Implicatii ale Legii privind executarea pedepselor si a masurilor
dispuse de organele judiciare īn cursul procesului penal referitoare la cooperarea interinstitutionala politie - parchet
La data de 18.10.2006 a intrat īn vigoare Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare īn cursul procesului penal, data la care s-au abrogat Legea nr. 23/1969 Rep. cu exceptia dispozitiilor privitoare la executarea pedepsei la locul de munca, O.U.G. 56/2003, precum si orice alte dispozitii contrare.
Prin noua lege sunt reglementate institutii si proceduri noi, dupa cum urmeaza:
judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate (art. 6), care este desemnat anual de catre presedintele curtii de apel pentru fiecare penitenciar aflat īn circumscriptia teritoriala a curtii de apel; acesta supravegheaza si controleaza asigurarea legalitatii īn executarea pedepselor privative de libertate, supravegheaza si controleaza asigurarea legalitatii īn executarea masurilor preventive privative de libertate īn centrele de retinere si arestare preventiva aflate īn circumscriptia penitenciarului pentru care a fost desemnat si exercita celelalte atributii stabilite prin lege;
comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate (art. 14) care stabileste regimul de executare a pedepsei privative de libertate pentru fiecare persoana condamnata, face propuneri, īn conditiile legii, de schimbare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate si de liberare conditionata, poate acorda anumite recompense persoanelor condamnate;
drepturile persoanelor aflate īn executarea pedepselor privative de libertate, precum libertatea constiintei, a opiniilor si libertatea credintelor religioase, dreptul la informatie, dreptul la consultarea documentelor de interes personal, dreptul de petitionare, dreptul la corespondenta, dreptul la convorbiri telefonice, dreptul la plimbare zilnica si dreptul de a primi vizite, dreptul de a primi bunuri, dreptul la asistenta medicala si examenul medical acordat la cererea persoanei condamnate, dreptul la asistenta diplomatica si dreptul la īncheierea unei casatorii. Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate nu poate fi īngradita decāt īn limitele si īn conditiile prevazute de Constitutie si lege. Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale care desfasoara activitati īn domeniul protectiei drepturilor omului pot vizita penitenciarele si pot lua contact cu persoanele aflate īn executarea pedepselor privative de libertate, cu acordul directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor;
organizarea si functionarea centrelor de retinere si arestare preventiva īn cursul urmaririi penale si centrelor de arestare preventiva īn cursul judecatii, executarea retinerii si a arestarii preventive, dosarul individual al persoanei retinute sau arestate preventiv, registrele privind persoanele retinute sau arestate preventiv (art. 81 si urmatoarele).
Potrivit noii reglementari, retinerea si arestarea preventiva īn cursul urmaririi penale se executa īn centrele de retinere si arestare preventiva, care se organizeaza si functioneaza īn subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, iar arestarea preventiva īn cursul judecatii se executa īn sectiile speciale de arestare preventiva din penitenciare sau īn centrele de arestare preventiva de pe lānga penitenciare, care se organizeaza si functioneaza īn subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
Centrele de retinere si arestare preventiva se īnfiinteaza prin ordin al ministrului administratiei si internelor, iar centrele de arestare preventiva se īnfiinteaza prin ordin al ministrului justitiei.
Prin ordin al ministrului administratiei si internelor se stabileste penitenciarul īn a carui circumscriptie functioneaza centrele de retinere si arestare preventiva, iar prin ordin al ministrului justitiei se stabileste penitenciarul īn a carui circumscriptie functioneaza centrele de arestare preventiva.
Organizarea si functionarea centrelor de retinere si arestare preventiva, precum si a centrelor de arestare preventiva se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului administratiei si internelor si al ministrului justitiei.
Masurile necesare pentru siguranta centrelor de retinere si arestare preventiva, precum si pentru siguranta centrelor de arestare preventiva se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului administratiei si internelor si al ministrului justitiei.
Art. 82 alin. 5 din Lege stabileste ca dispozitiile referitoare la conditiile de detentie, drepturile si obligatiile persoanelor condamnate, munca, activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, recompensare, cu exceptia permisiunii de iesire din penitenciar, si sanctiuni disciplinare se aplica īn mod corespunzator regimului de executare a masurilor privative de libertate īn centrele de retinere si arestare preventiva.
