Infractiuni privitoare la asistenta celor in primejdie

Infractiuni privitoare la asistenta celor în primejdie

Subsectiunea I. Punerea în primejdie a unei persoane în neputinta de a se îngriji

1. Continutul legal

Sub aceasta denumire este incriminata, potrivit art. 314 C. pen., parasirea, alun­garea sau lasarea fara ajutor, în orice mod, a unui copil sau a unei persoane care nu are putinta de a se îngriji de catre acela are o are sub paza sau îngrijire, punându-i în pericol iminent viata, sanatatea sau integritatea corporala.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special îl constituie relatiile sociale refe­ritoare la asistenta celor aflati în primejdie si a caror existenta si dezvoltare este con­di­tionata de îndeplinirea obligatiei ce-i revine privitor la paza sau îngrijirea persoanei neajutorate.

b) Obiectul material îl constituie persoana celui aflat sub paza sau îngrijire cu atri­butele acesteia: viata, sanatatea, integritatea corporala care sunt puse în pericol prin actiunea sau inactiunea faptuitorului

B. Subiectii infractiunii. a) Subiectul activ este calificat, fiind o persoana care are sub paza sau îngrijire o alta persoana. Fapta se poate savârsi în oricare din formele de participatie, coautorii însa trebuie sa aiba calitatea ceruta de lege.

b) Subiectul pasiv al infractiunii este desemnat în text: "copil sau per­soana care nu are putinta de a se îngriji", ceea ce înseamna ca este vorba despre un subiect pasiv calificat.

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material al laturii obiective se prezinta sub forma unor modalitati alternative - parasirea, alungarea sau lasarea fara ajutor.

Cu privire la cele trei modalitati de actiune, trimitem la comentariul de la infrac­tiunea de abandon de familie.

Pentru a exista elementul material cerut de lege, mai este necesar ca fapta sa creeze un pericol iminent pentru viata, sanatatea sau integritatea corporala a per­soanei în neputinta de a se îngriji. Pericolul se considera iminent atunci când viata, sanatatea sau integritatea corporala a persoanei sunt expuse vatamarii imediat dupa savârsirea faptei . Deci, trebuie sa existe o stare de pericol reala si nu ceva care numai se întrevede în perspectiva. Daca se aduce o atingere efectiva vietii, sanatatii sau integritatii corporale a persoanei, va exista concurs de infractiuni.

b) Urmarea imediata consta în punerea în pericol iminent a vietii, sanatatii sau integritatii corporale.

c) Legatura de cauzalitate. Între actiunea faptuitorului si urmarea imediata trebuie sa existe o legatura de cauzalitate.

B. Latura subiectiva. Forma de vinovatie este intentia, care poate fi directa sau indirecta.

Forma de vinovatie a intentiei este necesara si în cazul savârsirii faptei prin inac­tiune (lasarea fara ajutor), aceasta cerinta rezultând din însusi modul de formulare a inactiunii si din corelarea cu celelalte modalitati alternative

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Actele de pregatire si tentativa la aceasta infractiune, chiar daca sunt posibile, nu se pedepsesc. Consumarea are loc în momentul în care se pune în primejdie, în mod efectiv, viata, sanatatea sau integritatea corporala a persoanei.

B. Modalitati. Fapta este incriminata sub trei modalitati normative, corespunzator actiunilor de parasire, alungare si inactiunii de lasare fara ajutor descrise de norma de incriminare.

Oricare dintre modalitatile normative pot prezenta în concret diferite modalitati faptice, determinate de împrejurarile faptei, felul si gravitatea urmarii.

C. Sanctiuni. Conform modificarilor aduse prin Legea nr. 197/2000, pedeapsa este închisoarea de la 1 la 3 ani.

Potrivit alin. (2) al art. 314 C. pen., este aparata de pedeapsa persoana care, dupa savârsirea faptei, îsi reia de bunavoie îndatoririle.

Subsectiunea a II-a. Lasarea fara ajutor

1. Continutul legal

Constituie infractiune, potrivit art. 315 C. pen., omisiunea de a da ajutorul necesar sau de a înstiinta autoritatea, de catre cel care a gasit o persoana a carei viata, sa­natate sau integritate corporala este în primejdie si care este lipsita de putinta de a se salva.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special îl constituie relatiile sociale referi­toare la asistenta celor aflati în primejdie si a caror existenta si dezvoltare este condi­tionata de îndeplinirea obligatiei de a acorda ajutor unei persoane în nevoie de catre orice persoana.

b) Obiect material este corpul persoanei a carei viata, sanatate sau integritate corporala era pusa în primejdie.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ poate fi orice persoana, legea necerând o anumita calitate a acestuia. Infractiunea fiind omisiva, nu este susceptibila de forme de participare, fiecare comitent fiind autor independent al infractiunii.

b) Subiect pasiv al infractiunii trebuie sa se gaseasca într-o situatie speciala: via­ta, sanatatea sau integritatea sa corporala sa fie în primejdie si sa fie lipsit de putinta de a se salva (subiect pasiv calificat).

