LEGEA NR 121/23.10.1996 PRIVIND ORGANIZAREA sI FUNCŢIONAREA CORPULUI POMPIERILOR MILITARI

ORDINUL MINISTRULUI DE INTERNE NR. 87/14.06.2001

PENTRU APROBAREA METODOLOGIEI PRIVIND IDENTIFICAREA, EVALUAREA sI CONTROLUL RISCURILOR DE INCENDIU

ART. 1

Se aproba Metodologia privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu, prevazuta în anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

ART. 2

Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, prin marile unitati si unitatile de pompieri militari, va urmari punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.

ART. 3

Nerespectarea prevederilor Metodologiei privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu atrage raspunderea juridica, potrivit legii.

ART. 4

(1) Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la 30 de zile de la data publicarii.

(2) La data intrarii în vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare îsi înceteaza aplicabilitatea.

ANEXA 1

METODOLOGIE

privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu

CAP. 1

Dispozitii generale

ART. 1

Prezenta metodologie stabileste principalele elemente, factori, parametri, criterii, instrumente, tehnici, procedee si modalitati care trebuie avute în vedere pentru identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu.

ART. 2

Metodologia se aplica la:

a) stabilirea de catre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale a metodelor si procedurilor pentru identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu, specifice domeniilor de competenta;

b) asigurarea de catre patroni a identificarii si evaluarii riscurilor de incendiu din unitatile proprii, precum si pentru stabilirea masurilor de aparare împotriva incendiilor, în corelare cu natura si cu nivelul riscurilor;

c) stabilirea masurilor compensatorii de aparare împotriva incendiilor, în cazul interventiilor efectuate la constructii existente, când în mod justificat nu pot fi îndeplinite unele prevederi ale reglementarilor în vigoare privind cerinta de calitate "siguranta la foc";

d) validarea scenariilor de siguranta la foc.

ART. 3

Prezenta metodologie nu se aplica instalatiilor, echipamentelor si utilajelor tehnologice în aer liber din industria chimica, petrochimica, de producere si transport al energiei electrice, exploatarilor miniere de suprafata sau subterane, instalatiilor de foraj, extractie, prelucrare si transport de produse petroliere si gaze naturale, constructiilor din domeniul nuclear, mijloacelor de transport rutiere, navale si pe calea ferata, pentru acestea urmând sa fie elaborate metodologii specifice.

ART. 4

Termenii specifici utilizati în cuprinsul prezentei metodologii au întelesul precizat în anexa care face parte integranta din prezenta metodologie.

CAP. 2

Identificarea riscurilor de incendiu

ART. 5

Identificarea riscurilor de incendiu reprezinta procesul de apreciere si stabilire a nivelurilor de risc de incendiu (pentru cladiri civile), respectiv a categoriilor de pericol de incendiu (pentru constructii de productie si depozitare), în anumite împrejurari, în acelasi timp si spatiu, pe baza urmatorilor parametri:

a) densitatea sarcinii termice si destinatia/functiunea, la cladirile civile;

b) proprietatile fizico-chimice ale materialelor si substantelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, natura procesului tehnologic si densitatea sarcinii termice, pentru constructiile de productie si depozitare;

c) sursele potentiale de aprindere existente.

ART. 6

În raport de parametrii enuntati la art. 5 exista, conform reglementarilor tehnice, urmatoarele niveluri de risc de incendiu, respectiv categorii de pericol de incendiu:

a) risc foarte ridicat (foarte mare) de incendiu, asociat pericolului de explozie, respectiv categoriile A si B de pericol de incendiu;

b) risc ridicat (mare) de incendiu (densitatea sarcinii termice > 840 Mj/mp; spatii pentru arhive, biblioteci, multiplicare, parcaje pentru autoturisme etc.), respectiv categoria C de pericol de incendiu (densitatea sarcinii termice > 105 Mj/mp);

c) risc mediu (mijlociu) de incendiu (420 Mj/mp < densitatea sarcinii termice < 840 Mj/mp; centrale termice, bucatarii, oficii pentru prepararea mâncarurilor calde etc.), respectiv categoria D de pericol de incendiu;

d) risc redus (mic) de incendiu (densitatea sarcinii termice < 420 Mj/mp), respectiv categoria E de pericol de incendiu.

ART. 7

Nivelurile de risc de incendiu sau categoriile de pericol de incendiu se stabilesc pe zone, spatii, încaperi, compartimente de incendiu, cladiri (civile, de productie si/sau depozitare, cu functii mixte) sau instalatii tehnologice si se precizeaza în mod obligatoriu în documentatiile tehnice si în planurile de interventie.

CAP. 3

Evaluarea riscurilor de incendiu

Sectiunea 1

Risc de incendiu existent si risc de incendiu acceptat.

Factori de determinare a riscului de incendiu existent

ART. 8

Evaluarea riscului de incendiu reprezinta procesul de estimare si cuantificare a riscului asociat unui sistem, denumit în continuare risc de incendiu existent, determinat pe baza probabilitatii de producere a incendiului si a consecintelor evenimentului respectiv, precum si de comparare a acestuia cu un nivel limita prestabilit, denumit în continuare risc de incendiu acceptat.

ART. 9

La estimarea riscului de incendiu existent, respectiv a probabilitatii de initiere a unui incendiu si a consecintelor acestuia, se au în vedere, dupa caz:

a) factorii care pot genera, contribui si/sau favoriza producerea, dezvoltarea si/sau propagarea unui incendiu (clasele de combustibilitate si de periculozitate ale materialelor si elementelor de constructii, respectiv ale produselor si substantelor depozitate sau prelucrate, sursele de aprindere existente, conditiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea, masurile stabilite pentru reducerea sau eliminarea factorilor mentionati anterior);

b) agentii termici, chimici, electromagnetici si/sau biologici care pot interveni în caz de incendiu si efectele negative ale acestora asupra constructiilor, instalatiilor si a utilizatorilor;

c) nivelurile criteriilor de performanta ale constructiilor privind cerinta de calitate "siguranta la foc" (comportare, rezistenta si stabilitate la foc, preîntâmpinarea propagarii incendiilor, cai de acces, evacuare si interventie);

d) nivelul de echipare si dotare cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor, starea de functionare si performantele acestora;

e) factorul uman (numarul de persoane, vârsta si starea fizica a acestora, nivelul de instruire);

f) alte elemente care pot influenta producerea, dezvoltarea si/sau propagarea unui incendiu.

ART. 10

Sursele de aprindere se clasifica, dupa natura lor, în urmatoarele grupe:

a) surse de aprindere cu flacara (de exemplu: flacara de chibrit, lumânare, aparat de sudura; flacara închisa);

b) surse de aprindere de natura termica (de exemplu: obiecte incandescente, caldura degajata de aparate termice, efectul termic al curentului electric etc.);

c) surse de aprindere de natura electrica (de exemplu: arcuri si scântei electrice, scurtcircuit, electricitate statica);

d) surse de aprindere de natura mecanica (de exemplu: scântei mecanice, frecare);

e) surse de aprindere naturale (de exemplu: caldura solara, trasnet);

f) surse de autoaprindere (de natura chimica, fizico-chimica si biologica, reactii chimice exoterme);

g) surse de aprindere datorate exploziilor si materialelor incendiare;

h) surse de aprindere indirecte (de exemplu: radiatia unui focar de incendiu).

ART. 11

Conditiile (împrejurarile) preliminate care pot determina si/sau favoriza initierea, dezvoltarea si/sau propagarea unui incendiu se clasifica, de regula, în urmatoarele grupe:

a) instalatii si echipamente electrice defecte ori improvizate;

b) receptori electrici lasati sub tensiune, nesupravegheati;

c) sisteme si mijloace de încalzire defecte, improvizate sau nesupravegheate;

d) contactul materialelor combustibile cu cenusa, jarul si scânteile provenite de la sistemele de încalzire;

e) jocul copiilor cu focul;

f) fumatul în locuri cu pericol de incendiu;

g) sudarea si alte lucrari cu foc deschis, fara respectarea regulilor si masurilor specifice de P.S.I.;

h) reactii chimice necontrolate, urmate de incendiu;

i) folosirea de scule, dispozitive, utilaje si echipamente de lucru neadecvate, precum si executarea de operatiuni mecanice (polizare, rectificare, slefuire etc.) în medii periculoase;

j) neexecutarea, conform graficelor stabilite, a operatiunilor si lucrarilor de reparatii si întretinere a masinilor si aparatelor cu piese în miscare;

k) scurgeri (scapari) de produse inflamabile;

l) defectiuni tehnice de constructii-montaj;

m) defectiuni tehnice de exploatare;

n) nereguli organizatorice;

o) explozie urmata de incendiu;

p) trasnet si alte fenomene naturale;

q) actiune intentionata ("arson");

r) alte împrejurari.

ART. 12

(1) Masurile de aparare împotriva incendiilor, avute în vedere la determinarea riscului de incendiu existent, sunt cele destinate reducerii neutralizarii si/sau eliminarii factorilor de risc (mentionati la art. 9), respectiv pentru limitarea, localizarea si/sau lichidarea unui incendiu, în cazul în care acesta s-a produs.

(2) Masurile de aparare împotriva incendiilor se analizeaza si se stabilesc, dupa caz, pe baza prevederilor reglementarilor tehnice, normelor si dispozitiilor generale de P.S.I. si a celor specifice fiecarui domeniu de activitate, în corelare cu natura si cu nivelul riscurilor identificate.

ART. 13

Cuantificarea probabilitatii de initiere a incendiilor se face prin valorificarea, cu metode specifice, a bancilor de date autorizate privind incendiile, probabilitatea exprimându-se prin numarul de evenimente produse într-un anumit interval de timp, considerat reprezentativ.

ART. 14

În absenta unor banci de date autorizate probabilitatea de producere a incendiilor se poate exprima printr-o estimare calitativa, potrivit urmatoarelor calificative asociate evenimentelor respective:

a) improbabile;

b) extrem de rare;

c) rare;

d) probabile, dar nu frecvente;

e) frecvente.

ART. 15

(1) Agentii termici, chimici, electromagnetici si/sau biologici care pot sa apara în caz de incendiu si efectele negative ale acestora asupra constructiilor, instalatiilor si a utilizatorilor se stabilesc pe baza prevederilor anexei nr. 2 la Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998.

(2) La efectele negative prevazute la alin. (1) se adauga, dupa caz, impactul asupra factorilor de mediu.

ART. 16

(1) Evaluarea estimativa cumulata a efectelor agentilor care pot interveni în caz de incendiu asupra constructiilor, instalatiilor si a utilizatorilor, precum si asupra factorilor de mediu se exprima prin niveluri de gravitate.

(2) Nivelurile de gravitate se stabilesc, de regula, cu scop preventiv - înainte de producerea incendiilor, sau în scop operational - dupa declansarea incendiilor.

ART. 17

La aprecierea nivelurilor de gravitate se vor avea în vedere, în principal, urmatorii parametri:

a) riscul de incendiu, acceptat sau cel real declansat prin procese de ardere si de termodegradare;

b) impactul direct al incendiilor prin urmatoarele consecinte:

- numarul persoanelor: victime, periclitate, evacuate sau salvate;

- valoarea pierderilor materiale;

- numarul animalelor: moarte, periclitate, evacuate sau salvate;

- efectele negative asupra unor factori de mediu (paduri, culturi, apa, aer etc.);

c) capacitatea operationala a fortelor si mijloacelor specializate de raspuns, prestabilite sau concentrate efectiv, pentru:

- evacuare, salvare si protectie;

- limitarea si stingerea incendiilor;

- înlaturarea operativa a unor urmari ale incendiilor;

d) costurile recuperarii si reabilitarii.

ART. 18

Corelarea dintre nivelurile de gravitate, consecintele directe si clasificarea incendiilor se poate face pe baza tabelului urmator:

Niveluri Consecinte directe Clasificarea incendiilor

de gravitate

1 minore început de incendiu

2 semnificative incendiu notabil sau moderat

3 grave incendiu important sau mare

4 foarte grave incendiu foarte important sau sinistru

5 catastrofale incendiu major sau catastrofal

6 dezastruoase incendiu în masa sau dezastru

ART. 19

Nivelul riscului de incendiu acceptat poate fi stabilit, dupa caz, de catre:

a) proiectanti, prin documentatiile tehnice elaborate;

b) patron, prin strategia de aparare împotriva incendiilor, adoptata în interiorul unitatii sale;

c) autoritatile abilitate sa elaboreze si sa emita reglementari tehnice în domeniul apararii împotriva incendiilor.

ART. 20

În situatiile în care riscul de incendiu existent depaseste limitele de acceptabilitate stabilite, este obligatorie reducerea acestuia prin diminuarea probabilitatii de initiere a incendiului si/sau a nivelului de gravitate a consecintelor, prin masuri de prevenire (reducerea factorilor de risc), respectiv prin masuri de limitare, localizare si lichidare a incendiului, precum si de limitare si înlaturare a consecintelor acestuia.

Sectiunea a 2-a

Metode de evaluare a riscurilor de incendiu

ART. 21

Pentru evaluarea riscurilor de incendiu, în raport de fazele determinante ale sistemului supus evaluarii (proiectare, executie, exploatare, postutilizare) si de functiile acestuia (civila, de productie, mixta etc.), se pot utiliza urmatoarele tehnici, procedee si metode, denumite în continuare metode: matematice, analitice, grafice si/sau combinate.

ART. 22

(1) Metodele matematice de evaluare a riscului de incendiu constau în determinarea unei valori numerice atasate sistemului supus evaluarii. Valoarea numerica în cauza se determina cu o formula de calcul în care intervin ca necunoscute factorii de risc, consecintele acestora asupra sistemului, efectele prezumate ale masurilor de protectie la foc prevazute, precum si posibilitatea de activare a factorilor de risc, fiecare dintre acesti factori fiind cuantificati (exprimati prin valori numerice) cu ajutorul unor scari convenabil alese.

(2) Metodele matematice de evaluare a riscului de incendiu se diferentiaza prin formula de calcul si scarile de cuantificare adoptate.

(3) Generic, formulele de calcul pot fi de forma:

P x G

R incendiu = -------- x a,

M

în care:

R incendiu - riscul de incendiu existent;

P, G - pericolul potential de incendiu generat de factorii de risc

existenti, respectiv gravitatea consecintelor posibile ale

incendiului;

M - totalitatea masurilor de protectie la foc asigurate;

a - coeficient care exprima probabilitatea de activare a factorilor de risc, diferentiat pe tipuri de obiective si natura factorilor de risc.

(4) Factorii P, G, M si a sunt la rândul lor exprimati prin relatii de calcul în care necunoscutele sunt elemente specifice categoriei de factori. Formulele de calcul pot fi de tip aditiv (sume de termeni) sau multiplicativ (produs de factori), în functie de modul în care se aleg scarile de cuantificare.

(5) Valoarea obtinuta pentru riscul de incendiu R incendiu se compara cu anumite valori ale riscului acceptat pentru tipul de obiectiv, notat generic cu Ri acceptat.

(6) Se considera ca situatia analizata este acceptabila daca:

R incendiu </= Ri acceptat

ART. 23

Metodele analitice de evaluare a riscului de incendiu constau în identificarea si analizarea, pe baza unor algoritmi logici, a tuturor disfunctiilor ce pot aparea în sistemul supus evaluarii si a caror finalitate este incendiul sau un eveniment urmat de incendiu.

ART. 24

(1) Metodele grafice de evaluare a riscului de incendiu se bazeaza pe exprimarea riscului de incendiu ca o functie de 2 parametri globali si compararea functiei cu anumite domenii de acceptabilitate.

(2) De regula, parametrii globali acceptati sunt: probabilitatea P de aparitie a evenimentului si nivelurile de gravitate G a consecintelor, ambii parametri fiind cuantificati cu un anumit numar de valori.

(3) Astfel, riscul de incendiu se exprima generic printr-o relatie de forma:

R incendiu = f (P, G)

(4) Scara de evaluare a nivelurilor de gravitate G poate fi adoptata conform art. 18, iar cea de estimare a probabilitatii globale P de aparitie poate fi adoptata conform art. 14.

(5) Daca se reprezinta într-un sistem de coordonate P - G, cu scarile propuse, se obtine un anumit numar de zone care pot fi grupate în doua domenii: riscuri acceptabile si riscuri inacceptabile.

(6) Domeniile de acceptabilitate sau de inacceptabilitate se stabilesc pe baza experientei anterioare sau a rationamentelor previzionale.

(7) Riscul de incendiu atasat unui sistem aflat într-o situatie data va corespunde unui punct în una dintre zonele reprezentarii P - G, situându-se astfel în unul dintre domeniile amintite.

G ^

(GRAVITATE) |

5 |.......... ..... ...... ..............

| : : : : :

4 |________:........:........:........:........:

| |DOMENIUL RISCURILOR INACCEPTABILE :

3 |........|........:........:........:........:

| | : : : :

2 |........|________:........:........:........:

| : | : : :

1 |........:........|________:________:........:

| : : : | :

|........:........:........:........|________:

0 | DOMENIUL RISCURILOR ACCEPTABILE |

P(PROBABILITATE improbabil extrem rar probabil frecvent

G ^

(GRAVITATE) |

5 |__________ ______ ____ _____________

| 51 | 52 | 53 | 54 | 55 |

4 |________|________|________|________|________|

| 41 | 42 | 43 | 44 | 45 |

3 |________|________|________|________|________|

| 31 | 32 | 33 | 34 | 35 |

2 |________|________|________|________|________|

| 21 | 22 | 23 | 24 | 25 |

1 |________|________|________|________|________|

| 11 | 12 | 13 | 14 | 15 |

|________|________|________|________|________|

0 | 01 | 02 | 03 | 04 | 05 |

|________|________|________|________|________|_________________\

/

improbabil extrem rar probabil frecvent P

de rar (PROBABILITATE)

(1) (2) (3) (4) (5)

CAP. 4

Controlul riscurilor de incendiu

ART. 25

(1) Controlul riscurilor de incendiu reprezinta ansamblul masurilor tehnice si organizatorice destinate mentinerii (reducerii) riscurilor în limitele de acceptabilitate stabilite.

(2) În ordinea adoptarii lor masurile sunt: stabilirea prioritatilor de actiune, implementarea masurilor de control, gestionarea si monitorizarea riscurilor.

ART. 26

(1) Stabilirea prioritatilor de actiune reprezinta procesul de adoptare a deciziilor referitoare la categoriile de risc asupra carora este prioritar sa se actioneze.

(2) La stabilirea prioritatilor de actiune se vor avea în vedere criteriile utilizate la evaluarea riscurilor de incendiu, respectiv probabilitatea de aparitie si gravitatea consecintelor incendiilor.

ART. 27

Implementarea masurilor de control al riscurilor de incendiu se realizeaza, dupa caz, prin:

a) asigurarea unei examinari sistematice si calificate a factorilor determinanti de risc;

b) stabilirea si elaborarea responsabilitatilor, sarcinilor, regulilor, instructiunilor si masurilor privind apararea împotriva incendiilor si aducerea acestora la cunostinta salariatilor, utilizatorilor si persoanelor interesate;

c) stabilirea persoanelor cu atributii privind punerea în aplicare a masurilor de aparare împotriva incendiilor;

d) asigurarea mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor, a personalului necesar interventiei si a conditiilor pentru pregatirea acestuia;

e) reluarea etapelor de identificare si evaluare a riscului de incendiu la schimbarea conditiilor preliminate.

ART. 28

Gestionarea riscurilor de incendiu reprezinta ansamblul activitatilor de fundamentare, elaborare si implementare a unei strategii coerente de prevenire, de limitare si combatere a riscurilor de incendiu, incluzând si procesul de luare a deciziilor în situatiile de producere a unui astfel de eveniment.

ART. 29

Monitorizarea gestionarii riscurilor de incendiu reprezinta procesul de supraveghere a modului de desfasurare a etapelor referitoare la identificarea, evaluarea si controlul riscurilor, de analizare a eficientei masurilor întreprinse în raport cu rezultatele obtinute si de luare a deciziilor care se impun.

CAP. 5

Dispozitii finale

ART. 30

(1) Pe baza prevederilor prezentei metodologii ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale vor elabora metode si proceduri pentru identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu, specifice domeniului de competenta.

(2) Metodele si procedurile prevazute la alin. (1) se emit cu avizul de specialitate al Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari.

ART. 31

(1) Persoanele fizice care, potrivit legii, examineaza sistemele constructive, dispozitivele, echipamentele si instalatiile tehnologice în vederea identificarii, evaluarii si controlului riscurilor de incendiu trebuie sa fie calificate si atestate în acest sens, pe baza standardelor ocupationale.

(2) Persoanele juridice care au în obiectul de activitate si identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu trebuie sa faca dovada ca dispun de angajati având calificarea prevazuta la alin. (1).

(3) Identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu se pot face si de catre proiectanti, persoane fizice sau juridice, pentru constructiile, instalatiile tehnologice si alte amenajari proiectate de acestia.

ART. 32

(1) La nivel teritorial identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu cuprind urmatoarele categorii de riscuri: industrial, de transport, al constructiilor, natural si social.

(2) Evaluarea riscurilor în profil teritorial se efectueaza de personalul unitatilor si subunitatilor de pompieri militari, pe baza metodelor si procedurilor elaborate de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari.

ANEXA 1

la metodologie

DEFINIŢII. TERMINOLOGIE

Agent - factor activ rezultat în caz de incendiu, care provoaca diferite fenomene fizice, chimice, electromagnetice sau biologice, cu actiuni si efecte asupra constructiilor, instalatiilor si a utilizatorilor.

Ardere (combustie) - reactie de combinare a unui material cu oxigenul, însotita de degajare de caldura si, în general, de emisie de flacari si/sau incandescenta si/sau degajare de fum.

Arson - termen de origine engleza, intraductibil, ce desemneaza cauzele incendiilor provocate prin actiuni criminale.

Banca de date autorizata - situatie statistica a cauzelor de incendii produse într-un anumit domeniu de activitate, întocmita de organul de specialitate al administratiei publice centrale care coordoneaza activitatea respectiva sau de catre o alta autoritate ori asociatie profesionala care detine competenta profesionala prevazuta de reglementari specifice.

Combustibilitate - proprietate a unor corpuri, materiale sau substante de a arde în prezenta aerului, dupa aprinderea lor.

Clasa de combustibilitate - caracteristica (clasificare) a unui material sau element de constructie, exprimata în functie de posibilitatea de a se aprinde usor sau greu si de capacitatea de a contribui la dezvoltarea incendiului.

Clasa de periculozitate - caracteristica (clasificare) a materialelor si/sau a substantelor care se depoziteaza, exprimata în functie de contributia pe care o aduc la aparitia si dezvoltarea incendiilor, precum si de sensibilitatea lor la efectele acestora.

Densitate de sarcina termica - raportul dintre sarcina termica si suprafata sectiunii orizontale a spatiului afectat de incendiu.

Împrejurare (conditie) preliminata - situatie în care se poate gasi la un moment dat un ansamblu de elemente materiale, cu sau fara participarea factorului uman, care poate genera si/sau favoriza initierea, dezvoltarea si/sau propagarea unui incendiu.

Incendiu - proces de combustie complex, cu evolutie aleatorie, definit de urmatoarele elemente:

a) existenta materialului combustibil si actiunea unei surse de aprindere (de initiere a incendiului);

b) initierea si dezvoltarea în spatiu si în timp a unei arderi si scaparea ei de sub control;

c) producerea de pierderi materiale si/sau umane în urma arderii;

d) necesitatea interventiei printr-o actiune de stingere, cu scopul întreruperii si lichidarii procesului de ardere.

Risc de incendiu - stare exprimata prin relatia de interdependenta între probabilitatea globala de initiere a unui incendiu si gravitatea consecintelor evenimentului respectiv. De regula, relatia este exprimata prin produsul celor 2 parametri.

Risc de incendiu acceptat - nivel limita al riscului de incendiu existent, considerat acceptabil din punct de vedere al gravitatii consecintelor incendiului, corelat cu probabilitatea de initiere a evenimentului respectiv.

Sistem - ansamblu de elemente materiale, umane si/sau informationale asociate într-o relatie de interdependenta, situat într-un mediu dat, care îndeplineste una sau mai multe functii specificate, în scopul desfasurarii corespunzatoare a uneia sau mai multor activitati.

Sarcina termica (de incendiu) - cantitatea de caldura pe care o poate degaja prin ardere totalitatea materialelor combustibile, fixe si mobile, existente în spatiul afectat de incendiu.

Sursa de aprindere (initiere a arderii) - fenomen fizic, chimic sau de alta natura care genereaza o cantitate de energie capabila de a initia aprinderea unui material sau mediu combustibil.

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 571 din 13 septembrie 2001

ORDINUL MINISTERULUI DE INTERNE NR. 90/22.06.2001

PENTRU APROBAREA METODOLOGIEI DE ATESTARE A CADRELOR TEHNICE DIN MINISTERE, DE LA ORGANELE ADMINISTRAŢIEI PUBLICE CENTRALE sI LOCALE, PRECUM sI A PERSONALULUI TEHNIC AL AGENŢILOR ECONOMICI sI INSTITUŢIILOR, CU ATRIBUŢII DE ÎNDRUMARE, CONTROL sI CONSTATARE A ÎNCĂLCĂRII LEGII ÎN DOMENIUL PREVENIRII sI STINGERII INCENDIILOR

ART. 1

Se aproba Metodologia de atestare a cadrelor tehnice din ministere, de la organele administratiei publice centrale si locale, precum si a personalului tehnic al agentilor economici si institutiilor, cu atributii de îndrumare, control si constatare a încalcarii legii în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, prevazuta în anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

ART. 2

Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, prin marile unitati si unitatile de pompieri militari, va urmari punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.

ART. 3

Nerespectarea prevederilor Metodologiei de atestare a cadrelor tehnice din ministere, de la organele administratiei publice centrale si locale, precum si a personalului tehnic al agentilor economici si institutiilor, cu atributii de îndrumare, control si constatare a încalcarii legii în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor atrage raspunderea juridica, potrivit legii.

ART. 4

(1) Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la 30 de zile de la data publicarii.

(2) La data intrarii în vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare îsi înceteaza aplicabilitatea.

ANEXA 1

METODOLOGIE

de atestare a cadrelor tehnice din ministere, de la organele administratiei publice centrale si locale, precum si a personalului tehnic al agentilor economici si institutiilor, cu atributii de îndrumare, control si constatare a încalcarii legii în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor

CAP. 1

Dispozitii generale

SECŢIUNEA 1

Terminologie

ART. 1

În sensul prezentei metodologii urmatorii termeni au semnificatia:

a) certificat de competenta - document emis pe baza regulilor unui sistem de certificare, ce indica existenta încrederii adecvate ca persoana numita este competenta sa efectueze anumite servicii;

b) competenta profesionala - totalitatea cunostintelor, deprinderilor si aptitudinilor necesare în vederea îndeplinirii în conditii de eficienta a unei functii sau desfasurarii unei activitati într-un domeniu dat;

c) formare initiala - formare profesionala realizata de o persoana în perioada scolarizarii ca elev, student sau ucenic;

d) curs - modalitate de desfasurare a unei actiuni concrete de formare care comporta evaluari si care poate conduce la o recunoastere a cunostintelor;

e) formator - persoana care executa o activitate de formare ce comporta un contact direct cu cursantii si o activitate de pregatire, în scopul transferului de cunostinte;

f) standard ocupational - document care identifica ansamblul competentelor si nivelurilor de performanta cerute pentru practicarea unei profesii;

g) perfectionare profesionala - activitate de formare care are drept scop cresterea calitativa si perfectionarea cunostintelor într-un domeniu profesional;

h) evaluarea formarii - etapa a unei activitati de formare prin care se verifica, pornind de la rezultate masurabile, daca au fost atinse obiectivele formarii;

i) persoana atestata - persoana fizica care a obtinut certificatul de competenta prin evaluarea pe baza probelor stabilite prin standardul ocupational aprobat;

j) cadru tehnic cu atributii de p.s.i. - persoana fizica angajata cu contract de munca sau conventie civila special pentru îndeplinirea atributiilor de prevenire si stingere a incendiilor;

k) persoana tehnica cu atributii de îndrumare, control si constatare a încalcarii legii în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor - persoana fizica angajata cu contract de munca sau conventie civila, care îndeplineste prin cumul de functii si atributiile specifice cadrului tehnic cu atributii de p.s.i.

SECŢIUNEA a 2-a

Domeniu de aplicare

ART. 2

Atestarea cadrelor tehnice cu atributii de p.s.i. si a personalului tehnic cu atributii de îndrumare, control si constatare a încalcarii legii în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor se realizeaza, în conditiile prezentei metodologii, de marile unitati si unitatile Corpului Pompierilor Militari.

ART. 3

Cadrele tehnice din ministere, de la autoritatile publice centrale de specialitate, regiile autonome, societatile comerciale si cele nationale se atesta la Centrul de Studii, Experimentari si Specializare pentru Prevenirea si Stingerea Incendiilor.

ART. 4

Cadrele tehnice cu atributii de p.s.i. si personalul tehnic cu atributii de îndrumare, control si constatare a încalcarii legii în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor de la administratia publica locala, de la institutii si societati comerciale, precum si cele de la filialele sau sucursalele teritoriale ale regiilor autonome, societatilor comerciale si societatilor nationale se atesta de brigazile si de grupurile de pompieri militari.

SECŢIUNEA a 3-a

Continutul atestarii

ART. 5

Atestarea însusirii cunostintelor teoretice si formarii deprinderilor practice necesare în vederea îndeplinirii atributiilor specifice cadrelor tehnice si personalului tehnic cu atributii de îndrumare, control si constatare a încalcarii legii în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor se realizeaza prin certificat de competenta.

ART. 6

Certificatul de competenta se elibereaza în urma parcurgerii programelor de formare profesionala si dupa evaluarea candidatilor pe baza unitatilor de competenta cuprinse în Standardul ocupational "Cadru tehnic cu atributii de p.s.i.", aprobat de Consiliul pentru Standarde Ocupationale si Atestare (COSA).

ART. 7

(1) Certificarea competentei se face numai pentru unitatile de competenta din standardul ocupational pentru care candidatul dovedeste la evaluare ca detine cunostintele teoretice si deprinderile practice necesare.

(2) Unitatile de competenta pentru care se acorda atestarea se înscriu în certificatul de competenta.

CAP. 2

Desfasurarea atestarii

SECŢIUNEA 1

Conditii privind atestarea

ART. 8

(1) Atestarea se face la solicitarea scrisa a persoanelor fizice numite în functii de cadre tehnice cu atributii de p.s.i. sau care, prin fisa postului, au stabilite atributii de îndrumare, control si constatare a încalcarii legii în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor si care nu poseda certificate de competenta sau care detin certificate cu valabilitate expirata.

(2) Cererea de înscriere la programul de formare profesionala aferent atestarii se adreseaza comandantului unitatii organizatoare si se întocmeste conform modelului prezentat în anexa nr. 1.

ART. 9

Sunt admise pentru atestare persoanele fizice care detin formarea initiala corespunzatoare, dupa cum urmeaza:

a) cadrele tehnice si personalul tehnic din ministere, de la organele administratiei publice centrale si de la regiile autonome, societatile comerciale si societatile nationale trebuie sa fie absolvente ale unei institutii de învatamânt superior tehnic;

b) cadrele tehnice si personalul tehnic de la administratia publica locala, de la institutii si societati comerciale trebuie sa fie, de regula, absolvente ale învatamântului liceal.

ART. 10

La societatile comerciale si institutiile la care nivelul riscului de incendiu este redus (mic) si care nu au obiective încadrate în categoriile de cladiri înalte, foarte înalte, cu sali aglomerate sau aglomerari de persoane si cu depozite de mari valori, cadrele tehnice si personalul tehnic pot fi admise la atestare daca au urmat si au absolvit învatamântul obligatoriu de stat.

SECŢIUNEA a 2-a

Formarea profesionala în vederea atestarii

ART. 11

Formarea profesionala în vederea atestarii cadrelor tehnice cu atributii de p.s.i. si a personalului tehnic cu atributii de îndrumare, control si constatare a încalcarii legii în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor se realizeaza prin programe de formare care trebuie sa asigure candidatilor dobândirea competentelor precizate în Standardul ocupational "Cadru tehnic cu atributii de p.s.i.", aprobat de Consiliul pentru Standarde Ocupationale si Atestare.

ART. 12

Programele de formare profesionala cuprind în principal urmatoarele elemente:

a) obiectivele programului, exprimate în unitatile de competenta profesionala ce urmeaza sa fie dobândite;

b) numarul minim de participanti, dupa caz, pe serie;

c) persoanele stabilite sa conduca instruirea teoretica si, dupa caz, practica (formatorii);

d) programa de pregatire (planul de învatamânt si programa analitica);

e) mijloacele de învatamânt teoretic si practic utilizate;

f) criteriile si modul de evaluare finala.

ART. 13

(1) Programele de formare profesionala se organizeaza, dupa caz, pentru initierea în ocupatie sau pentru perfectionarea cunostintelor candidatilor care solicita atestarea în vederea îndeplinirii unitatilor de competenta precizate în standardul ocupational.

(2) Programele de formare profesionala se întocmesc de formatori si se aproba de comandantul unitatii organizatoare.

ART. 14

(1) Programele de formare profesionala pentru initierea în ocupatie se organizeaza cu persoanele fizice salariate care solicita atestarea, numite recent ori care urmeaza sa fie desemnate pe functii de cadre tehnice cu atributii de p.s.i. sau de personal tehnic cu atributii de îndrumare, control si constatare a încalcarii legii în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, si au ca scop dobândirea cunostintelor teoretice si a deprinderilor practice minime necesare pentru desfasurarea activitatilor specifice ocupatiei.

(2) Programa de pregatire aferenta initierii în ocupatie se desfasoara pe o durata de minimum 15 zile lucratoare, în care se include si timpul necesar evaluarii.

ART. 15

(1) Programele de formare profesionala pentru perfectionare sunt destinate dezvoltarii competentelor profesionale dobândite anterior prin reactualizarea si completarea cunostintelor teoretice si a deprinderilor practice.

(2) Programele de perfectionare profesionala se organizeaza la solicitarea cadrelor tehnice si a personalului tehnic atestat anterior pentru care a încetat termenul de valabilitate a certificatelor de competenta.

(3) Programa de pregatire aferenta perfectionarii se desfasoara pe o durata minima de 10 zile lucratoare, inclusiv timpul necesar evaluarii.

ART. 16

La înscriere candidatii care solicita atestarea profesionala prin programul de initiere în ocupatie depun urmatoarele documente:

a) cerere de înscriere;

b) adeverinta de salariat din care sa reiasa ca a fost numit recent sau ca urmeaza sa îndeplineasca atributii specifice functiei de cadru tehnic p.s.i. sau de personal tehnic cu atributii de îndrumare, control si constatare a încalcarii legii în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor;

c) originalul si copia xerox de pe documentul care atesta nivelul studiilor absolvite. Copia se confrunta cu originalul pentru stabilirea autenticitatii si se retine la dosar, iar originalul se restituie posesorului;

d) dovada achitarii contravalorii aferente participarii la programul de formare profesionala, precizata în contractul de prestari de servicii încheiat cu solicitantul.

ART. 17

Candidatii care solicita înscrierea la programul de perfectionare depun urmatoarele documente:

a) cerere de înscriere;

b) copie de pe certificatul de competenta detinut;

c) dovada achitarii contravalorii aferente participarii la programul de formare profesionala, precizate în contractul de prestari de servicii încheiat cu solicitantul.

ART. 18

Candidatii care solicita înscrierea la programul de perfectionare profesionala, dar detin certificate de competenta cu termenul de valabilitate expirat de mai mult de 3 ani, se admit la atestare numai dupa parcurgerea programului de formare profesionala pentru initierea în ocupatie.

SECŢIUNEA a 3-a

Evaluarea si atestarea

ART. 19

Evaluarea consta în sustinerea în prezenta plenului comisiei de evaluare a unor probe prin care candidatii care au solicitat atestarea sa faca dovada însusirii cunostintelor teoretice si a deprinderilor practice necesare în vederea îndeplinirii cerintelor unitatilor de competenta cuprinse în standardul ocupational.

ART. 20

(1) Probele de evaluare trebuie sa fie reprezentative si sa cuprinda în totalitate programa de pregatire.

(2) Lucrarea destinata examinarii teoretice este unica si se desfasoara în prezenta tuturor participantilor la programul de formare profesionala.

(3) Probele practice se elaboreaza pentru toate unitatile de competenta cuprinse în standardul ocupational si se desfasoara cu fiecare candidat.

(4) Subiectele probelor teoretice si practice se elaboreaza de membrii comisiei de evaluare si se aproba de presedintele acesteia.

ART. 21

Comisia de evaluare este constituita din 5 membri, dintre care un presedinte si un secretar, si se numeste prin ordin de zi al comandantului unitatii, care organizeaza programul de formare profesionala.

ART. 22

(1) Secretarul comisiei de evaluare primeste documentele de înscriere, înainteaza spre aprobare cererea de atestare comandantului unitatii organizatoare, întocmeste documentele de lucru ale comisiei de evaluare, înregistreaza documentele si pastreaza dosarele candidatilor pâna la finalizarea programului de formare profesionala, dupa care le preda la arhiva.

(2) Secretarul comisiei de evaluare nu participa la evaluare si la notare.

ART. 23

(1) Presedintele comisiei de evaluare participa nemijlocit la activitatile acesteia, analizeaza modul de acordare si valideaza notele obtinute de candidati la probe, avizeaza procesul-verbal cu rezultatele finale si cu propunerile de atestare sau de respingere a atestarii, pe care îl supune aprobarii comandantului.

(2) Presedintele comisiei de evaluare nu participa la notare.

ART. 24

La acordarea si la stabilirea notelor obtinute de candidati trebuie sa se asigure corectitudine, impartialitate si transparenta fata de candidati, respectându-se urmatoarele cerinte:

a) notele acordate se aduc la cunostinta candidatilor dupa încheierea fiecarei probe de evaluare;

b) nota la examinarea teoretica este media aritmetica a notelor acordate de membrii comisiei de evaluare si reprezinta 40% din nota finala;

c) la fiecare proba practica se acorda o nota rezultata ca medie aritmetica a notelor acordate de membrii comisiei de evaluare;

d) nota la evaluarea practica este media aritmetica a notelor obtinute la fiecare proba practica si constituie 60% din nota finala;

e) nota finala obtinuta de candidat este media ponderata a notelor rezultate la examinarea teoretica si la evaluarea practica;

f) notele la probele de evaluare se acorda individual de catre membrii comisiei de evaluare în raport cu gradul de cuprindere/tratare a unitatilor si elementelor de competenta si cu criteriile de realizare calitativa precizate în standardul ocupational.

ART. 25

(1) Pentru atestare candidatii care participa la programul de formare profesionala pentru initierea în ocupatie trebuie sa obtina cel putin nota 5 atât la nota finala, cât si la probele practice de evaluare, pentru unitatile de competenta precizate în standardul ocupational la nr. crt. 5, 6, 7, 8, 9, 11 si 13.

(2) Candidatii care solicita atestarea în urma participarii la programul de formare profesionala pentru perfectionare trebuie sa obtina cel putin nota 5 atât la nota finala, cât si la probele practice de evaluare, pentru toate unitatile de competenta cuprinse în standardul ocupational.

ART. 26

(1) Candidatilor care îndeplinesc conditiile precizate la art. 25 li se elibereaza, personal si în termen de 10 zile de la finalizarea evaluarii, certificatul de competenta al carui model este prezentat în anexa nr. 2 si care are termen de valabilitate 5 ani.

(2) În certificatul de competenta se specifica unitatile de competenta pentru care s-a acordat atestarea.

ART. 27

Respingerea atestarii se comunica în scris candidatului si angajatorului acestuia, precizându-se motivele care au condus la luarea deciziilor si conditiile în care poate sustine o noua evaluare.

ART. 28

(1) Cadrele militare trecute în rezerva sau direct în retragere si salariatii civili din cadrul Corpului Pompierilor Militari, care au îndeplinit timp de minimum 5 ani atributii de prevenire si stingere a incendiilor, de întretinere si exploatare a tehnicii de interventie, precum si de cercetare, specializare si experimentare în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor si care îndeplinesc conditiile de studii precizate la art. 9, pot obtine, la cerere, certificatul de competenta fara a participa la programa de pregatire aferenta programului de formare profesionala, daca la evaluare au obtinut rezultatele precizate la art. 25.

(2) În situatia în care trecerea în rezerva, retragerea sau pensionarea s-a facut de cel putin 5 ani, este obligatorie înscrierea la programul de formare profesionala de perfectionare si evaluare.

SECŢIUNEA a 4-a

Solutionarea contestatiilor

ART. 29

(1) Candidatii respinsi sau nemultumiti de modul de apreciere ori de notare pot contesta în scris rezultatul evaluarii.

(2) Contestatia se depune în nume propriu la secretarul comisiei de evaluare în termen de 15 zile de la data comunicarii deciziei de respingere a atestarii.

(3) Contestatiile privind rezultatele evaluarii pe probe se depun imediat dupa comunicarea notelor acordate.

ART. 30

(1) Contestatiile se solutioneaza de catre o comisie formata din 3 membri, numita prin ordin de zi al comandantului unitatii organizatoare, din care nu vor face parte membrii comisiei de evaluare.

(2) Analizarea si solutionarea contestatiilor privind respingerea atestarii se fac în termen de 5 zile lucratoare, iar cele privind acordarea notelor la probele de evaluare se fac în cel mai scurt timp, dar obligatoriu înaintea începerii probei urmatoare.

(3) Hotarârile privind modul de solutionare a contestatiilor se supun aprobarii comandantului unitatii organizatoare.

(4) Dupa aprobare hotarârile comisiei sunt definitive si se comunica contestatarilor.

ART. 31

(1) Candidatii respinsi la atestare pot solicita reevaluarea în vederea atestarii de catre comisia de evaluare constituita cu prilejul finalizarii urmatorului program de formare profesionala.

(2) În situatia în care candidatul supus reevaluarii este respins pentru atestare, acesta poate solicita reînscrierea la programul de formare profesionala pentru initierea în ocupatie.

(3) Daca si dupa parcurgerea noului program de formare profesionala candidatul nu obtine atestarea, concomitent cu decizia de respingere i se comunica si hotarârea de neadmitere la un nou program, ca urmare a lipsei aptitudinilor necesare în vederea îndeplinirii acestei ocupatii.

ART. 32

Detinatorii certificatului de competenta pot solicita obtinerea unor noi certificate cu 90 de zile înainte de expirarea termenului de valabilitate al acestora, în conditiile prevazute la art. 15.

SECŢIUNEA a 5-a

Înregistrari

ART. 33

(1) Înregistrarile documentelor cu privire la activitatea de atestare a cadrelor tehnice cu atributii de p.s.i. si personalului tehnic cu atributii de îndrumare, control si constatare a încalcarii legii în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor se realizeaza într-un registru unic de evidenta, numerotat si înregistrat.

(2) Registrul unic de evidenta se înfiinteaza si se pastreaza la secretariatul unitatii organizatoare, iar completarea acestuia se face în ordinea cronologica a primirii documentelor, de catre secretarul comisiei de evaluare.

ART. 34

(1) Cererile de atestare se înregistreaza în momentul depunerii de catre solicitanti, comunicându-li-se acestora, dupa caz, neconformitatile privind celelalte documente necesare în vederea înscrierii la programul de formare profesionala.

(2) Cererile se înainteaza spre aprobare dupa eliminarea tuturor neconformitatilor.

ART. 35

Evidenta certificatelor de competenta eliberate se tine în partea a 2-a a registrului unic prevazut la art. 33, mentionându-se datele de identificare a candidatului, locul de munca din care provine, tipul programului de formare profesionala la care a participat, data expirarii termenului de valabilitate al certificatului eliberat, competentele care fac obiectul atestarii si, dupa caz, certificatele de competenta detinute anterior.

CAP. 3

Dispozitii finale

ART. 36

Activitatile aferente programului de formare profesionala desfasurat în vederea atestarii competentei profesionale a cadrelor tehnice cu atributii de p.s.i. si personalului tehnic cu atributii de îndrumare, control si constatare a încalcarii legii în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor constituie prestari de servicii si se taxeaza potrivit reglementarilor în vigoare.

ART. 37

Candidatul care solicita atestarea suporta cota-parte care îi revine din costul total al organizarii, desfasurarii si finalizarii programului de formare profesionala, rezultata prin repartizarea acestuia la numarul total de participanti.

ART. 38

Categoriile de personal prevazute la art. 28 sunt admise la atestare în conditiile precizate în prezenta metodologie, fara suportarea cheltuielilor aferente, cu exceptia taxei de eliberare a certificatului de competenta, prevazuta de reglementarile în vigoare.

ART. 39

Dosarele candidatilor continând toate documentele privind activitatea de atestare se pastreaza la unitatile care organizeaza programele de formare profesionala aferente, pe durata prevazuta de reglementarile în vigoare.

ART. 40

(1) Persoanele fizice atestate poarta întreaga raspundere pentru activitatile desfasurate.

(2) Certificatul de competenta nu exonereaza detinatorul acestuia de raspunderea ce îi revine potrivit legii.

ART. 41

Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezenta metodologie.

ANEXA 1

la metodologie

Catre

COMANDANTUL BRIGĂZII (GRUPULUI) DE POMPIERI .......... ..... ......

A (AL) JUDEŢULUI/MUNICIPIULUI BUCUREsTI .......... ..... ...... ....

(sEFUL CENTRULUI DE STUDII, EXPERIMENTĂRI sI SPECIALIZARE

PENTRU PREVENIREA sI STINGEREA INCENDIILOR)

Subsemnatul(a) ..............., domiciliat(a) în localitatea .............., judetul(sectorul) .......... ..... ...... ..., str. ..................... nr. ........, bl. ......., ap. ...., salariat(a) la ..........................., solicit atestarea competentei profesionale pentru îndeplinirea functiei de cadru tehnic cu atributii de p.s.i. (de îndrumare, control si constatare a încalcarii legii în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor), în conditiile Metodologiei de atestare a cadrelor tehnice din ministere, de la organele administratiei publice centrale si locale, precum si a personalului tehnic al agentilor economici si institutiilor cu atributii de îndrumare, control si constatare a încalcarii legii în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, aprobata prin Ordinul ministrului de interne nr. 90/2001, pe care o cunosc si ma oblig sa o respect întocmai în toate obligatiile ce îmi revin.

