ORD nr. 138 publicat in M.Of. nr. 606 din data: 09/26/2001

ORD nr. 138 publicat în M.Of. nr. 606 din data: 09/26/2001

O138/2001

Ordin nr. 138 din 5 septembrie 2001 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor - D.G.P.S.I.-005

Ministerul de Interne

Ordin nr. 138

din 5 septembrie 2001

pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor - D.G.P.S.I.-005

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 606 din 26 septembrie 2001

Ministru de interne, având în vedere prevederile art. 17 lit. c) din Legea nr. 121/1996 privind organizarea si functionarea Corpului Pompierilor Militari, în temeiul art. 13 alin. (2) din Legea nr. 40/1990 privind organizarea si functionarea Ministerului de Interne, cu modificarile si completarile ulterioare, emite urmatorul ordin: Art. 1. - Se aproba Dispozitiile generale privind organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor - D.G.P.S.I.-005, cuprinse în anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. - Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, prin marile unitati si unitatile de pompieri militari, va urmari punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin. Art. 3. - Nerespectarea prevederilor Dispozitiilor generale privind organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor - D.G.P.S.I.-005 atrage raspunderea juridica, potrivit legii. Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la 30 de zile de la data publicarii. La data intrarii în vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare îsi înceteaza aplicabilitatea.

Ministru de interne, Ioan Rus

Bucuresti, 5 septembrie 2001. Nr. 138.

ANEXĂ

Dispozitie generala

din 5 septembrie 2001

privind organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor - D.G.P.S.I. - 005

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 606 din 26 septembrie 2001

CAPITOLUL I Prevederi generale

SECŢIUNEA 1 Scop, domeniu de aplicare

Art. 1. - Prezentele dispozitii generale reglementeaza modul de organizare si desfasurare a activitatii de aparare împotriva incendiilor, în baza prevederilor legale în vigoare. Art. 2. - Prezentele dispozitii generale stabilesc cadrul general de aplicare unitara a prevederilor legale privind organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor la agenti economici, institutii si unitati administrativ-teritoriale si detaliaza, dupa caz, anumite aspecte referitoare la aceasta. Art. 3. - Prevederile prezentelor dispozitii generale se aplica la agentii economici si la institutiile care au un numar de salariati cel putin egal cu cel stabilit, conform legii, pentru întreprinderile mici, precum si la unitatile administrativ-teritoriale.

SECŢIUNEA a 2-a Continutul organizarii activitatii de aparare împotriva incendiilor

Art. 4. - Organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor presupune: a) stabilirea structurilor cu atributii în domeniul apararii împotriva incendiilor; b) întocmirea, aprobarea si difuzarea actelor de autoritate (decizii, dispozitii, hotarâri etc.) prin care se stabilesc raspunderi pe linia apararii împotriva incendiilor; c) întocmirea, aprobarea si difuzarea documentelor specifice activitatii de aparare împotriva incendiilor (liste, situatii, instructiuni, grafice, planuri, documentatii tehnice, regulamente de organizare si functionare etc.); d) asigurarea formularelor tipizate (permise de lucru cu foc, autorizatii de lucru, fise de instruire) si a actelor normative de reglementare specifice; e) îndeplinirea criteriilor si a cerintelor de pregatire, avizare, autorizare, atestare, certificare, agrementare, prevazute de lege si de reglementarile în vigoare; f) implementarea sistemului de depistare si cunoastere a oricaror situatii sau aspecte care pot favoriza producerea sau dezvoltarea incendiilor (cauze de incendiu, stari de pericol, alte încalcari, scoateri din functiune); g) reglementarea raporturilor privind apararea împotriva incendiilor în relatiile generate de contracte, conventii si alte asemenea situatii; h) realizarea sistemului operativ de observare si anuntare a incendiului, precum si de alertare în cazul producerii unui astfel de eveniment; i) asigurarea functionarii mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor; j) organizarea interventiei, în caz de incendiu, de catre salariati, populatie si fortele specializate; k) analizarea incendiilor produse, desprinderea concluziilor si stabilirea de masuri conforme cu realitatea, precum si a împrejurarilor si factorilor determinanti.