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material al laturii obiective se caracterizeaza prin doua infractiuni alternative: omisiunea de a da ajutorul necesar sau de a înstiinta autoritatea.

Omisiunea de a da ajutorul necesar consta în neefectuarea oricareia dintre actiu­nile reclamate de necesitatea pericolului în care se gaseste persoana. Aceasta omi­siu­ne presupune, pe de o parte, posibilitatea faptuitorului de a da acel ajutor, iar pe de alta parte, inexistenta unui risc, adica a unei temeri întemeiate de pericol pentru persoana sa sau pentru o alta persoana

Este normal ca actiunea de salvare sa nu fie periculoasa pentru faptuitor, deoa­rece legea nu poate merge în exigenta sa pâna acolo încât sa oblige la sacrificiu. De ase me­nea, este firesc ca legea sa nu oblige la acordarea ajutorului, atunci când prin aceas­ta s-ar pune în primejdie o alta persoana. Desigur, problema riscului nu se pu­ne în cazul acelor persoane care, datorita situatiei lor speciale, au îndatorirea de a înfrunta pri­mej­dia (de exemplu, pompierii). Daca faptuitorul nu avea posibilitatea de a acorda ajutorul sau daca având aceasta posibilitate, acordarea ajutorului ar fi pus în pericol per­soana sa sau o alta persoana, nu se poate vorbi de neîndeplinirea înda­toririi impuse de lege si nici de realizarea infractiunii în prima ei modalitate de savâr­sire.

Omisiunea de a înstiinta în timp util autoritatea consta în neaducerea la cunostinta unei autoritati, care poate lua masuri prompte de salvare, a faptului ca persoana gasi ta se afla în primejdie.

Autoritatea care trebuie înstiintata poate fi una dintre autoritatile care poate acor­da ajutorul necesar salvarii persoanei (de exemplu, o institutie medico-sanitara) sau care poate lua masuri pentru acordarea acestui ajutor (de exemplu, organele de po­litie). Din moment ce legea nu stabileste nici un termen pentru îndeplinirea obligatiei înstiintarii, aceasta obligatie trebuie îndeplinita, cum este de altfel si firesc, de îndata. Toate aceste omisiuni trebuie sa fie în legatura cu persoana aflata în primejdie si care este lipsita de putinta de a se salva.

Ca atare, este necesar, pe de o parte, ca faptuitorul sa gaseasca persoana, iar pe de alta parte, ca acea persoana sa fie în primejdie de a-si pierde viata, ori de a suferi o vatamare a integritatii corporale sau a sanatatii si totodata, sa fie în neputinta de a se salva. Nu intereseaza împrejurarile care au dus la gasirea persoanei. De ase­me­nea, nu intereseaza împrejurarile datorita carora persoana se afla în primejdie si nici împrejurarile care fac astfel încât sa fie în neputinta de a se salva. Daca persoana ca­reia faptuitorul nu i-a acordat ajutorul necesar sau în legatura cu care nu a anuntat autoritatea îsi pierde viata sau sufera o vatamare a integritatii corporale, în sarcina faptuitorului se retine numai infractiunea prevazuta în art. 315 C. pen., nu si infrac­tiunea careia îi corespunde rezultatul produs. Într-un asemenea caz, moartea sau va­ta­marea corporala a persoanei nu este consecinta inactiunii faptuitorului, ci conse­cinta faptei altuia ori a unei împrejurari care nu putea fi prevazuta

Legea nu cere conditii speciale de loc sau timp pentru existenta infractiunii.

b) Urmarea imediata consta în crearea unei stari ce sporeste gradul de pericol social la care era expusa persoana gasita de faptuitor.

B. Latura subiectiva se caracterizeaza, fiind vorba de o inactiune, prin intentie sau prin culpa sub aspectul formei de vinovatie (art. 19 alin. ultim C. pen.).

