Implicatii ale Legii privind executarea pedepselor si a masurilor
dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal referitoare la cooperarea interinstitutionala politie - parchet
La data de 18.10.2006 a intrat în vigoare Legea nr. 275/2006 privind executarea pedepselor si a masurilor dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, data la care s-au abrogat Legea nr. 23/1969 Rep. cu exceptia dispozitiilor privitoare la executarea pedepsei la locul de munca, O.U.G. 56/2003, precum si orice alte dispozitii contrare.
Prin noua lege sunt reglementate institutii si proceduri noi, dupa cum urmeaza:
judecatorul delegat pentru executarea pedepselor privative de libertate (art. 6), care este desemnat anual de catre presedintele curtii de apel pentru fiecare penitenciar aflat în circumscriptia teritoriala a curtii de apel; acesta supravegheaza si controleaza asigurarea legalitatii în executarea pedepselor privative de libertate, supravegheaza si controleaza asigurarea legalitatii în executarea masurilor preventive privative de libertate în centrele de retinere si arestare preventiva aflate în circumscriptia penitenciarului pentru care a fost desemnat si exercita celelalte atributii stabilite prin lege;
comisia pentru individualizarea regimului de executare a pedepselor privative de libertate (art. 14) care stabileste regimul de executare a pedepsei privative de libertate pentru fiecare persoana condamnata, face propuneri, în conditiile legii, de schimbare a regimului de executare a pedepselor privative de libertate si de liberare conditionata, poate acorda anumite recompense persoanelor condamnate;
drepturile persoanelor aflate în executarea pedepselor privative de libertate, precum libertatea constiintei, a opiniilor si libertatea credintelor religioase, dreptul la informatie, dreptul la consultarea documentelor de interes personal, dreptul de petitionare, dreptul la corespondenta, dreptul la convorbiri telefonice, dreptul la plimbare zilnica si dreptul de a primi vizite, dreptul de a primi bunuri, dreptul la asistenta medicala si examenul medical acordat la cererea persoanei condamnate, dreptul la asistenta diplomatica si dreptul la încheierea unei casatorii. Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate la pedepse privative de libertate nu poate fi îngradita decât în limitele si în conditiile prevazute de Constitutie si lege. Reprezentantii organizatiilor neguvernamentale care desfasoara activitati în domeniul protectiei drepturilor omului pot vizita penitenciarele si pot lua contact cu persoanele aflate în executarea pedepselor privative de libertate, cu acordul directorului general al Administratiei Nationale a Penitenciarelor;
organizarea si functionarea centrelor de retinere si arestare preventiva în cursul urmaririi penale si centrelor de arestare preventiva în cursul judecatii, executarea retinerii si a arestarii preventive, dosarul individual al persoanei retinute sau arestate preventiv, registrele privind persoanele retinute sau arestate preventiv (art. 81 si urmatoarele).
Potrivit noii reglementari, retinerea si arestarea preventiva în cursul urmaririi penale se executa în centrele de retinere si arestare preventiva, care se organizeaza si functioneaza în subordinea Ministerului Administratiei si Internelor, iar arestarea preventiva în cursul judecatii se executa în sectiile speciale de arestare preventiva din penitenciare sau în centrele de arestare preventiva de pe lânga penitenciare, care se organizeaza si functioneaza în subordinea Administratiei Nationale a Penitenciarelor.
Centrele de retinere si arestare preventiva se înfiinteaza prin ordin al ministrului administratiei si internelor, iar centrele de arestare preventiva se înfiinteaza prin ordin al ministrului justitiei.
Prin ordin al ministrului administratiei si internelor se stabileste penitenciarul în a carui circumscriptie functioneaza centrele de retinere si arestare preventiva, iar prin ordin al ministrului justitiei se stabileste penitenciarul în a carui circumscriptie functioneaza centrele de arestare preventiva.
Organizarea si functionarea centrelor de retinere si arestare preventiva, precum si a centrelor de arestare preventiva se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului administratiei si internelor si al ministrului justitiei.
Masurile necesare pentru siguranta centrelor de retinere si arestare preventiva, precum si pentru siguranta centrelor de arestare preventiva se stabilesc prin regulament aprobat prin ordin comun al ministrului administratiei si internelor si al ministrului justitiei.
Art. 82 alin. 5 din Lege stabileste ca dispozitiile referitoare la conditiile de detentie, drepturile si obligatiile persoanelor condamnate, munca, activitati educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta sociala, recompensare, cu exceptia permisiunii de iesire din penitenciar, si sanctiuni disciplinare se aplica în mod corespunzator regimului de executare a masurilor privative de libertate în centrele de retinere si arestare preventiva.