CAPITOLUL II Organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor

SECŢIUNEA 1 Organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor la agenti economici si institutii

Art. 5. - În cadrul agentilor economici si institutiilor vizate de prevederile prezentelor dispozitii generale, în functie de nivelul riscului de incendiu si de specificul activitatii, se constituie una dintre urmatoarele structuri cu atributii de aparare împotriva incendiilor: a) compartiment, serviciu, sectie sau birou, de regula la agenti economici cu risc mare si foarte mare de incendiu, cladiri înalte si foarte înalte, cladiri civile cu sali aglomerate, cu peste 600 de persoane si scena amenajata; b) cadre tehnice cu atributii de prevenire si stingere a incendiilor, numite exclusiv pentru aceasta activitate, la societati si regii nationale, agenti economici si institutii cu risc mediu de incendiu, cladiri civile cu sali aglomerate care nu se încadreaza în prevederile lit. a), precum si la autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate; c) cadre tehnice cu atributii de prevenire si stingere a incendiilor sau persoane care îndeplinesc prin cumul atributii privind punerea în aplicare, controlul si supravegherea masurilor de aparare împotriva incendiilor, în alte situatii decât cele mentionate la lit. a) si b). Art. 6. - Atributiile pentru structurile mentionate la art. 5 se stabilesc si se detaliaza astfel încât sa permita îndeplinirea obligatiilor legale care revin patronului si autoritatilor administratiei publice. Art. 7. - Pentru celelalte categorii de salariati atributiile din domeniul apararii împotriva incendiilor se stabilesc în fisele posturilor, tinându-se seama de calitatea functiei pe care o au. Art. 8. - Structurile prevazute la art. 5 se integreaza, dupa caz, în structura serviciilor de pompieri civili, organizate potrivit legii. Denumirea serviciu de pompieri civili rezulta din caracterul activitatii pe care o desfasoara si din atributiile legale pe care le pot îndeplini pompierii civili. Serviciul de pompieri civili nu se asimileaza ca o structura de personal în sensul celor prevazute în organizarea muncii. Art. 9. - Actele de autoritate emise de patron (decizie, dispozitie etc.) privind apararea împotriva incendiilor, prevazute la art. 4 lit. b), se refera la: a) stabilirea modului de organizare si a responsabilitatilor privind apararea împotriva incendiilor; b) constituirea serviciului de pompieri civili; c) modul de executare a lucrarilor cu foc deschis; d) reglementarea fumatului; e) modul de gestionare a deseurilor, reziduurilor si a ambalajelor specifice activitatii; f) masuri speciale din domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, care sa contracareze efectele perioadelor caniculare sau secetoase; g) sistemul de masuri tehnice si organizatorice referitoare la instruirea în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor; h) raspunderile ce revin partilor în ceea ce priveste asigurarea apararii împotriva incendiilor pentru cazurile de concesionare, închiriere si antrepriza; i) aplicarea în cadrul agentului economic sau al institutiei a prevederilor unor reglementari din alte sectoare de activitate pentru cazurile sau situatiile în care reglementarile de nivel general nu detaliaza toate aspectele, iar cele specifice sunt insuficiente; j) contractul, întelegerea, angajamentul sau conventia privind asigurarea interventiei, în caz de urgenta, a fortelor specializate, precum si de pregatire a acesteia; k) reglementarea modului de întretinere, verificare si reparare a instalatiilor speciale de semnalizare si stingere a incendiilor, din dotare; l) stabilirea punctelor vitale vulnerabile la incendiu din cadrul agentului economic sau institutiei. Art. 10. - Documentele specifice activitatii de aparare împotriva incendiilor, mentionate la art. 4 lit. c), cuprind, de regula, informatii privind: a) substantele periculoase, clasificate astfel potrivit legii, utilizate în activitatea agentului economic sau a institutiei; b) datele de identitate ale personalului din cadrul serviciilor de pompieri civili, inclusiv referitoare la pregatire, calificare si atestare; c) agentii economici care au contracte de închiriere, locatie si altele asemenea, cu specificarea cladirilor utilizate si a profilului de activitate; d) alimentarea cu apa pentru stingerea incendiilor la constructii (cantitati de rezerva, pompe, hidranti exteriori si interiori); e) instalatiile speciale de stingere (tip, locuri deservite, numar de capete de debitare, agent stingator, rezerve); f) instalatiile speciale de semnalizare a incendiilor (tip, locuri deservite, numar de linii si componente de declansare sau actionare, rezerve); g) exercitiile si aplicatiile de interventie efectuate, având anexate concluzii rezultate din efectuarea acestora; h) sistemele, instalatiile si dispozitivele de limitare a propagarii incendiilor pe locuri de amplasare: pereti, plansee, sisteme de ventilatie, climatizare etc.; i) zonele cu