Anexez alaturat dosarul cuprinzând documentele care justifica îndeplinirea criteriilor si conditiilor prevazute în metodologia de atestare.

Localitatea ........................ Data ............

Semnatura

......................

ANEXA 2

la metodologie

ROMÂNIA

MINISTERUL DE INTERNE

CORPUL POMPIERILOR MILITARI

BRIGADA (GRUPUL) DE POMPIERI .......... ..... ...... ...............

A (AL) JUDEŢULUI/MUNICIPIULUI BUCUREsTI .......... ..... ...... ....

CENTRUL DE STUDII, EXPERIMENTĂRI sI SPECIALIZARE

PENTRU PREVENIREA sI STINGEREA INCENDIILOR

CERTIFICAT DE COMPETENŢĂ

Domnul (doamna) ..........................., nascut(a) în anul ............, luna .................., ziua ..........., localitatea ........................, judetul(sectorul) ........................., de profesie .................., a participat la programul de formare profesionala si evaluare în perioada .....................

Se atesta titularul pentru detinerea cunostintelor teoretice si deprinderilor practice necesare în vederea îndeplinirii atributiilor specifice functiei de cadru tehnic cu atributii de p.s.i. (de îndrumare, control si constatare a încalcarii legii în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor), potrivit unitatilor de competenta mentionate pe verso.

Valabil 5 ani de la data eliberarii, cu drept de prelungire.

Comandantul brigazii (Grupului de pompieri), Presedintele comisiei de evaluare,

.......... ..... ...... ...........................

Data eliberarii .......... ..... ...... ...

Nr. de înregistrare ..............................

NOTĂ:

Se va înscrie denumirea unitatii care elibereaza documentul.

(Verso)

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 584 din 18 septembrie 2001

ORDINUL MINISTERULUI DE INTERNE NR. 1023/15.11. 1999

PRIVIND APROBAREA DISPOZIŢIILOR GENERALE DE ORDINE INTERIOARĂ PENTRU PREVENIREA sI STINGEREA INCENDIILOR

- DG P.S.I.-001

ART. 1

Se aproba Dispozitiile generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor DG P.S.I.-001, prevazute în anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

ART. 2

Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, prin marile unitati si unitatile de pompieri militari, va urmari punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.

ART. 3

Nerespectarea prevederilor Dispozitiilor generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor DG P.S.I.-001 atrage raspunderea, potrivit legii.

ART. 4

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la 30 de zile de la data publicarii.

ANEXA 1

DISPOZIŢII GENERALE DE ORDINE INTERIOARĂ PENTRU
PREVENIREA sI STINGEREA INCENDIILOR DGPSI -001

Cap I

PREVEDERI GENERALE

Sectiunea 1

Sopul dispozitiilor generale

Art 1 Prezentele Dispozitii generale de ordine interioara pentru prevenirea si stingerea incendiilor - DG P.S.I.-001 stabilesc, pe baza Normelor generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998, publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 9 octombrie 1998, regulile si masurile care trebuie aplicate la organizarea si desfasurarea activitatilor de ordine interioara pentru a preveni aparitia conditiilor favorizante producerii de incendii si pentru a limita consecintele acestora.

ART. 2

Principalele conditii care favorizeaza producerea de incendii constau în prezenta, în anumite împrejurari determinate, în acelasi timp si spatiu, a materialelor si substantelor combustibile, precum si a surselor potentiale de aprindere.

Sectiunea a 2-a

Sfera de cuprindere

ART. 3

Ordinea interioara, din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor, reprezinta ansamblul dispozitiilor care trebuie stabilite, aplicate si respectate în incinta agentilor economici, institutiilor si gospodariilor populatiei, precum si în zonele culturilor agricole si cu vegetatie forestiera, înainte, în timpul si la terminarea unor activitati caracterizate prin factori de risc de incendiu specifici.

ART. 4

Prin dispozitiile generale de prevenire si stingere a incendiilor privind ordinea interioara se reglementeaza:

a)      Lucrarile cu foc deschis,

b)      fumatul

c)      asigurarea cailor de acces ,de evacuare si de interventie,

d)      colectarea deseurilor,rezidurilor si a ambalajelor combustibile,precum si distrugerea acestora,

e) efectuarea de lucrari premergatoare în timpul sezonului rece si în perioadele caniculare si secetoase.

Sectiunea a 3-a

Definitii - Terminologie

ART. 5

(1) Prin foc deschis, în sensul prezentelor dispozitii generale, se întelege arderea în aer liber, respectiv acea ardere care nu se desfasoara într-un spatiu închis de combustie. Pot fi incluse în aceasta categorie flacara produsa de: brichete, chibrituri, lumânari, lampi sau aparate de gatit, aparate de lipire, taiere, sudura etc., focul facut în aer liber în scop de încalzire sau pentru arderea de resturi menajere ori vegetale, precum si flacara care apare în urma unor reactii chimice.

(2) În categoria foc deschis se includ si materialele în stare incandescenta, aflate în situatii deosebite, cum sunt: împroscarile, deversarile, rasturnarile, stationarile etc., care pot provoca incendii datorita radiatiei termice sau contactului direct cu materialele combustibile.

ART. 6

Fumatul este activitatea care presupune existenta unui mijloc de aprindere (chibrit, bricheta) a tigarii, trabucului sau pipei si a restului ce ramâne la terminarea procesului de fumat: rest de tigara (muc), de trabuc, scrum de pipa etc.

ART. 7

(1) Caile de acces, de evacuare si de interventie cuprind intrarile si iesirile în si din incinta agentilor economici, institutiilor, la cladirile industriale si civile, alte amenajari, precum si drumurile sau caile de circulatie din interiorul acestora, inclusiv intrarile la cladiri, la prizele de apa de la bazine sau râuri, culoarele de circulatie dintre stive sau dintre depozite exterioare, traversarile de cale ferata.

Caile de acces, de evacuare si de interventie sunt destinate sa asigure:

a) evacuarea nestingherita si în conditii de siguranta a persoanelor aflate în pericol si a bunurilor materiale;

b) accesul în tot timpul anului al masinilor, utilajelor si al personalului care actioneaza la stingerea incendiului sau la salvarea persoanelor si a bunurilor.

(2) Pe teritoriul localitatilor, în aceasta categorie se includ si arterele destinate circulatiei rutiere, drumurile judetene sau nationale.

ART. 8

(1) Deseurile si reziduurile combustibile sunt resturi care provin din prelucrarea materialelor si a produselor combustibile sau din operatiuni de conditionare si curatare a diverselor tipuri de produse, echipamente si utilaje. În aceasta categorie intra si depunerile de produse inflamabile si de grasimi sau de uleiuri pe elementele componente ale instalatiilor de ventilare si exhaustare, precum si scaparile necontrolate de fluide combustibile.

(2) Deseurile si reziduurile combustibile se colecteaza pentru:

a) reintroducerea acestora în diferite procese productive;

b) distrugerea organizata, în anumite conditii.

(3) Ambalajele sunt luate în considerare datorita naturii constructive a acestora (hârtie, carton, lemn, cauciuc, PVC, textile, mase plastice etc).

ART. 9

Lucrarile premergatoare si în timpul sezonului rece sunt ansambluri de activitati care trebuie sa se desfasoare la instalatiile si sistemele la care este necesar sa se asigure buna functionare în timpul anotimpului în care se înregistreaza temperaturi scazute. Acestea se refera întotdeauna si la activitatile care vizeaza înlaturarea efectelor înghetului si caderilor abundente de zapada.

ART. 10

Sezonul canicular si secetos este acea perioada din cursul unui an când, pe parcursul mai multor zile consecutive, se înregistreaza temperaturi de peste 35 grade C si lipsa de precipitatii, situatie care favorizeaza cresterea numarului de incendii si a consecintelor negative ale acestora.

CAP. 2

Factorii de risc de incendiu specifici

Sectiunea 1

Lucrarile cu foc deschis

ART. 11

(1) Aprinderea materialelor combustibile sub actiunea focului deschis se poate face prin efecte directe sau indirecte.

(2) Efectele directe constau în actiunea nemijlocita a flacarii sau a arcului electric asupra materialului combustibil. Parametrul esential este temperatura ridicata a flacarii sau a jetului de plasma.

(3) La lucrarile de sudare oxiacetilenica, de lipire cu flacara si de debitare cu flacara oxiacetilenica temperatura flacarii poate atinge valori cuprinse între 2.000 si 3.000 grade C (fig. nr. 1).

(4) La sudarea sau la debitarea (taierea) cu arc electric, în centrul arcului temperatura atinge 10.000 grade C (fig. nr. 2).

Fig. nr. 1. - Temperatura la sudarea, lipirea sau debitarea cu flacara oxiacetilenica - se gaseste în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 78 din 22 februarie 2000, la pagina 5.

Fig. nr. 2. - Temperatura la sudarea sau la debitarea (taierea) cu arc electric - se gaseste în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 78 din 22 februarie 2000, la pagina 5.

(5) Temperatura flacarii la arderea materialelor combustibile depinde de: natura materialului, înaltimea, compozitia si diametrul flacarii, de pierderile de caldura prin radiatie si poate atinge urmatoarele valori:

a) flacara de chibrit - 600 - 700 grade C;

b) flacara de lemn - 850 - 1.400 grade C;

c) flacara lampii de petrol - 780 - 1.300 grade C;

d) flacara de bumbac - 305 grade C;

e) flacara de hârtie - 510 grade C;

f) flacara de huila - 1.200 grade C;

g) flacara de cauciuc natural - 1.100 grade C;

h) flacara de polistiren - 1.300 grade C;

i) flacara de sodiu metalic - 900 grade C;

j) flacara de magneziu - 2.000 grade C.

(6) La gaze temperatura flacarii depinde de continutul amestecului, fiind mai scazuta în amestec cu aerul si mai ridicata în amestec cu oxigenul, astfel:

a) flacara de hidrogen - 2.400 - 3.080 grade C;

b) flacara de metan - 2.210 - 3.030 grade C;

c) flacara de propan - 1.930 grade C;

d) flacara de acetilena - 2.325 - 3.137 grade C.

ART. 12

(1) Efectele indirecte constau în actiunea scânteilor, brocurilor de sudura, gazelor fierbinti, flacarilor secundare, conductiei termice etc., rezultate ca efecte secundare ale utilizarii flacarii sau arcului electric pentru sudare, lipire sau debitare.

(2) În timpul operatiunilor de sudare sau de taiere cu flacara oxiacetilenica sau cu arc electric se formeaza scântei ori brocuri care se deplaseaza pe traiectorii diferite de la locul de producere. Acestea îsi pastreaza potentialul de aprindere pâna la distante de 5 - 10 m.

ART. 13

Scânteile au dimensiuni de la 0,01 mm pâna la 0,02 mm si dispun de energie termica, fiind capabile sa aprinda materiale usor inflamabile si amestecuri explozive aflate în raza lor de actiune.

ART. 14

(1) Brocurile de sudura sunt particule de metal topit sau de oxid al acestuia având diametrul între 2 si 5 mm, care, la atingerea materialelor combustibile, pot produce aprinderea lor, initiind un incendiu la câteva ore dupa terminarea lucrarii.

(2) Brocurile, ca si scânteile, au diferite traiectorii determinate de particularitatile procedeului si de caracteristicile de exploatare ale echipamentului folosit (fig. nr. 3 - 6).

Fig. nr. 3. - Traiectoriile scânteilor si ale brocurilor la sudarea oxiacetilenica - se gaseste în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 78 din 22 februarie 2000, la pagina 6.

Fig. nr. 4. - Traiectoriile scânteilor si ale brocurilor la sudarea electrica - se gaseste în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 78 din 22 februarie 2000, la pagina 6.

Fig. nr. 5. - Traiectoriile brocurilor la debitarea (taierea) cu flacara oxiacetilenica - se gaseste în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 78 din 22 februarie 2000, la pagina 7.

Fig. nr. 6. - Raspândirea brocurilor de sudura la sudarea oxiacetilenica în functie de presiunea oxigenului - se gaseste în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 78 din 22 februarie 2000, la pagina 7.

ART. 15

Actiunea îndelungata a radiatiei termice sau a gazelor fierbinti ascendente care se produc în timpul operatiunilor de sudare poate genera incendii în zone mai apropiate sau mai îndepartate de locul sudarii (fig. nr. 7).

Fig. nr. 7. - Efectul îndelungat al gazelor de ardere fierbinti produse în timpul sudarii - se gaseste în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 78 din 22 februarie 2000, la pagina 7.

ART. 16

Flacarile secundare pot fi determinate de patrunderea monoxidului de carbon (CO) sau a hidrogenului (H2), produsi intermediari combustibili ai reactiei dintre oxigen si acetilena, din zona duzei aparatului de sudura, care nu s-au consumat în întregime în flacara initiala. Aceste flacari de culoare bleu-pal pot aparea în fante, fisuri, îmbinari apropiate sau la capatul unei conducte (fig. nr. 8).

Fig. nr. 8. - Fenomenul flacarii secundare - se gaseste în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 78 din 22 februarie 2000, la pagina 8.

ART. 17

Conductia termica prin piese metalice constituie, în anumite situatii, efect indirect de producere a incendiului datorat lucrarilor de sudare. Fenomenul este determinat de conductivitatea termica mare a metalelor care favorizeaza transferul de caldura la distante mari de zona aplicarii socului termic (fig. nr. 9).

Fig. nr. 9. - Aprinderea izolatiei sau a unui material combustibil datorita transmiterii caldurii - se gaseste în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 78 din 22 februarie 2000, la pagina 8.

ART. 18

În categoria efectelor indirecte pot fi incluse si unele influente negative determinate de folosirea curentului electric la sudarea electrica, cum ar fi:

a) transmiterea accidentala de curent electric prin instalatia de sudare în conductoarele neutre sau punerea la pamânt a circuitului primar;

b) existenta unor contacte imperfecte sau a defectelor de izolatie;

c) racordarea necorespunzatoare a pieselor de sudare;

d) sectiunea redusa sau ruperea cordonului (cablului) de sudare;

e) aparitia curentilor indusi în piesele metalice din jurul cablurilor de sudare, la sudarea în curent alternativ.

Sectiunea a 2-a

Focul deschis

ART. 19

(1) Focul deschis se foloseste, de regula, în scopuri utilitare, pentru gatit, încalzit sau în scop distractiv, cum ar fi focul de tabara, focul pentru arderea miristilor, focul pentru arderea gunoaielor si deseurilor, focul pentru încalzire în hale industriale si cladiri în constructie.

(2) Se interzice lasarea fara supraveghere a focului deschis. Scapat de sub control, focul deschis se poate propaga la materialele si elementele combustibile din apropiere.

ART. 20

(1) În aer liber principalul factor favorizant în propagarea focului îl constituie vântul, prin directia si viteza sa.

(2) Alti factori favorizanti în propagarea focului sunt: prezenta materialelor combustibile în apropiere (ierburi, frunze, capite de fân sau resturi vegetale, constructii din lemn etc.) si configuratia terenului care poate determina crearea curentilor de aer.

(3) Daca temperatura flacarii depaseste 700 - 800 grade C, fenomenul principal implicat în propagarea focului îl constituie radiatia termica a flacarii.

ART. 21

(1) Alt mod de propagare a focului îl constituie gazele fierbinti degajate de ardere.

(2) Propagarea focului se poate face si prin scânteile sau particulele incandescente degajate de ardere si purtate de vânt sau de curentii de aer.

Sectiunea a 3-a

Fumatul

ART. 22

(1) Incendiile produse de fumat se datoreaza atât flacarii (chibrit, bricheta) utilizate pentru aprinderea tigarii, pipei sau trabucului, cât si restului ce ramâne la terminarea procesului de fumat.

(2) Flacara de chibrit are o durata de ardere de circa 20 de secunde. Chibritul aprins si aruncat la întâmplare poate initia incendierea materialelor usor inflamabile, cum sunt: paiele de grâu (când gradul de uscare este avansat si curentii de aer favorabili), resturi de hârtie si lichide inflamabile, aflate în vase deschise sau împrastiate.

(3) Se interzice aprinderea unui chibrit sau a unei brichete într-o atmosfera potential exploziva si în încaperi închise în care s-au produs scurgeri de gaze, aprinderea amestecului gaz - aer fiind, de regula, instantanee.

ART. 23

(1) Temperatura unei tigari aprinse este cuprinsa între 550 si 600 grade C, iar timpul de ardere difera în functie de calitatea tigarii, fiind cuprins între 7,5 si 12 minute.

(2) Analizând aprinderea unor materiale combustibile de la resturi de tigara aprinsa, experimental s-au obtinut urmatoarele rezultate:

a) materialele din bumbac 100% se aprind în 30 de secunde si ard mocnit în continuare;

b) materialele tip bumbac 67% se aprind dupa 6 - 7 minute;

c) materialele tip bumbac 50% (PE 50%) se aprind dupa 5 - 10 minute si ard mocnit pe portiuni limitate;

d) materialele realizate în întregime din fire si fibre sintetice (relon, viscoza, PE, PA) se termodegradeaza sub forma de topitura care nu se aprinde;

e) materialele de origine animala (lâna, matase naturala) se termodegradeaza si nu favorizeaza arderea mocnita;

f) vatelina se carbonizeaza fara a prezenta puncte de incandescenta si fara a se aprinde;

g) zegrasul se aprinde mocnit, influentând aprinderea celorlalte elemente de tapiterie cu care se afla în contact;

h) rumegusul arde mocnit 2 - 3 ore, dupa care, cu probabilitate scazuta, are loc aprinderea cu flacara;

i) talasul de lemn se aprinde, în cazuri rare, dupa 1 - 2 ore;

j) hârtia se aprinde în circa 30 - 45 de minute;

k) paiele si fânul se aprind, numai în stare uscata, în 30 - 45 de minute;

l) litiera de padure (frunze, produse vegetale etc.) se aprinde dupa 2 - 2,5 ore, în functie de umiditate.

(3) În cazul tigarilor aprinse sau al resturilor acestora, fenomenul de aprindere depinde de numerosi factori, cum sunt: curentii de aer, umiditatea, posibilitatea acumularii caldurii, modul de dispunere a materialelor combustibile, posibilitatea realizarii aportului de aer proaspat.

(4) Prin urmare, la marea majoritate a materialelor combustibile exista o faza intermediara de 1 - 3 ore de ardere mocnita, care este cea mai probabila în considerarea tigarii drept sursa de aprindere în cazul producerii unui incendiu.

Sectiunea a 4-a

Caile de acces, de evacuare si de interventie

ART. 24

În privinta cailor de acces, de evacuare si interventie intereseaza starea acestora, practicabilitatea si identificarea lor cu usurinta, elemente esentiale în scurtarea (reducerea) timpilor operativi de interventie, în special a timpului de deplasare (T3) si a timpului normalizat de evacuare (Tne).

ART. 25

Mentinerea în stare de utilizare a cailor de acces, de evacuare si de interventie pe toata durata zilei si în orice anotimp la parametrii la care au fost proiectate si realizate, precum si cunoasterea operativa a oricaror situatii ce pot împiedica din motive obiective folosirea acestora în conditii de siguranta reprezinta cerinte fundamentale referitoare la aceste cai.

Sectiunea a 5-a

Deseurile, reziduurile si ambalajele combustibile

ART. 26

Prezenta deseurilor, reziduurilor si a ambalajelor, precum si a scurgerilor necontrolate de fluide combustibile poate favoriza, în anumite conditii, propagarea focului pe suprafete exterioare întinse, precum si în/din interiorul cladirilor.

ART. 27

Praful sau pulberile combustibile depuse ori acumulate pe elemente de constructie, pe utilaje si echipamente, îndeosebi pe aparate de încalzit si similare acestora, constituie factori de propagare a focului si focare de explozie.

ART. 28

(1) Lacurile si vopselele sub forma de depuneri în cabinele de vopsire si tubulaturile de ventilatie prezinta în timp tendinta de autoaprindere la contactul cu aerul. Aceeasi caracteristica o au uleiurile si grasimile.

(2) Pericolul creste atunci când vopselele si lacurile contin pigmenti cu reactivitate mare în combinatie cu diluanti care au continut de toluen sau alte lichide inflamabile peste limitele admise.

ART. 29

(1) Absorbtia uleiurilor de catre materiale poroase favorizeaza procesul de autoaprindere prin piroliza celulozei din structura tesaturilor.

(2) Ca sursa de autoaprindere uleiurile vegetale sunt mai periculoase decât cele de origine animala, exceptând uleiul de peste.

(3) Capacitatea uleiurilor de a se autoaprinde se apreciaza prin indicele de iod (grame de iod care se combina cu 100 g ulei), fiind susceptibile de a se autoaprinde cele care au acest indice peste 80 (uleiurile de ricin, masline, sfecla, bumbac, porumb, soia, floarea-soarelui, cânepa, nuca, in si peste).

(4) În functie de natura materialului, deseurile impregnate cu uleiuri pot initia incendii prin autoaprindere dupa 2 - 4 ore.

ART. 30

Pentru unele ambalaje necombustibile se au în vedere curatarea si spalarea acestora de resturile de continut (toxic, inflamabil sau cu pericol de incendiu) si aruncarea ori tratarea (neutralizarea) acestui amestec.

Sectiunea a 6-a

Sezonul rece

ART. 31

Perioada sezonului rece este caracterizata de incendii datorate sistemelor si mijloacelor de încalzire utilizate în cladiri pentru mentinerea temperaturii mediului interior la anumite niveluri de confort necesare desfasurarii în conditii corespunzatoare a activitatilor economico-sociale si culturale.

ART. 32

(1) Sobele metalice, în special cele cu combustibil lichid, prezinta un pericol mai ridicat decât sobele cu acumulare de caldura. Testele efectuate pentru urmarirea functionarii sobelor cu combustibil lichid, realizate în conditii normale de exploatare, au pus în evidenta temperaturi maxime de 450 grade C la arzator, 380 grade C la plita si 250 grade C la peretii laterali.

(2) Temperatura scade la 80 grade C la distante între 5 si 30 cm de soba.

ART. 33

(1) Scânteile si particulele aprinse ce ies pe cos pot ajunge la o distanta de 25 - 30 m si sunt sursele care genereaza cel mai frecvent incendii, daca acoperisul casei sau acoperisurile caselor din apropiere sunt combustibile sau prezinta depuneri de praf, funingine, rumegus si alte pulberi combustibile.

(2) Caldura sau scânteile care ies prin fisurile unui cos de fum deteriorat prin cutremure, vibratii, alunecari de tren etc. ori datorita vechimii imobilului constituie surse de aprindere, daca în zona lor exista elemente de constructie sau structuri din lemn (grinzi, bârne, suport acoperis etc.).

ART. 34

Aprinderea funinginii depuse pe peretii interiori poate produce o temperatura de 800 - 1.000 grade C.

ART. 35

Burlanele metalice pot constitui surse de initiere a incendiilor în urmatoarele situatii:

a) prin contactul direct al peretilor acestora, cu temperatura ridicata, cu materialele combustibile ale constructiilor sau cu dotarile interioare;

b) prin disiparea caldurii, a gazelor de ardere sau a flacarilor în cazul îmbinarilor insuficiente datorate desfacerii legaturilor acestora prin încalzire si dilatare;

c) prin gaurile sau prin fisurile din corpul burlanului, provocate de exploatarea îndelungata a acestuia sau datorita corodarii.

ART. 36

Aparatele electrice de încalzit cu element încalzitor în cuva de ulei pot constitui sursa de aprindere, deoarece în functionarea fara termostat temperatura peretilor cuvei poate atinge 150 grade C, fata de maximum 75 grade C, când acestea functioneaza cu termostat.

ART. 37

Resourile constituie o sursa frecventa de aprindere prin plasarea lor necorespunzatoare sub birouri, rafturi, tejghele, unde probabilitatea de a intra în contact cu materiale combustibile (textile, hârtie, lemn etc.) este foarte mare.

ART. 38

Resourile improvizate si artizanale prezinta risc deosebit datorita puterii mari a acestora si a deficientelor pe circuitele de alimentare, aspecte care conduc la suprasolicitarea instalatiei electrice la care sunt racordate (conductori, prize, stechere etc.).

ART. 39

Efectele sezonului rece (înghet si depuneri de zapada) pot influenta în sens negativ si operatiunile de interventie la stingerea incendiilor prin reducerea posibilitatilor de folosire a surselor de alimentare cu apa, de acces la locul incendiului si, mai ales, a vitezei de deplasare a autospecialelor.

Sectiunea a 7-a

Perioade caniculare si secetoase

ART. 40

În perioadele caniculare si secetoase, sub influenta directa a razelor solare creste gradul de uscaciune a plantelor si materialelor combustibile sau se produc cresteri mari de volum în timp scurt ale vaporilor si ale gazelor inflamabile aflate în rezervoare, recipiente sau în alte ambalaje de stocare.

ART. 41

Uscaciunea avansata favorizeaza, pe de o parte, aprinderea materialelor combustibile de la surse cu energie de aprindere mai mica decât în mod obisnuit si în timp mai scurt decât cel de manifestare a sursei, iar pe de alta parte, propagarea cu viteza ridicata a focului.

ART. 42

Cresterile rapide ale volumului vaporilor si gazelor inflamabile determina cresteri bruste ale presiunii în rezervoarele sau recipientele de pastrare a produselor respective, sub efectul careia pot aparea frecvent explozii, urmate de incendii.

ART. 43

Temperaturile atmosferice ridicate determina degajari masive de substante volatile si inflamabile din componenta unor materiale de protectie sau de izolare care se pun în opera în special în timpul zilei.

ART. 44

În perioadele caniculare si/sau secetoase sunt vizate de efectele acestora:

a) culturile agricole, în special cele de cereale paioase;

b) depozitele de furaje si plante tehnice aferente sectoarelor zootehnice si din gospodariile populatiei;

c) zonele cu vegetatie forestiera;

d) locuintele si anexele gospodaresti, în special cele din mediul rural ale caror elemente de constructie sunt executate din lemn;

e) recipientele, rezervoarele si alte categorii de ambalaje care contin lichide usor inflamabile si gaze lichefiate sub presiune;

f) substantele care se descompun sub actiunea luminii solare (fosfor alb, fosfor galben, amestecuri de clor si brom cu unele gaze etc.);

g) sursele naturale de apa pentru incendiu, carora le scad nivelul si debitul.

CAP. 3

Reguli si masuri de prevenire si stingere a incendiilor

Sectiunea 1

Lucrarile cu foc deschis

ART. 45

(1) Nerealizarea masurilor de prevenire a incendiilor, prevazute în prezentele dispozitii generale, conduce la interzicerea executarii lucrarilor cu foc deschis.

(2) Lucrarile cu foc deschis se vor executa si se vor supraveghea numai de persoane calificate, experimentate si instruite.

ART. 46

Persoana fizica cu atributii de conducere (primar, patron, utilizator etc.) va reglementa prin document scris (decizie, dispozitie etc.) modul de executare a lucrarilor cu foc deschis, activitate care presupune:

a) stabilirea, daca este cazul, a locurilor unde, periodic sau permanent, se pot efectua lucrari cu foc deschis (topirea bitumului, arderea reziduurilor combustibile, curatari prin ardere etc.) si a persoanelor care le supravegheaza;

b) stabilirea locurilor (zonelor) cu pericol de incendiu în care este interzisa utilizarea focului deschis;

c) nominalizarea persoanelor care au dreptul sa emita permis de lucru cu foc;

d) descrierea procedurii de emitere, semnare, aducere la cunostinta si pastrare a permisului de lucru cu foc;

e) întocmirea unei instructiuni specifice de prevenire a incendiilor pentru astfel de lucrari, care sa fie tinuta de executant asupra sa si prelucrata cu acesta înainte de începerea lucrarii.

ART. 47

Este interzisa folosirea focului deschis în locurile (încaperile, zonele, instalatiile, echipamentele, mijloacele de transport etc.) în care se prelucreaza, se utilizeaza, se depoziteaza, se vehiculeaza, se manipuleaza materiale si substante combustibile sau care, în prezenta focului deschis, prezinta pericol de incendiu sau de explozie, precum si în apropierea acestora, cum sunt:

a) instalatiile de producere, prelucrare, reglare, comprimare, transport si distributie a gazelor combustibile (gaz metan, gaz de sonda, gaz de furnal, acetilena, hidrogen etc.) si a oxigenului;

b) instalatiile de producere, prelucrare, pompare, transport si distributie a lichidelor combustibile (produse petroliere, vopsele, lacuri etc.);

c) gospodariile de ungere si actionarile hidraulice cu ulei sau cu alte lichide combustibile;

d) sectiile si atelierele de vopsitorie, prelucrare a lemnului, de modelarii, de acoperiri metalice, de întretinere si reparatie a autovehiculelor si utilajelor de ridicat si stivuit, de vulcanizare, tapiterie, croitorie etc.;

e) depozitele de lichide combustibile (benzina, benzen, vopsele, lacuri, solventi, uleiuri, motorina etc.), material lemnos si produse din lemn, produse textile si de hârtie, carbid, mase plastice, recipiente transportabile cu gaze comprimate, explozivi etc.;

f) încaperile în care se executa operatiuni de spalare sau de curatare cu produse petroliere (benzina, neofalina, parchetin, petrosin etc.), precum si de vopsire în care s-au folosit solventi inflamabili;

g) încaperile unde se executa lucrari de finisaj cu substante combustibile;

h) încaperile si podurile cladirilor ale caror elemente de constructie sunt realizate din materiale combustibile;

i) laboratoarele si statiile-pilot în care se utilizeaza substante combustibile;

j) încaperile de încarcat acumulatori;

k) încaperile cu echipament electric de calcul, masura, control, automatizare, semnalizare, control trafic;

l) încaperile speciale de cabluri electrice;

m) constructiile civile (publice), pe timpul programului cu publicul (magazine, teatre, expozitii, cinematografe etc.), si alte locuri stabilite.

ART. 48

Utilizarea focului deschis nu se admite la distante mai mici de 40 m fata de locurile cu pericol de explozie (gaze si lichide combustibile, vapori inflamabili, explozivi etc.), respectiv 10 m fata de materiale sau substante combustibile (lemn, hârtie, textile, carton asfaltat, bitum, ulei etc.), fara a fi supravegheat si asigurat prin masuri corespunzatoare.

ART. 49

Permisul de lucru cu foc (autorizatia de lucru) prevazut la art. 39 alin. (3) din Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998, se întocmeste în doua exemplare, dintre care unul se înmâneaza sefului formatiei de lucru sau persoanei care executa operatiunile cu foc deschis, iar celalalt ramâne la emitent (seful sectorului de activitate unde se executa lucrarea).

ART. 50

(1) seful sectorului de activitate, atelier, sectie, depozit, instalatie etc., în care se executa operatiuni cu foc deschis, are obligatia sa asigure masuri pentru:

a) pregatirea locului, conform art. 39 alin. (2) din Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998;

b) instruirea personalului;

c) controlul dupa terminarea lucrarii.

(2) În cazul lucrarilor cu foc deschis care se executa în instalatii si în alte locuri (zone) cu risc ridicat de incendiu sau de explozie, persoana cu atributii de conducere va dispune luarea si a altor masuri de protectie specifice.

ART. 51

Permisul de lucru cu foc este valabil o singura zi. La terminarea lucrului permisul de lucru cu foc se preda de catre executant emitentului. În mod similar se procedeaza si în cazul autorizatiei de lucru.

ART. 52

Echipamentele si aparatele utilizate pentru executarea lucrarilor cu foc deschis trebuie sa fie în buna stare de functionare. De îndeplinirea acestei cerinte raspunde executantul.

ART. 53

Toate echipamentele si aparatele de sudura se întretin si se verifica în conformitate cu instructiunile furnizorului. Proprietarul acestora trebuie sa faca dovada efectuarii întretinerii si verificarii lor la termen si de catre personal sau persoane fizice de specialitate.

ART. 54

Pregatirea locului unde urmeaza sa se execute operatiunea de sudare sau de taiere cu flacara oxiacetilenica presupune:

a) înconjurarea acestuia cu panouri necombustibile cu înaltimea de minimum 2 m si bine ancorate de podea;

b) protectia pardoselii din material combustibil cu un strat de nisip cu grosimea de 2 cm, cu tabla sau cu placi din materiale necombustibile;

c) îndepartarea materialelor si substantelor combustibile transportabile la o distanta de cel putin 10 m de locul sudarii sau taierii;

d) curatarea pieselor vopsite pe o portiune de cel putin 100 mm de o parte si de alta în jurul punctului de lucru;

e) umezirea cu apa sau protejarea cu panouri necombustibile a materialelor si elementelor de constructie combustibile fixe pentru a fi ferite de contactul cu scânteile sau brocurile de sudura, cu flacara sau cu alte particule de materiale incandescente;

f) înlaturarea posibilitatilor ca sursele de foc (scântei, particule incandescente etc.) sa intre în contact cu materialele combustibile care se afla în încaperile adiacente sau la cota inferioara, prin acoperirea sau obturarea golurilor ori orificiilor din pardoseala si pereti cu placi sau dopuri necombustibile;

g) amplasarea la distante de siguranta a generatorului de acetilena transportabil si a buteliei de oxigen, astfel: cel putin 10 m între acestea si locul de sudura sau orice sursa cu foc deschis si, respectiv, cel putin 5 m între ele;

h) dotarea cu mijloace de prima interventie corespunzatoare;

i) asigurarea prezentei persoanei desemnate sa supravegheze executarea lucrarilor cu foc deschis.

ART. 55

(1) Generatoarele de acetilena transportabile se instaleaza, de regula, în aer liber, în afara încaperii unde se sudeaza si ferite de razele solare ori de sursele cu foc deschis.

(2) În mod exceptional se admite instalarea unui singur generator de acetilena transportabil numai în încaperi în care se executa lucrari de reparatii, montaj sau de întretinere cu caracter temporar, cu respectarea urmatoarelor conditii:

a) debitul maxim de acetilena sa nu depaseasca 3,2 mc/h;

b) generatorul sa fie verificat si sa posede placa de timbru;

c) încarcatura de carbid sa nu fie mai mare de 4 kg;

d) încaperea sa aiba un volum de minimum 350 mc si sa fie bine ventilata;

e) sa existe posibilitatea asigurarii distantelor de siguranta;

f) sa se realizeze, pe toata durata amplasarii generatorului în încapere, oprirea functionarii eventualelor utilaje care lucreaza cu flacara sau produc scântei.

ART. 56

(1) Lucrarile de sudare la instalatii, rezervoare, recipiente si conducte prin care s-au vehiculat si în care s-au depozitat substante combustibile sau vapori inflamabili se vor efectua numai dupa golirea, aerisirea, spalarea, umplerea cu apa sau cu gaz inert, izolarea acestora prin flanse oarbe de restul instalatiilor si dupa efectuarea analizelor de laborator.

(2) Piesele, instalatiile si materialele la care se vor executa operatiuni de sudare sau de taiere se vor curata în prealabil de materiale combustibile, cum sunt uleiurile, textilele etc.

ART. 57

În timpul executarii lucrarii trebuie sa se asigure:

a) supravegherea permanenta si cu atentie a flacarii, a dispersiei (raspândirii) si a traiectoriilor scânteilor sau particulelor de materiale incandescente si a intensitatii fluxului de caldura;

b) strângerea si depozitarea resturilor de electrozi în vase speciale cu nisip sau cu apa;

c) închiderea robinetelor buteliei de oxigen si a generatorului de acetilena, daca durata întreruperii executarii lucrarii depaseste 10 minute;

d) interzicerea agatarii arzatoarelor (chiar stinse) de buteliile de oxigen sau de generatoarele de acetilena;

e) neefectuarea de deplasari cu arzatoarele aprinse în afara zonei de lucru sau de urcari pe scari, schele etc.;

f) evacuarea carbidului din generator în cazul întreruperii lucrului pe o perioada mai îndelungata.

ART. 58

Dupa terminarea lucrarii trebuie sa se asigure, de regula, urmatoarele:

a) verificarea minutioasa a locului în care s-a executat lucrarea, precum si a spatiilor adiacente si a celor situate la cotele inferioare sau superioare, pentru a constata daca nu s-au creat focare de incendiu (zone incandescente, miros de ars sau degajari de fum etc.);

b) descoperirea tuturor zonelor protejate, verificându-se daca starea lor este intacta, si luarea de masuri în consecinta;

c) verificarea, la anumite intervale, pe parcursul mai multor ore si în timpul noptii, a situatiei existente la locul în care s-a efectuat lucrarea si în imediata apropiere a acestuia;

d) depozitarea în conditii de siguranta a echipamentelor folosite la lucrare;

e) reamplasarea pe pozitiile initiale a elementelor si materialelor combustibile la cel putin 6 ore de la terminarea lucrarii;

f) colectarea namolului (slamului) de carbid în containere destinate acestui scop si depozitarea acestora într-un loc special amenajat.

ART. 59

În toate cazurile în care este constituit si functioneaza un serviciu privat de pompieri civili se va asigura înregistrarea la acesta a permisului de lucru cu foc (autorizatiei de lucru), înainte de începerea efectiva a lucrarii.

Sectiunea a 2-a

Fumatul

ART. 60

Reglementarea fumatului este obligatorie în cadrul fiecarui agent economic sau al fiecarei institutii publice si, când este cazul, la nivelul unitatii administrativ-teritoriale si se face prin dispozitie scrisa data de persoana fizica cu atributii de conducere.

ART. 61

(1) Pentru situatiile în care o constructie sau o amenajare este folosita de mai multi utilizatori, reglementarea fumatului se face prin dispozitie emisa de proprietarul constructiei sau al amenajarii respective, însusita de utilizatorii în cauza.

(2) În dispozitie se vor mentiona:

a) locurile (zonele) cu pericol de incendiu sau de explozie în care este interzis fumatul sau, dupa caz, accesul cu tigari, chibrituri sau brichete;

b) locurile amenajate pentru fumat;

c) persoanele desemnate sa raspunda de supravegherea respectarii reglementarii pe locuri si sectoare de activitate;

d) alte date si informatii necesare sa fie precizate pentru a diminua pericolul de incendiu.

ART. 62

Fumatul este interzis, de regula, în toate locurile în care nu se admite folosirea focului deschis, prevazute de prezentele dispozitii generale, precum si în:

a) spatiile de cazare comuna;

b) încaperile cu echipament electronic de calcul, masura, control si automatizare;

c) încaperile centralelor termice;

d) locurile cu schele, cofraje si esafodaje, realizate din materiale combustibile;

e) lanurile de cereale în faza de coacere si zonele împadurite.

ART. 63

În toate zonele (locurile) în care este interzis fumatul se vor instala indicatoare de securitate specifice, prevazute de reglementarile în vigoare.

ART. 64

Locurile pentru fumat stabilite în exteriorul cladirilor nu vor fi amplasate la o distanta mai mica de 40 m fata de locurile în care exista pericol de explozie (gaze si lichide combustibile, explozivi, vapori inflamabili etc.), 10 m fata de locurile în care exista materiale solide combustibile (lemn, textile, hârtie, carton asfaltat, bitum) si 50 m fata de culturile de cereale paioase în perioada coacerii si recoltarii sau de zonele împadurite.

ART. 65

La locurile stabilite pentru fumat se vor prevedea scrumiere, vase cu apa, nisip sau pamânt, gropi si se vor instala inscriptii "LOC PENTRU FUMAT".

ART. 66

Scrumierele si vasele din interiorul cladirilor (coridoare, holuri etc.) se amplaseaza astfel încât sa nu fie posibila aprinderea materialelor combustibile din apropiere (draperii, perdele, jaluzele etc.).

ART. 67

În locurile de munca unde este permis fumatul se vor asigura scrumiere. Acestea se amplaseaza astfel încât sa nu faca posibila aprinderea materialelor combustibile din apropiere, cum sunt cele de birotica si altele.

ART. 68

Depunerea în scrumiere, vase sau gropi a altor deseuri de materiale combustibile (hârtie, carton, textile etc.) este interzisa.

ART. 69

Golirea scrumierelor si a vaselor în cosurile de hârtie sau în alte locuri în care exista materiale combustibile este interzisa.

ART. 70

Aruncarea la întâmplare a resturilor de tigari sau chibrituri aprinse este interzisa.

ART. 71

Se recomanda sa se evite fumatul, în perioadele de relaxare sau de odihna, în paturi, pe canapele, fotolii etc.

Sectiunea a 3-a

Asigurarea cailor de acces, de evacuare si de interventie

ART. 72

Accesul mijloacelor si al persoanelor pentru interventiile operative în caz de urgenta publica de incendiu, în vederea salvarii si acordarii ajutorului persoanelor aflate în pericol, stingerii incendiilor si limitarii efectelor acestora, trebuie sa fie asigurat în permanenta la toate:

a) constructiile de orice fel (industriale, social-administrative, speciale etc.) si încaperile acestora;

b) instalatiile tehnologice si anexe;

c) depozitele închise si deschise de materii prime, semifabricate, finite si auxiliare;

d) instalatiile, aparatele si mijloacele de prevenire si stingere a incendiilor, precum si la punctele de comanda ale acestora (centrale si butoane de semnalizare a incendiilor, aparate de control si semnalizare ale instalatiilor sprinkler, statii de pompe de apa, claviaturile si vanele retelelor de apa, abur, drencer, gaze inerte si spuma, hidranti de incendiu, stingatoare, pichete de incendiu, bazine, rezervoare si castele de apa, rampe ale surselor de apa naturale, posturi telefonice de anuntare a incendiilor etc.);

e) dispozitivele de actionare a unor mijloace cu rol de protectie în caz de incendiu (cortine metalice de siguranta, trape de evacuare a fumului si gazelor fierbinti, clapete de pe tubulatura de ventilatie, exhaustare si transport pneumatic, obloane, ferestre si usi de închidere a golurilor din elementele de compartimentare împotriva incendiilor);

f) tablourile de distributie si întrerupatoarele instalatiilor electrice de iluminat, de forta si iluminat de siguranta si la sursele de rezerva care sunt destinate sa alimenteze receptoare electrice cu rol în caz de incendiu;

g) claviaturile si vanele instalatiilor tehnologice sau auxiliare, care trebuie manevrate în caz de incendiu, si punctele de comanda ale acestora (gaze si lichide combustibile, benzi transportoare);

h) celelalte mijloace utilizate pentru interventie în caz de incendiu (vehicule pentru tractare, transport sau izolare, cisterne ori autocisterne de apa si cheile de pornire a acestora etc.).

ART. 73

(1) Caile de acces, de evacuare si de interventie trebuie sa fie mentinute în permanenta, în orice anotimp, practicabile si curate. Aceasta obligatie revine persoanelor juridice sau fizice care administreaza constructiile, instalatiile, sistemele, dispozitivele sau mijloacele respective.

(2) Administratorii în cauza vor semnala prin indicatoare, potrivit prevederilor legale în vigoare, prezenta unor asemenea mijloace si vor atentiona asupra regulilor care trebuie respectate.

ART. 74

Blocarea cailor de acces, de evacuare si de interventie cu materiale care reduc latimea sau înaltimea libera de circulatie stabilita ori care prezinta pericol de incendiu sau explozie, precum si efectuarea unor modificari la acestea, prin care se înrautateste situatia initiala, sunt interzise.

ART. 75

Peste santurile sau sapaturile executate pe caile de acces, de evacuare si de interventie se vor amenaja treceri (podete) bine consolidate sau se vor asigura cai ocolitoare, semnalizate corespunzator.

ART. 76

(1) Gararea locomotivelor si a vagoanelor de cale ferata în intersectiile cu drumurile uzinale sau cu caile de acces rutiere este interzisa.

(2) În cazul în care locomotivele sau vagoanele sunt blocate, din motive tehnologice, în intersectiile cu drumurile uzinale sau cu caile de acces rutiere, se va asigura tractarea în cel mai scurt timp a materialului rulant ori se vor stabili rute de ocolire a intersectiei, semnalizate corespunzator.

ART. 77

Se interzice blocarea în pozitie deschisa a usilor de la casele scarilor, de pe coridoare, a celor cu dispozitive de autoînchidere sau a altor usi care, în caz de incendiu, au rol sa opreasca patrunderea fumului, a gazelor fierbinti si propagarea incendiilor pe verticala sau pe orizontala.

ART. 78

(1) Dispozitivele care asigura închiderea automata în caz de incendiu a elementelor de protectie a golurilor (usi, obloane etc.), cele de actionare a trapelor si clapetelor, precum si cele care mentin în pozitie închisa usile încaperilor tampon vor fi în permanenta în stare de functionare.

(2) Sistemul de închidere a usilor de pe traseele de evacuare trebuie sa permita deschiderea cu usurinta a acestora în caz de incendiu.

ART. 79

(1) Caile de acces, de evacuare si de interventie se vor marca cu indicatoare de securitate, conform reglementarilor legale în vigoare, astfel încât traseele acestora sa poata fi recunoscute cu usurinta, atât ziua cât si noaptea, de persoanele care le utilizeaza în caz de incendiu.

(2) Se vor monta indicatoare corespunzatoare la rampele scarilor care duc la demisol sau la subsol ori la usile de acces catre spatii si încaperi din care evacuarea nu poate fi continuata.

ART. 80

În casele scarilor, pe coridoare sau pe alte cai de evacuare ale cladirilor nu se admite amenajarea de încaperi ori locuri de lucru, depozitarea etc., care ar putea împiedica evacuarea persoanelor si a bunurilor, precum si accesul personalului de interventie.

ART. 81

Cheile usilor de acces în cladiri si cele ale încaperilor încuiate se pastreaza în locuri sau la persoane desemnate, astfel încât aceste chei sa poata fi identificate si folosite în caz de necesitate (interventie, control, verificari etc.).

Sectiunea a 4-a

Colectarea deseurilor, reziduurilor combustibile si a ambalajelor si distrugerea lor

ART. 82

(1) Deseurile si reziduurile combustibile, utilizate ori rezultate din procesul tehnologic, se colecteaza ritmic, dar obligatoriu la terminarea schimbului si se depun în locurile destinate depozitarii sau distrugerii lor, astfel încât la locurile de munca sa fie în permanenta curatenie.