Dupa intrarea în vigoare a Legii nr. 275/2006, Guvernul va adopta, prin hotarâre, regulamentul de aplicare a dispozitiilor acesteia, urmând sa fie elaborat si aprobat, prin ordin comun al ministrului administratiei si internelor si al ministrului justitiei, regulamentul privind organizarea si functionarea centrelor de retinere si arestare preventiva, precum si a centrelor de arestare preventiva.
Legea nr. 275/2006 stabileste noi obligatii în sarcina administratiei centrelor de retinere si arestare preventiva, dupa cum urmeaza:
- imediat dupa primirea persoanei retinute, administratia arestului are obligatia sa comunice persoanei desemnate de catre persoana retinuta, locul unde aceasta este încarcerata. În acest sens, este necesar ca, odata cu persoana retinuta, procurorul sa înainteze si o copie a procesului-verbal de anuntare a familiei despre luarea masurii retinerii, în care sa fie precizat numarul de telefon al acesteia.
- drepturile persoanelor retinute/arestate preventiv (la convorbiri telefonice, de a primi vizite, de a primi bunuri sau sume de bani) se acorda de catre administratia arestului, iar exercitarea acestor drepturi nu poate fi îngradita decât în limitele si în conditiile prevazute de Constitutie si lege. Astfel, aceste drepturi pot fi suspendate numai prin aplicarea unor sanctiuni disciplinare, ca urmare a comiterii unor abateri de catre persoanele încarcerate pe perioada sederii în arest si numai dupa efectuarea procedurii disciplinare, iar aplicarea sanctiunilor disciplinare nu poate îngradi dreptul la aparare, dreptul de petitionare, dreptul la corespondenta, dreptul la asistenta medicala, dreptul la hrana, dreptul la lumina si dreptul la plimbarea zilnica. Prin urmare, administratia arestului aproba exercitarea de catre persoanele încarcerate a drepturilor mai sus enuntate numai cu membrii familiei, fara aprobarea prealabila a procurorului.
Urmare a unor disfunctii aparute în relatia cu anumiti procurori, semnalizam faptul ca serviciul de escorta consta în paza si supravegherea permanenta a persoanelor supuse masurilor privative de libertate, impunând obligatii si interdictii pentru ambele parti, drept pentru care, procurorii care solicita la ancheta persoanele retinute/arestate preventiv/condamnate la sediul parchetului, trebuie sa permita prezenta în încapere a personalului de escorta, ce are obligatia supravegherii acestora, pentru a preveni tentativele de evadare sau alte evenimente negative (vatamarea anchetatorului, automutilarea sau suicidul), caz în care raspunderea va fi doar în sarcina personalului de escorta, având în vedere si ca birourile procurorilor nu prezinta siguranta arestatilor lasati fara paza (nu exista gratii la ferestre).
Pentru a nu mai supraaglomera activitatea unitatilor de politie care administreaza centrele de retinere si arestare preventiva si totodata pentru asigurarea confidentialitatii audierilor, apreciem ca serviciul de escorta poate fi efectuat în caz de necesitate si de catre ofiterii sau agentii de politie judiciara delegati, care îsi desfasoara activitatea la nivelul parchetelor.
De asemenea, s-a constatat ca în aresturile politiei, din si la dispozitia procurorului, sunt mentinute pentru perioade mari de timp, persoane cercetate pentru fapte de competenta obligatorie a procurorului, numai pentru a fi prezentate, periodic, la instanta în vederea prelungirii duratei arestarii preventive, fara efectuarea vreunei activitati de urmarire penala.
S-au înregistrat disfunctionalitati cu impact în activitatea politiei si în activitatea instantelor de judecata cu prilejul judecarii propunerilor de arestare preventiva, constând în faptul ca, în anumite cazuri, hotarârile nu se pronunta pâna la expirarea celor 24 de ore de retinere, ceea ce duce la punerea în libertate a unor învinuiti/inculpati si disparitia acestora pâna la emiterea mandatului de arestare preventiva. Pentru evitarea acestor situatii, rugam ca, în masura posibilitatilor, sesizarea instantei de judecata cu propunerea de arestare preventiva sa se faca imediat dupa luarea masurii retinerii, iar procurorul de caz sa urmareasca solutionarea acesteia pentru ca politia sa poata lua masurile specifice de supraveghere a învinuitului/inculpatului pâna la pronuntarea instantei de judecata.
ooo000ooo
M.A./1 ex.
|
