cere sa se stabileasca intentia directa ceruta expres de lege, prin precizarea scopului urmarit de catre faptuitor (de exemplu, cum­pararea de marfuri sau produse în scop de revânzare - art. 295 lit. a C. pen. si in­frac­tiunea de concurenta neloiala, prevazuta de art. 301 C. pen., al carei element material se realizeaza "în scopul de a induce în eroare pe beneficiar").

5. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Având în vedere ca infractiunile din prezentul titlu sunt infractiuni in­tentionate, în mod normal ele cunosc o desfasurare în timp, fiind întâlnite atât actele prega­ti­toare, cât si tentativa.

Doar tentativa se pedepseste la unele dintre infractiunile prevazute în prezentul titlu, si anume înselaciunea la masuratoare, înselaciunea cu privire la calitatea mar­furilor.

În cazul acestor infractiuni, momentul consumarii coincide, de regula, cu momen­tul savârsirii faptei si al producerii prin aceasta a starii de pericol pentru relatiile economico-sociale aparate prin lege. La unele din aceste infractiuni (înselaciunea la masuratoare sau cu privire la calitatea marfurilor, nerespectarea dispozitiilor privind operatiile de import sau export etc.) executarea se poate prelungi în timp si dupa consumare, în care caz suntem în prezenta unor infractiuni continue

B. Modalitati. Marea majoritate a infractiunilor prevazute în Titlul VIII lin Codul penal se pot realiza prin mai multe modalitati normative prevazute n mod cores­punzator în normele de incriminare.

Aceste modalitati variaza, de regula, în functie de actiunile care constituie ele­men­­tul material, de felul obiectului material, iar în unele cazuri de condi­tiile care cons ­tituie cerinta esentiala a laturii obiective. Fiecareia dintre mo­dalitatile normative poate sa-i corespunda o varietate de modalitati faptice.

C. Sanctiuni. În functie de gradul de pericol social pe care îl prezinta, precum si de conditiile concrete de realizare, aceste infractiuni sunt sanctionate, în marea majo­ritate a cazurilor, cu pedeapsa închisorii.

În cazul unor modalitati agravate ale infractiunilor, pedeapsa închisorii ajunge pâna la 20 de ani (la infractiunea de nerespectare a dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri prevazuta în art. 302² alin. 2 C. pen.).

În cazul pedepsei cu amenda, ca alternativa a pedepsei cu închisoarea, limitele speciale ale acesteia care vor fi avute în vedere vor fi cele stabilite în Partea generala a Codului penal - art. 63.

Numai la una din infractiunile din aceasta grupa pedeapsa principala este însotita de pedeapsa complimentara a interzicerii unor drepturi (nerespec­tarea dispozitiilor privind importul de deseuri si reziduuri prevazuta de art. 302² alin. 2 C. pen.).