(2) Se colecteaza:

a) pulberile, rumegusul si talasul, scamele sau resturile textile si alte deseuri combustibile depuse (acumulate) pe pardoseli, pereti, instalatii, masini, utilaje, aparatura, canale sau alte locuri, precum si maculatura de birotica;

b) scurgerile de lichide combustibile de pe sol, pardoseli, instalatii, masini si utilaje, canale sau din alte locuri;

c) ambalajele care prezinta pericol de incendiu sau de explozie (lemn, carton, metalice pentru produse inflamabile, carbid etc.);

d) depunerile de grasimi, vopsele, lacuri etc. de pe elementele instalatiilor de evacuare.

ART. 83

(1) Pentru orice tip de activitate se stabileste modul de gestionare a deseurilor, reziduurilor si a ambalajelor.

(2) Gestionarea acestora presupune:

a) nominalizarea, dupa caz, a deseurilor, reziduurilor si a ambalajelor specifice activitatii;

b) indicarea regimului de colectare si curatare;

c) locurile de depozitare si modul de distrugere sau de valorificare;

d) desemnarea personalului responsabil cu gestionarea lor;

e) completarea datelor noi la aparitia oricaror modificari de situatii.

ART. 84

Deseurile si reziduurile de lichide combustibile sau cele din materiale solide (cârpe, câlti, bumbac, rumegus etc.), care contin astfel de produse, se colecteaza în cutii sau în vase metalice ori cu captuseala metalica interioara, prevazute cu capac, amplasate în locuri fara risc de incendiu si marcate.

ART. 85

Deseurile, reziduurile si ambalajele combustibile, care se reutilizeaza, se vor depozita, cu asigurarea distantelor de siguranta fata de cladiri, instalatii, culturi agricole, suprafete împadurite si alte materiale combustibile, în raport de natura si de proprietatile fizico-chimice ale acestora.

ART. 86

Ambalajele metalice, din material plastic sau din sticla reutilizabile se curata, se spala, sau se neutralizeaza de restul continutului cu materiale adecvate si se depoziteaza în locuri special destinate.

ART. 87

Deseurile, reziduurile si ambalajele combustibile, care nu se mai reutilizeaza, se vor distruge prin ardere în crematorii amenajate si amplasate astfel încât sa nu puna în pericol viata oamenilor, cladirile, instalatiile, culturile agricole, suprafetele împadurite si alte materiale combustibile. Aceste crematorii trebuie sa posede autorizatiile prevazute de lege.

ART. 88

Deseurile, reziduurile si ambalajele combustibile, care degaja prin ardere substante sau compusi periculosi pentru viata sau pentru mediu, pot fi distruse prin foc deschis sub supraveghere, cu respectarea prevederilor în vigoare si ale prezentelor dispozitii generale.

Sectiunea a 5-a

Reguli pentru sezonul rece

ART. 89

Înainte de începerea sezonului rece se vor controla si se vor înlatura defectiunile constatate, asigurându-se buna functionare a:

a) instalatiilor si a sistemelor de încalzire existente la agenti economici, institutii publice si la gospodariile populatiei (surse de caldura, conducte, corpuri si elemente de încalzire, sobe, cosuri si canale de fum etc.);

b) instalatiilor de încalzire din încaperi în care sunt montate instalatiile de stingere cu apa, precum si cele de depozitare a substantelor chimice de stingere si din spatiile de garare a autospecialelor;

c) serpentinelor de încalzire cu aburi sau apa calda a caminelor, rezervoarelor de depozitare a lichidelor combustibile, a gazelor sau apei pentru stingerea incendiilor;

d) dispozitivelor de încalzire a armaturilor de siguranta de la rezervoarele de lichide combustibile sau gaze lichefiate;

e) conductelor si furtunurilor de aburi de la instalatiile de stingere, precum si a celor din diverse instalatii de productie si auxiliare.

ART. 90

Componentele instalatiilor de stingere cu apa, care sunt expuse înghetului în timpul iernii si nu sunt prevazute cu dispozitive fixe de încalzire, vor fi protejate împotriva înghetului.

ART. 91

Se vor asigura uneltele si accesoriile pentru deszapezirea drumurilor si a cailor de acces, de evacuare si de interventie.

ART. 92

Caile de acces si accesul la sursele de apa sau la dispozitivele de punere în functiune a instalatiilor de stingere se vor curata de zapada si gheata, asigurându-se mentinerea permanent libera a acestora.

ART. 93

Personalul destinat sa raspunda de aprinderea si de stingerea focurilor va fi instruit asupra regulilor ce trebuie respectate si, respectiv, luate pe timpul sezonului rece.

Sectiunea a 6-a

Reguli pentru perioadele caniculare sau secetoase

ART. 94

În perioadele caniculare sau secetoase persoana fizica cu atributii de conducere (primar, patron, utilizator etc.) va elabora un program de masuri speciale care sa contracareze efectele negative ale acestora în sfera prevenirii si stingerii incendiilor.

ART. 95

Masurile speciale trebuie sa cuprinda:

a) identificarea si nominalizarea sectoarelor de activitate în care creste riscul de incendiu în conditiile caracteristice temperaturilor atmosferice ridicate si lipsei de precipitatii;

b) interzicerea utilizarii focului deschis în zonele afectate de uscaciune avansata;

c) restrictionarea efectuarii, în anumite intervale din timpul zilei, a unor lucrari care creeaza conditii favorizante pentru producerea de incendii prin degajari de substante volatile sau supraîncalziri excesive;

d) asigurarea protejarii fata de efectul direct al razelor solare a recipientelor, rezervoarelor si a altor tipuri de ambalaje care contin vapori inflamabili sau gaze lichefiate sub presiune, prin depozitare la umbra (copertine, soproane deschise etc.) sau, dupa caz, prin racire cu perdele de apa rece;

e) îndepartarea din locurile unde se afla a obiectelor optice (inclusiv a cioburilor de sticla) care pot actiona în anumite conditii drept concentratori ai razelor solare;

f) intensificarea patrularilor în zonele cu culturi agricole si în cele frecventate pentru agrement în locuri cu vegetatie forestiera;

g) asigurarea rezervelor de apa pentru incendiu si verificarea zilnica a situatiei existente;

h) verificarea operativitatii de actiune a formatiilor de interventie ale serviciilor de pompieri civili;

i) mediatizarea incendiilor determinate de efectele sezonului canicular si secetos, prin detalierea cauzelor si a împrejurarilor favorizante.

ART. 96

Masurile speciale stabilite vor fi aduse la cunostinta tuturor salariatilor si, dupa caz, populatiei.

CAP. 4

Dispozitii finale

ART. 97

Prevederile prezentelor dispozitii generale se aplica în orice activitate economica, sociala, financiara si administrativa.

ART. 98

În vederea aplicarii prezentelor dispozitii generale factorii de decizie (patron, utilizator, administrator si, dupa caz, primar etc.) vor stabili, prin actele de autoritate prevazute de lege, aspectele de natura organizatorica si vor lua masuri de elaborare a unor metodologii, proceduri, instructiuni si altele asemenea, pentru detalierea anumitor prevederi.

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 78 din 22 februarie 2000

ORDINUL MINISTRULUI DE INTERNE NR. 1080/10.02.2000

PENTRU APROBAREA DISPOZIŢIILOR GENERALE PRIVIND INSTRUIREA ÎN DOMENIUL PREVENIRII sI STINGERII INCENDIILOR - D.G.P.S.I. - 002

ART. 1

Se aproba Dispozitiile generale privind instruirea în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor - D.G.P.S.I. - 002, cuprinse în anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

ART. 2

Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, prin marile unitati si unitatile de pompieri militari, va urmari punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.

ART. 3

Nerespectarea prevederilor Dispozitiilor generale privind instruirea în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor - D.G.P.S.I. - 002 atrage raspunderea potrivit legii.

ART. 4

Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la 30 de zile de la data publicarii lui.

ANEXA 1

DISPOZIŢII GENERALE

privind instruirea în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor - D.G.P.S.I. - 002

CAP. 1

Scopul si domeniul de aplicare

ART. 1

Prezentele Dispozitii generale privind instruirea în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor - D.G.P.S.I. - 002, denumite în continuare dispozitii generale, stabilesc principiile, modalitatile, cerintele si conditiile necesare în vederea organizarii si desfasurarii activitatii de instruire în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor a persoanelor angajate în munca, în cadrul educatiei profesionale permanente.

ART. 2

Instruirea în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor a persoanelor angajate în munca constituie parte componenta a activitatii de aparare împotriva incendiilor desfasurate de persoanele fizice si juridice potrivit prevederilor legale în vigoare.

ART. 3

Persoanele fizice si juridice care desfasoara activitati cu personal angajat în conditiile prevazute de lege sunt obligate sa organizeze si sa desfasoare instruirea acestuia în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor pe baza prezentelor dispozitii generale, precum si a altor reglementari specifice.

ART. 4

Instruirea salariatilor în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor este parte componenta a pregatirii profesionale a acestora si are ca scop însusirea cunostintelor si formarea deprinderilor necesare în vederea prevenirii si stingerii incendiilor la locul de munca si, dupa caz, în incinta agentilor economici si a institutiilor în cauza.

ART. 5

Termenii specifici utilizati în cuprinsul prezentelor dispozitii generale au întelesul celor utilizati în legislatia specifica domeniului apararii împotriva incendiilor.

CAP. 2

Categorii de instructaje si cerinte specifice

ART. 6

Categoriile de instructaje în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, prin care se realizeaza instruirea la angajare si instruirea periodica, sunt:

a) instructajul introductiv general;

b) instructajul specific locului de munca;

c) instructajul periodic;

d) instructajul pe schimb, acolo unde situatia o impune;

e) instructajul special pentru lucrari periculoase;

f) instructajul la conversia profesionala;

g) instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a institutiei.

ART. 7

Instructajul introductiv general vizeaza dobândirea de cunostinte cu privire la:

a) sistemul de acte normative generale care reglementeaza activitatea de aparare împotriva incendiilor si de acte normative specifice profilului agentului economic sau institutiei;

b) modul de organizare a activitatii de aparare împotriva incendiilor la nivelul agentului economic sau al institutiei;

c) formele si metodele specifice de prevenire si stingere a incendiilor;

d) mijloacele tehnice de prevenire si stingere a incendiilor, cu care sunt echipate constructiile si instalatiile tehnologice proprii, si modul de utilizare a acestora;

e) modul de actiune în cazul observarii si anuntarii unui incendiu;

f) actiunile ce trebuie întreprinse dupa perceperea alarmei de incendiu.

ART. 8

La instructajul introductiv general participa urmatoarele categorii de persoane:

a) noii angajati în munca (pe baza de contract individual de munca, conventie civila etc.);

b) salariatii transferati de la o unitate la alta sau detasati în unitatea respectiva;

c) lucratorii sezonieri, temporari sau zilieri;

d) elevii scolilor profesionale, liceelor industriale si studentii aflati în practica de specialitate.

ART. 9

În cazul unui numar mare de participanti, la aceasta categorie de instructaj se vor constitui grupe având cel mult 20 de persoane.

ART. 10

Durata instructajului introductiv general se stabileste prin reglementari interne, depinzând în principal de specificul activitatii, complexitatea proceselor tehnologice, gradul de vulnerabilitate la incendiu si explozie al obiectivului, precum si de nivelul de pregatire al participantilor, dar nu va fi mai mica de 8 ore.

ART. 11

La terminarea perioadei de instructaj introductiv general persoanele instruite vor fi verificate pe baza de teste asupra cunostintelor acumulate, pentru fiecare categorie de personal stabilindu-se nivelul minim de cunostinte necesare.

ART. 12

Nu vor fi admise la locurile de munca persoanele care nu si-au însusit nivelul minim de cunostinte prezentate în cadrul instructajului introductiv general.

ART. 13

Instructajul specific locului de munca se face dupa instructajul introductiv general, executându-se individual de catre seful locului de munca respectiv.

ART. 14

La efectuarea instructajului specific locului de munca se urmareste sa se asigure participantilor cunostinte referitoare la:

a) caracteristicile fizico-chimice si clasele de periculozitate ale substantelor, materialelor si produselor utilizate la locul de munca;

b) cauzele potentiale si riscurile (pericolele) de incendiu si/sau explozie specifice locului de munca, masurile de prevenire a acestora;

c) descrierea, functionarea si modul de urmarire si interventie la instalatiile si sistemele de siguranta ale masinilor si utilajelor de la locurile de munca, inclusiv la cele de prevenire a incidentelor si avariilor tehnologice;

d) continutul instructiunilor de aparare împotriva incendiilor si al planurilor de interventie specifice;

e) descrierea, functionarea, amplasarea si modul de actionare a instalatiilor, utilajelor, aparatelor, dispozitivelor si mijloacelor de protectie împotriva incendiilor;

f) sarcinile specifice care îi revin persoanei instruite pentru prevenirea incendiilor, evacuarea persoanelor si a bunurilor si pentru anuntarea si stingerea incendiilor.

ART. 15

Durata instructajului prevazut la art. 13 depinde de complexitatea locului de munca (constructii, instalatii, utilaje) si nu va fi mai mica de 8 ore repartizate pe timpul perioadei de lucru de proba.

ART. 16

Problemele prezentate pe timpul instructajului specific locului de munca vor fi urmate în mod obligatoriu de demonstratii practice.

ART. 17

Admiterea definitiva la lucru a persoanelor instruite se va face numai dupa verificarea acestora pe baza de teste cu privire la nivelul de însusire a cunostintelor necesare.

ART. 18

Instructajul periodic se executa cu toate categoriile de salariati si are o durata de cel putin doua ore, având drept scop reîmprospatarea, completarea si detalierea cunostintelor dobândite prin instructajul introductiv general si prin instructajul specific locului de munca.

ART. 19

Instructajul periodic se executa pe baza tematicii anuale si a graficului de instruire, aprobate de patron.

ART. 20

Tematica orientativa anuala de instruire, adaptata fiecarei categorii de salariati, se structureaza de regula astfel:

a) actele normative care reglementeaza activitatea de aparare împotriva incendiilor;

b) obligatiile generale si specifice care revin categoriilor de salariati;

c) riscul de incendiu, cauzele potentiale de incendiu prezentate de instalatiile utilitare ale constructiilor si de procesele de munca desfasurate, normele, regulile si masurile de prevenire si înlaturare a acestora;

d) descrierea, functionarea, întretinerea si modul de utilizare a tuturor sistemelor de protectie împotriva incendiilor, aflate în dotare;

e) actiunea salariatilor în cadrul echipelor de interventie (raspuns) în caz de incendiu la antrenamente si exercitii practice.

ART. 21

Tematica orientativa se adapteaza si se completeaza pe parcurs de catre cei care executa instruirea cu concluziile si învatamintele rezultate din:

a) controalele efectuate privind respectarea normelor si a sarcinilor stabilite;

b) incendiile si evenimentele produse în sectoare de activitate similare;

c) alte probleme care se considera necesare.

ART. 22

În graficul anual de instruire se mentioneaza periodicitatea instructajelor si se precizeaza zilele în care acestea se executa, esalonat, pe locurile de munca si pe categorii de salariati.

ART. 23

Intervalul dintre doua instructaje periodice se stabileste de catre patron, tinând seama de urmatoarele:

- cel mult o luna (30 de zile) pentru personalul muncitor cu functii de executie sau operative;

- 1 - 3 luni pentru personalul care lucreaza direct si nemijlocit la aparate, masini, utilaje si instalatii tehnologice (tehnicieni, maistri, subingineri, ingineri), precum si pentru analisti, cercetatori si personalul din laboratoare;

- 3 - 6 luni pentru personalul TESA din sectiile si sectoarele de productie, control tehnic, cercetare, proiectare, de întretinere si reparatii, investitii, transporturi, precum si pentru cel care lucreaza în institutii publice;

- 1 - 6 luni pentru personalul TESA care are atributii de organizare, conducere si control (sefi de sectii, ateliere, instalatii, depozite etc.), pentru cel din conducerea agentului economic sau a institutiei, precum si pentru cel din structura autoritatilor publice locale si a administratiei publice centrale de specialitate si a institutiilor statului.

ART. 24

Instructajul periodic se va face obligatoriu în urmatoarele cazuri:

a) când un salariat a lipsit mai mult de 30 de zile calendaristice de la locul de munca;

b) când s-au adus modificari procesului tehnologic sau au fost introduse noi tehnologii;

c) la reluarea activitatii dupa producerea unui eveniment negativ (incendiu, explozie, calamitate naturala, avarie);

d) când au aparut modificari ale legislatiei specifice domeniului apararii împotriva incendiilor sau conexe acesteia.

ART. 25

Pe timpul desfasurarii instructajului periodic se va pune accent pe demonstratiile practice, salariatii fiind angrenati efectiv în executarea unor operatiuni specifice.

ART. 26

Verificarea persoanelor instruite privind cunostintele însusite si deprinderile formate în timpul instructajului periodic se va face prin sondaj, insistându-se de fiecare data pentru clarificarea problemelor si eliminarea deficientelor constatate.

ART. 27

Anual se efectueaza o verificare de fond pe baza de teste tip chestionar asupra nivelului de însusire si cunoastere a problematicii care a facut obiectul instructajului periodic, rezultatele consemnându-se în fisa individuala de instructaj.

ART. 28

(1) Instructajul periodic se face de catre persoanele desemnate de patron, astfel:

- pentru personalul muncitor, de catre conducatorul locului de munca respectiv;

- pentru personalul încadrat pe functii tehnice si administrative din sectoarele de productie si din compartimentele de cercetare, proiectare, întretinere, reparatii, controlul calitatii, aprovizionare tehnico-materiala si desfacere, de catre sefii compartimentelor respective;

- pentru sefii de sectii, sectoare, compartimente si servicii functionale si sefii de departamente, de catre conducatorul tehnic.

(2) Pentru agentii economici sau institutiile care au cel mult 9 salariati efectuarea instructajului periodic este sarcina exclusiva a patronului.

ART. 29

(1) Instructajul pe schimb se executa la intrarea în schimbul de lucru cu salariatii din locurile de munca cu risc mare si foarte mare de incendiu, nominalizate de patron.

(2) Durata acestui instructaj nu va depasi 10 - 15 minute.

ART. 30

Instructajul pe schimb se efectueaza, de regula, pentru atentionarea salariatilor din tura de serviciu asupra principalelor reguli si masuri de prevenire si stingere a incendiilor, care trebuie urmarite tinându-se seama de constatarile din tura anterioara, precum si de operatiunile sau lucrarile care se executa pe timpul schimbului respectiv.

ART. 31

Instructajul pe schimb se efectueaza de conducatorul locului de munca, executia consemnându-se, sub semnatura, în registrul de predare-primire a schimbului de lucru.

ART. 32

Instructajul special pentru lucrari periculoase se executa înainte de începerea unor lucrari în timpul carora pot aparea situatii generatoare de incendiu din cauza manifestarii unor surse specifice de aprindere sau a crearii unor conditii potential explozive.

ART. 33

Lucrarile care fac obiectul unui astfel de instructaj se refera în principal la:

a) lucrari de sudare;

b) lucrari de taiere sau lipire cu flacara;

c) lucrari care pot provoca scântei mecanice;

d) lucrari care pot provoca scântei si arcuri electrice sau scurtcircuite;

e) lucrari de topire a bitumului sau asfaltului;

f) lucrari de curatare prin ardere a unor utilaje, aparate, conducte tehnologice sau conductoare electrice;

g) lucrari pentru distrugerea prin ardere a unor deseuri sau reziduuri nerecuperabile sau neutilizabile;

h) lucrari la care se utilizeaza foc deschis (dezghetari, decongelari, aprinderea cuptoarelor tehnologice, cazanelor etc.);

i) punerea ori repunerea în functiune a instalatiilor si utilajelor tehnologice care prezinta risc foarte mare de incendiu sau oprirea acestora;

j) aplicarea unor materiale de protectie din care se pot degaja cu usurinta vapori si gaze inflamabile si/sau explozive;

k) curatarea interioara a unor vase, rezervoare, recipiente sau sisteme de evacuare în care au fost stocate, prelucrate sau vehiculate produse combustibile etc.;

l) prelevarea de probe din recipiente sau instalatii care contin substante periculoase.

ART. 34

(1) Instructajul special pentru lucrari periculoase se efectueaza astfel:

a) privind tehnologia de executie, de catre conducatorul formatiei de lucru;

b) privind conditiile tehnologice, de catre conducatorul locului de munca.

(2) Efectuarea instructajului special pentru lucrari periculoase se consemneaza, dupa caz, în permisul (autorizatia) de executie a lucrarii, registrul de tura sau în fisele individuale.

(3) Continutul permisului de lucru cu foc este prezentat în anexa nr. 7 la Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 9 octombrie 1998, iar cel al autorizatiei de lucru este prevazut în normele specifice, emise de autoritatile administratiei publice centrale de specialitate.

ART. 35

Instructajul la conversia profesionala se desfasoara cu toate categoriile de salariati care au parcurs un astfel de curs, potrivit art. 135 din Legea învatamântului nr. 84/1995, republicata, si/sau conform prevederilor Normelor metodologice privind organizarea, desfasurarea si absolvirea cursurilor de calificare, recalificare, perfectionare si a altor forme de pregatire profesionala a somerilor si ale Normelor de înfiintare, organizare si functionare a centrelor de calificare, recalificare si perfectionare a somerilor, aprobate prin Ordinul ministrului de stat, ministrul muncii si protectiei sociale, nr. 435/1995, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 54 din 15 martie 1996.

ART. 36

La stabilirea problematicii pentru instructajul de conversie profesionala, a persoanelor care îl efectueaza, a duratei necesare, a modului de verificare a însusirii cunostintelor se vor avea în vedere urmatoarele:

a) în cazul persoanelor care îsi vor desfasura activitatea în acelasi loc de munca în care au lucrat si înainte de conversia profesionala, seful locului de munca va prelucra cu acestea numai unele aspecte din cadrul problematicii pentru instructajul specific locului de munca pe care le apreciaza ca sunt necesare ca urmare a noilor sarcini de munca pe care le au de îndeplinit;

b) în cazul persoanelor care îsi vor desfasura activitatea în alt loc de munca din cadrul aceluiasi agent economic sau al aceleiasi institutii în care au fost angajate si înainte de conversia profesionala, inclusiv pentru cele recrutate din rândul somerilor dupa conversia profesionala, se vor respecta prevederile art. 13 si urmatoarele din prezentele dispozitii generale;

c) în cazul persoanelor care îsi vor desfasura activitatea în cadrul altui agent economic sau al altei institutii, acestea se considera nou-angajate si vor parcurge categoriile de instructaje prevazute de prezentele dispozitii generale.

ART. 37

Instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a institutiei se desfasoara cu persoanele care executa temporar diferite activitati în locuri cu risc de incendiu si/sau de explozie din incinta agentului economic sau a institutiei respective, si anume:

a) personalul societatilor comerciale de constructii-montaj si instalatii;

b) personalul societatilor comerciale (firmelor) de reparatii, revizii, întretinere si de service;

c) conducatorii auto si mijloacele pentru transportul materialelor periculoase si personalul apartinând cailor ferate;

d) personalul de paza apartinând altor societati comerciale sau firme specializate;

e) vizitatori în grup de minimum 5 persoane.

ART. 38

Locurile cu risc de incendiu si/sau de explozie din incinta agentului economic sau a institutiei pentru care se executa instructajul pentru personalul prevazut la art. 37 se stabilesc prin act de autoritate al patronului.

ART. 39

Instructajul pentru personalul din afara agentului economic sau a institutiei se efectueaza, de regula, de personalul tehnic cu atributii în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, de seful serviciului de pompieri civili sau de conducatorul locului în care este prevazut un asemenea instructaj.

ART. 40

Problematica instructajului consta în:

a) prezentarea procedurilor specifice instructajului introductiv general pentru categoriile de persoane prevazute la art. 37 lit. a) si b);

b) prezentarea procedurilor din cadrul instructajului specific locului de munca pentru categoriile de persoane prevazute la art. 37 lit. c) si d);

c) prezentarea unei proceduri special întocmite pentru persoanele prevazute la art. 37 lit. e), prin care acestea sunt instruite sumar (maximum 15 minute) asupra principalelor reguli de prevenire a incendiilor pe care trebuie sa le respecte si sunt atentionate asupra unor pericole existente în anumite locuri de pe traseul parcurs în incinta agentului economic sau a institutiei.

ART. 41

Consemnarea efectuarii instructajului pentru personalul din afara agentului economic sau a institutiei se face într-un proces-verbal întocmit în acest scop, care sa contina problematica prezentata, însotit de tabele cuprinzând numele, prenumele si semnatura persoanelor instruite.

CAP. 3

Înregistrarea si confirmarea instructajului

ART. 42

Instruirea în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor se certifica prin înscrisuri realizate, dupa caz, în fisa individuala de instructaj p.s.i., registrul de predare-primire a schimbului sau procesele-verbale de instruire.

ART. 43

Fisele individuale de instructaj p.s.i. se întocmesc pentru toate persoanele angajate, conform modelului prevazut în anexa care face parte integranta din prezentele dispozitii generale.

ART. 44

Dupa efectuarea instructajelor este obligatorie completarea fiselor individuale de instructaj p.s.i., înscrisul efectuându-se cu pasta sau cu cerneala.

ART. 45

Dupa completare fisa individuala de instructaj p.s.i. se semneaza de catre persoana instruita si de persoanele care au efectuat si au verificat instructajul.

ART. 46

Prin semnatura persoana instruita demonstreaza participarea la instructaj, iar persoana care a verificat instructajul confirma, pe baza examinarii persoanei instruite, ca aceasta si-a însusit cunostintele.

ART. 47

Conducatorii locurilor de munca vor pastra fisele individuale de instructaj p.s.i. pentru personalul din subordine.

CAP. 4

Organizarea activitatii de instruire

ART. 48

Organizarea activitatii de instruire a personalului angajat în munca se va face avându-se în vedere urmatoarele:

a) responsabilitatea patronului privind informarea si instruirea salariatilor cu privire la actele normative, normele, regulile si masurile specifice de prevenire si stingere a incendiilor, precum si asupra sarcinilor ce le sunt stabilite prin planurile de interventie;

b) obligatiile salariatilor în domeniul apararii împotriva incendiilor nu vor afecta principiul responsabilitatii patronului, care trebuie sa se foloseasca de instrumentul verificarii cunoasterii acestor obligatii;

c) în contextul responsabilitatii sale patronul va asigura masurile tehnice si organizatorice necesare pentru instruirea eficienta a salariatilor în domeniul apararii împotriva incendiilor.

ART. 49

Sistemul de masuri tehnice si organizatorice vizeaza în principal:

a) desemnarea personalului care executa instructajele si verifica însusirea cunostintelor;

b) stabilirea categoriilor de instructaje, a salariatilor cuprinsi si a duratei instructajelor în functie de specificul activitatii agentului economic sau a institutiei si de periodicitatea instructajelor;

c) întocmirea sau procurarea documentelor si materialelor pentru planificarea, organizarea, desfasurarea si verificarea instructajelor;

d) asigurarea bazei materiale si documentare corespunzatoare.

ART. 50

Instruirea salariatilor în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor se realizeaza de catre persoane competente.

ART. 51

Prin persoana competenta se întelege persoana care:

a) este bine pregatita profesional;

b) cunoaste problematica specifica domeniului apararii împotriva incendiilor;

c) poseda calitati psihopedagogice si atestatele prevazute de lege.

ART. 52

(1) Pot fi desemnate sa execute instructaje în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor urmatoarele categorii de personal:

a) cadre tehnice cu atributii în domeniul apararii împotriva incendiilor;

b) persoane cu atributii de conducere în cadrul unitatii, departamentului, compartimentului sau al sectorului de activitate (sectie, sector, atelier, instalatie etc.);

c) seful serviciului de pompieri civili;

d) persoane atestate ca specialisti, verificatori si experti în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor;

e) cadre desemnate din unitatile Corpului Pompierilor Militari.

(2) Persoanele prevazute la alin. (1) efectueaza si verificarile privind însusirea cunostintelor de catre persoanele instruite.

ART. 53

(1) În activitatea de instruire pe linia prevenirii si stingerii incendiilor se pot folosi forme si mijloace diferite, astfel:

a) forme si mijloace vizuale: afise, afisete, brosuri, pliante, fotomontaje, panouri, inscriptii si indicatoare de securitate, grafice, machete, fotografii etc.;

b) forme si mijloace audiovizuale: filme de scurt metraj, înregistrari video, proiectii comentate de diafilme sau la epidiascop si altele;

c) forme si mijloace auditive: instructaje, conferinte, expuneri, consultatii, dezbateri, concursuri, casete audio sau discuri etc.;

d) forme si mijloace practic-aplicative: exercitii, aplicatii, demonstratii, antrenamente, executate la locul de munca sau în poligoane speciale.

(2) La alegerea formelor si mijloacelor se va avea în vedere asigurarea caracterului intensiv pentru activitatea de instruire.

ART. 54

Instructajele în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor se vor face pe baza unor materiale scrise (proceduri), aprobate de patron si realizate de catre persoanele desemnate.

ART. 55

Baza materiala si documentara necesara în vederea desfasurarii si verificarii instructajelor va cuprinde:

a) legislatia specifica în vigoare;

b) manuale si cursuri de specialitate;

c) standarde;

d) carti, brosuri, îndrumatoare, cataloage, pliante, reviste;

e) filme, diapozitive;

f) afise, panouri grafice, fotomontaje;

g) machete, mostre de dispozitive si instalatii;

h) teste de verificare.

CAP. 5

Cerinte privind materialele necesare în vederea instruirii în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor

ART. 56

La realizarea materialelor de instruire în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor se va tine seama în principal de urmatoarele cerinte:

I. Cerinte generale:

a) continutul materialelor va fi în concordanta cu bazele teoretice ale activitatii de aparare împotriva incendiilor, precum si cu legislatia specifica în vigoare;

b) realizarea materialelor se va baza pe principiile pedagogiei moderne;

c) continutul si realizarea materialelor vor fi adecvate nivelului de pregatire a subiectilor carora li se adreseaza.

II. Cerinte specifice pentru cursuri si manuale:

a) sa fie elaborate în baza unei documentatii bibliografice actualizate;

b) sa foloseasca terminologia specifica domeniului apararii împotriva incendiilor;

c) redactarea sa fie clara, concisa, fara formulari sablon;

d) cunostintele sa fie expuse în mod sistematic, într-o ordine logica;

e) gradul de abstractizare sa fie în concordanta cu nivelul de pregatire a persoanelor carora li se adreseaza;

f) structura materialelor sa asigure o alternativa si un raport optim între cunostintele teoretice si practice corespunzatoare nivelului de pregatire a personalului caruia îi sunt adresate;

g) sa surprinda ilustratii si desene, ideograme si tabele.

III. Cerinte specifice pentru afise:

a) grafica sa fie simpla, fara greseli tehnice, accentuându-se elementele principale ale temei si suprimându-se detaliile nesemnificative;

b) se vor utiliza culori vii, contrastante, în concordanta cu subiectul;

c) sa nu aiba text sau textul sa fie scurt, concis si vizibil de la 4 - 5 m distanta.

IV. Cerinte specifice pentru filme:

a) scenariul sa asigure perceperea corecta si clara a mesajului;

b) imaginea sa fie clara si sugestiva (cromatica, fond, iluminare, unghiulatie, efecte speciale);

c) sonorul sa fie clar (dialog, comentarii, muzica, zgomot);

d) sa existe sincronizare imagine-sunet;

e) forme de prezentare: filmari reale si animatie;

f) durata proiectiei sa fie de 10 - 20 de minute.

V. Cerinte specifice pentru teste de verificare:

a) sa cuprinda un numar suficient de întrebari-problema din materialul de instruire utilizat;

b) întrebarile care compun testul sa fie formulate într-o forma clara si concisa, astfel încât sa permita un raspuns scurt care sa necesite cât mai putin timp pentru scris;

c) sa fie însotite de sistemul de cotare, grile de verificare si instructiuni de completare.

CAP. 6

Dispozitii finale

ART. 57

Prevederile prezentelor dispozitii generale nu se aplica salariatilor desemnati sa faca parte din serviciile de pompieri civili, a caror instruire se face pe baza tematicii adecvate pentru îndeplinirea atributiilor specifice.

ART. 58

Pentru salariatii angajati implementarea sistemului de instruire prevazut de prezentele dispozitii generale se va realiza în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a acestora.

ART. 59

(1) În situatia cladirilor sau a amenajarilor folosite simultan de mai multi utilizatori, proprietarul cladirii va pune la dispozitie acestora procedurile specifice instructajului introductiv general, efectuarea celorlalte categorii de instructaje ramânând în raspunderea utilizatorului.

(2) Intervalele de timp la care se planifica instructajul periodic sunt stabilite de proprietarul cladirii sau al amenajarii prin contractul, conventia, întelegerea de închiriere sau prin locatia de gestiune etc.

(3) Utilizatorul trebuie sa faca dovada însusirii de catre toti salariatii proprii a cunostintelor si problematicii care au facut obiectul instruirilor.

ART. 60

Instruirea populatiei în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor se face de catre pompierii militari, în cooperare cu organele administratiei publice locale si cu sprijinul mijloacelor de comunicare în masa locale si centrale.

ART. 61

(1) În cladirile publice în care se organizeaza activitati la care participa simultan mai mult de 50 de persoane, prin grija proprietarului sau a administratorului cladirii respective, înainte de începerea activitatii se va prezenta o procedura sintetica privind regulile generale de prevenire a incendiilor si modul de comportare si actiune în caz de urgenta publica de incendiu.

(2) Informarea calatorilor asupra riscurilor, regulilor si masurilor specifice de prevenire si stingere a incendiilor în mijloacele de transport public (metrou, auto, feroviar, aerian sau naval) se face prin grija personalului desemnat de patron.

ART. 62

Patronii, utilizatorii, proprietarii, administratorii si altii asemenea vor asigura pastrarea tuturor documentelor care sa certifice, ori de câte ori situatia o impune, organizarea si desfasurarea instruirii în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor în conformitate cu prevederile prezentelor dispozitii generale.

ART. 63

Pentru instruirea personalului în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor patronul poate încheia contracte ori conventii cu persoane fizice sau juridice care detin competenta necesara în vederea desfasurarii acestei activitati.

ART. 64

Persoanele fizice sau juridice care realizeaza în scopul comercializarii materiale pentru instruire în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor (manuale, cursuri, brosuri, afise, pliante, filme etc.) trebuie sa obtina avizul Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari.

ANEXA 1

la dispozitiile generale

Coperta fata

UNITATEA ..........................

FIsĂ INDIVIDUALĂ

de instructaj p.s.i.

(model)

Numele si prenumele .......... ..... ...... ..........

Marca .......... ..... ...... ........................

Domiciliul .......... ..... ...... ...................

Coperta verso

ATENŢIE !

Nici o persoana nu va fi admisa la lucru fara efectuarea instructajului introductiv general si a instructajului la locul de munca.

Pagina 1

Date personale

Data si locul nasterii .......... ..... ...... ........

Studii .......... ..... ...... ........................

Calificarea (specialitatea, meseria) .........................

Locul de munca .......... ..... ...... ................

Functia .......... ..... ...... .......................

Instructaj la angajare

1. INSTRUCTAJUL INTRODUCTIV GENERAL

Instructajul a fost efectuat la data de .............. timp de ...... ore de catre ......................., având functia de ......................... .

Continutul instructajului .......... ..... ...... ..............

Semnatura salariatului (persoanei Semnatura persoanei care a verificat

instruite) ...................... însusirea cunostintelor ............

2. INSTRUCTAJUL LA LOCUL DE MUNCĂ

Instructajul a fost efectuat la data de ............. pentru locul de munca .............., specialitatea (meseria) ..............., timp de ....... ore de catre ................., având functia de .......... ..... ...... .. .

Continutul instructajului .......... ..... ...... ................

Semnatura salariatului (persoanei Semnatura persoanei care a verificat

instruite) ...................... însusirea cunostintelor ............

3. ADMIS LA LUCRU

Data .......... ..... ...... ..........................

Numele si prenumele .......... ..... ...... ...........

Functia (sef sectie, atelier, santier etc.) ..................

Pagina 2 si urmatoarele

Instructaj periodic

__________ ______ ____ __________ ______ ____ ________

| | | | Semnatura |

| Nr. | Data | Materialul |__________ ______ ____ __|

| crt. | instructajului | predat | persoanei | persoanei care a |

| | | | instruite | efectuat instruirea |

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 157 din 14 aprilie 2000

ORDINUL MINISTRULUI DE INTERNE NR. 88/14.06.2001

PENTRU APROBAREA DISPOZIŢIILOR GENERALE PRIVIND ECHIPAREA sI DOTAREA CONSTRUCŢIILOR, INSTALAŢIILOR TEHNOLOGICE sI A PLATFORMELOR AMENAJATE CU MIJLOACE TEHNICE DE PREVENIRE sI STINGERE A INCENDIILOR - D.G.P.S.I. - 003

ART. 1

Se aproba Dispozitiile generale privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor - D.G.P.S.I. - 003, prevazute în anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

ART. 2

Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, prin marile unitati si unitatile de pompieri militari, va urmari punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.

ART. 3

Nerespectarea prevederilor Dispozitiilor generale privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor - D.G.P.S.I. - 003 atrage raspunderea juridica, potrivit legii.

ART. 4

(1) Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la 30 de zile de la data publicarii.

(2) La data intrarii în vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare îsi înceteaza aplicabilitatea.

ANEXA 1

DISPOZIŢII GENERALE

privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor - D.G.P.S.I. - 003

CAP. 1

Dispozitii generale

ART. 1

Prezentele dispozitii generale stabilesc principii, criterii, cerinte si conditii tehnice obligatorii, care se aplica, indiferent de titularul dreptului de proprietate, la echiparea, dotarea si exploatarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate cu mijloace tehnice de p.s.i., în scopul reducerii riscului de incendiu, al preîntâmpinarii izbucnirii, limitarii si diminuarii efectelor negative ale incendiilor, al protectiei utilizatorilor si fortelor de interventie, precum si pentru stingerea incendiilor în conditii de operativitate si eficienta.

ART. 2

(1) La introducerea unor noi activitati, echipamente, instalatii, tehnologii, aparate si altele asemenea, factorii implicati în domeniu vor stabili masuri, cerinte si conditii specifice de echipare si dotare pe baza documentatiilor puse la dispozitie de producatori, furnizori, proprietari sau utilizatori, în conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare.

(2) Pentru constructiile monumente istorice sau de arhitectura prevederile prezentelor dispozitii generale se aplica numai în conditiile neafectarii caracterului monumentului.

CAP. 2

Clasificarea mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor

ART. 3

Potrivit rolului pe care îl au în asigurarea protectiei constructiilor, instalatiilor tehnologice, platformelor amenajate si utilizatorilor la actiunea focului, mijloacele tehnice de p.s.i. se clasifica în urmatoarele categorii principale:

a) sisteme, instalatii, aparate si dispozitive de semnalizare, alarmare, avertizare si alertare în caz de incendiu, destinate detectarii si semnalizarii incendiilor produse în zona supravegheata, în scopul luarii masurilor imediate pentru alarmarea, avertizarea sau evacuarea persoanelor, actionarea unor echipamente de stingere sau de protectie, transmiterea apelurilor de urgenta si alertarea fortelor de interventie;

b) sisteme, instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor, care asigura prezenta substantei de stingere în zona protejata sau limiteaza propagarea incendiului în încaperi si spatii adiacente locului de izbucnire;

c) stingatoare si alte aparate de stins incendii, care contin substante de stingere ce pot fi dirijate asupra unui focar de ardere, prin actionare manuala sau automata, sub efectul presiunii create în interiorul acestora sau datorita efectelor produse în zona supravegheata de fenomenele fizico-chimice asociate incendiului;

d) utilaje, unelte si alte mijloace initiale de interventie utilizate pentru preîntâmpinarea propagarii incendiilor, întreruperea arderii în diferite focare si, dupa caz, stingerea acestora.

ART. 4

Mijloacele tehnice de p.s.i. utilizate pentru întreruperea procesului de ardere sau pentru protejarea materialelor combustibile din apropierea focarului sunt:

a) apa, care poate fi aplicata direct asupra focarului sau sub forma de jet compact ori pulverizat (ceata sau ploaie), folosindu-se diferite mijloace uzuale (galeti, vase etc.), accesorii ale hidrantilor si instalatii speciale (sprinkler, drencer, pulverizatoare). Efectul de stingere se realizeaza, în principal, prin racirea materialului care arde si prin izolarea suprafetei incendiate de oxigenul atmosferic;

b) spumantii folositi pentru obtinerea spumelor aeromecanice, care sunt refulate asupra suprafetelor incendiate prin intermediul instalatiilor de stingere fixe, semifixe si mobile sau aferente autospecialelor de interventie. Efectul de stingere este determinat de stratul de spuma care provoaca racirea partiala a suprafetei incendiate si limiteaza vaporizarea în zona de flacari si accesul oxigenului atmosferic;

c) pulberile stingatoare, aplicate asupra focarului prin utilizarea unor instalatii, utilaje si aparate adecvate, determina stingerea incendiului, în principal, prin agentii de stingere generati la descompunerea pulberii sub actiunea temperaturii si crearea unor bariere care limiteaza accesul oxigenului atmosferic în zona de ardere;

d) aburul, deversat în zona protejata prin intermediul unor instalatii adecvate, dilueaza concentratia de oxigen sub limita necesara continuarii procesului de ardere sau atmosfera potential exploziva formata în urma unor scapari de gaze;

e) gazele inerte, refulate asupra focarului prin instalatii speciale, stingatoare si alte aparate, realizeaza efectul de stingere, în principal, prin reducerea concentratiei de oxigen sub limita necesara continuarii procesului de ardere;

f) agentii stingatori sau neutralizatori speciali, refulati în zona protejata prin intermediul unor instalatii si utilaje speciale sau stingatoare, inhiba sau stopeaza arderea prin neutralizarea radicalilor liberi necesari continuarii reactiei de oxidare.

ART. 5

Principalele tipuri de mijloace tehnice de p.s.i. prezentate la art. 3 si 4 sunt prevazute în anexa nr. 1.

CAP. 3

Criterii de echipare si dotare cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor

ART. 6

Echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate cu mijloace tehnice de p.s.i. se asigura conform reglementarilor tehnice, normelor specifice de p.s.i., prezentelor dispozitii generale, precum si pe baza concluziilor desprinse din scenariile de siguranta la foc si din evaluarea capacitatii de aparare împotriva incendiilor.

ART. 7

La stabilirea tipurilor de mijloace tehnice de p.s.i. cu care se echipeaza constructiile, instalatiile tehnologice si platformele amenajate se au în vedere urmatoarele criterii:

a) conditiile si cerintele tehnice precizate în reglementarile specifice;

b) interdependenta dintre nivelurile admise ale criteriilor de performanta si ale timpilor privind siguranta la foc si factorii de determinare si evaluare ai acestora;

c) posibilitatile de actionare în spatii închise, în subsoluri, la înaltime sau în medii cu nocivitate marita;

d) functiile, caracteristicile si performantele mijloacelor tehnice de p.s.i.;

e) eficienta si compatibilitatea substantelor de stingere cu clasele de incendiu, potrivit anexei nr. 2;

f) valoarea constructiei, a instalatiei tehnologice, a platformei amenajate, inclusiv a bunurilor protejate;

g) influenta substantelor de stingere asupra utilizatorilor (persoanelor), elementelor de constructie ale cladirii si mediului;

h) compatibilitatea dintre diferite substante de stingere utilizate simultan sau succesiv;

i) capacitatile fizice si psihice ale personalului care poate utiliza aceste mijloace;

j) raportul cost/eficienta.

ART. 8

La lucrarile de amenajari sau schimbari de destinatie a constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate existente, la care din punct de vedere tehnic nu pot fi îndeplinite anumite prevederi ale reglementarilor tehnice, ale normelor specifice de prevenire si stingere a incendiilor si ale prezentelor dispozitii generale, se vor asigura masuri compensatorii corespunzatoare situatiilor date.

ART. 9

Pentru toate constructiile, instalatiile tehnologice si platformele amenajate se vor asigura alarmarea si avertizarea utilizatorilor (persoanelor) în caz de incendiu cu sisteme, instalatii si mijloace conform reglementarilor tehnice.

ART. 10

Numarul de stingatoare cu care se doteaza constructiile se stabileste potrivit anexei nr. 3 sau, dupa caz, normativelor tehnice ori normelor specifice, daca prin acestea se prevede un numar mai mare.

ART. 11

Pentru tipurile de constructii, instalatii tehnologice si platforme amenajate care nu se încadreaza în prevederile reglementarilor tehnice si normelor specifice se recomanda verificarea necesitatii si oportunitatii echiparii si dotarii acestora cu anumite tipuri de mijloace tehnice de p.s.i. prin utilizarea unor proceduri si metode de calcul agreate.

CAP. 4

Cerinte si conditii tehnice specifice

SECŢIUNEA I

Cerinte si conditii tehnice specifice privind amplasarea, marcarea si depozitarea mijloacelor tehnice de p.s.i.

ART. 12

Mijloacele tehnice de p.s.i. cu care sunt echipate si dotate constructiile, instalatiile tehnologice si platformele amenajate se amplaseaza si/sau se depoziteaza conform documentatiilor tehnice de executie si reglementarilor specifice în locuri ferite de intemperii, agenti corosivi, efecte negative ale temperaturii etc. sau, dupa caz, se protejeaza corespunzator mediilor în care se utilizeaza.

ART. 13

(1) La amplasarea mijloacelor tehnice de p.s.i. care sunt utilizate de personalul de pe locurile de munca si/sau de fortele de interventie, în caz de incendiu, se au în vedere urmatoarele cerinte:

a) locurile de amplasare sa fie vizibile, usor accesibile (pe cai de evacuare, coridoare, holuri, în zonele iesirilor si alte asemenea spatii) si la distante optime fata de focarele cele mai probabile;

b) înaltimea de montare si greutatea acestora sa fie pe masura capacitatilor fizice ale persoanelor care le utilizeaza;

c) sa fie bine fixate si sa nu împiedice evacuarea persoanelor în caz de incendiu.