Rezultatul pe care faptuitorul l-a prevazut si urmarit sau acceptat, în ipoteza in­tentiei sau pe care a sperat în mod usuratic ca-l va evita ori nu l-a prevazut, desi ar fi putut si ar fi trebuit sa-l prevada, în ipoteza culpei, este primejdia sporita pentru viata, sanatatea sau integritatea corporala a subiectului pasiv, în ipoteza când nu i se da un ajutor grabnic.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Actele pregatitoare si tentativa nu sunt posibile, deoarece este vorba despre o infrac­tiune al carei element material consta într-o inactiune. Consumarea are loc de îndata ce faptuitorul, având posibilitatea de a-si îndeplini îndatorirea, nu
si-o îndeplineste.

Daca dupa consumarea infractiunii are loc producerea unui rezultat vatamator pentru viata sau integritatea corporala a victimei, comitentul nu va raspunde pentru acest rezultat, deoarece el nu l-a cauzat, ci a gasit victima deja într-o situatie primej­dioasa si în neputinta de a se salva datorita altor cauze (fortuite sau nu).

B. Modalitati. Infractiunea de lasare fara ajutor prezinta doua modalitati normative simple de savârsire (omisiunea de a da ajutor si neînstintarea autoritatii). Fiecare din modalitatile normative este susceptibila de variate modalitati faptice, determinate de împrejurarile concrete ale faptei.

C. Sanctiuni. Dispozitiile art. 315 C pen. prevad ca sanctiuni pedepse alternative si anume, închisoarea de la o luna la un an sau amenda.

Subsectiunea a III-a. Lasarea fara ajutor prin omisiunea de înstiintare

1. Continutul legal

Constituie aceasta infractiune, potrivit art. 316 C. pen., neînstintarea autoritatii de catre cel ce gaseste o persoana abandonata sau pierduta care are nevoie de ajutor, fiindu-i pusa în pericol viata, sanatatea sau integritatea corporala.

2. Conditii preexistente

A. Obiectul infractiunii. a) Obiectul juridic special îl constituie relatiile sociale refe­ritoa­re la asistenta celor în primejdie si a caror existenta si dezvoltare este con­ditionata de asistenta per­soa­nelor abandonate sau pierdute care au nevoie de ajutor, fiindu-le pusa în pericol viata, sanatatea sau integritatea corporala.

b) Obiect material al infractiunii este viata si integritatea corporala a persoanei abandonate si pierdute, pusa într-o primejdie sporita prin omisiunea faptuitorului.

B. Subiectii infractiunii. a) Subiect activ al infractiunii de lasare fara ajutor prin omisiunea de înstiintare poate fi orice persoana. Infractiunea nu poate fi comisa în participatie, deoarece se realizeaza prin acte omisive.

b) Subiect pasiv este persoana abandonata sau pierduta care are nevoie de ajutor (subiect pasiv calificat).

3. Continutul constitutiv

A. Latura obiectiva. a) Elementul material al laturii obiective presupune o inac­tiune, si anume, neînstintarea autoritatii, omisiune care trebuie sa fie în legatura cu o persoana abandonata sau pierduta pe care faptuitorul a gasit-o si care avea nevoie de ajutor, fiindu-i pusa în pericol viata, sanatatea sau integritatea corporala.

Autoritatea care trebuie înstiintata poate fi orice autoritate, indiferent daca are sau nu competenta sa rezolve ea însasi situatia victimei.

b) Urmarea imediata consta în sporirea gradului de pericol în care se afla victima gasita de faptuitor.

c) Legatura de cauzalitate. Între omisiunea faptuitorului si urmarea imediata tre­buie sa existe o legatura de cauzalitate. Legea nu cere conditii speciale de loc sau timp pentru existenta infractiunii.

B. Latura subiectiva se caracterizeaza fie prin intentie, fie prin culpa ca forma de vinovatie.

4. Forme. Modalitati. Sanctiuni

A. Forme. Ca si în cazul celorlalte infractiuni, actele pregatitoare si tentativa nu sunt incriminate, deoarece nu sunt posibile în cazul infractiunilor constând într-o omi­siune.

Momentul consumarii infractiunii de lasare fara ajutor prin omisiunea de înstiintare coincide cu acela când s-a comis omisiunea înstiintarii.

B. Modalitati. Modalitatea normativa la aceasta infractiune este simpla, însa mo­dalitatile faptice pot fi diferite în functie de împrejurarile în care s-a comis omisiunea de înstiintare.

C. Sanctiuni. Sanctiunea este închisoarea de la o luna la 6 luni, alternativ cu amen­da.