Dupa intrarea īn vigoare a Legii nr. 275/2006, Guvernul va adopta, prin hotarāre, regulamentul de aplicare a dispozitiilor acesteia, urmānd sa fie elaborat si aprobat, prin ordin comun al ministrului administratiei si internelor si al ministrului justitiei, regulamentul privind organizarea si functionarea centrelor de retinere si arestare preventiva, precum si a centrelor de arestare preventiva.
Legea nr. 275/2006 stabileste noi obligatii īn sarcina administratiei centrelor de retinere si arestare preventiva, dupa cum urmeaza:
- imediat dupa primirea persoanei retinute, administratia arestului are obligatia sa comunice persoanei desemnate de catre persoana retinuta, locul unde aceasta este īncarcerata. Īn acest sens, este necesar ca, odata cu persoana retinuta, procurorul sa īnainteze si o copie a procesului-verbal de anuntare a familiei despre luarea masurii retinerii, īn care sa fie precizat numarul de telefon al acesteia.
- drepturile persoanelor retinute/arestate preventiv (la convorbiri telefonice, de a primi vizite, de a primi bunuri sau sume de bani) se acorda de catre administratia arestului, iar exercitarea acestor drepturi nu poate fi īngradita decāt īn limitele si īn conditiile prevazute de Constitutie si lege. Astfel, aceste drepturi pot fi suspendate numai prin aplicarea unor sanctiuni disciplinare, ca urmare a comiterii unor abateri de catre persoanele īncarcerate pe perioada sederii īn arest si numai dupa efectuarea procedurii disciplinare, iar aplicarea sanctiunilor disciplinare nu poate īngradi dreptul la aparare, dreptul de petitionare, dreptul la corespondenta, dreptul la asistenta medicala, dreptul la hrana, dreptul la lumina si dreptul la plimbarea zilnica. Prin urmare, administratia arestului aproba exercitarea de catre persoanele īncarcerate a drepturilor mai sus enuntate numai cu membrii familiei, fara aprobarea prealabila a procurorului.
Urmare a unor disfunctii aparute īn relatia cu anumiti procurori, semnalizam faptul ca serviciul de escorta consta īn paza si supravegherea permanenta a persoanelor supuse masurilor privative de libertate, impunānd obligatii si interdictii pentru ambele parti, drept pentru care, procurorii care solicita la ancheta persoanele retinute/arestate preventiv/condamnate la sediul parchetului, trebuie sa permita prezenta īn īncapere a personalului de escorta, ce are obligatia supravegherii acestora, pentru a preveni tentativele de evadare sau alte evenimente negative (vatamarea anchetatorului, automutilarea sau suicidul), caz īn care raspunderea va fi doar īn sarcina personalului de escorta, avānd īn vedere si ca birourile procurorilor nu prezinta siguranta arestatilor lasati fara paza (nu exista gratii la ferestre).
Pentru a nu mai supraaglomera activitatea unitatilor de politie care administreaza centrele de retinere si arestare preventiva si totodata pentru asigurarea confidentialitatii audierilor, apreciem ca serviciul de escorta poate fi efectuat īn caz de necesitate si de catre ofiterii sau agentii de politie judiciara delegati, care īsi desfasoara activitatea la nivelul parchetelor.
De asemenea, s-a constatat ca īn aresturile politiei, din si la dispozitia procurorului, sunt mentinute pentru perioade mari de timp, persoane cercetate pentru fapte de competenta obligatorie a procurorului, numai pentru a fi prezentate, periodic, la instanta īn vederea prelungirii duratei arestarii preventive, fara efectuarea vreunei activitati de urmarire penala.
S-au īnregistrat disfunctionalitati cu impact īn activitatea politiei si īn activitatea instantelor de judecata cu prilejul judecarii propunerilor de arestare preventiva, constānd īn faptul ca, īn anumite cazuri, hotarārile nu se pronunta pāna la expirarea celor 24 de ore de retinere, ceea ce duce la punerea īn libertate a unor īnvinuiti/inculpati si disparitia acestora pāna la emiterea mandatului de arestare preventiva. Pentru evitarea acestor situatii, rugam ca, īn masura posibilitatilor, sesizarea instantei de judecata cu propunerea de arestare preventiva sa se faca imediat dupa luarea masurii retinerii, iar procurorul de caz sa urmareasca solutionarea acesteia pentru ca politia sa poata lua masurile specifice de supraveghere a īnvinuitului/inculpatului pāna la pronuntarea instantei de judecata.
ooo000ooo
M.A./1 ex.
|