(2) Locurile de amplasare a mijloacelor tehnice de p.s.i. vor fi indicate prin marcaje sau panouri de semnalizare, conform prevederilor legale.

ART. 14

La amplasarea stingatoarelor în perimetrul suprafetei protejate se recomanda respectarea urmatoarelor valori ale distantelor si înaltimii de montare:

a) maximum 15 m si 20 m fata de cele mai importante focare din clasele B si A;

b) minimum 2 m fata de focarele posibile;

c) maximum 1,4 m înaltime fata de pardoseala.

ART. 15

(1) Mijloacele tehnice de p.s.i. se marcheaza în conformitate cu prevederile reglementarilor tehnice si ale standardelor specifice.

(2) Pe timpul exploatarii se asigura lizibilitatea marcajelor, precum si protejarea acestora împotriva deteriorarilor de orice fel.

SECŢIUNEA a II-a

Cerinte si conditii tehnice specifice privind starea de functionare a mijloacelor tehnice de p.s.i.

ART. 16

Mijloacele tehnice de p.s.i. cu care se echipeaza si se doteaza constructiile, instalatiile tehnologice si platformele amenajate se întretin permanent în stare de functionare, cu asigurarea fiabilitatii si eficientei necesare, conform reglementarilor tehnice.

ART. 17

(1) Proprietarii (utilizatorii) constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate vor executa periodic controlul starii de functionare a mijloacelor tehnice de p.s.i. cu care acestea sunt echipate si dotate, personal sau prin persoane anume desemnate si instruite în acest scop.

(2) Controlul starii de functionare a mijloacelor tehnice de p.s.i. se executa conform prevederilor cuprinse în reglementarile tehnice, normele specifice de p.s.i., precum si în instructiunile tehnice elaborate de proiectanti si/sau de producatori (furnizori).

ART. 18

Mijloacele tehnice de p.s.i. vor fi reabilitate pe baza documentatiei tehnice ori de câte ori este necesar, pentru a preîntâmpina nefunctionarea la parametrii si în conditiile proiectate sau ca urmare a modificarilor care intervin în exploatarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate, a schimbarilor de destinatie, extinderilor, modernizarilor acestora sau altor cauze.

ART. 19

Încarcarea stingatoarelor si a altor aparate de stins incendii (recipiente, capsule, rezervoare etc.) cu substante de stingere se va face de catre persoane juridice si, dupa caz, fizice, atestate potrivit prevederilor legale.

SECŢIUNEA a III-a

Cerinte si conditii tehnice specifice privind lucrarile de verificare, întretinere si reparare a mijloacelor tehnice de p.s.i.

ART. 20

Lucrarile de verificare, întretinere si reparare a mijloacelor tehnice de p.s.i. se executa numai de catre persoane juridice si, dupa caz, fizice, atestate potrivit prevederilor legale. Periodicitatea lucrarilor se stabileste conform reglementarilor tehnice de exploatare si precizarilor producatorilor (furnizorilor) acestor mijloace tehnice.

ART. 21

(1) Pe timpul lucrarilor de verificare si întretinere se va proceda la un control complet al functionarii sistemelor, instalatiilor, echipamentelor si aparatelor în cauza.

(2) Daca se constata abateri de la conditiile de functionare stabilite initial, parametrii caracteristici trebuie reglati si adusi la valorile care sa asigure buna functionare a acestor mijloace.

ART. 22

Pe perioadele de oprire a functionarii sistemelor, instalatiilor, aparatelor si dispozitivelor de semnalizare, alarmare, avertizare, alertare, limitare si stingere a incendiilor, pentru executarea lucrarilor de întretinere si reparare ori în caz de opriri accidentale, proprietarii (utilizatorii) trebuie sa asigure masuri tehnice si organizatorice suplimentare pentru evitarea producerii unor eventuale incendii, precum si de actiune în caz de necesitate.

ART. 23

(1) Sistemele, instalatiile, aparatele si dispozitivele de semnalizare, alarmare, avertizare, alertare, limitare si stingere a incendiilor, având o durata în exploatare de peste 15 ani, vor fi supuse unor examinari de apreciere (dupa caz, expertize) care vor viza:

a) diagnosticarea starii tehnice, în conformitate cu reglementarile specifice;

b) conceptia de instalare si disponibilitatea pe plan tehnologic;

c) adaptarile si modificarile survenite în timp;

d) starea generala de conservare a elementelor componente;

e) comportarea functionala în raport cu eventualele modificari ale cerintelor specifice de îndeplinit.

(2) În functie de rezultatele obtinute se vor lua masuri de reparare, înlocuire sau modernizare, dupa caz.

ART. 24

Substantele speciale pentru stingerea incendiilor se supun verificarilor periodice privind mentinerea calitatilor în timp, conform reglementarilor specifice si precizarilor producatorului (furnizorului).

SECŢIUNEA a IV-a

Cerinte si conditii tehnice specifice privind securitatea persoanelor (utilizatorilor)

ART. 25

Mijloacele tehnice de p.s.i. cu care se echipeaza si se doteaza constructiile, instalatiile tehnologice si platformele amenajate, precum si substantele de stingere se realizeaza, se amplaseaza, se depoziteaza, se manipuleaza si se utilizeaza astfel încât sa nu puna în pericol viata si integritatea persoanelor (utilizatorilor), inclusiv ale membrilor fortelor de interventie.

ART. 26

Sistemele si instalatiile automate pentru stingerea incendiilor vor fi prevazute cu dispozitive de avertizare a persoanelor (utilizatorilor), optice si acustice, pentru semnalizarea intrarii acestora în functiune.

ART. 27

(1) În cazul în care substantele stingatoare deversate automat în caz de incendiu pot pune în pericol viata persoanelor (utilizatorilor) din zonele protejate, sistemele (instalatiile) de stingere se prevad cu dispozitive de temporizare care sa întârzie intrarea acestora în functiune cu o perioada prestabilita.

(2) Perioada dintre declansarea semnalului de avertizare si intrarea în functiune a sistemului (instalatiei) de stingere se va calcula astfel încât sa se asigure evacuarea persoanelor (utilizatorilor) din orice punct al zonei protejate.

ART. 28

Usile de acces în zone, spatii sau încaperi în care sunt posibile deversari ale substantelor stingatoare ce pot pune în pericol viata persoanelor (utilizatorilor), precum si caile de evacuare din aceste locuri vor fi marcate cu inscriptii de avertizare asupra pericolului, amplasate în locuri vizibile pentru personalul de pe locurile de munca si fortele de interventie.

ART. 29

Semnalele optice si acustice produse de dispozitivele de avertizare trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

a) sa fie inactive în starea de asteptare;

b) sa indice toate caile de acces în zonele de stingere;

c) sa poata fi clar identificate si percepute cu tonalitati diferite, la începutul si la sfârsitul perioadei de temporizare;

d) sa nu poata fi oprite înainte de expirarea timpului de functionare a sistemului (instalatiei) de stingere;

e) sa fie în concordanta cu capacitatile psihomotorii ale persoanelor (utilizatorilor).

SECŢIUNEA a V-a

Cerinte si conditii tehnice specifice privind exploatarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate, echipate si dotate cu mijloace tehnice de p.s.i.

ART. 30

(1) Pe timpul exploatarii constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate proprietarii (utilizatorii) acestora trebuie sa stabileasca masuri tehnico-organizatorice care sa asigure mentinerea conditiilor si caracteristicilor specifice care s-au avut în vedere la proiectarea si realizarea sistemelor, instalatiilor, aparatelor si dispozitivelor de semnalizare, alarmare, avertizare, alertare, limitare si stingere a incendiilor.

(2) Principalele conditii si caracteristici specifice care trebuie avute în vedere pe timpul exploatarii sunt:

a) accesibilitatea si vizibilitatea;

b) integritatea fizica;

c) sensibilitatea detectoarelor de incendiu;

d) diagramele de stropire ale capetelor deversoare;

e) amplasarea în locurile stabilite.

(3) Principalele cauze posibile care pot influenta aceste conditii si caracteristici specifice, precum si elementele componente ale sistemelor, instalatiilor si echipamentelor de prevenire si stingere a incendiilor afectate sunt prezentate în anexa nr. 4.

CAP. 5

Documentatii specifice

ART. 31

Persoanele fizice sau juridice care produc si/sau comercializeaza mijloace tehnice de p.s.i. trebuie sa puna la dispozitie beneficiarului (proprietar, utilizator) toate documentele care asigura, dupa caz, certificarea, omologarea, avizarea, agrementarea tehnica etc., potrivit prevederilor legale.

ART. 32

Producatorii, furnizorii, proiectantii si executantii de sisteme de instalatii, aparate si dispozitive de semnalizare, alarmare, avertizare, alertare, limitare si stingere a incendiilor, stingatoare si alte aparate de stins incendii trebuie sa puna la dispozitie beneficiarului (proprietar, utilizator), dupa caz, urmatoarele:

a) documentatia tehnica aferenta;

b) schema sinoptica a sistemului (instalatiei), schemele bloc si de racordare;

c) instructiunile de utilizare si pentru controlul starii de functionare;

d) masuri care se adopta în caz de nefunctionare;

e) registrul (cartea) de control.

ART. 33

(1) În registrul (cartea) de control al sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare, alertare, limitare si stingere a incendiilor se consemneaza toate datele relevante privind:

a) executarea controalelor starii de functionare, a operatiunilor de verificare, întretinere si reparatii;

b) executarea de modificari, extinderi, reabilitari, modernizari etc.;

c) producerea unor deranjamente, alarme de incendiu, alarme false, întreruperi, declansari intempestive etc., cu mentionarea cauzelor care le-au determinat.

(2) Datele consemnate trebuie sa indice cu claritate ziua, luna, anul, ora si locul de producere a fenomenului (evenimentului).

CAP. 6

Dispozitii finale

ART. 34

În vederea asigurarii conditiilor de interventie operativa si eficienta în caz de incendiu proprietarul (utilizatorul) constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate, echipate si dotate cu mijloace tehnice de p.s.i. trebuie sa asigure substantele de stingere în cantitatile necesare si la parametrii de performanta specifici, potrivit reglementarilor.

ART. 35

Pe baza prevederilor prezentelor dispozitii generale factorii implicati în domeniul apararii împotriva incendiilor vor elabora reglementari tehnice si norme specifice privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate cu mijloace tehnice de p.s.i., potrivit competentelor si obligatiilor legale ce le revin.

ART. 36

Anexele nr. 1 - 4 fac parte integranta din prezentele dispozitii generale.

ANEXA 1

la dispozitiile generale

PRINCIPALELE TIPURI DE MIJLOACE TEHNICE DE P.S.I.

A. Sisteme, instalatii, aparate si dispozitive de semnalizare, alarmare si alertare în caz de incendiu

Tipuri | Elemente componente | Functii îndeplinite |

|Sisteme si instalatii|- Echipamente de control si |detectare, semnalizare, |

|de semnalizare a |semnalizare |avertizare, alarmare, |

|incendiilor (cu |- Detectoare de incendiu |alertare, evacuare, |

|actionare automata, |- Butoane manuale de |actionarea echipamentelor |

|manuala sau mixta) |semnalizare |de protectie si stingere |

|- Circuite de legatura | |

|- Echipamente si dispozitive | |

|anexe (surse de energie, | |

|dispozitive de alarmare | |

| |acustica si optica etc.) | |

|Detectoare autonome |- Detector de fum |detectare, semnalizare, |

|(domestice sau |- Elemente de semnalizare |avertizare, alarmare, |

|rezidentiale) |acustice si/sau optice |evacuare |

|Sisteme pentru |- Dispozitive acustice |avertizare, alarmare, |

|avertizare/alarmare |(sirene electrice, clopote, |evacuare |

|sonerii, amplificatoare de | |

|voce, generatoare de semnale)| |

|- Dispozitive optice (lampi | |

|semnalizatoare, panouri de | |

|semnalizare) | |

|- Statii de radioficare sau | |

|radioamplificare | |

|- Televiziune cu circuit | |

|închis | |

|- Interfoane | |

|Sisteme de |- Dispozitive automate de |alertare |

|transmitere a |transmitere a semnalului de | |

|apelurilor de urgenta|alarma la serviciile de | |

|pentru alertarea |pompieri | |

|fortelor de |- Mijloace si aparate de | |

|interventie |comunicatie (telefoane fixe, | |

|mobile, directe, cap la cap, | |

|statii radio etc.) | |

B. Sisteme, instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor

__________ ______ ____ __________ ______ ____ ________________

Tipuri | Functii îndeplinite | Substante |

| |de stingere |

| |tip sprinkler |detectare, | apa |

| |conventionale (apa-apa/ |semnalizare, stingere| |

|apa-aer/apa-antigel) |automata | |

|_____ _______ ______ ___________|_____ _______ ______ ______|____________|

| |tip sprinkler rezidentiale|detectare, | apa |

| | |avertizare, stingere | |

| | |automata | |

|_____ _______ ______ ___________|_____ _______ ______ ______|____________|

| |tip drencer (cu actionare |limitare, stingere, | apa |

| |automata/manuala) |racire | |

| Instalatii de  |_____ _______ ______ ___________|_____ _______ ______ ______|____________|

|stingere cu apa |pulverizatoare (cu |limitare, stingere, | apa |

| |actionare |degazare | |

|automata/manuala) | | |

|_____ _______ ______ ___________|_____ _______ ______ ______|____________|

| |hidranti interiori |limitare, stingere | apa, spuma |

|_____ _______ ______ ___________|_____ _______ ______ ______|____________|

| |hidranti exteriori |limitare, stingere, | apa, spuma |

| | |racire | |

|_____ _______ ______ ___________|_____ _______ ______ ______|____________|

| |coloane uscate |stingere | apa |

|Instalatii de stingere cu spuma |stingere, protectie | spuma |

|(semifixe/fixe)  | |aeromecanica|

|Instalatii de stingere cu gaze inerte |stingere, racire, | dioxid de |

|(joasa/înalta presiune, cu actionare |inertizare | carbon, |

|automata/manuala) | | azot, alte |

| | | gaze |

|Instalatii de stingere cu înlocuitori de |stingere |înlocuitori |

|haloni | |de haloni |

|Instalatii de stingere cu abur |limitare, stingere, | abur |

|(semifixe/fixe, cu actionare |diluare atmosfera | |

|automata/manuala) |potential exploziva | |

|Instalatii de stingere cu pulberi |stingere | pulberi |

|(fixe/mobile, cu actionare | |stingatoare |

|automata/manuala) | | |

|Sisteme si instalatii de stingere cu |stingere | aerosoli |

|aerosoli | | |

|Dispozitive si sisteme de evacuare a |limitare a propagarii| - |

|fumului si gazelor fierbinti produse de |incendiilor | |

|incendiu (volet, trapa, cupolet) | | |

|Dispozitive si sisteme de autoînchidere |actionare usi, | - |

|obloane, cortine de | |

|siguranta etc. | |

C. Stingatoare si alte aparate de stins incendii

__________ ______ ____ __________ ______ ____ ________________

Tipuri | Substante de stingere |

| Stingatoare portative | - apa |

| - spuma |

|__________ ______ ____ ____________| - pulberi stingatoare |

|Stingatoare transportabile | - dioxid de carbon |

| | - înlocuitori de haloni |

|Stingatoare automate cu lichid pulverizat | - substante speciale de stingere |

|Generatoare portabile cu aerosoli | - aerosoli |

D. Utilaje, unelte si alte mijloace initiale de interventie

__________ ______ ____ __________ ______ ____ ________________

| Tipuri | Functii îndeplinite |

| |Electrogenerator de spuma de | producere spuma |

| |înalta înfoiere | |

|__________ ______ ____ ___|_____ _______ ______ _______________|

| |Hidrogenerator de spuma de | producere spuma |

| |înalta înfoiere | |

|__________ ______ ____ ___|_____ _______ ______ _______________|

| |Electroîncarcator pentru pulbere | încarcare pulbere |

|__________ ______ ____ ___|_____ _______ ______ _______________|

| Utilaje |Tun remorcabil pentru apa si spuma| stingere, racire |

| |__________ ______ ____ ___|_____ _______ ______ _______________|

| |Electropompa transportabila | asigurare presiune |

|__________ ______ ____ ___|_____ _______ ______ _______________|

| |Ventilatoare mobile | evacuarea fumului si a |

| | | gazelor fierbinti, |

| | | introducere de aer |

| Unelte |topoare, târnacoape, rangi de | asigurarea conditiilor de |

| |otel, cangi cu coada, lopeti, |interventie în caz de incendiu|

| |galeti, maturi, furci etc. | |

|Alte mijloace initiale de interventie: panouri |întreruperea arderii la |

|de incendiu, lazi cu nisip, butoaie cu apa, |diferite focare |

|paturi si prelate ignifuge, dispozitive pentru | |

|degajare, delimitare  | |

E. Substante de stingere

__________ ______ ____ __________ ______ ____ ________________

Tipuri |

| Apa  | Apa |

|__________ ______ ____ _____ _______ ______ _______|

| | Apa îmbunatatita chimic |

| | Proteinici (P) |

|__________ ______ ____ _____ _______ ______ _______|

| | Fluoroproteinici (FP) |

|__________ ______ ____ _____ _______ ______ _______|

| Spumanti*) | Fluoroproteinici cu formare de film apos (FFFP) |

|__________ ______ ____ _____ _______ ______ _______|

| | Sintetici (S) |

| |__________ ______ ____ _____ _______ ______ _______|

| | Fluorosintetici cu formare de film apos (AFFF) |

|__________ ______ ____ _____ _______ ______ _______|

| | Rezistenti la alcool (AR) |

| | Pulberi ABC |

| |__________ ______ ____ _____ _______ ______ _______|

| Pulberi stingatoare | Pulberi BC |

|__________ ______ ____ _____ _______ ______ _______|

| | Alte tipuri de pulberi (speciale) |

| | Abur saturat |

| Abur  |__________ ______ ____ _____ _______ ______ _______|

| | Abur supraîncalzit |

| Gaze inerte | Dioxid de carbon, azot |

| Agenti stingatori sau | Înlocuitori de |Hidrofluorocarburi (HFC) |

| neutralizatori speciali| haloni |Hidroclorofluorocarburi (HCIFC)|

| | |Înlocuitori de tip gaze inerte |

|_____ _______ ______ ______|__________ ______ ____ |

| | Aerosoli |

*) Pentru stingerea incendiilor se foloseste spuma aeromecanica, care se obtine prin dispersarea unui gaz sub presiune (aer, azot) într-o solutie apoasa de spumant.

În functie de coeficientul de înfoiere E, care reprezinta raportul dintre volumul spumei si volumul de solutie de spumant, spumele se împart în 3 categorii:

- spume de joasa înfoiere (1 < E =/< 20);

- spume de medie înfoiere (20 < E =/< 200);

- spume de înalta înfoiere (E > 200).

ANEXA 2

la dispozitiile generale

COMPATIBILITATE A SUBSTANŢELOR DE STINGERE CU CLASELE DE INCENDIU

| | Clasa de incendiu |

| Substante de stingere |__________ ______ ____ _________________|

| | A | B | C | D | Implicând instalatii |

| | | | | | electrice sub tensiune |

| Apa (jet compact) | + | - | - | - - | - - |

| Apa (jet pulverizat) | + | +/- | - | - - | - - |

| Apa îmbunatatita | + | +/- | - | - - | - - |

| Spuma  | + | + | - | - - | - - |

| Pulberi ABC | + | + | + | - - | + |

| Pulberi BC | - | + | + | - - | + |

| Pulberi speciale D | - | - | - | + | - |

| Abur | + | + | - | - - | + |

| Gaze inerte | +/- | + | + | - - | + |

| Înlocuitori de haloni | + | + | + | - - | + |

| Aerosoli | + | + | + | - - | + |

+ Eficienta

+/- Eficienta partiala

- Ineficienta

- - Utilizare interzisa

NOTĂ:

1. Clasele de incendiu:

A - incendii de materiale solide;

B - incendii de lichide combustibile sau materiale solide care se topesc

usor;

C - incendii de gaze combustibile;

D - incendii de metale combustibile.

2. La aplicarea simultana sau succesiva a unor substante de stingere diferite utilizatorii vor avea în vedere informatiile furnizate de producatori referitoare la eventualele incompatibilitati care pot afecta inacceptabil eficienta de stingere.

ANEXA 3

la dispozitiile generale

STABILIREA NUMĂRULUI DE STINGĂTOARE PORTATIVE PENTRU CATEGORII DE CONSTRUCŢII

__________ ______ ____ __________ ______ ____ ________________

| Categorii de constructii |Numar de stingatoare/|

|suprafata desfasurata|

|A. Constructii civile (publice) | |

|1. Cladiri administrative: | |

|- sedii ale administratiei publice centrale si locale; | |

|- sedii de sindicate, culte, fundatii, organizatii | |

| neguvernamentale, asociatii, agentii, fonduri etc.; | 1 buc./350 mp |

|- sedii de birouri. | (min. 2 buc./nivel) |

|2. Cladiri financiar-bancare: | |

|- sedii de banci (centrale si filiale); | 1 buc./200 mp |

|- sedii de societati de asigurari (de bunuri, de | (min. 2 buc./nivel) |

| persoane), burse de valori si marfuri. | |

|3. Cladiri comerciale: | |

|- comert alimentar si nealimentar; | |

|- magazine generale si supermagazine (supermarket); | |

|- alimentatie publica; | 1 buc./250 mp |

|- piete agroalimentare; | (min. 2 buc./nivel) |

|- servicii si autoservice. | |

|4. Cladiri de cult: | |

|- lacasuri de cult; | 1 buc./300 mp |

|- mânastiri si schituri, inclusiv spatiile de cazare; | (min. 2 buc./nivel) |

|- capele.  | |

|5. Cladiri de cultura: | |

|- expozitii;  | |

|- muzee; | |

|- biblioteci;  | |

|- cluburi si sali de reuniune; | |

|- cazinouri;  | |

|- centre si complexuri culturale; | |

|- case de cultura si sali polivalente; | 1 buc./250 mp |

|- cinematografe; | (min. 2 buc./nivel) |

|- teatre dramatice, de comedie, de revista, opera, | |

| opereta, de papusi; | |

|- circuri; | |

|- discoteci.  | |

|6. Cladiri de învatamânt: | |

|- învatamânt prescolar (gradinite); | |

|- scoli primare si gimnaziale; | 1 buc./250 mp |

|- licee; | (min. 2 buc./nivel) |

|- scoli postliceale si profesionale; | |

|- învatamânt superior; | |

|- camine si internate. | |

|7. Cladiri de sanatate: | |

|- spitale (clinici universitare, generale, de | |

| specialitate); | |

|- centre medicale pentru asistenta de specialitate | |

| (boli cronice, persoane cu handicap, | 1 buc./300 mp |

| recuperari functionale, psihiatrice); | (min. 2 buc./nivel) |

|- policlinici, dispensare urbane si rurale; | |

|- alte unitati sanitare (centre de recoltare a sângelui,| |

| medicina preventiva, statii de salvare, farmacii); | |

|- crese si crese speciale pentru copii; | |

|- leagane de copii. | |

|8. Cladiri si amenajari sportive: | |

|- complexuri sportive (încaperi si anexe); | |

|- sali de antrenament si competitii sportive; | 1 buc./250 mp |

|- patinoare artificiale si piscine; | (min. 2 buc./nivel) |

|- poligoane de tir si popicarii. | |

|9. Cladiri de turism: | |

|- hoteluri;  | |

|- moteluri, vile si bungalouri; | 1 buc./300 mp |

|- cabane;  | (min. 2 buc./nivel) |

|- campinguri;  | |

|- sate de vacanta. | |

|10. Cladiri de locuit: | |

|- blocuri;  | 1 buc./nivel |

|- locuinte unifamiliale;  | |

|- vile si alte cladiri având si utilitate turistica | |

| (agroturism). | |

|11. Cladiri civile cu functiuni mixte (comert, birouri, | |

| reuniuni, productie sau depozitare) | 1 buc./300 mp |

| | (min. 2 buc./nivel) |

|12. Cladiri de transport: | 1 buc./400 mp |

|- gari, autogari, aerogari | (min. 2 buc./nivel) |

|13. Alte amenajari: | |

|- circuri mobile; | |

|- scene si tribune amenajate provizoriu în aer liber | 1 buc./150 mp |

| (pentru spectacole, mitinguri, competitii sportive | |

| etc.); | |

|- studiouri de televiziune, îndeosebi cele cu public. | |

|B. Constructii de productie si depozitare | |

|1. Cladiri de productie si/sau depozitare care se | |

| încadreaza în categoria A, B sau C de pericol de | 1 buc./150 mp |

| incendiu | (min. 2 buc./nivel) |

|2. Cladiri de productie si/sau depozitare care se | |

| încadreaza în categoria D sau E de pericol de | 1 buc./200 mp |

| incendiu | (min. 2 buc./nivel) |

OBSERVAŢII:

1. Stingatoarele vor avea încarcatura minima de 6 kg sau performante de stingere echivalente cu aceasta.

2. În compartimente, încaperi si spatii de productie si depozitare cu aria mai mare de 500 mp, încadrate în categoria A, B sau C de pericol de incendiu, se prevad si stingatoare transportabile, minimum 1 bucata/50 kg la fiecare 500 mp.

ANEXA 4

la dispozitiile generale

CAUZE POSIBILE CARE POT AFECTA CONDIŢIILE sI CARACTERISTICILE SPECIFICE ALE UNOR MIJLOACE TEHNICE DE P.S.I.

__________ ______ ____ __________ ______ ____ ________________

| Conditii si | Elemente componente ale sistemelor, | |

| caracteristici | instalatiilor si echipamentelor de | Cauze posibile |

| specifice | P.S.I. care pot fi afectate | |

| |- butoane manuale de semnalizare |- depozitari de |

| |- echipament de control si | materiale |

| | semnalizare |- compartimentari |

| |- panouri de semnalizare |- lucrari de |

|Accesibilitatea |- mijloace de comunicatie | constructii |

|si vizibilitatea |- vane si robinete de incendiu |- limitari de acces |

| |- hidranti interiori si exteriori |- mascari diverse |

| |- manometre |- inundatii si caderi |

| |- stingatoare si alte aparate de | masive de zapada |

| | stins incendii |- etc. |

| | |- manipularea |

| | | neglijenta a unor |

| |- detectoare de incendiu | materiale |

|Integritatea |- dispozitive si aparate de alarmare,|- executarea unor |

|fizica | avertizare si alertare | lucrari de |

| |- circuite electrice | constructii fara |

| |- vane si robinete de incendiu | luarea masurilor de |

| |- tevi, conducte, capete deversoare | protejare |

| | |- etc. |

| | |- acoperiri cu vopsea,|

| | | var, placari |

| | |- reducerea peste |

| | | limita admisa a |

|Sensibilitatea |- detectoare de fum | spatiului liber în |

|detectoarelor |- detectoare de temperatura | jurul detectoarelor |

|de incendiu |- detectoare de flacara | prin depozitari de |

| | | materiale, |

| | | amplasarea unor |

| | | ornamente |

| | |- depuneri de |

| | | substante volatile |

| | |- etc. |

| | |- depozitari de |

| | | materiale peste |

| | | limitele admise în |

| | | jurul capetelor |

| | | deversoare |

| | |- atasarea unor |

|Diagramele de |- capete sprinkler | materiale de |

|stropire ale |- capete drencer | capetele deversoare |

|capetelor |- duze pulverizatoare |- deformari ale |

|deversoare | | tevilor de racord |

| | | în urma executarii |

| | | unor lucrari de |

| | | constructii sau |

| | | manipulari de |

| | | materiale |

| | |- etc. |

| |- furtunuri si tevi de refulare |- folosirea în alte |

|Amplasarea pe |- stingatoare si alte aparate de | scopuri |

|locurile | stins incendii |- sustrageri |

|stabilite |- unelte si alte mijloace initiale |- etc. |

| | de interventie | |

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 583 din 18 septembrie 2001

ORDINUL MINISTRULUI DE INTERNE NR. 108/01.08.2001

PENTRU APROBAREA DISPOZIŢIILOR GENERALE PRIVIND REDUCEREA RISCURILOR DE INCENDIU GENERATE DE ÎNCĂRCĂRI ELECTROSTATICE

- D.G.P.S.I.-004

ART. 1

Se aproba Dispozitiile generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004, cuprinse în anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

ART. 2

Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari va urmari prin marile unitati si unitatile de pompieri militari punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.

ART. 3

Nerespectarea prevederilor Dispozitiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004 atrage raspunderea juridica potrivit legii.

ART. 4

(1) Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la 30 de zile de la data publicarii.

(2) La data intrarii în vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare îsi înceteaza aplicabilitatea.

ANEXA 1

DISPOZIŢII GENERALE

privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004

CAP. 1

Dispozitii generale

ART. 1

(1) Dispozitiile generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004 stabilesc masurile tehnico-organizatorice, principiile, cerintele si conditiile tehnice necesare în vederea prevenirii formarii scânteilor produse de descarcarea sarcinilor electrostatice, care în anumite împrejurari pot initia incendii sau explozii.

(2) Prevederile prezentelor dispozitii se aplica si sunt obligatorii indiferent de titularul dreptului de proprietate.

ART. 2

Masurile tehnico-organizatorice se stabilesc, se realizeaza si se mentin în exploatare de catre proiectantii, executantii sau proprietarii (utilizatorii) constructiilor si amenajarilor, echipamentelor, utilajelor si instalatiilor tehnologice, potrivit obligatiilor legale ce le revin, pe timpul desfasurarii proceselor tehnologice, precum si al manipularii, transportului si al depozitarii materialelor.

ART. 3

În sensul prezentelor dispozitii, termenii si expresiile utilizate au urmatoarele semnificatii:

a) aditiv antistatic - substanta solida (praf, pulbere) sau lichida care, introdusa într-un volum de lichid combustibil, are rolul de a reduce efectul difuziei turbulente datorat pulsatiilor de viteza, în cazul transvazarii, transportului etc. lichidelor prin conducte cilindrice si de a limita astfel riscul datorat încarcarilor electrostatice;

b) antistatic - caracteristica intrinseca a materialului de a nu se încarca cu electricitate statica; în mod obisnuit aceasta caracteristica este avuta în vedere la materialele care se utilizeaza în medii cu risc de incendiu sau explozie;

c) corp electrostatic la pamânt - substanta, material, circuit, aparat, masina, recipient sau instalatie a carei rezistenta de scurgere a sarcinilor electrostatice nu depaseste 10^6 ohmi, rezistenta fiind masurata între pamânt si un punct oarecare al elementului considerat;

d) descarcare corona - descarcare electrica incompleta (nu se dezvolta pe toata distanta dintre electrozii configuratiei) care apare în zone ale conductoarelor cu raza de curbura mica; descarcarea corona se dezvolta numai daca intensitatea câmpului electric în zona depaseste o valoare determinata;

e) descarcare electrostatica - proces de realizare a unui canal conductor între doua corpuri aflate la potentiale diferite fata de pamânt; în functie de valoarea medie a câmpului electric între cele doua corpuri, descarcarea poate fi incompleta (corona) sau completa (strapungere);

f) dispersie - fenomen de împrastiere, raspândire, risipire; în sensul prezentelor dispozitii, definitia se refera la pulberi, prafuri, gaze, ceturi, care se pot aprinde; de exemplu, praful este o forma dispersa a substantelor solide, iar ceata este o forma dispersa a lichidelor combustibile;

g) electricitate statica - energie de natura electrica ce apare datorita unor fenomene electrochimice, frecari, încalziri si de deformare a corpurilor, plasarii acestora într-un câmp electric, precum si ca urmare a altor actiuni fizice care presupun schimbarea relativa a suprafetelor de contact; energia acumulata ramâne practic constanta sau prezinta variatii foarte lente; energia acumulata, daca se disipeaza într-o descarcare electrica, poate initia explozia unor amestecuri inflamabile, daca este mai mare decât energia minima de aprindere a acestora;

h) influenta electrostatica - fenomen de separare a sarcinilor electrice pe un conductor neutru izolat sau modificarea repartitiei sarcinilor electrice pe un conductor încarcat si izolat, sub actiunea unui câmp electric exterior;

i) încaltaminte antistatica - încaltaminte încercata în conformitate cu metoda 5.7 din SR EN 344; rezistenta electrica trebuie sa fie cuprinsa între 100 kOhm si 1.000 MOhm;

j) încarcare electrostatica - proces fizic prin care, pe corpuri solide, lichide sau vapori, apar sarcini electrice datorita unor actiuni mecanice (frecare, ciocnire, vibratii), termice, chimice etc;

k) legare la pamânt - legatura electrica a unui corp conductor la priza de pamânt, pentru a asigura acestuia, în mod permanent, potentialul pamântului (considerat nul);

l) legatura de echipotentializare - legatura electrica realizata între diferite puncte pentru a asigura acestora acelasi potential fata de pamânt;

m) pardoseala izolanta electric (electroizolanta) - pardoseala realizata din materiale izolante electric (lemn, cauciuc, bachelita etc.), care acopera întreaga suprafata a pardoselii, sunt lipite pe suport, nu prezinta crapaturi, iar rosturile nu depasesc 3 mm;

n) priza de pamânt - instalatie care asigura o legatura electrica directa cu pamântul a unei instalatii electrice sau a unor echipamente electrice;

o) rezistenta electrica de dispersie a unei prize de pamânt - rezistenta electrica echivalenta a prizei de pamânt;

p) scânteie electrostatica - descarcare brusca de electricitate, printr-un interval, între doua corpuri;

r) transvazare - operatiune de trecere a unui fluid (lichid, gaz etc.) sau a unui material pulverulent dintr-un vas în altul prin curgere gravitationala, pompare etc.;

s) zona cu pericol de explozie - spatiul în care, în conditii normale de functionare, se pot acumula, accidental sau permanent, gaze, vapori sau praf în cantitati suficiente pentru a da nastere unei atmosfere explozive în amestec cu aerul sau cu oxigenul.

CAP. 2

Formarea si acumularea încarcarilor electrostatice

ART. 4

Formarea si acumularea încarcarilor electrostatice reprezinta fenomene de sistem sau de asociatie cu aparitia unei sarcini electrice pe suprafata unui corp izolant sau izolat din punct de vedere al conductibilitatii electrice.

ART. 5

Cele mai frecvente moduri de electrizare a corpurilor sunt: frecarea, contactul direct, influenta, actiunea electrochimica si actiunea fotoelectrica.

ART. 6

(1) Principalele materiale si substante utilizate frecvent si pe scara larga, susceptibile sa formeze si sa acumuleze sarcini electrostatice, sunt:

a) solide: cauciucul natural si sintetic, masele plastice, fibrele artificiale, textilele pe baza de lâna, fibrele artificiale, hârtia, sticla, sulful, rasinile sintetice, unele rasini naturale (chihlimbarul);

b) lichide: sulfura de carbon, eterul, benzina, hidrocarburile, esterii, hidrocarburile clorurate, cetonele inferioare si alcoolii;

c) gaze (vapori): dioxidul de carbon, metanul, propanul, etanul, butanul, acetilena si hidrogenul.

(2) Principalele operatiuni cinetice în care sunt prezente materiale si substante mentionate la alin. (1), pe timpul carora pot sa apara încarcari electrostatice, sunt:

a) încarcare, descarcare, umplere, golire, transvazare, alimentare;

b) amestecare, malaxare, agitare, barbotare, omogenizare;

c) filtrare, separare, sortare, cernere, centrifugare;

d) ventilare, exhaustare, desprafuire, aerisire, vacuumare;

e) pulverizare, injectare, dispersare, stropire, purjare, refulare;

f) frecare, angrenare, transmisie;

g) spalare, curatare, purificare, ambalare;

h) transport, vehiculare, manipulare;

i) polizare, slefuire, sablare;

j) rulare, derulare, lipire, dezlipire;

k) macinare, concasare, sfarâmare.

(3) Principalele procese tehnologice în care sunt prezente materialele si substantele prevazute la alin. (1), cu capacitate ridicata de încarcare electrostatica, sunt:

a) fabricarea fibrelor si firelor textile;

b) fabricarea foliilor de polietilena sau de policlorura de vinil;

c) fabricarea pulberilor pentru explozivi;

d) egrenarea bumbacului;

e) fabricarea hârtiei si imprimarea acesteia;

f) fabricarea cauciucului si produselor de cauciuc.

(4) Exemplele de operatiuni si procese pe parcursul carora pot sa apara încarcari electrostatice sunt prezentate în anexa nr. 1 iar aspectele referitoare la pericolul de explozie si/sau incendiu, în cazul unor operatiuni si procese tehnologice care genereaza electricitate statica, sunt prezentate în anexa nr. 2.

ART. 7

Electricitatea statica poate provoca incendiu sau explozie urmata sau nu de incendiu, în cazul îndeplinirii simultane a urmatoarelor conditii:

a) existenta materialului combustibil sau a atmosferei explozive;

b) deplasarea sarcinilor cu aparitia descarcarilor disruptive;

c) energia eliberata prin descarcare sa fie mai mare decât energia minima pentru aprinderea materialului combustibil sau a atmosferei explozive.

ART. 8

În cazul în care atmosfera din spatiile închise este uscata artificial, prin sisteme de încalzire sau ventilare cu aer uscat, apar conditii favorizante astfel încât încarcarile electrostatice pot provoca incendiu sau explozie.

CAP. 3

Riscuri sau pericole de explozie si/sau de incendiu determinate de electricitatea statica

ART. 9

Pericolul de explozie poate sa apara la manipularea substantelor combustibile sau oxidabile, daca acestea se prezinta sub forma de dispersie fina de gaze, vapori, ceata (particule fine de lichid, aerosoli) sau prafuri (particule fine de solid, respectiv aerosoli), atunci când concentratia acestora în amestec cu aerul se afla între limitele de explozie si când exista un potential electrostatic egal sau mai mare decât energia minima de aprindere a unor substante combustibile din mediul respectiv.

ART. 10

Scânteile electrice care provin din diferente de potential inferioare nivelului de 350 volti sunt considerate nepericuloase datorita insuficientei caldurii la vârfurile scânteilor.

ART. 11

Nivelul riscului generat de încarcarile electrostatice într-o zona de lucru se apreciaza în functie de energia minima de aprindere, astfel:

a) foarte redus >/= 100 mJ

b) redus 50 - 100 mJ

c) mediu 10 - 50 mJ

d) mare 0,1 - 10 mJ

e) foarte mare =/< 0,1 mJ.

ART. 12

Pericolul de explozie si/sau incendiu depinde de viteza si de modul de manipulare a lichidelor prin conducte sau instalatii pe timpul desfasurarii operatiunilor de alimentare, golire, transport si distributie.

ART. 13

Stratul de praf combustibil se comporta diferit la descarcarile electrostatice, în functie de natura produsului de aprindere.

CAP. 4

Masuri generale de prevenire a incendiilor determinate de electricitatea statica

SECŢIUNEA 1

Solutii pentru dispersia electricitatii statice

ART. 14

În functie de caracteristicile proceselor tehnologice si de capacitatea de reactie a operatorilor se pot adopta solutii care sa conduca la dispersia electricitatii statice. Solutiile cele mai eficiente sunt:

a) legarea la pamânt (sisteme echipotentiale);

b) neutralizarea sarcinilor;

c) reducerea frecarilor;

d) umidificarea atmosferei;

e) marirea conductivitatii corpurilor izolante.

ART. 15

(1) La o valoare a rezistentei de scurgere a sarcinilor electrice mai mica de 10^6 ohmi, pentru majoritatea substantelor inflamabile se elimina posibilitatea formarii sarcinilor electrostatice mari si se considera realizata legarea la pamânt.

(2) În locurile în care se manipuleaza substante explozive valorile limita care se aleg sunt de ordinul 10^4 - 10^5 ohmi pentru rezistenta de curgere a sarcinilor electrice.

ART. 16

Legarea la pamânt a obiectelor metalice asigura reducerea diferentei de potential dintre obiecte si pamânt, pâna la limite nepericuloase, iar conductibilitatea materialelor utilizate trebuie sa fie suficient de mare, astfel încât sa permita scurgerea fara descarcare disruptiva a încarcarilor electrostatice.

ART. 17

(1) Este obligatoriu sa fie legate la pamânt:

a) constructiile metalice, echipamentele, rezervoarele, conductele, utilajele si instalatiile (pentru amestec, valturile, calandrele, masinile de extrudare sau injectie etc.) care vehiculeaza materiale si substante care produc electricitate statica;

b) elementele bune conducatoare de electricitate care nu participa direct la procesul tehnologic;

c) partile metalice ale echipamentelor electrice (carcase, motoare, aparataj, tablouri etc.), ale instalatiilor, utilajelor, încarcatoarelor si cisternelor, inclusiv ale sinelor de cale ferata de la rampele de încarcare-descarcare.

(2) Conductibilitatea electrica a legaturilor se asigura prin:

a) fixarea demontabila (strângere);

b) fixarea nedemontabila (sudare, lipire etc.).

ART. 18

(1) Atunci când continuitatea tubulaturii metalice este întrerupta prin burdufuri din materiale textile sau plastice, se prevad sisteme de echipotentializare între tronsoanele bune conducatoare de electricitate.

(2) Legaturi echipotentiale se prevad la racordurile si flansele cu garnituri izolatoare de pe traseele de conducte, tuburi si furtunuri pentru vehicularea fluidelor generatoare de electricitate statica si, dupa caz, la dispozitivele (capetele) de pulverizare, refulare sau debitare a acestora.

ART. 19

Conductele si recipientele racordate la gurile de aspiratie, fixe sau mobile, precum si filtrele sau ciururile care intra în contact cu o substanta capabila sa acumuleze sarcini electrostatice în timpul unui proces de fabricatie, stocare sau al operatiunii de transvazare trebuie sa fie legate între ele (pentru a se asigura echipotentialitatea), precum si la pamânt.

ART. 20

Legaturile la pamânt trebuie verificate astfel:

a) zilnic, vizual;

b) periodic, prin personal specializat se masoara valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamânt, precum si asigurarea continuitatii la instalatiile electrice.

ART. 21

Legarea la pamânt a bobinelor, cilindrilor si a tamburelor metalice ale caror extremitati se rotesc în lagare prevazute cu ungere se asigura prin sisteme speciale cu perii alunecatoare pe arbore, tangentiale si de capat.

ART. 22

Reducerea frecarilor între corpurile (suprafetele) aflate în contact se poate realiza prin diminuarea presiunii exercitate pe corpuri.

ART. 23

Neutralizarea sarcinilor electrostatice înmagazinate pe corpurile neconducatoare se realizeaza prin:

a) ionizarea permanenta a atmosferei;

b) inductie electrostatica;

c) umidificarea atmosferei.

ART. 24

(1) Ionizarea atmosferei se realizeaza cu:

a) generatori de câmpuri electrostatice foarte intense, create în apropierea mediului încarcat electrostatic;

b) neutralizatori radioactivi cu radiatii tip alfa sau beta.

(2) Neutralizatoarele radioactive se recomanda pentru procesele tehnologice de fabricare a foliilor de plastic, de cauciuc sau a hârtiei, precum si la prelucrarea firelor si fibrelor sintetice, ionizarea aerului realizându-se de-a lungul materialului.

ART. 25

Inductia electrostatica se realizeaza cu dispozitive care formeaza un câmp electrostatic autoindus, ele constând dintr-un fir metalic fix legat de o bara prevazuta cu un capat miscator sau o tija terminata prin vârfuri. Legata la pamânt, bara trebuie sa fie asezata foarte aproape de suprafata materialului (obiectului) încarcat cu sarcini electrostatice, fara sa o atinga însa, fapt pentru care nu este recomandata utilizarea dispozitivelor în atmosfere inflamabile sau explozive.

ART. 26

(1) Umidificarea atmosferei se recomanda sa fie utilizata în cazul operatiunilor de fabricatie sau de manipulare care permit acest procedeu.

(2) Pentru împiedicarea formarii sarcinilor electrostatice se recomanda umiditati relative ale aerului peste 70% .

(3) Masura devine sigura atunci când este combinata cu utilizarea eliminatorilor inductivi sau radioactivi.

ART. 27

Marirea conductivitatii corpurilor izolante (textile, cauciuc, materiale plastice, hârtie, lichide pure etc.) poate fi facuta, în masa lor sau superficial, prin adaosul sau aplicarea pe suprafata acestora a unor produse antistatice cum sunt compozitiile organice azotate (aminele, sarurile de amoniu cuaternare, amidele etc.), derivatii acidului fosforic sau fosforos.

SECŢIUNEA a 2-a

Masuri tehnico-organizatorice

ART. 28

Stabilirea masurilor tehnico-organizatorice de prevenire a producerii scânteilor electrostatice trebuie sa se bazeze pe o analiza detaliata care vizeaza:

a) identificarea operatiunilor si instalatiilor care conduc la formarea si acumularea sarcinilor electrostatice;

b) cunoasterea proprietatilor fizico-chimice ale materiilor prime si materialelor folosite;

c) evaluarea valorilor tensiunilor de încarcare;

d) evaluarea mediului în care se lucreaza;

e) modul de manipulare a materialelor;

f) controlul eficacitatii acestor masuri.

ART. 29

Masurile tehnico-organizatorice rezultate în urma analizei, conform art. 28 trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii:

a) sa fie în concordanta cu caracteristicile specifice ale constructiilor, instalatiilor tehnologice, utilajelor pentru care sunt adoptate;

b) sa aiba la baza calcule, determinari, metode si experimentari stiintifice;

c) sa aiba cea mai mare eficienta pentru limitarea acumularii sarcinilor electrostatice;

d) sa fie în concordanta cu noutatile în domeniu.

ART. 30

Reducerea riscurilor determinate de electricitatea statica se realizeaza prin actiuni de prevenire care vizeaza:

a) locul de munca;

b) legaturile la pamânt;

c) îmbracamintea sau echipamentul de protectie a personalului;

d) operatiunile si procesele de fabricatie;

e) conductorii electrici;

f) izolantii.

ART. 31

Actiunea asupra locului de munca are în vedere, în primul rând, controlul amestecurilor, respectiv crearea unei atmosfere care sa fie în afara intervalului cuprins între limitele inferioare si superioare de explozie ale amestecului. Principalele metode utilizate sunt:

a) inertizarea incintelor închise (rezervoare, reactoare etc.) pentru produsele cu niveluri de risc mare si foarte mare;

b) ventilarea mecanica fortata a spatiilor sau a incintelor de lucru.

ART. 32

Protectia împotriva electricitatii statice se realizeaza prin conectarea la priza de pamânt, care în mod uzual poate avea si alte functionalitati cum ar fi, legarea la pamânt a instalatiilor si utilajelor din motive de securitate a muncii sau legarea la pamânt a instalatiilor de protectie împotriva trasnetului.

ART. 33

Legarea la pamânt trebuie realizata cu ajutorul unor conductoare din otel zincat, cu aria sectiunii transversale de minimum 10 mm^2.

ART. 34

Elementele de contact cu solul si circuitul de legare la pamânt trebuie sa fie protejate împotriva deteriorarilor mecanice, termice, chimice etc.

ART. 35

Rezistenta între obiectul legat la pamânt si sol se compune din rezistenta conductorului de legatura si a electrodului din sol.

ART. 36

Elementele conducatoare ale unui obiect, aparat, utilaj sau ale unei instalatii susceptibile sa acumuleze sarcini electrostatice ca urmare a procesului de fabricatie sau a procedeului de manipulare trebuie sa fie legate la pamânt.

ART. 37

Se interzice folosirea îmbracamintei si încaltamintei confectionate din materiale care se încarca electrostatic.

ART. 38

În zonele în care exista pericolul formarii atmosferei explozive personalul trebuie sa utilizeze echipament special de protectie.

ART. 39

În procesele de productie în care se produce electricitate statica trebuie sa se aiba în vedere:

a) înlocuirea, pe cât posibil, a elementelor izolante cu elemente conducatoare de electricitate;

b) marirea conductibilitatii electrice a benzilor transportoare, curelelor de transmisie si a tubulaturilor prin realizarea puntilor echipotentiale sau tratarea acestora cu adezivi buni conducatori de electricitate;

c) efectuarea proceselor de fabricatie în încaperi cu atmosfera controlata si inertizata;

d) limitarea vitezelor de curgere a lichidelor si a materialelor pulverulente;

e) legarea la pamânt pe toata durata desfasurarii operatiunilor generatoare de sarcini electrostatice, inclusiv a celor care se desfasoara ocazional sau pentru a caror efectuare se folosesc sisteme demontabile;

f) evitarea miscarilor suplimentare ale persoanelor care executa ori supravegheaza activitatile prevazute la art. 6 alin. (2).

ART. 40

Actiunea asupra conductorilor vizeaza:

a) asigurarea echipotentialitatii între materialele si obiectele legate la pamânt;

b) realizarea unor contacte sigure, de buna calitate.

ART. 41

Actiunea asupra izolantilor se refera la utilizarea selectiva, în functie de procesele tehnologice, a limitatorilor de sarcini electrostatice prin ionizari inductive, electrice sau radioactive, precum si a substantelor antistatice.

ART. 42

Descarcarea electricitatii statice din baloturile de textile, materiale sintetice, hârtie etc. se realizeaza eficient prin ionizare, cu vârfuri, ace metalice, perii de descarcare, benzi metalice sau prin umezirea locala a aerului.

ART. 43

Pentru îmbunatatirea conductibilitatii partilor în miscare, în cazul lagarelor care folosesc lubrifianti, se utilizeaza adaosuri de grafit sau sulfat de molibden.

ART. 44

În procesele de uscare, prin pulverizare sau în strat fluidizat a substantelor pulverulente, pentru limitarea acumularilor de sarcini electrostatice atât în uscatorul propriu-zis, cât si în separatorul de praf, pe lânga legarea la pamânt trebuie asigurata inertizarea uscatoarelor pe toata durata desfasurarii operatiunilor de uscare.

ART. 45

La spalarea recipientelor de produse petroliere, viteza apei nu trebuie sa depaseasca 1 m/s, iar presiunea aburului 3 atm.

ART. 46

La descarcarea din cisterne a gazelor petroliere lichefiate (GPL) se limiteaza viteza acestora la 1 m/s.

ART. 47

Sunt interzise:

a) pomparea unor produse grele (petrol, motorina, ulei, pacura etc.) într-un rezervor care a continut anterior benzina sau alte produse inflamabile, înainte de golirea completa a conductei de încarcare si a rezervorului de produsele anterioare sau înainte de evacuarea din rezervoare a gazelor rezultate;

b) desfundarea cu apa a robinetelor prin care s-au vehiculat lichide combustibile;

c) spalarea cu apa a conductelor aferente rezervoarelor, înainte de asigurarea unui strat de apa, care sa depaseasca cu minimum 3 cm cota racordului conductei;

d) vopsirea prin stropire sau pulverizare cu aer sau alte gaze a recipientelor deschise care contin produse volatile si care pot genera gaze inflamabile;

e) încarcarea recipientelor cum ar fi: rezervoare, vagoane, autocisterne etc., cu produse combustibile lichide prin curgere gravitationala sau fara utilizarea pentru încarcare a pâlniilor sau prelungitoarelor, care trebuie sa ajunga la cel mult 30 cm deasupra partii inferioare a recipientului;

f) accesul personalului pe rezervoare pe durata unor operatiuni cum ar fi, pompare, amestec etc.; în cazul în care necesitatile tehnologice impun totusi executarea unor masuratori sau luarea probelor în timpul operatiunilor de pompare sau amestecare se vor lua masuri corespunzatoare pentru asigurarea legarii la pamânt a utilajelor sau dispozitivelor utilizate;

g) executarea de reparatii în timpul functionarii instalatiilor tehnologice;

h) utilizarea transmisiilor cu curele în medii unde apar frecvent amestecuri explozive;

i) utilizarea încarcatoarelor cu gauri sau neetanseitati, prin care produsul inflamabil pompat se poate raspândi sub forma de stropi, generând suplimentar sarcini electrostatice;

j) scurgerea brusca, sub forma de jet, a produselor inflamabile si volatile, prin legaturile de luat probe, pe la sticlele de nivel etc.;

k) desfundarea robinetelor de scurgere aferente aparatelor sau vaselor sub presiune prin lovire sau prin alte operatiuni mecanice;

l) transportul si manipularea produselor petroliere în ambalaje din material plastic, cu exceptia celor antistatizate si special destinate în acest scop;

m) folosirea indicatoarelor de nivel cu plutitor în rezervoare de produse inflamabile, daca nu sunt luate masuri de punere la pamânt a plutitorului;

n) agitarea sau omogenizarea în rezervoare, vase etc. a lichidelor usor inflamabile; omogenizarea poate fi facuta numai prin recirculare sau cu amestecatoare mecanice având palete situate sub nivelul lichidului;

o) utilizarea unor instalatii pentru exhaustarea prafului de materiale combustibile sau a vaporilor inflamabili, comune cu cele pentru evacuarea materialelor pulverulente provenite de la utilajele de slefuit, polizat, strunjit etc.;

p) folosirea aerului comprimat pentru alimentarea reactoarelor; aceasta se face în circuit etans, mecanizat (automatizat) atât pentru încarcarea, cât si pentru descarcarea reactoarelor;

r) deschiderea capacului reactorului în timpul procesului tehnologic fara asigurarea în prealabil a pernei de gaz inert si punerea în functiune a sistemului de ventilare;

s) luarea probelor în timpul proceselor de cristalizare din reactor;

t) deschiderea capacului reactorului în care au fost efectuate diferite operatiuni, fara programarea prealabila a unei faze de linistire cu durata cel putin egala cu timpul de relaxare pentru substantele din reactor.

ART. 48

Vasele metalice portabile, butoaiele, canistrele metalice etc., care urmeaza sa fie încarcate cu produse petroliere lichide, trebuie sa fie asezate, pe durata încarcarii lor, pe o placa metalica legata la pamânt si conectate, prin intermediul unei legaturi electrice, la recipientul sau racordul din care se face încarcarea.

ART. 49

Furtunurile flexibile de descarcare sau încarcatoarele trebuie prevazute cu armaturi din bronz si garnituri etanse.

ART. 50

Operatiunile de transvazare a lichidelor combustibile, cum ar fi alimentarea cu carburant, trebuie sa se întrerupa pe durata fenomenelor meteo însotite de furtuni cu descarcari sub forma de trasnet, daca aceste fenomene se produc în zone apropiate.

ART. 51

În cazul GPL, pentru egalizarea potentialelor cisterne si rezervorului se utilizeaza cablul de suntare, aflat în dotarea cisternei.

ART. 52

Este obligatorie instruirea personalului operator asupra modului de formare si acumulare a sarcinilor electrostatice, asupra metodelor de combatere a acestora, precum si asupra riscurilor determinate de încarcarile electrostatice.

CAP. 5

Unele masuri specifice de prevenire a incendiilor determinate de electricitatea statica

SECŢIUNEA 1

Masuri de prevenire la vehicularea si depozitarea lichidelor inflamabile

ART. 53

(1) Încarcarea rezervoarelor cu lichide inflamabile se face pe la baza acestora, sub nivelul lichidului.

(2) Viteza de curgere poate fi marita numai dupa ce nivelul lichidului în recipient depaseste cu 2 cm gura conductei de intrare, iar în cazul rezervoarelor cu capac plutitor numai dupa ce capacul pluteste pe lichid.

ART. 54

(1) La umplerea rezervoarelor trebuie luate masuri pentru evitarea stropirii sau pulverizarii lichidului.

(2) În cazul pâlniilor confectionate din materiale izolante, înainte de începerea operatiunii de umplere, prin pâlnie trebuie introdus un conductor legat la pamânt, pâna la partea inferioara a rezervorului.

ART. 55

În timpul încarcarii cu gaze petroliere lichefiate a vaselor tip termos trebuie introdusa în acestea o sârma sau tija metalica, în vederea realizarii contactului dintre lichidul din vas si racordul de încarcare legat la pamânt.

ART. 56

Pentru a se evita patrunderea în interiorul rezervoarelor a corpurilor straine, acumulatoare de sarcini electrice, în circuitele de transvazare trebuie sa se utilizeze filtre.

ART. 57

Înainte de spalarea cu apa sau spuma a rezervoarelor, autocisternelor, tancurilor petroliere sau a slepurilor trebuie sa se asigure evacuarea amestecurilor inflamabile, utilizându-se în acest scop gaz inert sau abur.

ART. 58

Furtunurile pentru spalarea cu apa a depunerilor din rezervoare, vase sau utilaje, precum si cele pentru abur trebuie sa fie prevazute cu insertie sau armare metalica si legate la pamânt, înainte de începerea operatiunilor de aburire si curatare.

ART. 59

Furtunurile flexibile ale pompelor de distributie a carburantilor trebuie sa fie omologate, antistatizate, lungimea lor nedepasind valoarea specificata de normativele în vigoare; ele trebuie mentinute în stare de utilizare, iar dispozitivele de închidere trebuie realizate din materiale neferoase.

ART. 60

Fiecare sortiment de carburant se depoziteaza în rezervoarele sau compartimentele stabilite, fiind interzisa schimbarea destinatiei acestora de la un sortiment de produs la altul, fara asigurarea tuturor masurilor de pregatire necesare (golire, curatare a peretilor interiori etc.).

ART. 61

La gurile de descarcare a carburantilor în rezervoare se prevad borne de legare la pamânt pentru conectarea autocisternelor.

SECŢIUNEA a 2-a

Masuri de prevenire la separarea substantelor lichide si solide

ART. 62

La operatiunile de separare prin filtrare a suspensiilor din lichidele inflamabile se impun urmatoarele masuri:

a) utilizarea numai a filtrelor metalice conectate la priza de pamânt;

b) conectarea la pamânt a tuturor elementelor metalice ale instalatiei de separare;

c) marirea conductivitatii lichidelor prin adaugare de aditivi cu proprietati antistatice.

ART. 63

La operatiunile de separare prin centrifugare a substantelor lichide si solide se vor avea în vedere urmatoarele:

a) utilizarea unor instalatii de centrifugare care sa aiba în constructie partea interioara din materiale bune conducatoare de electricitate;

b) asigurarea inertizarii recipientului înaintea începerii operatiunii de separare;

c) confectionarea cicloanelor în care sunt separate substantele pulverulente din materiale bune conducatoare de electricitate;

d) legarea individuala la pamânt a utilajelor de amestec, valturilor, calandrelor, filtrelor, uscatoarelor cu aer.

SECŢIUNEA a 3-a

Masuri de prevenire la vopsirea si/sau la lacuirea prin pulverizare

ART. 64

În zonele de lucru pentru operatiuni de vopsire si/sau lacuire prin pulverizare trebuie sa se asigure umezirea locala a aerului.

ART. 65

În camerele de pulverizat vopsea si/sau lac trebuie asigurate functionarea la parametri normali a instalatiilor de ventilatie generala, interblocarea dintre sistemul de ventilatie si cel de admisie a aerului comprimat la pistolul de pulverizare, precum si functionarea perdelelor cu apa.

ART. 66

Pentru operatiunile de vopsire si/sau lacuire prin pulverizare se va utiliza numai aer comprimat fara impuritati, iar temperatura acestuia, în cazul pulverizarii nitrolacului la cald, nu trebuie sa depaseasca 50 grade C.

ART. 67

La alimentarea utilajelor pentru turnarea lacului trebuie sa se utilizeze numai recipiente cu structura metalica, etanse în raport cu mediul de lucru.

SECŢIUNEA a 4-a

Masuri de prevenire specifice vopsirii în câmp electrostatic

ART. 68

La vopsirea în câmp electrostatic se respecta regulile si masurile precizate la art. 64 - 67, precum si urmatoarele:

a) curentul maxim de scurtcircuit nu trebuie sa depaseasca 0,2 mA;

b) distanta de siguranta prevazuta în reglementarile tehnice specifice se mentine strict, pentru a nu se produce strapungeri ale dielectricului dintre pistolul/duza de pulverizare si piesele supuse vopsirii;

c) instalatia de vopsire prin pulverizare în câmp electrostatic se prevede cu sisteme de protejare împotriva caderilor bruste de tensiune.

SECŢIUNEA a 5-a

Masuri de prevenire la ansambluri si subansambluri aflate în miscare

ART. 69

În cazul transmisiilor prin curele trebuie sa se utilizeze materiale bune conducatoare de electricitate, obtinute prin aplicarea unui tratament antistatic pe toata suprafata acestora.

ART. 70

Legarea la pamânt a benzilor transportoare este obligatorie si se poate realiza cu sisteme tip pieptene metalic, cu dinti ascutiti si îndreptati spre partea interioara a benzii, în punctul în care aceasta se desparte de tambure (role).

ART. 71

Pentru scurgerea electricitatii statice generate de lagarele cu cuzineti din materiale izolatoare (teflon, nailon etc.) sau de cele care lucreaza pe perna de ulei sunt necesare realizarea legaturii electrice între arborele si carcasele lagarului, precum si legarea la pamânt a întregului sistem.

SECŢIUNEA a 6-a

Masuri de prevenire la prelucrarea cauciucului si a maselor plastice

ART. 72

Toate elementele aflate în miscare ale utilajului tehnologic prin care se prelucreaza cauciuc si/sau mase plastice trebuie legate la pamânt prin intermediul unor perii metalice sau din carbune.

ART. 73

Instalatiile si utilajele de prelucrare a cauciucului si/sau a maselor plastice trebuie prevazute cu ventilatie mecanica locala si sisteme de umidificare a atmosferei, iar încaperile în care sunt amplasate se prevad în mod obligatoriu cu pardoseala antistatica.

ART. 74

(1) Reducerea nivelului de încarcare electrostatica în procesele de prelucrare a maselor plastice se obtine prin introducerea în material a unor substante antistatice, cum sunt:

a) eter sau poliglicol multimolecular pentru polistiren, polietilena sau polivinilclorid;

b) combinatie de stearina-amoniac (18 - 50%), pentru cele mai multe dintre masele plastice;

c) fosfati de alcool gras pentru materialele plastice si fibrele sintetice.

(2) Suprafetele din materiale izolante ale utilajelor trebuie sa fie acoperite cu substante antistatice.

SECŢIUNEA a 7-a

Masuri de prevenire la prelucrarea celulozei si hârtiei

ART. 75

Formarea si acumularea sarcinilor electrostatice trebuie diminuate semnificativ prin reducerea presiunii dintre cilindri si modificarea unghiului sub care intra hârtia la presare.

ART. 76

Pornirea masinilor de fabricat hârtie este permisa numai dupa verificarea sistemelor de colectare a sarcinilor electrice care se monteaza pe întreaga latime a cilindrului de imprimare.

ART. 77

Instalatiile de fabricatie a celulozei si hârtiei trebuie mentinute în stare de curatenie, dupa fiecare schimb de lucru personalul de deservire procedând la îndepartarea deseurilor si materialelor combustibile si la curatarea acestora de praf, scame si ulei.

ART. 78

La fabricarea sortimentelor de hârtie trebuie sa se aiba în vedere urmatoarele:

a) asigurarea functionarii instalatiei de ventilatie generala pentru introducerea aerului proaspat si evacuarea aerului viciat din compartimentele de fabricatie;

b) asigurarea permanenta a operationalitatii instalatiilor automate de stingere a incendiilor.

SECŢIUNEA a 8-a

Unele masuri de prevenire la rampele auto si de cale ferata pentru încarcarea-descarcarea produselor petroliere

ART. 79

(1) La rampele auto si de cale ferata pentru încarcarea-descarcarea produselor petroliere se realizeaza echipotentializarea elementelor metalice.

(2) La intrarea în rampa si în zonele de descarcare sinele de cale ferata se leaga electric între ele si se conecteaza la priza de pamânt.

(3) Conductele prin care se transvazeaza produsele petroliere si recipientele aferente operatiunilor de încarcare/descarcare se conecteaza la priza de pamânt.

SECŢIUNEA a 9-a

Unele masuri de prevenire la alimentarea cu carburant a aeronavelor si navelor

ART. 80

Pe durata alimentarii cu carburant aeronavele nu trebuie sa se afle în imediata apropiere a unui radar de sol, la care se executa probe sau care se afla în stare de functionare.

ART. 81

Pe durata operatiunilor de alimentare cu carburant sunt interzise instalarea sau demontarea bateriilor de acumulatori ale aeronavei, precum si bransarea generatoarelor de sol.

ART. 82

(1) Pentru ca o aeronava sau nava sa poata fi alimentata cu carburant în timp ce pasagerii se afla la bord, se îmbarca sau se debarca, este necesara prezenta la bord a personalului calificat care poate executa procedurile de protectie si evacuare a pasagerilor.

(2) Suplimentar se aplica urmatoarele masuri de prevenire:

a) traseul urmat de pasageri trebuie sa evite zonele în care exista riscul degajarii vaporilor de carburant; operatiunile de îmbarcare/debarcare trebuie sa fie supravegheate;

b) prin sistemul de intercomunicatii al aeronavei sau prin orice alte mijloace adecvate trebuie asigurata comunicarea bilaterala între echipa de la sol responsabila cu aceste operatiuni si personalul specializat de la bordul aeronavei.

ART. 83

(1) Legarea la pamânt a unei aeronave sau nave consta în luarea urmatoarelor masuri:

a) legarea la priza de pamânt a alimentatorului;

b) legarea la priza de pamânt a aeronavei, respectiv a navei;

c) realizarea unei legaturi electrice între aeronava, respectiv a navei si alimentator;

d) realizarea unei legaturi electrice între aeronava si capatul furtunului flexibil pentru carburant, în cazul alimentarii prin extradosul aripilor.

(2) La terminarea operatiunii de alimentare toate legaturile electrice trebuie deconectate în ordinea inversa celei specificate mai sus.

ART. 84

În cazul în care nu este specificata obligatia legarii la pamânt a aeronavei sau navei, se vor lua urmatoarele masuri pentru înlaturarea sarcinilor electrice:

a) realizarea unei legaturi electrice între aeronava si alimentator;

b) realizarea unei legaturi electrice între aeronava si capatul furtunului flexibil pentru carburant, în cazul alimentarii prin extradosul aripilor.

ART. 85

La alimentarea cu carburant de la o statie (sistem de pompare fix) se va evita conectarea la priza de pamânt în zona statiei (pompei fixe), deoarece în momentul conectarii pot aparea descarcari electrice datorate diferentelor de potential.

ART. 86

Toate aeronavele aflate pe pista, precum si autoalimentatoarele de pe platformele pistelor de decolare/aterizare trebuie sa fie legate la pamânt pe toata durata de stationare.

SECŢIUNEA a 10-a

Masuri de prevenire la umplerea rezervoarelor din benzinarii si la alimentarea cu carburanti a autovehiculelor

ART. 87

Personalul benzinariilor trebuie sa urmareasca permanent mentinerea în bune conditii a capacelor si a ramelor chesoanelor rezervoarelor, pentru a evita formarea straturilor izolante electric.

ART. 88

(1) Furtunurile flexibile ale pompelor de distributie a carburantilor trebuie sa fie omologate, antistatizate, lungimea lor nedepasind valoarea specificata de normativele în vigoare.

(2) Dispozitivele de închidere trebuie realizate din materiale metalice care nu produc scântei.

(3) Se interzice livrarea de carburanti în vase din mase plastice.

ART. 89

Fiecare sortiment de carburant se depoziteaza în rezervoarele sau în compartimentele stabilite, fiind interzisa schimbarea destinatiei acestora de la un sortiment de produs la altul fara asigurarea tuturor masurilor de pregatire necesare (golire, curatare a peretilor interiori etc.).

ART. 90

La gurile de descarcare a carburantilor în rezervoare se prevad borne de legare la pamânt pentru conectarea autocisternelor.

SECŢIUNEA a 11-a

Masuri de prevenire specifice activitatilor domestice (gospodaresti)

ART. 91

În cazul activitatilor domestice (gospodaresti) principalele masuri de prevenire a incendiilor, destinate reducerii riscurilor generate de electricitatea statica, se refera la:

a) interzicerea spalarii sau curatarii îmbracamintei cu benzine, solventi si alte lichide inflamabile;

b) interzicerea utilizarii bidoanelor, canistrelor si a altor recipiente din mase plastice la transportul, stocarea sau manipularea benzinei, petrolului si a altor lichide inflamabile;

c) interzicerea folosirii pâlniilor din materiale plastice la transvazarea lichidelor inflamabile;

d) legarea la pamânt, pe durata încarcarii cu produse petroliere sau cu alte lichide inflamabile a butoaielor si canistrelor metalice, prin asezarea acestora pe o placa metalica legata la pamânt, respectiv prin conectarea la recipientul legat la pamânt de la care se realizeaza încarcarea.

SECŢIUNEA a 12-a

Verificarea la receptia si darea în exploatare a instalatiilor de legare la pamânt

ART. 92

În vederea receptiei si darii în exploatare a instalatiilor de legare la pamânt executantul trebuie sa întocmeasca si sa predea beneficiarului:

a) documentatia tehnica de executie;

b) procesul-verbal de lucrari ascunse pentru elementele îngropate;

c) buletinele de verificare.

ART. 93

Buletinele de verificare trebuie sa cuprinda:

a) data efectuarii verificarii;

b) functia, calitatea si numele persoanei care a efectuat verificarea;

c) denumirea instalatiei sau a partii din instalatie la care s-au efectuat verificari;

d) rezultatul verificarii continuitatii conexiunilor electrice între utilaje si priza de pamânt;

e) valoarea rezistentei de dispersie a instalatiei de legare la pamânt, masurata la utilajul cel mai îndepartat de priza de pamânt;

f) metoda de masurare folosita, tipul si clasa de precizie a aparatelor utilizate în acest sens;

g) aprecieri asupra gradului de umiditate a solului (umed, uscat, foarte uscat);

h) observatii asupra defectelor constatate si înlaturate.

ART. 94

Masurarea rezistentei de dispersie pentru instalatia de legare la pamânt se face:

a) în instalatii subterane si în instalatii locale de legare la pamânt, cel putin de doua ori pe an;

b) la retelele generale de legare la pamânt, cel putin o data pe an.

CAP. 6

Dispozitii finale

ART. 95

Îmbracamintea, încaltamintea si echipamentul de protectie a persoanelor care supravegheaza activitatile prevazute la art. 6 alin. (2) se aleg astfel încât sa îndeplineasca conditiile de prevenire a formarii electricitatii statice stabilite în prezentele dispozitii.

ART. 96

(1) În vederea aplicarii prezentelor dispozitii factorii de decizie (patron, utilizator, administrator etc.) vor stabili, prin actele de autoritate prevazute de lege, aspectele de natura organizatorica si tehnica specifice si vor lua masuri de elaborare a procedurilor si instructiunilor proprii, pentru detalierea anumitor prevederi.

(2) În termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentelor dispozitii patronii vor analiza situatia existenta în raport cu prevederile prezentelor dispozitii si vor stabili, dupa caz, masurile de reabilitare necesare, specifice fiecarei instalatii, fiecarui utilaj, echipament sau produs, capabile sa produca încarcari electrostatice.

ART. 97

Unele date privind valorile tensiunilor de încarcare, ale energiilor minime de aprindere, pentru amestecuri inflamabile sau pulverulente, pulberi metalice, la prelucrarea unor produse agricole, precum si ale rezistivitatii lichidelor inflamabile vor fi cuprinse într-un îndrumator care va fi publicat în Revista "Pompierii Români" cu scopul de a veni în sprijinul specialistilor care doresc sa aprofundeze unele aspecte privind riscul generat de electricitatea statica.

ART. 98

Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentele dispozitii.

ANEXA 1

la dispozitiile generale

EXEMPLE

de operatiuni si procese pe parcursul carora pot sa apara încarcari electrostatice

Principalele operatiuni si procese pe parcursul carora pot sa apara încarcari electrostatice sunt:

- vehicularea lichidelor combustibile sau a solventilor cu viteze relativ mari (peste 0,7 m/s) prin elemente sau portiuni de conducte;

- încarcarea si/sau descarcarea lichidelor combustibile aflate la presiunea atmosferica în/din rezervoare (cisterne);

- vehicularea lichidelor inflamabile prin elemente care determina reducerea sectiunii transversale a traseului, cum ar fi ajutaje, ventile, diafragme etc.;

- pulverizarea produselor combustibile (lichide, pulberi etc.) prin utilizarea principiului lui Bernoulli;

- purjarea sau încalzirea lichidelor inflamabile vâscoase utilizându-se aburul;

- transportul si manipularea produselor lichide inflamabile în ambalaje din materiale plastice;

- operatiunile de încarcare/descarcare în dane a navelor petroliere destinate transportului lichidelor combustibile;

- spalarea prin agitare, frecare etc. a tesaturilor si hainelor, utilizându-se substante inflamabile;

- separarea prin centrifugare a substantelor solide si lichide inflamabile;

- operatiunile cum ar fi umplerea, golirea, agitarea lichidelor inflamabile, efectuate în vase emailate;

- operatiunile de filtrare a suspensiilor din lichide inflamabile;

- uscarea prin pulverizare sau în strat fluidizat;

- vacuumarea lichidelor inflamabile;

- alimentarea aeronavelor cu carburanti la sol;

- procesele de macinare, amestecare etc. a unor produse combustibile;

- procesele de filtrare prin site, materiale poroase etc. a unor pulberi (prafuri) combustibile;

- macinarea materialelor combustibile;

- procesele de producere a pulberilor (prafurilor) combustibile;

- operatiunile de slefuire si polizare a metalelor, maselor plastice, lemnului, plutei etc.;

- transportul pneumatic prin conducte al produselor pulverulente;

- sortarea, cernerea, ambalarea, macinarea, malaxarea si amestecarea produselor pulverulente;

- procesele de fabricatie a firelor si fibrelor în industria textila;

- fabricarea pulberilor explozive în industria de armament;

- operatiunile de sablare a structurilor metalice;

- filtrarea aerului sau a altor gaze impurificate cu pulberi metalice, pulberi (prafuri) agricole;

- desprafuirea suprafetelor metalice de diferite forme, utilizându-se aer sau alte gaze sub presiune;

- transportul unor amestecuri de pulberi în flux de aer (uscare cu aer sau cu alte gaze);

- procesele locale si generale de ventilare, aerisire, desprafuire etc.;

- egrenarea bumbacului;

- antrenarea cu curele de transmisie din materiale izolante, dispuse pe roti dintate sau fulii, în procese care utilizeaza produse combustibile;

- frecarea îmbracamintei si încaltamintei confectionate din materiale izolante (matase, fibre sintetice sau artificiale etc.) de corpul operatorului pe durata utilizarii acestora în procesul de productie;

- descarcarea accidentala, la presiune atmosferica, a unui recipient care a continut gaze inflamabile;

- transmisiile utilizând curele realizate din cauciuc izolant electric;

- spalarea cu jet pulverizant de apa si/sau abur supraîncalzit a recipientelor (cazane, rezervoare, cisterne etc.) care au continut produse volatile si care mai pot contine vapori ai acestor produse;

- operatiunile de omogenizare în rezervoare a produselor combustibile prin agitarea cu aer, diverse alte gaze sau prin utilizarea de dispozitive mecanice;

- operatiunile de lacuire si vopsire a materialelor prin procedeul pulverizarii;

- pulverizarea electrostatica utilizând vopseluri, pulberi etc.;

- procesele de imprimare utilizându-se procedeul gravarii;

- operatiunile de imprimare în instalatii tipografice (litografiere, vopsire etc.);

- detenta gazelor comprimate sau lichefiate;

- fabricarea foliilor de polietilena;

- procesele tehnologice de producere a hârtiei;

- derularea unor filme sau pelicule, benzi din hârtie si textile;

- manipularea foliilor din materiale plastice; procese de ambalare în saci din materiale izolante;

- transvazarea aburului, aerului sau a altor gaze, prin conducte sau furtunuri, când aburul este umed, iar aerul sau gazul contine particule din materiale care se pot electriza usor;

- operatiunile de umplere sau golire cu jet sau prin cadere libera a unor utilaje, rezervoare etc.;

- purificarea gazelor continând particule coloidale;

- formarea cristalelor de gheata;

- zgârierea, comprimarea, întinderea structurilor din cuart;

- deformarea mecanica a unor materiale (de exemplu, mica);

- dezintegrarea radioactiva;

- efectul fotoelectric;

- purificarea gazelor de particule lichide si solide în suspensie etc.

Corpul uman intervine în acest fenomen în 3 moduri:

- ca generator de electricitate statica (acumulare-descarcare) datorita miscarii corpului operatorilor (îndeosebi cei cu îmbracaminte de nailon sau plastic) ori prin frecarea materialelor în timpul deplasarii;

- în transportul sarcinilor electrostatice de la un material încarcat la corpul uman;

- la descarcarea electrostatica de la corpul uman la pamânt, mai rapid la cei cu pielea umeda.

ANEXA 2

la dispozitiile generale

ASPECTE

referitoare la pericolul de explozie si/sau incendiu în cazul unor operatiuni si procese tehnologice care genereaza electricitate statica

Încarcarea electrostatica a materialelor sau conductelor din vecinatatea celor prin care se vehiculeaza lichide inflamabile se produce prin influenta, în acest caz având loc descarcarea prin scânteie între partile metalice aflate în apropiere.

La vehicularea hidrocarburilor prin pompare în/din recipiente apare o încarcare electrostatica a lichidului si a conductelor, respectiv a furtunurilor (curgere în conductele de legatura, turbulenta mare în pompa) cu producerea de descarcari prin scânteie între partile metalice ale conductelor si recipientelor, în special la intrarea si iesirea din functiune a pompei.

La umplerea sau golirea mijloacelor de transport auto pot aparea descarcari electrostatice prin scânteie între partile bune conducatoare de electricitate ale sistemelor de alimentare cu combustibil si mijlocul de transport, precum si între sofer si autovehicul sau sistemul de alimentare.

La recipientele din materiale izolatoare (sticla, mase plastice etc.) cu capacitate sub 5 litri sarcinile electrostatice formate sunt nepericuloase, exceptie facând sulfura de carbon.

La încarcarea rezervoarelor mari din materiale izolatoare, datorita curgerii si turbulentei se pot produce descarcari prin scânteie între partile conducatoare ale conductelor de alimentare (flansele de metal) si personalul de deservire.

Pe timpul încarcarii cu hidrocarburi a vaselor prevazute cu agitatoare pot avea loc descarcari electrostatice prin scântei între lichid si vas cu consecinte grave (explozii, incendii).

Pe timpul manevrelor de la o gura de vizitare deschisa a unui reactor plin cel mai mare pericol de descarcare prin scânteie este în zona gurii de vizitare datorita amestecarii vaporilor inflamabili cu aerul. Pe timpul încarcarii cu substante solide (pulberi) a reactoarelor care contin hidrocarburi, în special la încarcarea vasului cu substante solide concomitent cu functionarea sistemului de agitare-omogenizare se încarca electrostatic substantele solide si lichidul inflamabil si pot avea loc descarcari prin scânteie atât la suprafata lichidului, cât si în zona gurii de vizitare.

La filtrarea suspensiilor din lichidele inflamabile sarcinile electrostatice preluate de pe materialele izolatoare ale filtrelor de catre conductele sau terminatiile metalice ale furtunurilor din material sintetic pot produce descarcarea prin scânteie la apropierea unei astfel de parti de un obiect legat la pamânt, descarcarile fiind cu atât mai mari cu cât lichidul are polaritatea mai mica.

În situatia în care rezervorul este izolat fata de sol, potentialul format între rezervor si sol poate sa creeze o descarcare electrostatica prin scânteie atât la operatiunile de umplere, cât si la cele de golire a rezervorului (izolat de sol prin pneurile autovehiculului).

Scânteile de aprindere din interiorul rezervoarelor conectate la sol nu pot fi oprite si nici evitate în totalitate prin simpla punere la pamânt si nici prin scurgerea sarcinilor electrostatice. În exteriorul rezervorului însa formarea unei scântei de aprindere nu este probabila, cu exceptia cazului în care rezervorul este prevazut cu o izolatie fata de sol mai mare de 10^6 ohmi.

În cazul turbionarii substantelor pulverulente, la prelucrare, transport si depozitare pot aparea descarcari puternice care conduc la aprinderea pulberii, prima explozie având loc în zona turbionara, dupa care pot avea loc si explozii secundare.

La operatiunile de uscare (prin pulverizare sau în strat fluidizat) descarcarile disruptive pot sa apara între materialele pulverulente si partile conducatoare care vin în contact cu pulberea (cum ar fi cicloanele, separatoarele de praf, filtrele etc.), precum si între corpurile încarcate electrostatic si personalul de deservire din imediata apropiere.

În cazul operatiunilor de prelucrare a cauciucului si materialelor plastice electricitatea statica poate constitui o sursa de aprindere.

La trecerea materialelor prin valturi, pentru omogenizare si plastifiere, acumularea sarcinilor electrostatice este însotita de degajarea vaporilor de plastifianti, acestia putând forma cu aerul amestecuri explozive.

Masinile de formare a colilor de hârtie (în procesul de presare, dimensionare, taiere), precum si operatiunea de imprimare a colilor (ca urmare a tehnicii imprimarii rapide si folosirii unor solventi, cerneluri inflamabile cu uscare rapida) genereaza sarcini electrostatice care pot duce la aparitia descarcarilor disruptive între materialele si partile conducatoare de electricitate din zona de lucru.

La lucrarile policrome procesul tehnologic se desfasoara în atmosfera inflamabila, electricitatea statica acumulata fiind influentata de umiditate. La viteze mari presele de policromie dezvolta sarcini electrostatice care pot aprinde vaporii inflamabili formati deasupra rezervorului cu solventi (cerneluri) sau în mediul înconjurator.

În cazul preselor pentru heliogravura sarcinile electrostatice se formeaza pe materiale si cilindri de cauciuc si de cupru, descarcarile disruptive care pot aparea având energia suficienta pentru aprinderea vaporilor inflamabili formati în zona de lucru.

La operatiunile de aplicare a lacurilor, vopselelor sau materialelor de impregnare se pot produce acumulari electrostatice aparând totodata si descarcarile disruptive. În cazul metodei de vopsire sau lacuire prin pulverizare sarcinile electrostatice acumulate pe suprafata supusa pulverizarii pot produce doar un punct de aprindere care poate fi însa suficient pentru a ridica temperatura pâna la punctul de aprindere a solventilor inflamabili, antrenând si o reactie în lant care poate avea urmari grave.

Sarcinile electrostatice produse pe timpul functionarii cu viteze mari a curelelor plate din piele sau din cauciuc, precum si în cazul benzilor transportoare utilizate pentru materiale încalzite sau foarte uscate produc descarcari disruptive la zonele de contact între partile aflate în miscare. si materialele care sunt varsate la capatul unui transportor cu banda pot produce descarcari disruptive ale caror energii sunt capabile sa aprinda amestecuri explozive de pulberi cu aer.

Cantitatea de electricitate ce poate fi acumulata pe corpul uman, care se comporta ca un capacitor, poate fi suficienta pentru a da nastere unei descarcari disruptive la contactul corpului omenesc cu o masa legata la pamânt. În cazul în care persoanele (operatorii) sunt echipate cu încaltaminte izolanta, acestea se pot încarca si prin influenta de la vehiculele încarcate electrostatic, iar la atingerea unui corp (obiect) legat la pamânt descarcarea se face prin scânteie.

Energia maxima susceptibila sa fie eliberata printr-o descarcare disruptiva poate sa atinga valoarea zecilor de milijouli, valoare suficienta pentru aprinderea mediilor explozive.

PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL NR. 597 din 24 septembrie 2001

ORDINUL MINISTRULUI DE INTERNE NR. 138/05.09.2001

PENTRU APROBAREA DISPOZIŢIILOR GENERALE PRIVIND ORGANIZAREA ACTIVITĂŢII DE APĂRARE ÎMPOTRIVA INCENDIILOR - D.G.P.S.I. - 005

ART. 1

Se aproba Dispozitiile generale privind organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor - D.G.P.S.I. - 005, cuprinse în anexa care face parte integranta din prezentul ordin.

ART. 2

Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, prin marile unitati si unitatile de pompieri militari, va urmari punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin.

ART. 3

Nerespectarea prevederilor Dispozitiilor generale privind organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor - D.G.P.S.I. - 005 atrage raspunderea juridica, potrivit legii.

ART. 4

(1) Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la 30 de zile de la data publicarii.

(2) La data intrarii în vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare îsi înceteaza aplicabilitatea.

ANEXA 1

DISPOZIŢII GENERALE

privind organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor - D.G.P.S.I. - 005

CAP. 1

Prevederi generale

SECŢIUNEA 1

Scop, domeniu de aplicare

ART. 1

Prezentele dispozitii generale reglementeaza modul de organizare si desfasurare a activitatii de aparare împotriva incendiilor, în baza prevederilor legale în vigoare.

ART. 2

Prezentele dispozitii generale stabilesc cadrul general de aplicare unitara a prevederilor legale privind organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor la agenti economici, institutii si unitati administrativ-teritoriale si detaliaza, dupa caz, anumite aspecte referitoare la aceasta.

ART. 3

Prevederile prezentelor dispozitii generale se aplica la agentii economici si la institutiile care au un numar de salariati cel putin egal cu cel stabilit, conform legii, pentru întreprinderile mici, precum si la unitatile administrativ-teritoriale.

SECŢIUNEA a 2-a

Continutul organizarii activitatii de aparare împotriva incendiilor

ART. 4

Organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor presupune:

a) stabilirea structurilor cu atributii în domeniul apararii împotriva incendiilor;

b) întocmirea, aprobarea si difuzarea actelor de autoritate (decizii, dispozitii, hotarâri etc.) prin care se stabilesc raspunderi pe linia apararii împotriva incendiilor;

c) întocmirea, aprobarea si difuzarea documentelor specifice activitatii de aparare împotriva incendiilor (liste, situatii, instructiuni, grafice, planuri, documentatii tehnice, regulamente de organizare si functionare etc.);

d) asigurarea formularelor tipizate (permise de lucru cu foc, autorizatii de lucru, fise de instruire) si a actelor normative de reglementare specifice;

e) îndeplinirea criteriilor si a cerintelor de pregatire, avizare, autorizare, atestare, certificare, agrementare, prevazute de lege si de reglementarile în vigoare;

f) implementarea sistemului de depistare si cunoastere a oricaror situatii sau aspecte care pot favoriza producerea sau dezvoltarea incendiilor (cauze de incendiu, stari de pericol, alte încalcari, scoateri din functiune);

g) reglementarea raporturilor privind apararea împotriva incendiilor în relatiile generate de contracte, conventii si alte asemenea situatii;

h) realizarea sistemului operativ de observare si anuntare a incendiului, precum si de alertare în cazul producerii unui astfel de eveniment;

i) asigurarea functionarii mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor;

j) organizarea interventiei, în caz de incendiu, de catre salariati, populatie si fortele specializate;

k) analizarea incendiilor produse, desprinderea concluziilor si stabilirea de masuri conforme cu realitatea, precum si a împrejurarilor si factorilor determinanti.

CAP. 2

Organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor

SECŢIUNEA 1

Organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor la agenti economici si institutii

ART. 5

În cadrul agentilor economici si institutiilor vizate de prevederile prezentelor dispozitii generale, în functie de nivelul riscului de incendiu si de specificul activitatii, se constituie una dintre urmatoarele structuri cu atributii de aparare împotriva incendiilor:

a) compartiment, serviciu, sectie sau birou, de regula la agenti economici cu risc mare si foarte mare de incendiu, cladiri înalte si foarte înalte, cladiri civile cu sali aglomerate, cu peste 600 de persoane si scena amenajata;

b) cadre tehnice cu atributii de prevenire si stingere a incendiilor, numite exclusiv pentru aceasta activitate, la societati si regii nationale, agenti economici si institutii cu risc mediu de incendiu, cladiri civile cu sali aglomerate care nu se încadreaza în prevederile lit. a), precum si la autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate;

c) cadre tehnice cu atributii de prevenire si stingere a incendiilor sau persoane care îndeplinesc prin cumul atributii privind punerea în aplicare, controlul si supravegherea masurilor de aparare împotriva incendiilor, în alte situatii decât cele mentionate la lit. a) si b).

ART. 6

Atributiile pentru structurile mentionate la art. 5 se stabilesc si se detaliaza astfel încât sa permita îndeplinirea obligatiilor legale care revin patronului si autoritatilor administratiei publice.

ART. 7

Pentru celelalte categorii de salariati atributiile din domeniul apararii împotriva incendiilor se stabilesc în fisele posturilor, tinându-se seama de calitatea functiei pe care o au.

ART. 8

(1) Structurile prevazute la art. 5 se integreaza, dupa caz, în structura serviciilor de pompieri civili, organizate potrivit legii.

(2) Denumirea serviciu de pompieri civili rezulta din caracterul activitatii pe care o desfasoara si din atributiile legale pe care le pot îndeplini pompierii civili. Serviciul de pompieri civili nu se asimileaza ca o structura de personal în sensul celor prevazute în organizarea muncii.

ART. 9

Actele de autoritate emise de patron (decizie, dispozitie etc.) privind apararea împotriva incendiilor, prevazute la art. 4 lit. b), se refera la:

a) stabilirea modului de organizare si a responsabilitatilor privind apararea împotriva incendiilor;

b) constituirea serviciului de pompieri civili;

c) modul de executare a lucrarilor cu foc deschis;

d) reglementarea fumatului;

e) modul de gestionare a deseurilor, reziduurilor si a ambalajelor specifice activitatii;

f) masuri speciale din domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, care sa contracareze efectele perioadelor caniculare sau secetoase;

g) sistemul de masuri tehnice si organizatorice referitoare la instruirea în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor;

h) raspunderile ce revin partilor în ceea ce priveste asigurarea apararii împotriva incendiilor pentru cazurile de concesionare, închiriere si antrepriza;

i) aplicarea în cadrul agentului economic sau al institutiei a prevederilor unor reglementari din alte sectoare de activitate pentru cazurile sau situatiile în care reglementarile de nivel general nu detaliaza toate aspectele, iar cele specifice sunt insuficiente;

j) contractul, întelegerea, angajamentul sau conventia privind asigurarea interventiei, în caz de urgenta, a fortelor specializate, precum si de pregatire a acesteia;

k) reglementarea modului de întretinere, verificare si reparare a instalatiilor speciale de semnalizare si stingere a incendiilor, din dotare;

l) stabilirea punctelor vitale vulnerabile la incendiu din cadrul agentului economic sau institutiei.

ART. 10

Documentele specifice activitatii de aparare împotriva incendiilor, mentionate la art. 4 lit. c), cuprind, de regula, informatii privind:

a) substantele periculoase, clasificate astfel potrivit legii, utilizate în activitatea agentului economic sau a institutiei;

b) datele de identitate ale personalului din cadrul serviciilor de pompieri civili, inclusiv referitoare la pregatire, calificare si atestare;

c) agentii economici care au contracte de închiriere, locatie si altele asemenea, cu specificarea cladirilor utilizate si a profilului de activitate;

d) alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor la constructii (cantitati de rezerva, pompe, hidranti exteriori si interiori);

e) instalatiile speciale de stingere (tip, locuri deservite, numar de capete de debitare, agent stingator, rezerve);

f) instalatiile speciale de semnalizare a incendiilor (tip, locuri deservite, numar de linii si componente de declansare sau actionare, rezerve);

g) exercitiile si aplicatiile de interventie efectuate, având anexate concluzii rezultate din efectuarea acestora;

h) sistemele, instalatiile si dispozitivele de limitare a propagarii incendiilor pe locuri de amplasare: pereti, plansee, sisteme de ventilatie, climatizare etc.;

i) zonele cu pericol de explozie, daca este cazul;

j) utilajele si autospecialele de interventie din dotarea serviciului de pompieri si stocurile de agenti stingatori sau neutralizatori;

k) echipamentul de protectie a personalului de interventie, în functie de riscurile si efectele negative ale agentilor termici, chimici, electromagnetici ori biologici, care pot interveni în caz de incendiu, stabiliti conform anexei nr. 2 la Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998 si publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 9 octombrie 1998;

l) instructiunile de aparare împotriva incendiilor pentru: punctele vitale vulnerabile la incendii, locurile de munca, instalatiile utilitare, efectuarea lucrarilor cu risc ridicat de incendiu (foc deschis, vopsire etc.);

m) procedurile de instruire pe categorii de instructaje conform Dispozitiilor generale privind instruirea în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor - D.G.P.S.I./002, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 1.080/2000 si publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 14 aprilie 2000, si fisele de instruire aferente;

n) graficele de întretinere si verificare pentru diferite categorii de utilaje, instalatii si sisteme care pot genera incendii sau care se utilizeaza în caz de incendiu;

o) planurile de evacuare în caz de incendiu (de nivel si încaperi), de depozitare a materialelor periculoase si de interventie;

p) avizele si autorizatiile p.s.i., inclusiv documentatiile vizate spre neschimbare care au stat la baza emiterii acestora, cuprinse în opis;

q) atestatele, agrementele tehnice, certificatele de conformitate si procesele-verbale de verificare a elementelor de constructie, a mijloacelor tehnice p.s.i. sau a instalatiilor;

r) programele, planurile sau alte documente similare cuprinzând masuri si actiuni proprii sau rezultate în urma constatarilor autoritatilor de control pentru îmbunatatirea capacitatii de aparare împotriva incendiilor;

s) registrele pentru evidenta permiselor de lucru cu foc, a instalatiilor speciale de semnalizare si stingere a incendiilor, a exercitiilor si aplicatiilor executate si a evenimentelor produse sau la care s-a participat pentru stingere cu personalul propriu;

t) alte documente specifice (scenarii de siguranta la foc, identificarea si evaluarea riscului de incendiu, analiza capacitatii de aparare împotriva incendiilor, extrase din publicatii privind incendiile în sectoare de activitate asemanatoare etc.).

ART. 11

Documentele specifice activitatii de aparare împotriva incendiilor se reactualizeaza de cei care le-au întocmit si aprobat, daca:

a) s-au produs modificari ale actelor normative si ale reglementarilor tehnice care au stat la baza emiterii acestora;

b) s-au produs modificari de personal;

c) s-au produs schimbari referitoare la constructii, instalatii sau la specificul activitatii;

d) au expirat termenele de valabilitate sau de garantie specificate.

ART. 12

Preîntâmpinarea situatiilor generatoare de incendii în cadrul agentilor economici si institutiilor se realizeaza prin:

a) organizarea controlului de prevenire;

b) efectuarea, conform reglementarilor tehnice de exploatare, a lucrarilor de întretinere si verificare la instalatiile utilitare si la mijloacele tehnice de productie;

c) organizarea apararii împotriva incendiilor pe locurile de munca;

d) executarea la termenele scadente a încercarilor si testelor prevazute de reglementarile în vigoare.

ART. 13

Controlul respectarii normelor, dispozitiilor si masurilor de prevenire si stingere a incendiilor se efectueaza de:

a) structurile cu atributii de aparare împotriva incendiilor constituite (desemnate) în cadrul agentului economic sau institutiei pe baza unui grafic (anual, trimestrial, lunar, zilnic);

b) sefii locurilor de munca respective, zilnic sau pe schimb, dupa caz;

c) serviciile de pompieri;

d) patroni (manageri).

ART. 14

(1) Controlul efectuat de structurile stabilite la art. 13 lit. a) se finalizeaza prin documente scrise, în care se consemneaza:

a) constructiile si instalatiile care au fost cuprinse în control;

b) constatarile rezultate din teren si documente;

c) propunerile de masuri si actiuni de înlaturare a deficientelor si de îmbunatatire a activitatii.

(2) Periodic se efectueaza un control de verificare privind respectarea obligatiilor contractuale din domeniul prevenirii si stingerii incendiilor si a normelor specifice de prevenire si stingere a incendiilor la persoanele juridice care desfasoara activitati în constructiile si instalatiile din patrimoniul agentului economic sau al institutiei. Concluziile rezultate se analizeaza si se au în vedere la încheierea unor contracte viitoare.

(3) Regimul de control prevazut la alin. (2) se aplica si de catre locatorul depozitelor angro.

ART. 15

(1) Controlul efectuat de persoanele prevazute la art. 13 lit. b) trebuie sa aiba în vedere:

a) existenta, integritatea si functionalitatea mijloacelor tehnice p.s.i. din dotare;

b) respectarea cantitatilor si naturii materialelor combustibile folosite;

c) asigurarea interventiei în caz de incendiu;

d) înlaturarea surselor posibile de initiere a focului.

(2) Neconformitatile sau deficientele constatate se aduc la cunostinta factorilor de decizie, conform sistemului de raportare implementat în cadrul agentului economic sau institutiei.

ART. 16

Deciziile luate pe baza constatarilor din controale se aduc la cunostinta prin documente scrise tuturor persoanelor implicate.

ART. 17

Pentru perioadele în care activitatea normala este întrerupta (noaptea, în zilele nelucratoare, sarbatori legale sau alte situatii) organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor se face în functie de posibilitatile concrete, urmarindu-se asigurarea:

a) verificarii periodice a constructiilor, instalatiilor sau a amenajarilor aflate în patrimoniu;

b) supravegherii centralelor automate de semnalizare a incendiilor;

c) posibilitatilor de anuntare a incendiului la fortele specializate de interventie;

d) realizarii primei interventii si, dupa caz, punerii în functiune a instalatiilor sau a sistemelor care nu intra automat în functiune datorita unor defectiuni;

e) accesului fortelor de interventie în situatii de urgenta.

SECŢIUNEA a 2-a

Organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor la unitatile administrativ-teritoriale

ART. 18

(1) Structura organizatorica de aparare împotriva incendiilor specifica unitatilor administrativ-teritoriale este serviciul public de pompieri civili, ca serviciu comunitar pentru situatii de urgenta.

(2) Constituirea si structura serviciului public de pompieri civili se stabilesc avându-se în vedere prevederile legale în vigoare.

(3) Cadrul tehnic p.s.i. sau persoana cu atributii de îndrumare, control si de constatare a încalcarii legii în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor de la nivelul unitatii administrativ-teritoriale se desemneaza de consiliul local si poate fi, dupa caz:

a) viceprimarul;

b) secretarul;

c) orice alta persoana angajata în cadrul primariei, apta si atestata în conditiile legii sa îndeplineasca aceste atributii.

(4) Se recomanda ca primarul sa nominalizeze persoane din rândul cetatenilor, care, constituite în grupe, vor efectua pe baza de voluntariat activitati de prevenire a incendiilor, cum sunt:

a) atentionarea cetatenilor asupra unor masuri preventive specifice în sezoanele de primavara si toamna, în perioadele caniculare si cu seceta prelungita sau când se înregistreaza vânturi puternice;

b) supravegherea unor activitati cu public numeros de natura religioasa, cultural-sportiva sau distractiva, sarbatori traditionale si altele.

ART. 19

Actele de autoritate specifice activitatii de aparare împotriva incendiilor la unitatile administrativ-teritoriale, prevazute la art. 4 lit. b), se refera la:

a) înfiintarea serviciului public de pompieri civili;

b) asocierea sau stabilirea relatiilor de colaborare, dupa caz, cu alte consilii locale ori agenti economici, daca nu se poate înfiinta un serviciu public de pompieri civili propriu având în structura formatii de interventie, salvare si prim ajutor;

c) stabilirea cuantumului taxelor special destinate finantarii serviciului public de pompieri civili si pentru desfasurarea de activitati de informare a cetatenilor în domeniul apararii împotriva incendiilor;

d) componenta grupelor de prevenire a incendiilor si sectoarele de competenta a acestora;

e) constructiile si instalatiile tehnologice apartinând domeniului public si privat al unitatii administrativ-teritoriale;

f) reglementarea modului de executare a lucrarilor cu foc deschis;

g) reglementarea fumatului în spatiile prevazute la lit. e);

h) reglementarea modului de gestionare a deseurilor, reziduurilor si a ambalajelor specifice activitatii;

i) masurile speciale din domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, care sa contracareze efectele perioadelor caniculare si secetoase;

j) sistemul de masuri tehnice si organizatorice referitoare la instruirea în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor;

k) raspunderile ce revin partilor în domeniul apararii împotriva incendiilor, în cazul concesionarii, închirierii si antreprizei;

l) reglementarea circulatiei pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale a mijloacelor care transporta materiale periculoase, clasificate astfel conform legii (rute, stationare, oprire si parcare);

m) contractul sau conventia privind asigurarea interventiei de stingere a incendiului de catre alt serviciu public de pompieri civili, în conditii de operativitate si eficienta, potrivit anexei nr. 2 la Criteriile minime de performanta privind organizarea si functionarea serviciilor publice de pompieri civili, aprobate prin Ordinul comandantului Corpului Pompierilor Militari nr. 37.424/1998 si publicate în revista "Pompierii Români" nr. 2/1999;

n) completarea numarului de servanti pompieri voluntari în grupele de interventie la autospecialele de stingere ale altui serviciu public de pompieri civili, stabilit sa intervina conform contractelor sau conventiilor încheiate în baza prevederilor lit. m).

ART. 20

(1) Documentele specifice activitatii de aparare împotriva incendiilor, mentionate la art. 4 lit. c), cuprind, de regula, informatii referitoare la:

a) datele de identitate ale personalului din cadrul serviciului public de pompieri civili, inclusiv privind pregatirea, calificarea si atestarea;

b) agentii economici cu care primaria a încheiat contracte de închiriere, locatie si altele, cu specificarea obiectului de activitate;

c) alimentarea unitatii administrativ-teritoriale cu apa pentru stingerea incendiului (rezervoare, pompe, retele de hidranti de incendiu, rampe de alimentare cu apa, amenajate la râuri si lacuri);

d) sistemul de anuntare si alarmare în caz de incendiu;

e) zilele în care se organizeaza activitati traditionale, cu participarea unui numar mare de persoane pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale;

f) zonele din unitatea administrativ-teritoriala în care interventia se poate realiza numai cu dispozitive de la distanta din cauza strazilor înguste, drumurilor în panta, caselor izolate, podurilor sub capacitate si altor asemenea situatii;

g) fisele de incendiu completate pentru evenimentele la care nu au participat pentru stingere pompierii militari, conform modelului prezentat în anexa nr. 1;

h) aplicatiile si exercitiile de interventie desfasurate cu serviciul public de pompieri civili;

i) utilajele si autospecialele din dotare si stocurile de agenti de stingere;

j) echipamentul de protectie a personalului de interventie, în functie de riscurile si efectele negative ale agentilor termici, chimici, electromagnetici ori biologici, care pot interveni în caz de incendiu, stabiliti conform anexei nr. 2 la Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998 si publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 9 octombrie 1998;

k) procedurile de instruire pe categorii de instructaje specifice, conform Dispozitiilor generale privind instruirea în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor - D.G.P.S.I./002, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 1.080/2000 si publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 14 aprilie 2000, si fisele de instruire aferente;

l) planul de interventie al localitatii, avizat de unitatea teritoriala de pompieri militari;

m) avizele si autorizatiile p.s.i. obtinute pentru constructiile, instalatiile tehnologice si alte amenajari din patrimoniul propriu, însotite de documentele vizate spre neschimbare care au stat la baza emiterii lor;

n) atestatele, agrementele tehnice, certificatele de conformitate, procesele-verbale de verificare a elementelor de constructie, instalatiilor utilitare si a mijloacelor tehnice p.s.i.;

o) notele de activitati preventive organizate si desfasurate în cadrul unitatii administrativ-teritoriale;

p) regulamentul de organizare si functionare a serviciului public de pompieri civili;

q) alte documente care se apreciaza ca oportune.

(2) Documentele specifice activitatii de aparare împotriva incendiilor se actualizeaza conform situatiilor prevazute la art. 11.

ART. 21

(1) Activitatile de prevenire desfasurate conform art. 18 alin. (4) se finalizeaza prin întocmirea unor note de activitate în care fiecare participant mentioneaza de regula:

a) locurile în care s-a desfasurat activitatea;

b) aspectele constatate;

c) masurile luate.

(2) Notele de activitati se centralizeaza, se analizeaza si se pastreaza la sediul primariei într-un dosar special constituit.

(3) Pentru situatiile deosebite constatate primarul va dispune masurile care se impun pentru înlaturarea acestora.

ART. 22

Controlul respectarii masurilor de aparare împotriva incendiilor pe timpul adunarilor sau al manifestarilor publice se face de catre membri ai serviciului public de pompieri civili sau de alte persoane desemnate de primar si are în vedere urmatoarele:

a) supravegherea respectarii interdictiilor privind fumatul si folosirea focului deschis;

b) asigurarea cailor de acces pentru interventie si evacuare de persoane;

c) interzicerea accesului cu materiale si substante periculoase;

d) evitarea formarii de aglomerari de persoane în anumite zone;

e) mentinerea integritatii indicatoarelor de securitate si de orientare în caz de incendiu sau de alte dezastre;

f) verificarea asigurarii mijloacelor de stingere specifice si a starii de functionare a celorlalte dotari de prevenire si stingere a incendiilor;

g) anuntarea cu maxima operativitate a oricarui incendiu observat;

h) efectuarea primei interventii si coordonarea activitatii fortelor si mijloacelor participante la aceasta.

ART. 23

(1) Organizarea activitatii de instruire în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale presupune:

a) organizarea activitatii de instruire a salariatilor din primarie si ai agentilor economici din subordinea primariei conform prevederilor Dispozitiilor generale privind instruirea în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor - D.G.P.S.I./002, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 1.080/2000;

b) stabilirea unei tematici orientative anuale pentru a aduce la cunostinta locuitorilor actele normative, reglementarile specifice si regulile de prevenire si stingere a incendiilor.

(2) Tematica orientativa anuala se structureaza de regula pe urmatoarele probleme:

a) obligatii, raspunderi si sarcini care revin cetatenilor din actele normative care reglementeaza activitatea de aparare împotriva incendiilor;

b) cauzele, regulile si masurile de prevenire si stingere a incendiilor specifice gospodariilor populatiei sau ansamblurilor de locuit în comun;

c) supravegherea si educarea copiilor pentru a nu fi implicati în producerea de incendii ca urmare a jocului acestora cu focul;

d) apararea împotriva incendiilor a culturilor agricole si fondului forestier;

e) analizarea unor incendii înregistrate în alte localitati si cunoscute din materialele publicate de mass-media.

ART. 24

Aducerea la cunostinta cetatenilor a materialelor cuprinse în tematica orientativa anuala se realizeaza prin:

a) materiale tiparite si afisate la sediul primariei si în alte locuri frecventate de locuitori;

b) interventii la posturile locale de radio sau televiziune ori prin publicare în presa locala;

c) prezentarea lor în cadrul unor adunari locale.

SECŢIUNEA a 3-a

Organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor pe locurile de munca

ART. 25

(1) Prin loc de munca în întelesul prevederilor prezentelor dispozitii generale se întelege:

a) sectie, sector, atelier de productie;

b) depozit de materii prime, materiale, produse finite combustibile;

c) atelier de întretinere, reparatii, prestari de servicii si proiectare;

d) instalatie tehnologica sau de conditionare, utilaj tehnologic;

e) laborator;

f) magazin, raion sau stand de vânzare;

g) unitate de învatamânt în cladiri separate;

h) sala de spectacole, conferinte, receptii, sport, pentru vizitatori si altele asemenea;

i) unitate de alimentatie publica;

j) sectie medicala, farmacie;

k) constructie pentru cazare;

l) sectie, compartiment, sector, departament administrativ functional;

m) camin de batrâni sau de copii;

n) ferma zootehnica sau agricola;

o) punct de recoltare de cereale paioase sau exploatare forestiera.

(2) Atunci când pe unul sau mai multe niveluri ale aceleiasi cladiri îsi desfasoara activitatea mai multi agenti economici sau firme, locul de munca se delimiteaza la limita spatiilor utilizate de acestia, iar utilitatile comune se repartizeaza, dupa caz, proprietarului cladirii ori, prin întelegere, agentilor economici sau firmelor respective.

ART. 26

Organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor pe locul de munca are ca obiectiv principal asigurarea pentru colectivul de salariati a conditiilor care sa permita acestora ca pe baza cunostintelor de care dispun si cu mijloacele tehnice pe care le au la dispozitie sa actioneze pentru prevenirea si stingerea incendiilor, evacuarea si salvarea utilizatorilor constructiei, evacuarea bunurilor materiale, precum si pentru înlaturarea efectelor distructive provocate în caz de incendii, explozii, avarii sau accidente tehnice.

ART. 27

(1) Organizarea apararii împotriva incendiilor pe locul de munca consta în:

a) prevenirea incendiilor, prin evidentierea materialelor si dotarilor tehnologice care prezinta pericol de incendiu, surselor posibile de aprindere ce pot aparea si a mijloacelor care le pot genera, precum si a masurilor generale si specifice de prevenire a incendiilor;

b) salvarea utilizatorilor si evacuarea bunurilor, prin întocmirea si afisarea planurilor specifice si mentinerea conditiilor de evacuare pe traseele stabilite;

c) instruirea salariatilor prin elaborarea documentelor specifice instructajului p.s.i. pe locul de munca, desfasurarea propriu-zisa a instructajului si asigurarea certificarii efectuarii acestuia, precum si afisarea schemelor de interventie sau a instructiunilor de aparare împotriva incendiilor;

d) marcarea pericolului de incendiu prin montarea de indicatoare de securitate si de orientare sau a altor inscriptii ori mijloace de atentionare;

e) organizarea stingerii incendiilor.

(2) Organizarea stingerii incendiilor pe locul de munca cuprinde masuri si informatii privind:

a) precizarea corecta a mijloacelor tehnice de alarmare si de alertare a personalului de la locul de munca, pompierilor civili, dispeceratului pompierilor militari, înstiintarea conducatorului locului de munca, patronului, anumitor categorii de specialisti si a altor forte stabilite sa participe la stingerea incendiilor;

b) prezentarea sistemelor, instalatiilor si a dispozitivelor de limitare a propagarii si de stingere a incendiilor, stingatoarelor si a altor aparate de stins incendii, mijloacelor de salvare si protectie a personalului, precizându-se cantitatile care trebuie sa existe la fiecare loc de munca;

c) stabilirea componentei echipelor care trebuie sa asigure salvarea si evacuarea persoanelor si a bunurilor, pe schimburi de lucru si în afara programului;

d) organizarea efectiva a interventiei prin nominalizarea celor care trebuie sa utilizeze sau sa puna în functiune mijloacele tehnice din dotare, de stingere si de limitare a propagarii arderii, ori sa efectueze manevre sau alte operatiuni la instalatiile utilitare si, dupa caz, la echipamente si utilaje tehnologice.

ART. 28

(1) Datele privind organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor pe locul de munca, prevazute la art. 27 alin. (1) lit. a) si e) si alin. (2), se înscriu într-un formular tiparit pe un material rezistent, de regula carton, si se afiseaza într-un loc vizibil si mai putin afectat în caz de incendiu.

(2) Datele se completeaza de conducatorul locului de munca si se aproba de cadrul tehnic sau de persoana desemnata sa îndeplineasca atributii de prevenire si stingere a incendiilor.

(3) Structura-cadru a formularului este prezentata în anexa nr. 2, aceasta putând fi completata, dupa caz, si cu alte date si informatii despre fluxul tehnologic.

ART. 29

La stabilirea masurilor specifice de prevenire a incendiilor se au în vedere:

a) prevenirea manifestarii surselor specifice de aprindere;

b) gestionarea materialelor si a deseurilor combustibile, susceptibile a se aprinde;

c) dotarea cu mijloacele tehnice de prevenire si stingere a incendiilor;

d) verificarea spatiilor la sfârsitul programului de lucru;

e) parametrii care se au în vedere pe timpul exploatarii diferitelor instalatii, echipamente si utilaje tehnologice.

ART. 30

(1) Planurile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu cuprind elemente diferentiate în functie de tipul si destinatia constructiei si de numarul persoanelor care se pot afla simultan în aceasta si se întocmesc astfel:

a) pe nivel, daca se afla simultan mai mult de 30 de persoane;

b) pe încaperi, daca în ele se afla cel putin 50 de persoane;

c) pentru încaperile de cazare si dormitoarele comune, indiferent de numarul de locuri.

(2) Planurile de evacuare se afiseaza pe fiecare nivel, pe caile de acces si în locurile vizibile, astfel încât sa poata fi cunoscute de catre toate persoanele, iar în încaperi, pe partea interioara a usilor.

ART. 31

(1) Planul de evacuare se întocmeste pe baza schitei nivelului sau a încaperii, pe care se marcheaza cu culoare rosie traseele de evacuare prin usi, coridoare si case de scari sau scari exterioare, dupa caz.

(2) Pe planurile de evacuare se indica locul mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor (stingatoare, hidranti interiori, butoane si alte sisteme de anuntare a incendiilor) si posibilitatile de refugiu (încaperi speciale, terase etc.), precum si interdictia de folosire a lifturilor în asemenea situatii.

ART. 32

Planurile de depozitare si de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind periculoase se întocmesc pentru fiecare încapere unde se afla asemenea materiale.

ART. 33

La amplasarea materialelor periculoase în spatiile de depozitare trebuie sa se tina seama de comportarea lor specifica în caz de incendiu atât ca posibilitati de reactie reciproca, cât si de compatibilitatea fata de agentii de stingere.

ART. 34

(1) Planurile de depozitare si de evacuare a materialelor periculoase se întocmesc pe baza schitelor încaperilor respective, pe care se marcheaza zonele cu materiale periculoase si se mentioneaza clasele acestora conform legii, cantitatile si codurile de identificare ori de pericol. Traseele de evacuare a materialelor si ordinea prioritatilor se marcheaza cu culoare rosie.

(2) Planuri de depozitare se întocmesc si pentru materialele si bunurile combustibile care au o valoare financiara sau culturala deosebita.

ART. 35

Planurile de depozitare si de evacuare se amplaseaza în locuri care pot fi cel mai putin afectate de incendiu si în apropierea locurilor de acces în încaperi, astfel încât sa poata fi utile fortelor de interventie.

ART. 36

(1) Schemele de interventie se întocmesc pentru instalatiile tehnologice cu risc ridicat (foarte mare) de incendiu, stabilite de patron, si cuprind instructiuni referitoare la:

a) descrierea succinta a procesului tehnologic, cu mentionarea principalilor parametri (presiuni, temperaturi de lucru);

b) cantitatea de produse combustibile din instalatie si agentii eficienti pentru stingerea acestora;

c) precizarea în ordine cronologica a operatiunilor ce se efectueaza în caz de incendiu, explozie, avarie sau alte dezastre;

d) prezentarea masurilor pentru protectia vecinatatilor;

e) desemnarea persoanelor care participa la actiunile de interventie;

f) enumerarea mijloacelor tehnice p.s.i. existente în instalatie si precizarea, pe releveele instalatiilor, a locurilor de amplasare a acestora sau a componentelor de punere în functiune.

(2) Pe releveul instalatiei se marcheaza locul de amplasare a autospecialelor sau a altor utilaje de interventie din dotarea serviciului propriu de pompieri civili.

(3) Schemele de interventie se elaboreaza de sefii de instalatii, se întocmesc în doua exemplare si se aproba de patron, exemplarul 1 pastrându-se la seful instalatiei, iar exemplarul 2, la seful formatiei de interventie, salvare si prim ajutor.

ART. 37

Instructiunile de aparare împotriva incendiilor se întocmesc pentru locurile de munca în care sunt instalatii tehnologice cu risc ridicat (foarte mare) de incendiu si pentru punctele vitale vulnerabile la incendiu, stabilite de patron.

ART. 38

(1) Prin punct vital vulnerabil la incendiu se întelege acel loc de munca, instalatie, echipament etc. indispensabil asigurarii functionalitatii principale a constructiilor si agentilor economici si care prezinta cel putin risc mediu de incendiu.

(2) Lista de principiu cuprinzând punctele vitale vulnerabile la incendiu este prezentata în anexa nr. 3.

ART. 39

Instructiunile de aparare împotriva incendiilor se elaboreaza pe baza documentelor avute la dispozitie, cum sunt normele, normativele, regulamentele si instructiunile de exploatare si functionare, regulamentele de ordine interioara si alte documentatii de specialitate.

ART. 40

Instructiunile de aparare împotriva incendiilor cuprind:

a) prevederile specifice de p.s.i. din reglementarile în vigoare;

b) obligatiile generale ale salariatilor privind prevenirea si stingerea incendiilor;

c) regulile si masurile specifice de prevenire si stingere a incendiilor pentru exploatarea instalatiilor potrivit conditiilor tehnice, tehnologice si organizatorice locale, precum si pentru reparatii, revizii, întretinere, oprire si punere în functiune;

d) evidentierea elementelor care determina riscul de incendiu sau de explozie;

e) prezentarea pericolelor care pot aparea în caz de incendiu, cum sunt intoxicarile, arsurile, traumatismele, electrocutarea, iradierea etc., precum si a regulilor si masurilor de prevenire a acestora.

ART. 41

(1) Instructiunile de aparare împotriva incendiilor se elaboreaza, dupa caz, de seful sectorului de activitate (instalatiei, sectiei, atelierului etc.) si se aproba de patron.

(2) Premergator aprobarii de catre patron instructiunile de aparare împotriva incendiilor se verifica de cadrul tehnic sau de persoana desemnata sa îndeplineasca atributii de prevenire si stingere a incendiilor.

ART. 42

(1) În functie de volumul lor si de conditiile de la locul de munca respectiv instructiunile de aparare împotriva incendiilor se afiseaza sau se pastreaza la persoana competenta care efectueaza instructajul periodic de prevenire si stingere a incendiilor.

(2) Un exemplar al tuturor instructiunilor de aparare împotriva incendiilor se pastreaza la cadrul tehnic sau la persoana desemnata sa îndeplineasca atributii de prevenire si stingere a incendiilor.

ART. 43

Salariatii din locurile de munca pentru care s-au întocmit instructiunile prevazute la art. 37 au obligatia sa le studieze, sa si le însuseasca si sa le respecte.

ART. 44

Instructiunile de aparare împotriva incendiilor se completeaza în toate cazurile cu informatiile din schemele de interventie, acolo unde acestea sunt întocmite.

ART. 45

Pentru noile tehnologii si instalatii instructiunile de aparare împotriva incendiilor întocmite de proiectanti au initial caracter provizoriu si se completeaza cu cele care apar ca fiind necesare, pe timpul punerii în functiune, probelor tehnologice si din exploatare în timp de un an, dupa care se aproba de patron si devin definitive.

ART. 46

(1) Instructiunile de aparare împotriva incendiilor se revizuiesc cel putin o data la 3 ani si se reactualizeaza la modernizari, dezvoltari, reprofilari si la aparitia unor noi reglementari.

(2) Fiecare instructiune de aparare împotriva incendiilor va avea înscrisa data întocmirii si aprobarii.

ART. 47

Documentele specifice instructajului p.s.i. pe locul de munca se întocmesc în conformitate cu prevederile Dispozitiilor generale privind instruirea în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor - D.G.P.S.I/002, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 1.080/2000, si trebuie sa se refere la:

a) listele cuprinzând procedurile stabilite pentru instructajul specific locului de munca si pentru instructajul periodic;

b) procedurile de instruire întocmite în detaliu;

c) documentele care sa ateste efectuarea instructajelor specifice locului de munca;

d) testele sau chestionarele privind verificarea cunostintelor însusite pe perioada instruirilor;

e) rezultatele obtinute din verificarea cunostintelor din ultimul an de activitate la locul de munca;

f) concluziile rezultate din activitatea de instruire, întocmite la sfârsitul fiecarui an, în care se mentioneaza numarul total de salariati si al celor nou-veniti, rezultatele obtinute si masurile luate, precum si procedurile reactualizate.

ART. 48

Documentele de instruire de pe locul de munca se pastreaza în locuri cât mai sigure, ferite de efectele unor factori care le pot afecta calitatea si integritatea, astfel încât ele sa poata fi analizate în orice situatie.

ART. 49

(1) Indicatoarele de securitate (de interzicere, avertizare si informare) si cele auxiliare se executa, se ilumineaza, se amplaseaza si se monteaza conform standardelor în vigoare.

(2) În anumite situatii indicatoarele pot fi însotite de înscrisuri explicative si în limbi de circulatie internationala.

(3) Obligatia de a amplasa, de a monta si de a pastra integritatea indicatoarelor revine conducatorului (sefului) locului de munca.

ART. 50

Organizarea efectiva a interventiei pe locul de munca presupune:

a) alarmarea imediata a personalului de la locul de munca sau a utilizatorilor prin mijloace specifice, anuntarea incendiului la fortele de interventie, anuntarea altor persoane care trebuie sa desfasoare activitatile prevazute la lit. c), precum si a dispeceratului, acolo unde acesta este constituit;

b) asigurarea si urmarirea realizarii salvarii rapide si în siguranta a personalului, conform conceptiei stabilite;

c) întreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze si fluide combustibile a consumatorilor si efectuarea altor interventii specifice la instalatii si utilaje;

d) actionarea asupra focarului cu mijloacele tehnice p.s.i. din dotare si verificarea intrarii în functiune a instalatiilor si sistemelor automate si, dupa caz, actionarea lor manuala;

e) evacuarea bunurilor periclitate de incendiu si protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate în timpul interventiei;

f) protectia personalului de interventie împotriva efectelor negative ale incendiului (temperatura, fum, gaze toxice etc.);

g) verificarea amanuntita a locurilor în care se poate propaga incendiul si unde pot aparea focare, actionându-se pentru stingerea acestora.

ART. 51

(1) Pentru efectuarea operatiunilor prevazute la art. 50 nominalizarea se face pentru fiecare schimb de activitate, în afara programului de lucru si în zilele de repaus si sarbatori legale.

(2) Verificarea prezentei personalului nominalizat se face la începerea programului de lucru, de catre conducatorul locului de munca, seful de schimb sau de persoana care conduce activitatile.

ART. 52

(1) La întocmirea listei cuprinzând substantele periculoase se consulta prevederile legale în vigoare care reglementeaza transportul rutier international de marfuri periculoase, respectiv Legea nr. 31/1994 si Acordul european pentru transportul rutier al marfurilor periculoase - A.D.R.

(2) De asemenea, pot fi avute în vedere si prevederile Directivei europene SEVESO.

ART. 53

Lista cuprinzând substantele periculoase se completeaza si se reactualizeaza ori de câte ori apar modificari în gestionarea substantelor respective, iar extrase din aceasta lista se pastreaza în fiecare loc de munca unde acestea se depoziteaza sau se utilizeaza permanent.

ART. 54

Lista prevazuta la art. 53 va cuprinde toate substantele periculoase utilizate, încadrate în cele 9 clase, specificându-se în mod obligatoriu pentru fiecare substanta:

a) numarul de identificare O.N.U;

b) denumirea;

c) numarul de pericol;

d) cantitatea existenta;

e) locul de depozitare si utilizare;

f) agentii (substantele) adecvati (adecvate) pentru stingere, neutralizare sau decontaminare;

g) caracteristicile fizico-chimice esentiale ce determina pericolul de incendiu sau de explozie.

ART. 55

Obligatiile referitoare la substantele periculoase se solutioneaza prin numirea de catre patron a unui consilier de siguranta, special instruit si atestat conform reglementarilor în vigoare, care trebuie sa aiba în vedere limitarile cantitative, comunicarea la autoritati si alte notificari impuse.

CAP. 3

Forme si modalitati principale pentru evaluarea si controlul capacitatii de aparare împotriva incendiilor

SECŢIUNEA 1

Valorificarea concluziilor si constatarilor rezultate din controalele efectuate de persoanele în drept

ART. 56

(1) Personalul autoritatilor publice, care, potrivit competentelor legale, executa controale în domeniul apararii împotriva incendiilor, este:

a) personalul unitatilor de pompieri militari si protectie civila;

b) cadre tehnice din structura ministerelor si a celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, societatilor si regiilor de profil;

c) inspectori din structura inspectiilor de specialitate ale statului (calitatea în constructii, protectia muncii, protectia mediului);

d) inspectori din structura autoritatilor administratiei publice locale.

(2) Cadrele tehnice sau personalul tehnic desemnat al agentilor economici si institutiilor, cu atributii de îndrumare, control si constatare a încalcarii legii în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, precum si persoanele mentionate la alin. (1) lit. b) si d) trebuie sa aiba atestata competenta în conditiile legii.

ART. 57

Controalele executate de personalul prevazut la art. 56 alin. (1) se finalizeaza prin unul dintre urmatoarele documente:

a) proces-verbal de control tehnic de specialitate;

b) nota de constatare;

c) raport de constatare.

ART. 58

Valorificarea constatarilor din documentele de control se asigura în termen de 15 zile de la încheierea acestuia, prin stabilirea de masuri si actiuni, cu termene si responsabilitati, pentru înlaturarea deficientelor consemnate si îndeplinirea masurilor stabilite, asigurându-se conformarea cu prevederile legilor care reglementeaza apararea împotriva incendiilor.

ART. 59

(1) Se recomanda instituirea unui sistem de informare si monitorizare a îndeplinirii masurilor stabilite.

(2) În cazul neîndeplinirii masurii persoana responsabila va arata motivele si va face, în scris, propuneri noi referitoare la masura respectiva.

ART. 60

Pentru verificarea îndeplinirii masurilor stabilite patronul, prin cadrul tehnic sau prin persoana cu atributii de prevenire si stingere a incendiilor ori prin colective de specialisti, va controla pe teren stadiul si calitatea executiei.

ART. 61

La controlul urmator al autoritatii de specialitate patronul trebuie sa fie în masura sa prezinte detaliat, pe baza de documente, stadiul îndeplinirii masurilor stabilite anterior.

ART. 62

Prin întelegere sau la solicitare planul de actiuni si masuri întocmit si aprobat poate fi transmis spre informare autoritatii de specialitate care a executat controlul.

SECŢIUNEA a 2-a

Analiza periodica a activitatii de aparare împotriva incendiilor

ART. 63

(1) Activitatea de aparare împotriva incendiilor se analizeaza, de regula, anual, cu prilejul finalizarii controalelor si dupa producerea unor incendii.

(2) Analiza se desfasoara pe baza de raport sau informare întocmita de structura care are atributii în domeniul apararii împotriva incendiilor.

ART. 64

(1) Raportul de analiza va contine în principiu urmatoarele probleme:

a) implementarea noilor prevederi legale;

b) stadiul îndeplinirii masurilor stabilite;

c) deficientele care se manifesta în domeniul apararii împotriva incendiilor;

d) concluzii din activitatea de instruire si pregatire a personalului prin aplicatii si exercitii de interventie;

e) relatiile cu terti privind apararea împotriva incendiilor;

f) asigurarea dotarii, calitatea si functionarea mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor;

g) eficienta activitatilor desfasurate de structurile cu atributii în domeniul apararii împotriva incendiilor;

h) propuneri de masuri pentru îmbunatatirea activitatii.

(2) Aspectele discutate pe timpul analizei se consemneaza într-un proces-verbal, iar deciziile care se iau se aproba printr-o hotarâre care se difuzeaza persoanelor interesate.

ART. 65

(1) La analiza participa în mod obligatoriu patronul, sefii structurilor cu atributii în domeniul apararii împotriva incendiilor, sefii sectoarelor de activitate la care sunt facute mentiuni în raport si, dupa caz, proprietarii constructiilor, în situatia utilizarii unei cladiri sau incinte de catre mai multi agenti economici.

(2) Prezenta se consemneaza într-un tabel convocator din care sa rezulte ca persoanele în cauza au fost anuntate si au participat efectiv la analiza.

SECŢIUNEA a 3-a

Informarea asupra deficientelor si neconformitatilor privind apararea împotriva incendiilor

ART. 66

În cadrul fiecarui agent economic, institutie si localitate se realizeaza un sistem informational bazat pe documente (rapoarte), pentru a se sesiza cât mai operativ orice deficienta care apare cu privire la apararea împotriva incendiilor.

ART. 67

(1) Documentul (raportul) trebuie sa contina în principiu urmatoarele:

a) descrierea deficientei;

b) sectorul (locul) în care se manifesta;

c) data constatarii;

d) consecintele posibile;

e) propuneri de solutionare;

f) certificarea înlaturarii deficientei.

(2) Documentul (raportul) se întocmeste în doua exemplare, dintre care unul ramâne la seful sectorului de activitate (locului de munca) în care s-a constatat neregula, iar celalalt se transmite structurii cu atributii în domeniul apararii împotriva incendiilor, care le analizeaza si face propuneri patronului.

(3) Analiza, împreuna cu propunerile, se întocmeste lunar pentru cazurile care suporta amânare, iar în celelalte situatii înlaturarea deficientelor (neconformitatilor) se face operativ.

SECŢIUNEA a 4-a

Planificarea si executarea exercitiilor si aplicatiilor privind modul de actiune în caz de incendiu

ART. 68

(1) Exercitiile si aplicatiile privind modul de interventie în caz de incendiu constituie formele de baza prin care se verifica stadiul si capacitatea de actiune a personalului de pe locul de munca.

(2) Exercitiile si aplicatiile vizeaza modul în care se executa:

a) alarmarea;

b) evacuarea;

c) stingerea incendiului.

ART. 69

Exercitiile si aplicatiile de interventie se efectueaza:

a) planificat, pe baza de grafic, astfel încât la acestea sa participe esalonat toti salariatii cu atributii de interventie de pe locurile de munca;

b) inopinat, de catre patron, autoritatile de control sau de alti factori de decizie;

c) cel putin o data pe semestru, în una din zilele nelucratoare sau de sarbatori legale, pentru a se verifica pregatirea salariatilor aflati în serviciu în zilele respective;

d) planificat, pe baza de grafic, cu personalul serviciului de pompieri civili.

ART. 70

(1) Evidenta aplicatiilor si exercitiilor efectuate se tine într-un registru:

a) înfiintat pentru fiecare loc de munca, pentru cele care se efectueaza conform art. 69 lit. a) si b);

b) înfiintat la nivelul agentului economic, institutiei sau localitatii, pentru cele care se efectueaza conform art. 69 lit. c) si d).

(2) Registrul va avea continutul conform modelului prezentat în anexa nr. 4.

ART. 71

Fiecare exercitiu sau aplicatie de interventie se finalizeaza printr-un raport care sa faca referiri cel putin la:

a) obiectivele si scopul aplicatiei sau exercitiului;

b) mentiuni privind cunoasterea si capacitatea de punere în aplicare a sarcinilor ce revin personalului de pe locul de munca în caz de incendiu;

c) îndeplinirea anumitor bareme de timp stabilite si a timpilor operativi de interventie;

d) mentiuni privind alarmarea (alertarea) personalului;

e) aprecieri privind functionarea mijloacelor tehnice p.s.i.;

f) desfasurarea activitatii de salvare si evacuare a persoanelor si a materialelor periculoase;

g) propunerea de masuri privind îmbunatatirea activitatii respective.

CAP. 4

Siguranta exploatarii instalatiilor utilitare aferente constructiilor si a mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor

SECŢIUNEA 1

Prevederi generale

ART. 72

Gestionarea sigurantei exploatarii instalatiilor si a mijloacelor tehnice p.s.i. aferente constructiilor din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor se realizeaza prin:

a) stabilirea persoanelor care sunt desemnate sa verifice, sa întretina si sa repare instalatiile utilitare si mijloacele tehnice de prevenire si stingere a incendiilor;

b) elaborarea procedurilor de lucru pentru lucrarile prevazute la lit. a);

c) completarea, semnarea si arhivarea documentelor care atesta executarea lucrarilor mentionate la lit. a);

d) întocmirea si reactualizarea permanenta a evidentei mijloacelor tehnice p.s.i., pe categorii, cu mentionarea necesarului, existentului, deficitului si a principalelor caracteristici functionale;

e) întocmirea evidentei stocurilor de rezerva de mijloace tehnice p.s.i. si a componentelor acestora, prevazute de reglementari tehnice în vigoare;

f) mentionarea surselor de alimentare cu energie electrica de baza si de rezerva si a consumatorilor cu rol în caz de incendiu.

ART. 73

(1) Lucrarile de verificare, întretinere si reparatii prevazute în anexa nr. 5 se pot executa de salariatii din structurile de specialitate proprii sau de persoanele juridice atestate potrivit legii.

(2) Lista cuprinzând persoanele fizice si juridice care presteaza lucrarile de verificare, întretinere si reparare a mijloacelor tehnice p.s.i. se întocmeste pe categorii, mentionându-se numarul si perioada de valabilitate a atestatului prevazut de lege.

ART. 74

Pentru fiecare tip de lucrare se stabilesc proceduri de lucru pe baza instructiunilor proiectantului, producatorului sau furnizorului de echipament si a prevederilor normelor si normativelor de specialitate.

ART. 75

Rezerva de mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor se stabileste si se asigura în scopul rezolvarii unor situatii care pot aparea în activitate, conform recomandarilor cuprinse în anexa nr. 6.

ART. 76

(1) Verificarile privind starea de functionare a mijloacelor tehnice p.s.i. se fac zilnic (pe schimb), saptamânal, lunar, trimestrial si anual, dupa caz.

(2) Verificarea zilnica sau pe schimb se efectueaza de regula vizual si vizeaza:

a) integritatea mijloacelor tehnice p.s.i.;

b) existenta sigiliilor de fixare în pozitie normala de functionare a unor componente;

c) asigurarea parametrilor de functionare, îndeosebi presiuni ale fluidelor, prin citirea valorilor indicate de manometre;

d) mentinerea posibilitatilor de utilizare operativa.

ART. 77

Pentru unele categorii de mijloace tehnice p.s.i. exploatarea, repararea, întretinerea, scoaterea din functiune, declasarea si casarea se fac potrivit reglementarilor în vigoare.

ART. 78

Dupa utilizare fiecare mijloc tehnic de prevenire si stingere a incendiilor se repune în functiune sau se înlocuieste.

ART. 79

(1) Detinatorii sau persoanele juridice care asigura verificarea, întretinerea si repararea sistemelor automate de detectare, semnalizare si stingere a incendiilor vor evidentia într-un registru întocmit conform modelului prezentat în anexa nr. 7 datele referitoare la functionarea fiecarui sistem sau a fiecarei instalatii automate.

(2) La solicitarea marilor unitati sau a unitatilor teritoriale de pompieri militari, anual în luna ianuarie, persoanele juridice prevazute la alin. (1) vor pune la dispozitie acestora copii de pe evidentele respective.

SECŢIUNEA a 2-a

Prevederi specifice

ART. 80

(1) La locurile de alimentare cu energie electrica se vor mentiona echipamentele care trebuie actionate pentru decuplarea de la retea a cladirii respective.

(2) Pentru toate cazurile în care sunt necesare dispozitive speciale la locul de decuplare se vor asigura si dispozitivele respective.

ART. 81

Pentru fiecare instalatie de ventilatie si climatizare se întocmeste în mod obligatoriu schema de pornire, oprire sau de izolare pe tronsoane, indicându-se locul si modul de actionare a clapetelor sau sibarelor.

ART. 82

(1) La sistemele automate de detectie, semnalizare, alarmare si alertare în caz de incendiu se asigura posibilitatile de identificare operativa a locului incendiului, utilizându-se, dupa caz, scheme, etichete si alte asemenea solutii usor de interpretat.

(2) Pentru sistemele de detectare si semnalizare automata a incendiilor, integrate cu sisteme antiefractie, care transmit semnalele la agentii economici de paza si protectie, beneficiarii vor stabili modul de conlucrare cu subunitatile de interventie ale pompierilor militari privind retransmiterea semnalului de incendiu, realizarea interventiei si raportarea datelor de la incendii.

(3) Semnalele pentru avertizarea, alarmarea si evacuarea persoanelor, precum si pentru alarmarea si alertarea pompierilor voluntari în caz de incendiu sau în alte situatii de urgenta publica vor fi distincte pentru fiecare situatie.

(4) Valorificarea semnalelor acustice si/sau optice generate de centralele de semnalizare a incendiilor se asigura prin:

a) supravegherea permanenta a acestora de personal competent si capabil sa ia masurile necesare;

b) retranslarea semnalelor la locuri de munca supravegheate permanent;

c) punerea automata în functiune a echipamentelor de stingere si de evacuare a fumului si gazelor fierbinti, pe baza de programe care vor contine si ordinea de prioritati;

d) urmarirea prin instalatii de televiziune cu circuit închis a locurilor sau a zonelor periclitate de incendiu.

ART. 83

(1) La achizitionarea stingatoarelor beneficiarul trebuie sa solicite instructiunile de transport, depozitare si manipulare pentru a putea beneficia de garantiile date de producator.

(2) Utilizatorul stingatoarelor trebuie sa asigure verificarea prin sondaj a starii de functionare a acestora, între intervalele prevazute pentru verificarile obligatorii.

(3) Starea de functionare a unui lot de stingatoare se determina prin exercitii concrete executate cu salariatii, înainte de trimiterea lotului la o noua verificare.

ART. 84

Starea de operativitate a instalatiilor de stingere cu apa se asigura în principal prin mentinerea sub presiune a retelelor/ramificatiilor de distributie, înlaturarea posibilitatilor de înghet, coroziune si solicitare mecanica a conductelor, instalarea de indicatoare de avertizare sau informare privind amplasarea hidrantilor, vanelor si robinetelor cu actionare locala si prin mentinerea libera a accesului la acestea.

ART. 85

Certificarea calitatii produselor de stingere (pulberi, prafuri, substante de spumare etc.) se asigura prin certificatele de calitate ale furnizorului si buletinul/raportul laboratorului de încercari care a verificat mentinerea caracteristicilor fizico-chimice si a eficientei de stingere a produselor.

ART. 86

(1) Usile rezistente la foc si antifoc, obloanele, clapetele, trapele etc. se verifica zilnic privind pozitia normala a acestora si asigurarea posibilitatilor de îndeplinire a functiilor (închidere sau deschidere).

(2) Anual se verifica manevrabilitatea dispozitivelor prevazute la alin. (1), prin actionare manuala sau automata (electrica, mecanica, pneumatica, hidraulica etc.), dupa caz.

ART. 87

(1) Mijloacele de protectie a personalului de interventie se asigura si se pastreaza separat, pentru salariatii proprii ai agentului economic si, respectiv, pentru membrii fortelor care participa la interventie ca forte de sprijin, conform planurilor de interventie.

(2) Pentru mijloacele tehnice care impun masuri speciale de protectie pe timpul utilizarii agentul economic are obligatia sa asigure pregatirea si autorizarea salariatilor, potrivit legii.

(3) Pentru a se elimina producerea unor accidente nedorite trebuie sa se asigure înlocuirea componentelor consumabile la termenele prevazute de fabricant, precum si întretinerea si verificarea acestora de catre persoane autorizate în domeniu.

CAP. 5

Dispozitii finale

ART. 88

Pentru agentii economici si institutiile care nu se încadreaza în prevederile art. 3 persoana cu functii de conducere va asigura organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor prin respectarea cerintelor minime prevazute de prezentele dispozitii generale.

ART. 89

Controlul respectarii si punerii în aplicare a prevederilor prezentelor dispozitii generale se efectueaza dupa 6 luni de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I.

ART. 90

Detalierea modului de întocmire a listei cuprinzând substantele periculoase se va face prin instructiuni specifice emise de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, care se vor publica în revista "Pompierii Români".

ART. 91

(1) Pentru constructiile, amenajarile si instalatiile tehnologice care intra, potrivit legii, sub incidenta avizarii si/sau autorizarii p.s.i. prevederile prezentelor dispozitii generale pot fi continute sintetic într-un registru de siguranta la foc.

(2) Structura si continutul Registrului de siguranta la foc se vor stabili de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari în termen de 9 luni de la data intrarii în vigoare a prezentelor dispozitii generale.

ART. 92

Anexele nr. 1 - 7 fac parte integranta din prezentele dispozitii generale.

ANEXA 1

Primaria ...................

Judetul ....................

FIsĂ DE INCENDIU Nr. ..............

din ........... 200 .....

(model)

I. Identificarea locului incendiului

Numele si prenumele .......... ..... ...... .....................

___________

Destinatia locului producerii incendiului |___|___|___|

__ __

Localitatea .................... Mediu urban |__| rural |__|

_______

Judetul în care s-a produs evenimentul |___|___|

Str. .................. nr. ...., bl. ....., sc. ...., et. ...., ap. ....

___________

Distanta în kilometri fata de subunitatea de raion |___|___|___|

__________ ______ ____ __________________

Momentul observarii | Ziua | Luna | Anul | Ora | Minutul |

|_______|_________|___________|_________|_________|

|___|___|____|____|__|__|__|__|____|____|____|____|

__________ ______ ____ __________________

Momentul lichidarii | Ziua | Luna | Anul | Ora | Minutul |

|_______|_________|___________|_________|_________|

|___|___|____|____|__|__|__|__|____|____|____|____|

II. Date despre interventie ___

- Incendiul a fost stins de serviciul public de pompieri | 1 | serviciul

___ |___|

privat de pompieri civili | 2 | serviciul privat de pompieri civili - societate

|___|

___ ___ ___

comerciala | 3 | salariati | 4 | persoane fizice | 5 |

|___| |___| |___|

- Autospeciale utilizate ............................

- Mijloace de stingere ..............................

III. Date despre cauza:

_______

1. Sursa de aprindere |___|___| 2. Mijloace care puteau produce aprinderea

___________

_______

3. Primul mijloc care s-a aprins |___|___| 4. Împrejurarea determinata

___________

IV. Consecintele incendiului

Ce a ars .......... ..... ...... .......... ..... ...... .

Propagare la vecinatati .......................

Victime: decedati: adulti ........, copii ........., raniti: adulti ......., copii ..........

Date suplimentare .......... ..... ...... .......................

Primar, Secretar,

................... ......................

ANEXA 2

Societatea Comerciala (Institutia)

.......... ..... ...... .....

Aprobat

Numele si prenumele .................

Semnatura ................

ORGANIZAREA APĂRĂRII ÎMPOTRIVA INCENDIILOR

locul de munca ...................

__________ ______ ____ __________ ______ ____ ________________

|

| I. PREVENIREA INCENDIILOR 3. Echipamente si mijloace 5. Masuri specifice |

| 1. Materiale combustibile a) motoare si corpuri a) asigurarea |

| si inflamabile electrice functionarii |

| a) produse finite din lemn b) instalatie de uscare sistemului din |

| b) lacuri c) sistem de ventilatie dotarea cabinei de |

| c) solventi d) scule si dispozitive vopsit |

| d) depuneri de lacuri si e) ..................... b) functionarea |

| alte reziduuri 4. Masuri generale normala a elementelor|

| e) ....................... a) interzicerea focului de compartimentare |

| 2. Surse de aprindere deschis c) pastrarea |

| posibile  b) interzicerea fumatului cantitatilor de |

| a) de natura electrica c) colectarea ambalajelor lacuri si vopsele în |

| b) termice si deseurilor limite admise |

| c) foc deschis, fumat d) ..................... d) utilizarea numai |

| d) autoaprindere e) ..................... de scule care nu |

| e) ....................... f) ..................... produc scântei |

g) ..................... e) ..................|

|

| II. ORGANIZAREA 3. Mijloace de protectie 5. Evacuare de bunuri|

INTERVENŢIEI a salariatilor .....................|

| 1. Mijloacele de alarmare, a) masti ............... .....................|

| alertare  b) costume ............. .....................|

| a) telefon ............... c) aparate izolante .... |

| b) buton de alarmare ..... 4. Asigura interventia |

| c) sonerie ............... a) stingatoare ......... |

| 2. Instalatii si ........................ |

| dispozitive de limitare si ........................ |

| stingere  b) hidranti interiori .. |

| a) usi antifoc ........................ |

| b) clapete ........................ |

| c) trape  c) tablou electric ..... |

........................ |

........................ |

d) instalatii |

tehnologice ............ |

........................ |

........................ |

Întocmit

Numele si prenumele ........................

Semnatura ......................

ANEXA 3

LISTA DE PRINCIPIU

cuprinzând punctele vitale vulnerabile la incendiu

1. Statii de primire-distributie a energiei electrice

2. Posturi de transformare

3. Tablouri electrice principale

4. Statii de reglare si distributie a gazelor

5. Centrale termice

6. Încaperi speciale de cabluri electrice

7. Statii de producere de acetilena

8. Centrale de ventilare si climatizare

9. Calculatoare de proces

10. Dispecerate de proces

11. Depozite de materii prime si materiale sau de produse finite combustibile

12. Statii de frig cu amoniac

13. Gospodarii de ungere si racire

14. Statii de compresoare de aer

15. Rampe de încarcare-descarcare produse petroliere

16. Alte sectoare, linii tehnologice, utilaje sau echipamente cu functii vitale

ANEXA 4

EVIDENŢA

aplicatiilor si exercitiilor de interventie efectuate

la ......................

__________ ______ ____ __________ ______ ____ ________________

|Nr. |Data si ora| Felul | Sectorul |Cine a organizat aplicatia| Observatii |

|crt.|executarii |aplicatiei| de | (exercitiul) | |

| |aplicatiei | |activitate|_____ _______ ______ ___________| |

| | | | | Numele | Semnatura | |

| | | | | si functia | | |

| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 |

ANEXA 5

NOMENCLATORUL

mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor

A. Sisteme, instalatii, aparate si dispozitive de semnalizare, alarmare si alertare în caz de incendiu

Nr. Obiectul verificarii Conditii de Periodicitatea Observatii

crt.  executare

0 1 2 3 4

1. Starea de integritate vizual zilnic sau la

predarea-primirea

schimbului

2. Tensiunea de alimentare masurare cu zilnic sau la

a surselor (baza si voltmetru predarea-primirea

rezerva) schimbului

3. Starea de functionare informare verbala zilnic sau la

generala si analiza predarea-primirea

consemnarilor din schimbului

registru

4. Functionarea simulari conform zilnic sau la

semnalizarilor optice si instructiunilor predarea-primirea

acustice: schimbului

a) de incendiu

b) de defect

5. Functionarea conform zilnic sau la

semnalizarilor recomandarilor predarea-primirea

retransmise la distanta furnizorului schimbului

6. Functionarea stabilirea zilnic sau la

transmisiilor la legaturilor predarea-primirea

unitatile de pompieri schimbului

militari

7. Functionarea actionarea unui saptamânal Pentru

semnalizarilor de la detector sau buton instalatiile

detectoare sau butoane de alarmare cu pâna la

manuale 13 linii

testarea se

face prin

rotatie.

Pentru

instalatiile

cu mai mult

de 13 linii

testarea se

face la mai

multe linii

pe saptamâna

astfel încât

testarea

unei linii

sa nu

depaseasca

13

saptamâni.

8. Functionarea simularea trimestrial

detectoarelor si a incendiului

butoanelor de semnalizare conform

instructiunilor

furnizorului

9. Sensibilitatea prin sondaj anual

detectoarelor conform

instructiunilor

furnizorului

10. Conditiile de mediu în vizual, cu saptamânal

care functioneaza înlaturarea

detectoarele conditiilor care

genereaza exces de

praf, umiditate,

vibratii

11. Asigurarea degajarii vizual saptamânal raza

spatiului din jurul spatiului

detectoarelor si între

butoanelor manuale 0,75 - 1 m

12. Starea marcajelor de vizual anual

identificare

13. Capacitatea bateriei de masurare si vizual saptamânal

acumulatoare:

a) tensiune

b) electrolit -

concentratie si nivel

c) starea contactelor

14. Comutarea automata a conform lunar

surselor de alimentare instructiunilor

cu energie electrica furnizorului

15. Functionarea globala a simulari ale lunar Liniile se

semnalizarilor de defect tuturor verifica

conditiilor de prin rotatie

defect specifice astfel încât

intervalul

de testare

pentru

fiecare

linie sa nu

depaseasca

6 luni.

16. Functionarea simulare lunar

dispozitivelor exterioare

de alarmare

17. Întretinerea preventiva - curatare de trimestrial

a centralelor de praf, impuritati

semnalizare, - vizual, starea

detectoarelor si circuitelor si

butoanelor contactelor

18. Integritatea cablurilor vizual trimestrial

de semnalizare

19. Rezistenta de izolatie masurarea anual

a circuitelor si rezistentelor

împamântarea

20. Verificarea metrologica masuratori în anual

a AMC-urilor din laboratoarele de

instalatie specialitate

B. Stingatoare

Tipul Problematica Modul Periodicitatea Observatii

stingatoarelor urmarita de efectuare

Toate tipurile - existenta si vizual lunar -

amplasarea (saptamânal

- aspectul pentru

exterior si punctele

integritatea vitale

- inscriptionarea vulnerabile

si etichetele sau zonele

cu risc foarte

mare de

incendiu)

- curatare si demontarea anual cele cu CO2

reprotejare completa a conform

adecvata stingatoarelor ISCIR

- functionalitatea

subansamblurilor

componente

- rezistenta aplicarea de la 3 ani sau cele cu CO2

interna a suprapresiune ori de câte conform

recipientului conform ori starea de ISCIR

prescriptiilor integritate o

impune

Cu spuma - cantitatea si - prelevare de semestrial

chimica calitatea probe

solutiilor - vizual

spumante

- înlocuirea - conform

substantelor recomandarilor

în functie de - producatorului

temperatura de solutie

(vara, iarna)

Cu pulbere - starea de - cântarirea anual, - abatere de

încarcare a buteliei maximum 2 ani 1% fata de

buteliei de CO2 - palpare greutatea

- starea manuala inscriptionata

calitativa a - manual sau - nu se admite

pulberii mecanic tasarea sau

- înlocuirea aglomerarea

pulberii

Cu CO2 starea de cântarirea anual abatere maxima

încarcare stingatorului de 1% fata de

greutatea

inscriptionata

Cu apa - starea de - cântarirea anual - abatere

pulverizata încarcare a buteliei maxima de 1%

buteliei de CO2 fata de

greutatea

inscriptionata

- cantitatea - masurare - abatere

de apa volumetrica maxima de 1%

fata de

capacitatea

stingatorului

C. Instalatii de stingere cu apa

Periodicitate Probleme care se urmaresc Modul de efectuare Observatii

0 1 2 3

I. Instalatii de hidranti exteriori si interiori

zilnic - echiparea vizual consemnarea

- presiune în retea elementelor lipsa

- accesibilitate si situatia

- functionarea iluminatului accesibilitatii

de siguranta

trimestrial - refularea apei punere în functiune

- starea furtunurilor

II. Instalatii de stingere cu sprinklere

zilnic - starea distribuitorului vizual

si ACS-ului

- pastrarea conditiilor la

capetele sprinkler

- functionarea iluminatului

de siguranta aferent

lunar - functionarea ACS-ului deschiderea si

- functionarea sistemului închiderea

de semnalizare robinetelor care

asigura astfel de

verificari

III. Instalatii de stingere cu apa pulverizata

zilnic starea alimentarii cu apa vizual

semestrial functionarea efectiva deschiderea si

închiderea vanelor

si robinetelor care

asigura o asemenea

verificare

IV. Vane si robinete de alimentare

lunar starea pozitiei acestora si vizual

a sigiliului de siguranta

semestrial manevrabilitate închidere si

deschidere totala

D. Instalatii de stingere cu spuma

Tipul Problematica Modul de Periodicitatea Observatii

instalatiei urmarita executare

Instalatii reciclarea spumantului realizarea zilnic

fixe si liniilor

semifixe necesare

integritatea instalatiei vizual saptamânal

verificarea întregului

circuit cu apa anual În functie de

la revizii posibilitati

se poate face

si cu spuma.

E. Instalatii cu dioxid de carbon

Nr.

crt. Problematica urmarita Modul de executare Periodicitatea Observatii

1. Starea de integritate a

instalatiei, existenta

sigiliilor si a pozitiei

normale de functionare

a robinetelor, starea de

încarcare a buteliilor

Functionarea sistemului vizual zilnic

de ventilatie natural

sau mecanic

Pozitia supapei de golire

a colectorului

Functionarea sistemului

de avertizare optic si

acustic

2. Starea de functionare a - trecerea

alimentarii de baza automata de pe

si de rezerva a centralei sursa de baza pe

de semnalizare si sursa de rezerva

actionare

Functionarea - verificarea saptamânal

detectoarelor functionarii

prin folosirea

unor surse de

caldura sau fum

- se va verifica numai când

prin cântarire sunt prevazute

starea de cu sisteme de

încarcare a cântarire

buteliilor de

comanda

3. Starea de functionare a

armaturilor de comanda si

siguranta

Duzele de refulare a vizual lunar

dioxidului de carbon

Starea de functionare a

circuitelor electrice

4. Starea de functionare a vizual

instalatiei în ansamblu

Starea de functionare a

butoanelor manuale

Starea de functionare a - întreruperea trimestrial

dispozitivelor auxiliare automata a

alimentarii cu

energie

electrica a

aparaturii de

aer conditionat

de ventilatie

- închiderea si

blocarea usilor

Cântarirea buteliilor Se va întocmi

componente ale bateriilor proces-verbal

active, principale si de de cântarire.

rezerva

5. Functionarea sistemului prin declansarea

de detectare, avertizare unei baterii

si alarmare

Modul de evacuare a vizual

personalului din zona

protejata în termenul

prestabilit

Functionarea sistemelor anual

de întrerupere a

instalatiilor auxiliare

Deversarea dioxidului de

carbon prin toate duzele

de refulare

Sistemul de evacuare a

dioxidului de carbon din

zona protejata

ANEXA 6

RECOMANDĂRI

privind rezerva de mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor

În principiu, rezerva de mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor se asigura în limitele de mai jos, astfel:

a) 15 - 20% din cantitatea necesara pentru fiecare tip de furtun, dar nu mai putin de 2 role a câte 20 m;

b) 10 - 15% pentru fiecare accesoriu din dotarea hidrantilor interiori si exteriori de incendiu;

c) 10% din fiecare tip de stingator;

d) 15% din cantitatea stabilita de pulbere, spumant sau alte produse de stingere din dotare;

e) 100% din numarul de recipiente pentru fiecare instalatie de stingere de gaze inerte;

f) 10 - 25% din totalul capetelor sprinkler, drencer sau de pulverizare, dar nu mai putin de 25 bucati din fiecare;

g) 10 - 25% din totalul detectoarelor sau butoanelor de semnalizare, dar nu mai putin de 15 bucati din fiecare;

h) un recipient încarcat si 2 cartuse filtrante pentru fiecare aparat de protectie a respiratiei;

i) un cartus filtrant pentru fiecare masca contra fumului si gazelor fierbinti;

j) 50% din totalul blindelor montate pe conductele de spumare ale instalatiilor fixe sau semifixe de stingere a incendiilor la rezervoare de produse petroliere;

k) cantitatile de mijloace tehnice specifice care se pun în mod gratuit la dispozitie unitatilor de pompieri militari în caz de incendiu, în conformitate cu art. 45 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 60/1997;

l) piesele de rezerva cuprinse în listele din documentatiile tehnice ale autospecialelor, navelor, trenurilor p.s.i. si ale altora asemenea.

Rezervele mentionate la lit. c), e), f) si g) nu se constituie în situatiile în care verificarea, întretinerea si repararea mijloacelor tehnice p.s.i. respective se fac de persoane juridice, atestate potrivit legii, care au obligatia contractuala de a face înlocuirea operativa a componentelor si a elementelor acestora

ANEXA 7

Tipul instalatiei

DATE

privind verificarea si functionarea instalatiei

|Nr. |Data (zi,|Ora| Locul | Natura |Componenta|Cauza|Masura|Observatii|

|crt.|luna, an)| |semnalului|semnalului|afectata | |luata | |

| | | | |__________| | | | |

| | | | | Incendiu | | | | |

| | | | |sau defect| | | | |

| 0 | 1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 |

| | | | | | | | | |

| | | | | | | | | |

| | | | | | | | | |

| | | | | | | | | |

| | | | | | | | | |

| | | | | | | | | |

| | | | | | | | | |

| | | | | | | | | |

| | | | | | | | | |

| | | | | | | | | |

| | | | | | | | | |

| | | | | | | | | |

| | | | | | | | | |

-------------

CRITERII MINIME DE PERFORMANŢĂ PRIVIND ORGANIZAREA sI

FUNCŢIONAREA SERVICIILOR PUBLICE DE POMPIERI

APROBATE PRIN ORDINUL COMANDANTULUI CORPULUI POMPIERILOR MILITARI NR. 37.424/1998

În temeiul dispozitiilor art.17 litera "o" din Legea nr.121/1997 privind organizarea si functionarea Corpului Pompierilor Militari si ale art.31 din Ordonanta Guvernului nr.60/1997 privind apararea împotriva incendiilor, aprobată prin Legea nr.212/1997, se stabilesc criterii minime de performantă privind organizarea si functionarea serviciilor publice de pompieri civili:

Art.1. (1) Fiecarui serviciu public de pompieri civili al orasului sau comunei i se stabileste un sector de competenta, astfel încât să se asigure interventia pentru stingerea incendiilor cu cel putin un mijloc mobil în orice zonă locuită cuprinsă în limitele sectorului respectiv.

(2) Sectorul de competentă va avea o suprafata astfel determinată încât serviciul public de pompieri civili să poata interveni la o distantă de maximum 20 km , într-un timp de maximum 25 de minute, în cea mai îndepartata zonă locuită a acestuia.

(3) Timpul de raspuns al formatiei de interventie din serviciul public de pompieri civili în localitatea de constituire va fi de maxim 5 minute la institutiile publice cu sali aglomerate sau cu încaperi cu aglomerari de persoane, la agenti economici de interes local cu risc ridicat de incendiu, precum si la constructiile care apartin patrimoniului national si prezinta risc de incendiu.

Art.2. (1) Serviciile publice de pompieri civili se clasifică, în functie de numarul si dotarea grupelor de interventie cu apă si spumă din componenta formatiilor de interventie, salvare si prim ajutor, în 4 categorii, dupa cum urmeaza:

- serviciu de categoria I-a , având în formatia de interventie, salvare si prim ajutor , o grupă de interventie la motopompă sau alt utilaj mobil ;

- serviciu de categoria a II - a, având în formatia de interventie, salvare si prim ajutor o grupă de interventie cu o autospeciala cu apă si spumă:

- serviciu de categoria a III-a, având în formatia de interventie, salvare si prim ajutor două grupe de interventie cu 2 autospeciale cu apă si spumă;

- serviciu de categoria a IV-a , având în formatia de interventie, salvare si prim ajutor trei sau mai multe grupe de interventie cu 3 sau mai multe autospeciale cu apă si spumă.

Celelalte tipuri de autospeciale si utilaje mobile de interventie existente în patrimoniul serviciului de pompieri în afara celor sus mentionate nu se iau în calcul la stabilirea categoriei serviciului.

Art.3. în functie de numarul de locuitori ai localitatii , se organizeaza serviciu public de pompieri civili , de urmatoarea categorie:

localitate având sub 5 000 locuitori - serviciu public de pompieri civili de categoria a l-a;

localitate având între 5 000 si 9 999 locuitori - serviciu public de pompieri civili de categoria a II-a ;

localitate având între 10 000 si 19 999 locuitori - serviciu public de pompieri civili de categoria a III-a ;

localitate având 20.000 locuitori si peste - serviciu public de pompieri civili de categoria a IV-a ;

Art.4. Personalul pentru prevenirea incendiilor din cadrul serviciului public de pompieri civili se poate constitui în compartiment sau grupa de prevenire , dupa caz .

Art.5. (1) Formatia de interventie, salvare si prim ajutor are ,de regulă , în compunere : sef de formatie , sefi de tura, grupa (e) de interventie si grupă de salvare si prim ajutor .

Structura de principiu a grupelor este stabilită în anexa 1.

Art.6. (1) Serviciul public de pompieri civili se încadreaza cu personal având aptitudini fizice, psihice , si profesionale adecvate functiei , iar pompierii angajati vor avea calificarea necesară si atestarea pe functii, conform reglementărilor în vigoare.

La încadrarea în serviciu si periodic, pompierii angajati din formatiile de interventie, salvare si prim ajutor sunt supusi controlului medical .

Functiile care se încadreaza cu pompieri angajati , de regulă, sunt urmatoarele :

sef serviciu (cadru tehnic coordonator );

sef formatie de interventie , salvare si prim ajutor la serviciile din categoriile II, III si IV:

sefi de tura, la serviciile din categoria lV ;

conducatori autospeciale de interventie cu apa si spuma ;

servanti pompieri pe autospeciale de interventie cu apa si spuma

Art.7. Criteriile minime pentru asigurarea permanenta, pe tura, a interventiei de la remiza serviciului public de pompieri civili sunt :

a)       se asigura permanenta la remiza cel putin a conducatorilor auto de pe autospecialele cu apa si spuma;

b)      la serviciile din categoriile III si IV se asigura permanenta la remiza cel putin a unui servant pompier din fiecare grupa de interventie pe autospeciale cu apa si spuma.

Art.8. Pentru asigurarea functionarii, serviciul public de pompieri civili va avea în administrare :

autospeciale si utilaje de interventie necesare îndeplinirii atributiilor;

sediu si spatii de adapostire a tehnicii de interventie si a materialelor din dotare;

mijloace de anuntare, alarmare, alertare si conducere a interventiei;

mijloace si utilaje pentru executarea prestarilor de servicii;

sali de pregatire si instruire a personalului;

poligoane de antrenament;

alte spatii necesare functionarii serviciului.

Art.9. (1) Documentele de organizare, desfasurare si conducere a activitatii serviciului public de pompieri civili sunt prevazute în anexa 2.

(2) Se recomanda utilizarea documentelor tipizate.

Art.10. Serviciul public de pompieri civili îsi va desfasura activitatea pe baza unui regulament de organizare si functionare a carui structura , de principiu , este prevazuta în anexa 3 .

Anexa 1

STRUCTURA DE ÎNCADRARE CU PERSONAL, PE TURĂ, A GRUPELOR DIN FORMAŢIILE DE INTERVENŢIE, SALVARE sI PRIM-AJUTOR

Nota

numarul de servanti se va stabili în functie de instructiunile de exploatare ale autospecialei;

functia se va încadra cu seful de tura;

functia se va încadra cu mecanic;

îndeplineste si functii de primire a anunturilor de incendiu, de agent si de interventie cu mijloace initiale;

Anexa

DOCUMENTELE DE ORGANIZARE, DESFĂsURARE sI CONDUCERE A ACTIVITĂŢII SERVICIULUI PUBLIC DE POMPIERI CIVILI

hotarârea de înfiintare cu organigrama si numarul de personal;

regulamentul de organizare si functionare;

harta sectorului de competenta care va fi un extras din harta cu organizarea interventiei serviciilor publice de pompieri civili întocmita de grupul de pompieri militari si aprobata de prefect si presedintele consiliului judetean;

planurile sau schitele localitatilor din sectorul de competenta pe care sunt marcate: zonele locuite, amplasarea agentilor economici si institutiilor, caile (drumurile) de interventie , retelele si sursele de apa;

extrase din planurile de interventie ale agentilor economici si institutiilor la care intervine serviciul continând principalele date de identificare si planul general cu datele necesare interventiei;

contractele si conventiile încheiate cu consiliile locale si agentii economici la care intervin în sprijin;

note de anuntare a incendiilor;

registrul de evidenta a interventiilor;

programul de masuri în vederea acordarii asistentei pentru prevenirea incendiilor la gospodariile populatiei;

planul de pregatire profesionala, pe luni, teme si exercitii;

registrul de evidenta a participarii la pregatirea de specialitate si calificativele obtinute;

inventarul patrimoniului;

planul de venituri si cheltuieli;

planurile de asistenta tehnica la autospecialele de interventie;

organizarea interventiei pe ture de serviciu;

registrul de evidenta a masurilor de prevenire a incendiilor stabilite prin avizele, autorizatiile si acordurile emise de primar si stadiul de îndeplinire a conditiilor impuse prin acestea;

registrul de control privind activitatea serviciului

registrul istoric al serviciului public de pompieri.

Anexa 3

STRUCTURA DE PRINCIPIU A REGULAMENTULUI DE ORGANIZARE sI FUNCŢIONARE A SERVICIULUI PUBLIC DE POMPIERI

CAP. I - Dispozitii generale

CAP. II - Organizarea si atributiile serviciului

CAP. III - Atributiile personalului din structura serviciului

CAP. IV - Reglementarea activitatilor privind prestarile de servicii

CAP. V - Reglementarea gestionarii patrimoniului serviciului

CAP. VI - Conducerea, controlul si îndrumarea serviciului

CAP. VII - Pregatirea personalului serviciului

CAP. VIII - Drepturi, compensatii, despagubiri, sanctiuni

CAP. IX - Dispozitii finale

CRITERII MINIME DE PERFORMANŢĂ PRIVIND ORGANIZAREA sI FUNCŢIONAREA SERVICIILOR PRIVATE DE POMPIERI CIVILI APROBATE DE COMANDANTUL GRUPULUI DE POMPIERI SOMEs SATU MARE CU ORDINUL NR. 478.336/14.08.1998

În temeiul dispozitiilor art. 18 lit. "g" din legea nr.121/1996 privind organizarea si functionarea Corpului Pompierilor Militari si ale art.31 din Ordonanta Guvernului nr.60/1997 privind apararea împotriva incendiilor, aprobata prin Legea nr.212/1997 se stabilesc urmatoarele criterii minime de performanta privind organizarea si functionarea serviciilor private de pompieri civili.

Art.1. Fiecarui serviciu privat de pompieri civili i se stabileste un sector de competenta astfel încât sa se asigure îndeplinirea atributiilor legale si prestarea serviciilor stabilite an limitele sectorului respectiv si sa fie capabil sa puna în aplicare planurile de interventie ale agentului economic sau institutiei în care s-a constituit, cit si cele ale persoanelor juridice cu care s-au încheiat contracte sau conventii pentru activitati de aparare împotriva incendiilor.

Art.2.(1) Valorile timpilor operativi de interventie ai serviciului privat de pompieri civili la constructiile si instalatiile apartinând agentului economic sau institutiei care a constituit serviciul, vor trebui sa corespunda valorilor stabilite prin scenariile de siguranta la foc sau prin evaluarea capacitatii de aparare împotriva incendiilor.

(2) În situatia încheierii de contracte sau conventii pentru activitati de aparare împotriva incendiilor, valoarea timpului de raspuns al serviciului privat de pompieri civili se va stabili de comun acord între partile semnatare, urmarindu-se totodata sa nu se diminueze nivelul de protectie împotriva incendiilor la constructiile si instalatiile proprii agentului economic sau institutiei care a organizat serviciul privat de pompieri civili.

Art.3.(1). Serviciile private de pompieri civili se clasifica în functie de suzprafata sectorului de competenta , numarul formatiilor de interventie , salvare si prim ajutor si numarul grupelor dotate cu autospeciale cu apa si spuma, precum si motopompe sau alte utilaje mobile, în urmatoarele categorii:

serviciu de categoria I având între 1-4,99 ha sector de competenta iar în formatia de interventie , salvare si prim ajutor , o grupa de interventie la motopompa sau alt utilaj mobil ori la instalatia fixa de stingere cu pompe de apa;

serviciu de categoria II având între 5-9,99 ha sector de competenta iar în formatia de interventie, salvare si prim ajutor o grupa de interventie la autospeciala de apa si spuma sau la trenul de stins incendii ;

serviciu de categoria III având între 10 -14,99 ha sector de competenta iar în formatia de interventie, salvare si prim ajutor doua grupe de interventie la autospecialele cu apa si spuma;

serviciu de categoria IV având peste 15ha sector de competenta iar una sau doua formatii de interventie, salvare si prim ajutor cu trei grupe de interventie la autospeciale cu apa si spuma;

Art 3(2) Serviciul de pompieri civili având un sector de competenta pâna la 0,99 ha va fi încadrat cu 1-2 persoane cu atributii pe linia prevenirii incendiilor si 3-5 persoane cu atributii de interventie ,salvare si prim ajutor.

Art.4.(1) Personalul pentru prevenirea incendiilor din cadrul serviciului de pompieri civili din categoriile I,II se poate constituii în grupa de prevenire , iar la SPC de categoria III,IV se poate constitui în compartiment de prevenire .

(2) La agentii economici cu risc ridicat de incendiu se recomanda ca functia de sef al compartimentului de prevenire sa se încadreze cu cadru tehnic specializat în tehnologia agentului economic respectiv , cu atributiuni de control, îndrumare si respectare a legalitatii .

(3) Personalul din grupa de prevenire va asigura supravegherea instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare în caz de incendiu si a zonelor (locurilor) cu risc ridicat de incendiu prin posturi fixe sau serviciu de rond precum si actionarea în situatii de urgenta de incendiu la instalatiile, aparatelor stingatoare si a altor mijloace initiale de interventie .

Art.5.(1) Formatia de interventie, salvare si prim ajutor va încadra cu personal mijloacele mobile de interventie si instalatiile fixe de stingere cu pompe de apa.

(2) Formatia de interventie, salvare si prim ajutor are de regula, în compunere sef de formatie, sef de tura grupa(e) de interventie si grupa de salvare si prim ajutor .

(3) Structura de principiu a grupelor este stabilita în anexa nr.1 .

(4) În cazul serviciului privat de pompieri civili care are în structura mai multe formatii de interventie, salvare si prim ajutor, acestea se dispun, de regula, în mai multe remize .

(5) Personalul din formatiile (grupele) de interventie care încadreaza trenul de stins în cendii, se completeaza cu mecanici de locomotiva potrivit reglementarilor specifice.

Art.6.(1) Serviciul privat de pompieri civili se încadreaza cu pompieri angajati având aptitudini fizice, psihice si profesionale adecvate functiei precum si calificarea si atestarea necesara, conform reglementarilor în vigoare .

(2) O parte din functiile de servant pompier,cu exceptia sefului de teava,se pot încadra cu pompiei voluntari.

(3) La încadrarea în serviciu precum si periodic personalul de pompieri este supus controlului medical. Pentru documentare la încadrarea cu personal a formatiilor de interventie , salvare si prim ajutor, în anexa nr.2 se prezinta criteriile minime de aptitudini fizice recomandate de C.T.I.F.

Art.7.(1). Pentru asigurarea functionarii, serviciul privat de pompieri civili are de regula în administrare :

Autospeciale si utilaje de interventie necesare îndeplinirii atributiilor 

Sediul si spatii de adapostire a tehnicii de interventie si a materialelor din dotare

Mijloace si echipament de protectie si de lucru

Mijloace de anuntare, alarmare, alertare si conducere a interventiei 

Mijloace si utilaje pentru efectuarea prestarilor de serviciu

Sali de pregatire si instruire a personalului

Poligoane de antrenament

Ateliere , magazii si alte spatii necesare functionarii serviciului

Substante si echipamente de protectie specifice care se pun la dispozitia fortelor de interventie chemate în sprijin .

(2) În vederea transmiterii semnalelor de alertare a pompierilor militari si a serviciilor de pompieri civili cu care s-au încheiat contracte sau conventii de interventie, precum si ale pompierilor voluntari din cadrul acestuia, serviciul va avea asigurate mijloace de comunicare sigure si rapide .

(3) Uniforma pompierilor din cadrul serviciului si însemnele distinctive se stabilesc potrivit reglementarilor în vigoare.

Art.8(1) Documentele de organizare, desfasurare si conducere a serviciului privat de pompieri civili sunt prevazute în anexa 3 .

(2) Se recomanda utilizarea documentelor tipizate .

Art.9. Serviciul privat de pompieri civili îsi desfasoara activitatea pe baza unui regulament de organizare si functionare a carui structura de principiu este prevazuta în anexa nr.4 .

Art.10. La organizarea si functionarea serviciilor private de pompieri civili constituite potrivit legii pe plan local ca societati comerciale, pe lânga criteriile minime de performanta prevazute la articolul 1 - 9 se vor respecta urmatoarele conditii cumulative :

a) structura serviciului poate avea ambele componente (compartiment de prevenire a incendiilor si formatie de interventie, salvare si prim ajutor) sau numai formatie de interventie , salvare si prim ajutor .

b) serviciu poate fi numai de categoria II, III, IV

c) personalul este format numai din pompieri angajati

d) autospecialele si utilajele de interventie, mijloacele si echipamentul de protectie si de lucru, mijloacele de anuntare, alarmare, alertare si conducerea interventiei precum si substantele chimice stingatoare trebuie sa fie proprietatea serviciului

e) mentinerea permanenta a operativitatii si capacitatii de interventie stabilite,

24 de ore din 24 de ore .

Art 11. Grupul de pompieri va asigura respectarea cerintelor si conditiilor prevayute la art 1-10 la stabilirea criteriilor minime de performanta pentru organizarea si functionarea fiecarui serviciu privat de pompiei civili din zona de competenta ,tinand totodata seama de particularittile agentilor economici si institutiilor respective, precum si de nivelele exigentelor apararii împotriva incendiilor în aceste obiective si în raioanele de interventie.

sEF DE STAT-MAJOR SEF IPI

Anexa 1

STRUCTURA DE ÎNCADRARE CU PERSONAL, PE TURĂ, A GRUPELOR DIN FORMAŢIILE DE INTERVENŢIE, SALVARE sI PRIM-AJUTOR

Nota

numarul de servanti se va stabili în functie de instructiunile de exploatare ale autospecialei;

functia se va încadra cu seful de tura;

functia se va încadra cu mecanic ( electromecanic );

îndeplineste si functii de primire a anunturilor de incendiu, de agent si de interventie cu mijloace initiale

ANEXA NR. 2

CRITERII DE APTITUDINI FIZICE

RECOMANDATE

LA ÎNCADRAREA POMPIERILOR ANGAJAŢI (vârsta cca. 20 ani)

SAU A POMPIERILOR VOLUNTARI (varsta sub 35 ani )

IN SERVICIILE DE POMPIERI CIVILI

CRITERII

TALIA - cuprinsa înte -5% si +10% din valoarea medie

pentru vârsta de 20-30 ani.

GREUTATEA - cuprinsa între +7-20% din greutatea teoretica,

calculata conform formulei lui BROCA, G_(gk) = H_(n) - 100

VEDERE - nu se admite portul ochelarilor sau al lentilelor de

contact;

- acuitatea vizuala centrala minima:

- fara corectie 8/10 pentru fiecare ochi sau 9/10 si 7/10 sau 10/10 si 6/10;

- cu corectie 10/10 la fiecare ochi;

- niveluri de ametropie tolerate:

- miopie = -1 dioptrie;

- hipermetropie = +2 dioptrii;

- astigmatism hipermetropic = +2 dioptrii;

- absenta anomaliilor de câmp vizual;

-absenta unor antecedente de interventie pentru

corectarea miopiei (keratotomie radiala);

- absenta unor tulburari grave de viziune cromatica;

AUZ - nu se admit aparate de corectie auditiva;

- acuitate auditiva minimala:

- acumetrie la voce:

- perceperea vocilor într-o conversatie: > 7 m;

- perceperea vocilor ridicate: > 25 m;

- audiometrie minimala, pentru una sau ambele urechi:

128 Hz : - 25 db 2048 Hz : - 30 db

256 Hz : - 25 db 4096 Hz : - 40 db

1024 Hz : - 25 db 6144 Hz : - 45 db

2512 Hz : - 25 db 8192 Hz : - 40 db

ECHILIBRU - absenta oricarei tulburari obiective sau subiective de

echilibru.

PSIHISM - absenta antecedentelor psihotice;

- absenta antecedentelor nevrotice;

- integritatea comportamentului emotional sau

caracterial;

- absenta alcoolismului;

- absenta narcomaniei;

APARAT

LOCOMOTOR - integritatea perechii policar-index;

- absenta amputatiilor care sa depaseasca cea de-a treia falanga la degetele 2,3,4,si 5.

- absenta tulburarilor de statica a picioarelor, cu

tulburari de mers:

- picior plat - picior scobit;

- picior carus, picior calgus.

- absenta scoliozei reale, cu rotatie a corpilor vertebrali > 15^o ( aptitudine scoliotica care nu permite schimbarea fara dureri).

APARAT

CARDIO-VASCULAR - absenta hipertensiunii arteriale cu simptome functionale;

- absenta hipertensiunii arteriale reale, cu sau fara tratament;

- absenta leziunilor cronice ale miocardului, endocarduui sau pericardului.

APARAT

RESPIRATOR - absenta astmului bronsic;

- în cazul antecedentelor de astm, valoarea VEMS nu trebuie sa se reduca sub 80%.

ALTE APARATE

(CONDIŢII) - absenta epilepsiei;

- absenta diabetului;

- zaharat, insulino -dependent sau nu;

- renal;

- insipid.

- integritatea peretelui abdominal:

- absenta herniei:

- inghinale;

- crurale;

- ombilicale;

- liniei albe;

- absenta sechelelor de interventie:de tip eventratie.

- absenta incontinentei urinare;

- absenta protezei dentare;

- absenta perforatiei timpanului;

- absenta la femei a sindromului premenstrual, a metroragiei si menoragiei.

II. PERIODICITATE

Examenele medicale sunt obligatorii si se executa la intervale de timp în functie de varsta pompierilor:

- la intervale de 3 ani, pentru vârsta sub 40 ani;

- la intervale de 2 ani, pentru vârsta cuprinsa între 40 si 50 ani;

- anual, pentru vârsta de peste 50 ani.

NOTA: Criteriile de aptitudini fizice sunt recomandate de subcomisia de sanatate din cadrul CTIF.

Anexa 3

DOCUMENTELE DE ORGANIZARE, DESFĂsURARE sI CONDUCERE A ACTIVITĂŢII SERVICIULUI PRIVAT DE POMPIERI CIVILI

dispozitia de constituire cu organigrama si numarul de personal;

regulamentul de organizare si functionare;

lista cu substantele periculoase utilizate în activitatea agentului economic care organizeaza serviciul;

instructiunile necesare privind masurile de aparare împotriva incendiilor care trebuie cunoscute de salariati, cât si de persoanele din exterior;

tabelul cu numele si numerele de telefon ale persoanelor cu atributii privind punerea în aplicare, controlul si supravegherea masurilor de aparare împotriva incendiilor;

schema legaturilor prin fir si radio, cu toate fortele de interventie;

planurile de interventie la constructiile si instalatiile pentru care s-a stabilit interventia serviciului;

contractele si conventiile încheiate cu consiliile locale, institutiile si agentii economici, precum si planurile de interventie ale acestora;

lista cu mijloacele tehnice, echipamentul de protectie în dividual, substantele chimice de stingere, medicamentele si antidotul necesar, care se pun la dispozitia pompierilor militari si ai serviciilor de urgenta ce sunt chemate în ajutor;

registrul de evidenta a în terventiilor;

planul de pregatire profesionala, pe luni, teme si exercitii;

programul lunar de în struire;

registrul de evidenta a participarii pompierilor la pregatirea de specialitate si calificativele obtinute;

inventarul patrimoniului serviciului;

evidenta instalatiilor, aparatelor si dispozitivelor de semnalizare, alarmare si alertare în caz de incendiu, precum si a celor de stingere sau de preîntâmpinare a propagarii incendiilor din sectorul de competenta;

planurile de asistenta tehnica preventiva la mijloacele de interventie din dotare, pe categorii de mijloace;

organizarea interventiei pe ture de serviciu, pentru fiecare formatie de interventie;

graficul activitatii de prevenire si itinerarul;

registrul de constatari din activitatea de prevenire a incendiilor

registrul de control privind activitatea serviciului

proces-verbal de predare -primire a serviciului si a tehnicii de lupta;

registrul de evidenta a tehnicii de lupta;

nota de anuntare a incendiilor;

raportul de interventie;

Nota:

- pentru serviciul privat de pompieri civili, constituit ca societate comerciala, se adauga documentele prevazute de lege ( actul constitutiv, certificatul de înmatriculare, avizul de conformitate privind criteriile de performanta );

Anexa 4

STRUCTURA DE PRINCIPIU A REGULAMENTULUI DE ORGANIZARE sI FUNCŢIONARE A SERVICIULUI PRIVAT DE POMPIERI

CAP. I - Dispozitii generale

CAP. II - Organizarea si atributiile serviciului, cooperarea cu alte compartimente sau servicii

CAP. III - Atributiile personalului din structura serviciului

CAP. IV - Reglementarea activitatilor privind prestarile de servicii

CAP. V - Reglementarea gestionarii patrimoniului serviciului

CAP. VI - Conducerea, controlul si îndrumarea serviciului

CAP. VII - Pregatirea personalului serviciului

CAP. VIII - Drepturi, compensatii, despagubiri, sanctiuni

CAP. IX - Dispozitii finale

A N E X E

EXTRASE DIN NORMATIVUL DE SIGURANŢĂ LA FOC A CONSTRUCŢIILOR

INDICATIV P 118 - 1999

ANEXA NR. 1

T E R M I N O L O G I E sI C L A S I F I C Ă R I

1. Ascensor de interventie în caz de incendiu - ascensor, usor accesibil, realizat corespunzator cerintelor asigurarii operatiunilor de interventie în caz de incendiu, capacitatea de transport a 3-5 servanti cu echipamentul respectiv ( minimum 500 kg ), si separat de restul constructiei astfel încât sa functioneze cel putin 2 ore de la izbucnirea incendiului.

. Clapeta antifoc - dispozitiv de închidere (obturare ) rezistent la foc, montat pe tubulatura de ventilare care strapunge un element de constructie antifoc sau rezistent la foc ( în pozitie normala deschisa si prevazut cu actionare automata si manuala în caz de incendiu).

Cladire înalta - constructie civila (publica ) supraterana, la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situata la peste 28 m fata de terenul (carosabilul adiacent ) accesibil autovehiculelor de interventie ale pompierilor pe cel putin doua laturi ale cladirii.

Atunci când ultimele niveluri sunt locuinte de tip duplex sau triplex se ia în considerare numai nivelul de acces din circulatiile comune orizontale ale cladirii.

Nu sunt considerate cladiri înalte:

* constructiile care nu sunt destinate sa adaposteasca oameni;

* cladirile civile (publice ) la care deasupra nivelului limita se afla un singur nivel ce ocupa maximum 50% din aria construita a cladirii si cuprinde numai încaperi pentru masini ale ascensoarelor, spatii tehnice aferente constructiei, circulatii functionale;

* cladirile civile (publice ) nominalizate în normativul P118;

. Cladire foarte înalta - constructie civila (publica) la care pardoseala ultimului nivel folosibil este situata la înaltimea de 45 m, sau mai mult, masurata conform precizarilor pentru cladiri înalte (pct.3)

Clasa de combustibilitate - caracteristica a unui material sau element, exprimata prin nivelul parametrilor specifici, determinati în urma unor încercari standardizate.

Combustibilitatea materialelor si elementelor de constructii - capacitatea acestora de a se aprinde si arde în continuare, contribuind la cresterea cantitatii de caldura dezvoltata de incendiu.

În functie de comportare la foc, materialele si elementele de constructii, pot fi: incombustibile (CO) sau combustibile (clasele C1-C4) .

Materialele si elementele de constructie combustibile se clasifica în urmatoarele clase de combustibiliate:

- C1 - practic neinflamabile;

- C2 - dificil inflamabile;

- C3 - mediu inflamabile;

- C4 - usor inflamabile.

Materialele din clasele C1 si C2 , sunt considerate greu combustibile.

Materialele si substantele ce se depoziteaza, se clasifica si în clase de periculozitate, simbolizate P1 la P5 (anexa 3).

. Compartiment de incendiu - constructie independenta (instalatie ), precum si constructii comasate sau grupate, amplasate la distantele normate fata de vecinatati, sau volum construit compartimentat prin pereti antifoc fata de constructiile (instalatiile ) adiacente.

În cladirile înalte si foarte înalte compartimentul de incendiu poate fi un volum închis, constituit din unul pâna la trei niveluri succesive, delimitate de elementele rezistente la foc (pereti, plansee ) conform normativului P118 si cu aria desfasurata totala conform compartimentului de incendiu admis pentru constructiile civile (publice) de gradul I de rezistenta la foc.

Comportare la foc - totalitatea schimbarilor fizice si chimice intervenite atunci când un material, produs sau ansamblu, este supus actiunilor unui incendiu standard.

Comportarea la foc a constructiilor si a instalatiilor, în ansamblu sau a unor parti componente este determinata de contributia la foc a elementelor, materialelor si substantelor combustibile utilizate, în raport cu rezistenta la foc asigurata.

Conditii de performanta - exprimarea performantelor produsului prin criterii si nivele de performanta ale acestuia, corespunzatoare exigentelor (pretentiilor) de siguranta la foc a utilizatorilor.

. Cortina de siguranta - element mobil de protectie antifoc, specific golurilor mari din peretii de compartimentare împotriva incendiilor.

. Criterii de performanta - conditii în raport de care se evalueaza îndeplinirea unor cerinte de performanta.

. Densitatea sarcinii termice - potential caloric total al unui spatiu, încapere, etc., raportat la aria pardoselii luata în considerare (Mj/m²).

. Deschideri pentru evacuarea fumului (desfumare) - goluri practicate în treimea superioara a închiderilor perimetrale sau în acoperisul unei constructii, astfel încât sa permita evacuarea fumului produs în caz de incendiu (permanent libere sau închise cu dispozitive care se deschid automat în caz de incendiu).

. Etanseitate la fum si flacari - intervalul de timp în care un element de separare împiedica trecere fumului si a flacarilor dintr-o parte în alta a lui.

. Foc deschis - în sensul prezentelor norme, se întelege arderea în aer liber, care nu are un spatiu închis de combustie special amenajat. Pot fi incluse în aceasta categorie flacara produsa de bricheta, chibrituri, lumânari, lampi sau aparate de gatit, aparatele de lipire, taiere, sudare etc., focul facut în aer liber în scop de încalzire sau pentru arderea resturilor menajere ori vegetale, flacara care apare în urma unor reactii chimice, precum si materialele în stare incandescenta aflate în situatii deosebite cum sunt: împroscarile, deversarile, rasturnarile, stationarile etc., care pot provoca incendii datorita radiatiei termice sau contactului direct cu materialele combustibile.

Fumatul este activitatea care presupune existenta unui mijloc de aprindere (chibrit, bricheta etc.) a tigarii, trabucului sau pipei si a restului ce ramâne la terminarea procesului de fumat: rest de tigara, de trabuc, scrum de pipa etc.

. Grad de rezistenta la foc - capacitatea globala a constructiei sau a compartimentului de incendiu de a raspunde la actiunea unui incendiu standard, indiferent de destinatia sau functiunea acestuia.

. Incendiu - proces complex de ardere, cu evolutie necontrolata, datorat prezentei substantelor combustibile si a surselor de aprindere, a carui aparitie si dezvoltare are efecte negative prin producerea de pierderi de vieti, pagube materiale, etc. si care impune interventia organizata pentru stingere.

. Inflamare generalizata (flash-over) - trecerea brusca la starea de combustie generalizata pe suprafata materialelor combustibile dintr-un spatiu închis.

. Încapere cu aglomerari de persoane - încapere în care se pot afla simultan cel putin 50 de persoane, fiecareia din acesteia revenindu-i o arie de pardoseala mai mica de 4 m².

. Încapere tampon - încapere (sas) de protectie a golurilor din pereti, astfel conformata, alcatuita si realizata încât sa corespunda prevederilor normelor tehnice potrivit rolului pe care îl are în caz de incendiu.

. Limitare a propagarii incendiilor - ansamblul masurilor constructive si de instalatii, care împiedica pentru durate normate de timp, extinderea incendiului în interiorul compartimentului de incendiu sau în afara acestuia.

. Mansarda- spatiu functional amenajat în volumul podului constructiei. (Se include în numarul de niveluri supraterane).

. Nivel - spatiu construit suprateran sau subteran al constructiilor închise sau deschise, delimitat de plansee. Constituie nivel, supanta a carei arie este mai mare decât 40% din cea a încaperii/spatiului în care se afla.

. Perete sau planseu antifoc (AF) - element de constructie vertical sau orizontal, realizat din materiale incombustibile CO, având rezistenta la foc cel putin egala cu nivelul stabilit în functie de densitatea cea mai mare a sarcinii termice din compartimentele de incendiu pe care le separa, conformat si realizat potrivit prevederilor normativului P118.

. Perete sau planseu rezistent la explozie (RE) - element de constructie vertical sau orizontal, realizat din materiale fara goluri interioare, incombustibile CO , alcatuit si dimensionat prin calcul astfel încât sa reziste la presiunea exploziei volumetrice respective. Atunci când separa compartimente de incendiu, trebuie sa îndeplineasca si conditiile stabilite pentru elemente antifoc.

. Perete sau planseu rezistent la foc (RF) - element de constructie vertical sau orizontal, realizat din materiale CO - cu rezistenta la foc cel putin egala cu nivelul stabilit în normativ, în functie de rolul de protectie la foc pe care îl are.

. Perete sau planseu etans la foc (EF) - element de constructie vertical sau orizontal alcatuit din materiale CO care asigura etanseitatea stabilita prin normativ.

. Pereti portanti - elemente de constructie verticale portante ale constructiei, caracterizate prin clasa de combustibilitate si rezistenta la foc, pentru stabilirea gradului de rezistenta la foc al cladirii sau compartimentului de incendiu.

. Pereti neportanti (autoportanti) - idem pereti portanti, dar fara îndeplinirea unui rol structural

. Performanta la foc - comportarea unui material, produs sau ansamblu supus unui incendiu, în raport cu utilizarea lui.

. Planseu - element de constructie orizontal sau înclinat care delimiteaza niveluri ale constructiei, luat în calcul pentru determinarea gradului de rezistenta la foc si a numarului de niveluri.

Planseele partiale (supante) care ocupa mai mult de 40% din aria încaperii în care sunt dispuse, se iau în calcul la determinarea gradului de rezistenta la foc si a numarului de niveluri.

. Potential calorific - vezi sarcina termica.

. Platforma - element de constructie orizontal cu goluri neprotejate în procent de minimum 30% din arie (inclusiv tip gratar), fara loc permanent de activitate si destinat vizitarii periodice (maximum de 8 ori pe schimb). Platformele nu se iau în calcul la determinarea gradului de rezistenta la foc si a numarului de niveluri.

. Risc de incendiu - probabilitatea izbucnirii incendiilor în spatii, încaperi, constructii sau compartimente de incendiu ori instalatii; în cele cu functiuni civile (publice) se exprima prin "riscuri de incendiu", iar în cele destinate activitatilor de productie si/sau de depozitare se exprima prin " categorii de pericol de incendiu".

. Rezistenta la foc (RF) - aptitudine a unor parti sau elemente de constructie de a-si pastra, într-un timp determinat, capacitatea portanta, izolarea termica si etanseitatea, stabilite prin încercari standardizate.

. Sala aglomerata - ( categorie distincta a încaperilor cu aglomerari de persoane) - încapere sau grup de încaperi care comunica direct între ele prin goluri (protejate sau neprotejate), în care suprafata ce-i revine unei persoane este mai mica de 4m² si în care se pot întruni simultan cel putin 150 de persoane (sali de spectacole, sali de întruniri, încaperi pentru expozitii, muzee, cluburi, cinematografe, comert, cazinouri, discoteci etc.). Când sunt situate la parter, se considera sali aglomerate cele cu mai mult de 200 persoane.

. Sarcina termica - suma energiilor calorice degajate prin combustia completa a tuturor materialelor din spatiul considerat.

. Scara de evacuare - circulatia verticala corespunzator dispusa, conformata, dimensionata si protejata pentru a asigura conditii de evacuare a utilizatorilor în caz de incendiu.

. Scara cu trepte balansate - scara la care forma în plan a unor trepte este diferita de celelalte, pe înaltimea uneia sau mai multor rampe, ori a întregii scari.

. Scenariu de siguranta la foc - combinatii de valori si relatii între conditiile si performantele la foc asigurate, în scopul realizarii sigurantei utilizatorilor.

. Scena amenajata - spatiu de joc aferent salii, cu aria minima de 150 m² ( inclusiv buzunarele si depozitele acesteia), prevazut cu turn de scena cu sau fara trape în pardoseala si echipata cu dispozitive de manevrare a decorurilor.

. Sistem de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti - sistem constituit din dispozitive de evacuare a fumului si a gazelor fierbinti si ecrane verticale coborâte sub acoperis sau tavan, în scopul limitarii propagarii incendiilor în constructiile închise cu arii libere mari ( fara pereti interiori despartitori).

. Stabilitatea la foc a constructiilor si instalatiilor sau a compartimentelor de incendiu, reprezinta caracteristica globala, exprimata în unitati de timp (ore, minute), între momentul izbucnirii incendiului si momentul în care structura de rezistenta respectiva îsi pierde capacitatea portanta si se prabuseste ca urmare a actiunilor si a efectelor incendiului.

Stabilitatea la foc este determinata de rezistenta si comportarea la foc si este influentata de masurile luate pentru limitarea efectelor negative ale agentilor care pot interveni în caz de incendiu.

Aprecierea stabilitatii la foc a constructiilor si a instalatiilor în care s-au produs incendii se poate face pe baza calificativelor: foarte buna, buna, corespunzatoare, satisfacatoare si nesatisfacatoare.

. Usa de evacuare - element mobil de închidere a golurilor de circulatie si evacuare din peretii care delimiteaza diferite spatii construite.

. Usi, cortine si obloane rezistente la foc - elemente mobile de protectie a golurilor de circulatie functionala din pereti cu rol de limitare a propagarii incendiilor, alcatuite si echipate conform reglementarilor tehnice.

46. Utilizatori - persoane, animale sau obiecte care folosesc sau exploateaza constructia.

. Ventilare natural - organizata - sistem de ventilare prin care, pe cale naturala, se poate asigura evacuarea degajarilor de caldura, gaze sau vapori. Încaperile ventilate natural au prevazute deschideri pentru intrarea aerului exterior si deschideri pentru evacuarea aerului viciat, judicios dispuse.

ANEXA NR2

RISC DE INCENDIU

1. Riscul de incendiu la cladiri civile (publice ) este determinat, în principal, de densitatea sarcinii termice (q) stabilita prin calculul si de destinatia spatiului, încaperii, compartimentului de incendiu si cladirii.

În functie de densitatea sarcinii termice, riscul de incendiu în cladiri civile (publice), poate fi:

* mare : q = peste 840 MJ/m²

* mijlociu: q = 420 - 840 MJ/m²

* mic: q = sub 420 MJ/m².

3. În functie de destinatia (functiunea) unor spatii si încaperi din cladirile civile (publice), acestea se încadreaza în urmatoarele riscuri de incendiu ( indiferent de densitatea sarcinii temice):

* mare: spatii în care se utilizeaza sau depoziteaza materiale ori substante combustibile (arhive, biblioteci, miltiplicare, parcaje autoturisme, etc.);

* mijlociu: spatii în care se utilizeaza foc deschis (bucatarii, centrale termice, oficii cu preparari calde, etc.)

* mic: celelalte încaperi si spatii.

4. În încaperile si spatiile echipate cu instalatii automate de stingere a incendiilor, riscurile mari de incendiu pot fi considerate mijlocii, iar riscurile mijlocii pot fi considerate mici.

5. Pentru întregul compartiment de incendiu sau cladire civila (publica), riscul de incendiu considerat va fi cel mai mare care reprezinta minimum 30% din volumul acestora.

6. La constructii de productie si/sau depozitare, riscul de incendiu are în vedere natura activitatilor desfasurate, caracteristicile de ardere ale materialelor si substantelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate si densitatea sarcinii termice.

La aceste constructii (de productie si/sau depozitare ) riscul de incendiu este definit prin categorii de pericol de incendiu, astfel:

* categorii A si B de pericol de incendiu, respectiv posibilitati de incendiu si explozie volumetrica (risc foarte mare de incendiu);

* categoria C de pericol de incendiu, respectiv posibilitati de incendiu/ardere (risc mare de incendiu);

* categoria D de pericol de incendiu, respectiv existenta focului deschis sub orice forma în absenta substantelor combustibile ( risc mediu de incendiu);

* categoria E de pericol de incendiu, respectiv existenta unor materiale sau substante incombustibile în stare rece sau a substantelor combustibie în stare de umiditate înaintata, peste 80% (risc mic de incendiu).

7. Zonele de încaperi, încaperile, compartimentele si constructiile de productie si/sau depozitare, vor avea definit riscul de incendiu (fiecare în parte) exprimat prin una din cele cinci categorii de pericol de incendiu, în functie de pericolul de incendiu determinat de proprietatile fizico-chimice ale materialelor si substantelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate - inclusiv utilajele, rafturile, paletele, ambalajele, etc.

CATEGORII DE PERICOL DE INCENDIU

8. Categoriile de pericol de incendiu se stabilesc pe zone si încaperi, precum si independent pentru fiecare compartiment de incendiu si constructie în parte, mentionându-se obligatoriu în documentatia tehnico-economica.

Cea mai periculoasa categorie de pericol de incendiu necompartimentata existenta într-o încapere (spatiu), compartiment de incendiu sau constructie, de regula, determina categoria de pericol a acestora, cu urmatoarle exceptii:

* categoriile A si B de pericol de incendiu, al caror volum aferent este mai mic de 5% din volumul încaperii sau al compartimentului respectiv;

* categoriile C si D de pericol de incendiu, cu un volum aferent mai mic de 10% din volumul încaperii sau al compartimentului respectiv, fara a depasi o arie de 400 m².

În cazurile exceptate se iau masuri care sa reduca posibilitatile formarii concentratiei locale cu pericol de explozie si a propagarii incendiului spre spatiile învecinate din cadrul încaperii sau a compartimentului respectiv.

În cazul existentei mai multor categorii de pericol de incendiu necompartimentate, situate în puncte distincte ale încaperii sau ale compartimentului, se iau în consideratie sumele volumelor aferente si respectiv ale ariilor efective ale fiecarei categorii de pericol. Pentru categoriile C si D de pericol de incendiu însumarea se aplica numai daca distanta dintre spatiile respective este mai mica de 40 m (masurata pe orizontala).

9. Pentru compartimente de incendiu sau constructii de productie si/sau depozitare, categoria de pericol de incendiu cea mai periculoasa se extinde la întregul volum al acestora, atunci când reprezinta mai mult de 30% din volumul construit al compartimentului sau constructiei.

10. Pentru determinarea concentratiei amestecului exploziv se tine seama de scaparile si degajarile de gaze sau praf, atât în timpul desfasurarii normale a activitatii, cât si în cazurile accidentale de avarie stabilite prin proiect la instalatiile de utilitati aferente.

ANEXA NR.3

GRADE DE REZISTENŢĂ LA FOC

* Conditiile minime pe care trebuie sa le îndeplineasca elementele principale ale constructiei (compartimentului de incendiu) astfel încât întreaga constructie sau compartiment sa poata fi încadrat într-un anumit grad de rezistenta la foc, sunt precizate în tabel.

CONDIŢII MINIME PENTRU ÎNCADRAREA CONSTRUCŢIILOR ÎN

GRADE DE REZISTENŢĂ LA FOC

NOTĂ: " În cladirile si compartimentele de incendiu în care densitatea sarcinii termice nu depaseste 840 MJ/m², ( cu exceptia cladirilor înalte, foarte înalte, cu sali aglomerate, cele care adapostesc persoane care nu se pot evacua singure si cele cu echipament de importanta deosebita ), se pot aplica valorile rezistentelor la foc din paranteze.

* Toate elementele principale ale constructiei, functie de rolul acestora, trebuie sa îndeplineasca conditiile minime de combustibilitate si rezistenta la foc prevazute pentru încadrarea în gradul respectiv de rezistenta la foc, caracterizând stabilitatea la foc a constructiei.

Pentru ca un element al constructiei sa corespunda unui anumit grad de rezistenta la foc, trebuie sa îndeplineasca ambele conditii minime (atât cea de combustibilitate cât si cea de rezistenta la foc) precizate în tabel.

* Gradul de rezistenta la foc al constructiei sau al unui compartiment de incendiu este determinat de elementul sau cu cea mai defavorabila încadrare si se precizeaza obligatoriu în documentatia tehnico-economica.

* La stabilirea gradului de rezistenta la foc, respectiv a stabilitatii la foc a costructiei, nu se iau în considerare urmatoarele:

- sarpanta si suportul învelitorii constructiilor de gradul II sau III, cu pod, daca planseul spre pod nu este suspendat de sarpanta acoperisului, iar golurile acestuia sunt protejate prin elemente de închidere rezistente la foc minimum 30 minute. La cladirile înalte si foarte înalte, acoperisurile cu pod vor fi realizate integral din materiale CO.

- Învelitoarea acoperisurilor de orice fel, inclusiv termoizolatia si hidroizolatia, montate deasupra unui suport CO continuu, rezistent la foc conform conditiilor din tabel (în afara de tabla ).

- Luminatoarele si cupolele (incombustibile sau combustibile) a caror arie însumata (în proiectie orizontala) nu depaseste 25% din aria spatiului închis în care sunt dispuse si cele ale atriumurilor, indiferent de arie, realizate cu structura Co si vitrari din materiale Co ...C2.

- Pardoselile si tâmplaria (usi, ferestre, obloane), inclusiv fâsiile fixe pentru iluminatul natural executate din materiale C2 - C3, în suprafata de maximum 10% din aria peretelui exterior si astfel dispuse si întrerupte încât sa nu favorizeze propagarea incendiului de la un nivel la altul si în lungul cladirii.

- Peretii interiori despartitori neportanti, sau panourile fara rol de limitare a propagarii incendiilor, incombustibile sau din materiale combustibile cu geam ori cu plasa de sârma, daca înaltimea însumata a panourilor pline combustibile este de cel mult 1,20 m , precum si alte categorii de pereti despartitori combustibili a caror folosire este admisa conform reglementarilor tehnice.

- Finisajele interioare, precum si platformele suspendate si pardoselile tip estrada din constructii, care îndeplinesc conditiile de combustibilitate prevazute pentru plansee, sau când utilizarea lor este admisa conform reglementarilor tehnice.

- Platformele metalice si elementele metalice care nu fac parte din structura de rezistenta a constructiei.

- Elementele constructive ale marchizelor, windfangurilor, serelor, verandelor, pridvoarelor, etc.

- În constructiile în care densitatea sarcinii termice nu depaseste 420 MJ/m² si materiale combustibile sunt astfel distribuite încât sa nu se pericliteze stabilitatea constructiei prin încalzirea locala a unor elemente de constructie în timpul incendiului, se admite utilizarea structurilor metalice neprotejate sau partial protejate si reducerea corespunzatoare a rezistentei la foc a stâlpilor, peretilor si planseelor pâna la minimum 15 minute, considerându-se ca structura îndeplineste conditiile pentru gradul II rezistenta la foc. În aceleasi conditii se pot reduce si rezistentele la foc ale stâlpilor, peretilor si planseelor realizate din alte materiale.

La cladiri înalte, foarte înalte si la sali aglomerate, precum si la cele de productie si/sau depozitare vor fi respectate si prevederile specifice.

* Structurile metalice neprotejate sau partial protejate pot fi utilizate, în conditiile reglementarilor tehnice, în general la:

- compartimente si spatii echipate cu instalatii automate de stingere cu apa care asigura racirea elementelor pe timpul normat;

- constructii supraterane cu maximum 15,00 m înaltime.

* La utilizarea structurilor metalice neprotejate sau partial protejate, se vor avea în vedere rolul elementului în asigurarea stabilitatii constructiei, categoria de importanta a cladirii, numarul de persoane si valoarea bunurilor adapostite, precum si urmarile posibile ale prabusirii constructiei datorita actiunii focului.

ANEXA NR. 4

CLASIFICAREA MATERIALELOR sI SUBSTANŢELOR DEPOZITATE

( DUPĂ CLASA DE PERICULOZITATE )

1. Constructiile si încaperile de depozitare a materialelor si substantelor, se realizeaza corespunzator prevederilor reglementarilor tehnice, având în vedere categoria de pericol de incendiu si clasa de periculozitate a acestora, determinata în functie de aportul pe care-l pot aduce la aparitia si dezvoltarea incendiilor, precum si de sensibilitatea lor la efectele incendiilor, conform tabelului .

ANEXA 5

I. REGLEMENTĂRI TEHNICE

Normativ de siguranta la foc a constructiilor P118-1999

Normativ privind siguranta în exploatare la cladiri civile CE1

Normativ privind proiectarea salilor aglomerate cu vizitatori NP 006

Norme tehnice privind ignifugarea materialelor si produselorcombustibile din lemn si textil utilizate în constructii.C.58.

Normativ de prevenire si stingere a incendiilor pe durata executarii lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestoraC.300

Normativ privind proiectarea si executarea instalatiilor de ventilare si climatizare I5 - 1998

Normativ privind exploatarea instalatiilor de ventilare si climatizare I5/2 - 1998;

Normativ privind proiectarea si executarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale I6 - 1998 .

Normativ privind exploatarea sistemelor de alimentare cu gaze naturale I6/1 -98 .

Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor electrice cu tensiuni pâna la 1000 V c.a. si 1500 V c.c. I7- 2000

Normativ pentru proiectarea, executarea, verificarea si receptionarea instalatiilor electrice în zone cu pericol de explozie I.D.17 - 1986 .

Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor sanitare I9- 1994 .

Normativ pentru exploatarea instalatiilor sanitare I9/1- 1996 .

Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de încalzire centrala I13-94

Normativ pentru exploatarea instalatiilor de încalzire centrala I13/1 - 1996 .

Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de telecomunicatie si semnalizare din cladiri civile si de productie I18 - 1996 .

Normativ privind protectia constructiilor împotriva trasnetului I20 - 2000.

Normativ privind proiectarea si verificarea constructiilor spitalicesti si a instalatiilor aferente acestora NP 015 - 1997 .

Normativ pentru proiectarea, executia, exploatarea si postutilizarea punctelor de desfacere a buteliilor cu GPL la consumatori NP 018 - 1997 .

Normativ pentru proiectarea si executarea lucrarilor de alimentare cu apa si canalizare a localitatilor din mediul rural - indicativ P 66 - 2001.

Normativ privind proiectarea salilor de sport din punct de vedere a cerintelor Legii nr. 10/1995 - Aviz IGCPM nr. 3/19.03.2001.

Normativ pentru proiectarea si executarea instalatiilor de stingere cu substante speciale - Aviz IGCPM nr. 7/13.06.2001.

Normativ pentru proiectarea mansardelor la cladiri de locuit - Aviz IGCPM nr. 8/13.06.2001.

Ghid pentru proiectarea, executarea si exploatarea dispozitivelor si sistemelor de evacuare a fumului si gazelor fierbinti din constructii în caz de incendiu - Aviz IGCPM nr. 4/30.03.2001.

Ghid de evaluare a riscului de incendiu si sigurantei la foc la sali aglomerate - Aviz IGCPM nr. 9/20.09.2001.

Normativ pentru verificarea calitatii si receptia lucrarilor de instalatii aferente constructiilor - Aviz IGCPM nr. 10/19.11.2001.

Prescriptii tehnice pentru instalatii cu GPL cu capacitate pâna la 5000 l C8 - 1997

II. STANDARDE

Culori si indicatoare de securitate - Conditii tehnice generale - STAS 297/1

Culori si indicatoare de securitate - Reprezentari. STAS 297/2

Protectia impotriva incendiilor. Indicatoare de securitate. SR ISO 6309

Instalatii sanitare. Alimentarea cu apa la constructii civile si industriale. Prescriptii fundamentale de proiectare. STAS 1478

Cosuri, canale de fum pentru focare obisnuite laconstructii civile. Prescriptii generale. STAS 6793

Masuri de siguranta contra incendiilor.Masuri constructive pentru sobe. STAS 9072

Determinare sarcinii termice în constructii. STAS 10903/2

Aparatura electrica pentru atmosfere potentiale explozive. Prescriptii generale. SR EN 50014

Echipamente electrice, pentru atmosfere potential explozive. Încapsulare "m" SR EN 50028

HGRNR. 573 DIN 13 IUNIE 2002 PENTRU APROBAREA PROCEDURILOR DE AUTORIZARE A FUNCTIONARII COMERCIANTILOR

În temeiul prevederilor art. 107 din Constitutia României si ale art. 9 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru înregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor, republicata,
Art. 1. - Se aproba procedurile de autorizare a functionarii comerciantilor cuprinzând conditiile pentru eliberarea avizelor, autorizatiilor si/sau acordurilor prevazute la art. 3 alin. (5) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru înregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor, republicata, perioada de valabilitate si modalitatea de reînnoire a acestora, precum si cuantumul taxelor aferente, prevazute în anexele nr. 1-5 care fac parte integranta din prezenta hotarâre.
Art. 2. - Pe data intrarii în vigoare a prezentei hotarâri se abroga Hotarârea Guvernului nr. 625/2001 pentru aprobarea procedurilor de autorizare a functionarii comerciantilor, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 383 din 13 iulie 2001.

CAPITOLUL I
Dispozitii generale
Art. 1. - Prezenta procedura reglementeaza conditiile de solicitare si de emitere a autorizatiei de functionare din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor, denumita în continuare autorizatie, perioada de valabilitate si modalitatea de reînnoire a acesteia, precum si cuantumul tarifelor aferente în vederea autorizarii functionarii comerciantilor, în conformitate cu prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru înregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor, republicata, denumita în continuare O.U.G. nr. 76/2001, republicata.
(2) Autorizatia reprezinta actul care conditioneaza functionarea comerciantilor de respectarea legislatiei privind prevenirea si stingerea incendiilor.
(3) Autorizatia se emite de catre autoritatea competenta în a carei raza teritoriala se afla sediul social si/sau sediile secundare ale comerciantului, respectiv brigada/grupul de pompieri militari, prin reprezentantul delegat la Biroul unic din cadrul camerei de comert si industrie teritoriale.
Art. 2. - În vederea obtinerii autorizatiei solicitantul va depune la Biroul unic cererea de înregistrare, în care se vor înscrie atât datele de identificare a sediului social si sediilor secundare, cât si activitatile pe care urmeaza sa le desfasoare efectiv în aceste sedii, codificate în conformitate cu nomenclatorul CAEN.
Art. 3. - (1) Autorizarea functionarii comerciantilor din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor este obligatorie pentru constructiile noi si pentru amenajarile, extinderile sau schimbarile de destinatie la constructiile existente care se încadreaza în cazurile prevazute în anexa nr. 1.1 si pentru care este obligatorie si s-a obtinut în prealabil, în conditiile legii, autorizatia de construire.
(2) Pentru situatiile care nu se încadreaza în conditiile prevazute la alin. (1), în vederea obtinerii autorizatiei solicitantii vor depune numai o declaratie pe propria raspundere ca îndeplinesc conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica privind apararea împotriva incendiilor.
(3) Prevederile alin. (1) se aplica si la cererea expresa a solicitantilor care nu depun declaratia pe propria raspundere prevazuta la alin. (2).
(4) În cazul comerciantilor care solicita autorizarea pentru spatii sau parti de cladiri fata de care au calitatea de proprietar sau chirias, evaluarea conditiilor existente va impune concluzionarea favorabila numai în cazul îndeplinirii conditiilor prevazute în actele normative si normele tehnice aplicabile pentru functionarea independenta de restul cladirii.
Art. 4. - În vederea autorizarii functionarii din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor se disting urmatoarele situatii:
a) pentru constructiile noi si pentru amenajarile, extinderile sau schimbarile de destinatie la constructiile existente care se încadreaza în cazurile prevazute în anexa nr. 1.1, brigazile/grupurile de pompieri militari vor efectua evaluarea conditiilor minime de securitate la sediul social si/sau sediile secundare ale comerciantilor;
b) pentru obiectivele care nu se regasesc în anexa nr. 1.1, anexa la certificatul de înregistrare se va semna si stampila cu înscrierea mentiunii "Functioneaza în baza declaratiei pe propria raspundere conform art. 6 alin. (4) din O.U.G. nr. 76/2001, republicata"; în acest caz nu se percep taxe si tarife;
c) în cazul în care în sediul social sau sediile secundare nu se desfasoara înca activitatile ce constituie obiectul de activitate al comerciantului, nu este necesara obtinerea autorizatiei de functionare din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor; în aceasta situatie, în baza declaratiei pe propria raspundere a solicitantului date în acest sens, rubrica din anexa la certificatul de înregistrare se va semna si stampila cu înscrierea mentiunii "Nu este necesara în aceasta etapa" conform art. 3 alin. (8) din O.U.G. nr. 76/2001, republicata, caz în care nu se percep taxe si tarife, comerciantul fiind obligat sa obtina autorizatia înainte de începerea oricareia dintre activitatile prevazute în actul constitutiv, respectiv modificator;
d) în situatia în care unul dintre sediile secundare nu poate fi autorizat la momentul solicitarii înregistrarii si autorizarii functionarii comerciantului, certificatul de înregistrare se elibereaza în mod obligatoriu, cu mentionarea în anexa la acesta a obiectivelor autorizate în aceasta etapa.
Art. 5. - În cazul în care se efectueaza evaluarea conform art. 4 lit. a), rezultatul acesteia se concretizeaza în una dintre urmatoarele forme:
a) eliberarea autorizatiei prin completarea, stampilarea si semnarea anexei la certificatul de înregistrare;
b) neeliberarea autorizatiei, caz în care anexa la certificatul de înregistrare nu se completeaza, stampileaza si semneaza; acest caz atrage automat neeliberarea certificatului de înregistrare al comerciantului.
Art. 6. - În cazul neeliberarii autorizatiei conform art. 5 lit. b), brigada/grupul de pompieri militari întocmeste un referat de evaluare care contine neconformitatile constatate si actele normative ale caror prevederi nu sunt îndeplinite. Referatul de evaluare însotit de adresa de înaintare catre comerciant se transmite Biroului unic care îl va înmâna solicitantului autorizarii, sub semnatura.

CAPITOLUL II
Obligatiile brigazilor/grupurilor de pompieri militari
Art. 7. - În vederea desfasurarii în conditii optime a activitatii de autorizare a functionarii din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor, brigazile/grupurile de pompieri militari au urmatoarele obligatii:
a) sa delege la Biroul unic un numar corespunzator de reprezentanti, dimensionat în functie de volumul solicitarilor, în conformitate cu prevederile art. 6 alin. (1) din O.U.G. nr. 76/2001, republicata;
b) sa asigure reprezentantilor delegati la Biroul unic dreptul de semnatura;
c) sa evalueze sediul social si sediile secundare ale comerciantului si sa transmita reprezentantului sau la Biroul unic referatul care contine rezultatul evaluarii, în termen de maximum 15 zile de la data înregistrarii dosarului solicitantului la Biroul unic.

CAPITOLUL III
Obligatiile solicitantului si conditiile pe care acesta trebuie sa
le îndeplineasca în vederea obtinerii autorizatiei de functionare
din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor
Art. 8. - (1) Solicitantul este obligat sa anexeze la cererea de înregistrare urmatoarele documente:
a) pentru cazurile încadrate în prevederile art. 3 alin. (1), piese scrise si desenate ale documentatiei tehnice de executie, respectiv:
- scenariu de siguranta la foc - elaborat conform metodologiei aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 84/2001, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 570 din 12 septembrie 2001;
- plan de situatie si planuri de arhitectura pentru fiecare nivel al constructiei sau al spatiilor supuse autorizarii de P.S.I.
- elaborate si, dupa caz, verificate conform prevederilor Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 13 ianuarie 1997, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Legii nr. 10/1995 privind calitatea în constructii, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 24 ianuarie 1995, ale Ordinului ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 1.943/2001 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 231 din 8 aprilie 2002;
b) pentru cazurile care nu se încadreaza în conditiile prevazute la art. 3 alin. (1), declaratie pe propria raspundere ca îndeplineste conditiile de functionare prevazute de lege, conform modelului prezentat în anexa nr. 1.2 - pct. I;
c) dovada achitarii tarifului aferent autorizarii, dupa caz.
(2) Pentru constructiile existente la care se executa amenajari, extinderi sau schimbari de destinatie documentele prevazute la alin. (1) lit. a) vor fi însotite, dupa caz, de avizul proiectantului initial sau raportul de expertiza tehnica, cu însusirea solutiilor cuprinse în proiect, conform legislatiei specifice.
(3) Solicitantul are obligatia de a prezenta pe timpul verificarii efectuate la fata locului, la solicitarea reprezentantului brigazii/grupului de pompieri militari, întreaga documentatie tehnica de executie, elaborata în conformitate cu prevederile legislatiei privind calitatea si autorizarea în constructii.
Art. 9. - Documentele prevazute la art. 8 se depun îndosariate.

CAPITOLUL IV
Procedura de autorizare a functionarii comerciantilor
din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor
1. Responsabilitatile reprezentantului brigazii/grupului de pompieri militari delegat la Biroul unic
Art. 10. - Reprezentantul brigazii/grupului de pompieri militari delegat la Biroul unic are urmatoarele responsabilitati, cu respectarea termenelor prevazute de O.U.G. nr. 76/2001, republicata:
a) sa verifice dosarele depuse de solicitanti pentru obtinerea autorizatiei, primite pe baza de borderou de la Biroul unic, care cuprind documentele prevazute la art. 8 si cererea de înregistrare - în copie sau, dupa caz, în extras, pe suport magnetic;
b) sa selecteze dosarele care nu trebuie sa parcurga procedura de evaluare, conform prevederilor art. 4 lit. b), respectiv art. 4 lit. c), si sa completeze, sa semneze si sa stampileze anexa la certificatul de înregistrare, conform art. 4 lit. b), respectiv art. 4 lit. c);
c) sa transmita imediat dupa înregistrare catre brigada/grupul de pompieri militari, pe baza de borderou, dosarele care necesita parcurgerea procedurii de evaluare conform art. 4 lit. a) si sa comunice termenul în care trebuie eliberat referatul de evaluare necesar emiterii autorizarii;
d) sa completeze, sa semneze si sa stampileze anexa la certificatul de înregistrare, conform art. 5 lit. a), în baza referatului de evaluare transmis de brigada/grupul de pompieri militari, care concluzioneaza acordarea autorizatiei;
e) sa transmita Biroului unic, conform art. 6, referatul de evaluare care concluzioneaza neacordarea autorizatiei si care contine explicit neconformitatile constatate si actele normative ale caror prevederi nu sunt îndeplinite;
f) sa transmita Biroului unic, pe baza de borderou, dosarul si anexa la certificatul de înregistrare;
g) sa transmita brigazii/grupului de pompieri militari o copie de pe declaratia pe propria raspundere, precum si cererea de înregistrare - în copie sau, dupa caz, în extras, pe suport magnetic;
h) sa verifice încadrarea corecta a fiecarei solicitari, în cuantumul tarifelor aferente autorizarii;
i) sa puna la dispozitia solicitantului, gratuit, formularele specifice necesare obtinerii autorizarii.
Art. 11. - (1) Pentru sediul social si fiecare sediu secundar se va elibera câte o anexa la certificatul de înregistrare.
(2) Pentru fiecare sediu secundar deja autorizat se va elibera, fara percepere de taxe si tarife si pe baza de declaratie pe propria raspundere a solicitantului, câte o anexa la certificatul de înregistrare. În acest sens, în baza declaratiilor pe propria raspundere ale solicitantilor cu privire la îndeplinirea conditiilor de functionare prevazute de reglementarile în vigoare, reprezentantii brigazii/grupului de pompieri militari delegati la Biroul unic vor completa de îndata pozitia corespunzatoare din anexa la certificatul de înregistrare cu mentiunea "Autorizat pe baza declaratiei pe propria raspundere, în conditiile art. 3 alin. (11) din O.U.G. nr. 76/2001, republicata".
2. Evaluarea sediilor si/sau a activitatilor care necesita autorizarea functionarii din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor
Art. 12. - În cazul comerciantilor care solicita autorizare si se încadreaza în conditiile precizate la art. 3 alin. (1), brigada/grupul de pompieri militari procedeaza dupa cum urmeaza:
a) analizeaza continutul documentelor aflate în dosarul solicitantului din punct de vedere al respectarii legislatiei privind prevenirea si stingerea incendiilor;
b) evalueaza la sediul social si la sediile secundare conformitatea documentelor aflate în dosarul solicitantului cu situatia concreta din teren;
c) evalueaza la sediul social si la sediile secundare realizarea masurilor de aparare împotriva incendiilor;
d) redacteaza referatul cuprinzând concluziile evaluarii si propune fie eliberarea autorizatiei, fie neeliberarea acesteia cu precizarea neconformitatilor constatate si a actelor normative ale caror prevederi nu sunt îndeplinite;
e) aproba referatul de evaluare, inclusiv propunerea de eliberare sau neeliberare a autorizatiei, pe care îl transmite Biroului unic, cu adresa de înaintare semnata de comandant;
f) transmite Biroului unic referatul de evaluare si, dupa caz, adresa de înaintare catre solicitant, prin reprezentantul delegat, pe baza de borderou.

CAPITOLUL V
Perioada de valabilitate si modalitatea de reînnoire a autorizatiei
de functionare din punct de vedere al prevenirii si stingerii
incendiilor, precum si cuantumul tarifelor aferente
Art. 13. - Autorizatiile eliberate anterior, precum si cele eliberate conform prezentei proceduri îsi pastreaza valabilitatea pe toata durata mentinerii conditiilor si a pastrarii documentelor vizate spre neschimbare, care au stat la baza emiterii acestora.
Art. 14. - Comerciantii au obligatia de a solicita o noua autorizare daca intervin modificari, extinderi sau schimbari de destinatie, care impun obtinerea unei noi autorizatii de construire în conditiile legii, sau în cazul desfasurarii de noi activitati în sediile autorizate, urmând a fi parcursa procedura de autorizare stabilita pentru fiecare situatie conform prevederilor prezentei proceduri.
Art. 15. - (1) Pentru autorizarea functionarii din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor se percepe un tarif de 500.000 lei pentru fiecare sediu, în care se declara activitatile, indiferent de numarul activitatilor declarate.
(2) Tarifele se achita la casieria Biroului unic din cadrul camerelor de comert si industrie teritoriale, care vor efectua viramente catre trezoreriile statului, în conturile brigazilor/grupurilor de pompieri militari avizatoare, în termenele stabilite de reglementarile legale în vigoare privind finantele publice.
Art. 16. - (1) În urma inspectiilor realizate de reprezentantii brigazilor/grupurilor de pompieri militari se poate dispune anularea autorizatiilor de functionare din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor, în conditiile prevazute la art. 8 alin. (2) din O.U.G. nr. 76/2001, republicata.
(2) Anularea autorizatiei se realizeaza prin completarea rubricii corespunzatoare din anexa la certificatul de înregistrare pe baza procesului-verbal întocmit de catre brigada/grupul de pompieri militari cu motivarea temeinica privind neconformitatile constatate si actele normative ale caror prevederi au fost încalcate. Originalul procesului-verbal se transmite comerciantului, iar câte o copie de pe acesta la Biroul unic.
Art. 17. - (1) Comerciantul are obligatia reluarii, prin Biroul unic, a procedurilor de obtinere a autorizatiilor care au fost anulate, dupa înlaturarea situatiilor care au impus masura anularii, cu plata tarifelor aferente.
(2) Reautorizarea functionarii se mentioneaza în rubricile corespunzatoare din anexa la certificatul de înregistrare.
Art. 18. - Brigada/grupul de pompieri militari asigura arhivarea documentatiei specifice care a stat la baza eliberarii autorizatiei, inclusiv a reînnoirilor, anularilor si reautorizarilor.
Art. 19. - Biroul unic asigura arhivarea în copie a referatelor de evaluare si a documentelor referitoare la reînnoirea, anularea si reautorizarea functionarii.

CAPITOLUL VI
Reguli aplicabile preschimbarii
Art. 20. - (1) În cazul în care, în momentul solicitarii preschimbarii actualului certificat de înmatriculare si a certificatului de înregistrare fiscala cu noul certificat de înregistrare continând codul unic de înregistrare atribuit, comerciantii detin autorizatii al caror termen de valabilitate nu a expirat preschimbarea se face pe baza unei declaratii pe propria raspundere, conform modelului prezentat în anexa nr. 1.2 - pct. II, potrivit careia nu s-au schimbat conditiile de functionare care au stat la baza emiterii acesteia.
(2) Reprezentantii delegati la Biroul unic vor completa pozitia corespunzatoare din anexa la certificatul de înregistrare, fara a mai fi necesara reluarea procesului de autorizare si fara plata tarifelor aferente respectivelor autorizatii.
(3) În situatia în care comerciantii nu detin autorizatiile mentionate la alin. (1), procedura stabilita pentru eliberarea anexei la certificatul de înregistrare se aplica în mod corespunzator si preschimbarilor.

CAPITOLUL VII
Dispozitii finale
Art. 21. - Prevederile prezentei proceduri se aplica în mod corespunzator si pentru autorizarea functionarii sediilor secundare, altele decât sediul social, prin Biroul unic din judetul unde acestea sunt amplasate, situatie în care se vor depune în copie la dosar certificatul de înregistrare a sediului social si certificatul de înscriere de mentiuni privind înfiintarea sediului secundar respectiv, dupa caz.
Art. 22. - Anexele nr. 1.1 si 1.2 fac parte integranta din prezenta procedura.

ANEXA Nr. 1.1
la procedura

Cazurile pentru care este obligatorie autorizarea functionarii
comerciantilor din punct de vedere al prevenirii
si stingerii incendiilor
1. Cladiri civile definite conform reglementarilor tehnice ca "înalte" sau "foarte înalte" si spatii amenajate în acestea, indiferent de aria construita sau destinatie
2. Încaperi sau grupuri de încaperi, definite conform reglementarilor tehnice ca "sali aglomerate", amplasate în cladiri independente sau în parti ale cladirilor, indiferent de aria construita, regimul de înaltime sau destinatie
3. Cladiri independente sau spatii amenajate în cladiri, având destinatia de comert (centre comerciale, magazine, prestari de servicii si altele asemenea) cu aria desfasurata mai mare de 400 m2, de productie si/sau depozitare, încadrate conform reglementarilor tehnice în categoria A, B sau C de pericol de incendiu (risc mare si foarte mare de incendiu), cu aria desfasurata mai mare de 600 m2
4. Spatii amenajate în cladiri de locuit, având destinatia de comert (magazine, centre comerciale, prestari de servicii si altele asemenea), cu aria desfasurata mai mare de 200 m2
5. Cladiri sau spatii amenajate în cladiri, având destinatia de alimentatie publica, cu aria desfasurata mai mare de 400 m2 sau capacitatea de peste 100 de persoane
6. Spatii publice amenajate la subsolul, demisolul sau pe terasa cladirilor, indiferent de destinatie, arie desfasurata sau numar de persoane
7. Cladiri cu destinatia de cazare temporara (hoteluri, moteluri, camine si altele asemenea), indiferent de numarul de locuri, cu exceptia celor destinate activitatilor agroturistice
8. Cladiri sau spatii amenajate în cladiri, având destinatia de învatamânt, birouri, financiar-bancara, de asigurari si burse, cu aria desfasurata mai mare de 400 m2
9. Cladiri sau spatii amenajate în cladiri cu destinatia de îngrijire a sanatatii, cu mai mult de 20 de paturi sau cu aria desfasurata mai mare de 600 m2
10. Spatii amenajate în cladiri, destinate supravegherii, îngrijirii sau cazarii (adapostirii) copiilor prescolari, batrânilor, persoanelor cu handicap sau lipsite de adapost, cu peste 10 paturi sau cu aria desfasurata mai mare de 200 m2
11. Cladiri sau spatii accesibile publicului, având destinatie de gara, autogara, aerogara, statie metrou, indiferent de aria desfasurata
12. Cladiri si amenajari sportive, având mai mult de 200 de locuri pe scaune în interior sau mai mult de 5.000 de locuri pe scaune în aer liber
13. Constructii provizorii având destinatie comerciala, cu aria desfasurata mai mare de 2.500 m2
14. Depozite si sisteme de alimentare a consumatorilor cu gaze petroliere lichefiate (GPL) stocate în rezervoare sau grupuri de rezervoare cu capacitatea totala egala sau mai mare de 5.000 litri ori puncte de livrare catre populatie a buteliilor cu GPL, având capacitatea totala egala sau mai mare de 750 kg
15. Statii publice de distributie a carburantilor pentru autovehicule, cu capacitatea de stocare egala sau mai mare de 50 m3 lichide petroliere, respectiv egala sau mai mare de 5.000 litri (volum de apa) de GPL
16. Cladiri sau spatii amenajate în cladiri, destinate parcarii sau întretinerii si repararii a peste 20 de autovehicule

ANEXA Nr. 1.2

DECLARATIE PE PROPRIA RASPUNDERE

Subsemnatul_____ _______ ______ _________posesor al B.I. (C.I.) seria________

nr._________ eliberat(a) de________________ CNP ___________________ /pasaport nr_______________eliberat de _____ _______ ______ ___________ în calitate de __________ ______ ____ _____ _______ ______ _______
(comerciant/asociat/fondator/administrator), la__________ ______ ____ _____ _______ ______ _______________
declar pe propria raspundere, cunoscând ca falsul în declaratii este pedepsit de
legea penala, urmatoarele:
I. Cunosc si respect prevederile legislatiei si ale reglementarilor tehnice generale si specifice privind apararea împotriva incendiilor.
Sunt îndeplinite conditiile de functionare prevazute de legislatia specifica
în domeniu, aplicabile la sediul social si/sau sediul (sediile) secundar(e)
pentru activitatile declarate în cererea de înregistrare.
Data:________________ Semnatura _____ _______ ______ _______

(Pentru situatiile precizate la art. 3 alin. (2) din Procedura de autorizare a functionarii comerciantilor din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor)

DECLARATIE PE PROPRIA RASPUNDERE

Subsemnatul_____ _______ ______ _________posesor al B.I. (C.I.) seria________

nr._________ eliberat(a) de________________ CNP ___________________ /pasaport nr_______________eliberat de _____ _______ ______ ___________ în calitate de __________ ______ ____ _____ _______ ______ ________
(comerciant/asociat/fondator/administrator), la__________ ______ ____ _____ _______ ______ _______________
declar pe propria raspundere, cunoscând ca falsul în declaratii este pedepsit de
legea penala, urmatoarele:
II. Nu s-au modificat conditiile care au stat la baza emiterii autorizatiei de prevenire si stingere a incendiilor nr. ______________/_________________ obtinuta anterior prezentei solicitari.

Cunosc si respect prevederile legislatiei si reglementarilor tehnice generale si specifice privind apararea împotriva incendiilor, aplicabile la sediul social si/sau sediul (sediile) secundar(e) pentru activitatile declarate în cererea de înregistrare.
Data: __________________ Semnatura _________________

(Pentru situatiile precizate la art. 20 alin. (1) din Procedura de autorizare a functionarii comerciantilor din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor)

Publicata în Monitorul Oficial, Partea I nr. 414 din 14 iunie 2002