pericol de explozie, daca este cazul; j) utilajele si autospecialele de interventie din dotarea serviciului de pompieri si stocurile de agenti stingatori sau neutralizatori; k) echipamentul de protectie a personalului de interventie, în functie de riscurile si efectele negative ale agentilor termici, chimici, electromagnetici ori biologici, care pot interveni în caz de incendiu, stabiliti conform anexei nr. 2 la Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998 si publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 9 octombrie 1998; l) instructiunile de aparare împotriva incendiilor pentru: punctele vitale vulnerabile la incendii, locurile de munca, instalatiile utilitare, efectuarea lucrarilor cu risc ridicat de incendiu (foc deschis, vopsire etc.); m) procedurile de instruire pe categorii de instructaje conform Dispozitiilor generale privind instruirea în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor - D.G.P.S.I./002, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 1.080/2000 si publicate în Monitorul O 17217k1011r ficial al României, Partea I, nr. 157 din 14 aprilie 2000, si fisele de instruire aferente; n) graficele de întretinere si verificare pentru diferite categorii de utilaje, instalatii si sisteme care pot genera incendii sau care se utilizeaza în caz de incendiu; o) planurile de evacuare în caz de incendiu (de nivel si încaperi), de depozitare a materialelor periculoase si de interventie; p) avizele si autorizatiile p.s.i., inclusiv documentatiile vizate spre neschimbare care au stat la baza emiterii acestora, cuprinse în opis; q) atestatele, agrementele tehnice, certificatele de conformitate si procesele-verbale de verificare a elementelor de constructie, a mijloacelor tehnice p.s.i. sau a instalatiilor; r) programele, planurile sau alte documente similare cuprinzând masuri si actiuni proprii sau rezultate în urma constatarilor autoritatilor de control pentru îmbunatatirea capacitatii de aparare împotriva incendiilor; s) registrele pentru evidenta permiselor de lucru cu foc, a instalatiilor speciale de semnalizare si stingere a incendiilor, a exercitiilor si aplicatiilor executate si a evenimentelor produse sau la care s-a participat pentru stingere cu personalul propriu; t) alte documente specifice (scenarii de siguranta la foc, identificarea si evaluarea riscului de incendiu, analiza capacitatii de aparare împotriva incendiilor, extrase din publicatii privind incendiile în sectoare de activitate asemanatoare etc.). Art. 11. - Documentele specifice activitatii de aparare împotriva incendiilor se reactualizeaza de cei care le-au întocmit si aprobat, daca: a) s-au produs modificari ale actelor normative si ale reglementarilor tehnice care au stat la baza emiterii acestora; b) s-au produs modificari de personal; c) s-au produs schimbari referitoare la constructii, instalatii sau la specificul activitatii; d) au expirat termenele de valabilitate sau de garantie specificate. Art. 12. - Preîntâmpinarea situatiilor generatoare de incendii în cadrul agentilor economici si institutiilor se realizeaza prin: a) organizarea controlului de prevenire; b) efectuarea, conform reglementarilor tehnice de exploatare, a lucrarilor de întretinere si verificare la instalatiile utilitare si la mijloacele tehnice de productie; c) organizarea apararii împotriva incendiilor pe locurile de munca; d) executarea la termenele scadente a încercarilor si testelor prevazute de reglementarile în vigoare. Art. 13. - Controlul respectarii normelor, dispozitiilor si masurilor de prevenire si stingere a incendiilor se efectueaza de: a) structurile cu atributii de aparare împotriva incendiilor constituite (desemnate) în cadrul agentului economic sau institutiei pe baza unui grafic (anual, trimestrial, lunar, zilnic); b) sefii locurilor de munca respective, zilnic sau pe schimb, dupa caz; c) serviciile de pompieri; d) patroni (manageri). Art. 14. - Controlul efectuat de structurile stabilite la art. 13 lit. a) se finalizeaza prin documente scrise, în care se consemneaza: a) constructiile si instalatiile care au fost cuprinse în control; b) constatarile rezultate din teren si documente; c) propunerile de masuri si actiuni de înlaturare a deficientelor si de îmbunatatire a activitatii. Periodic se efectueaza un control de verificare privind respectarea obligatiilor contractuale din domeniul prevenirii si stingerii incendiilor si a normelor specifice de prevenire si stingere a incendiilor la persoanele juridice care desfasoara activitati în constructiile si instalatiile din patrimoniul agentului economic sau al institutiei. Concluziile rezultate se analizeaza si se au în vedere la încheierea unor contracte viitoare. Regimul de control prevazut la alin. (2) se aplica si de catre locatorul depozitelor angro. Art. 15. - Controlul efectuat de persoanele prevazute la art. 13 lit. b) trebuie sa aiba în vedere: a) existenta, integritatea si functionalitatea mijloacelor tehnice p.s.i. din dotare; b) respectarea cantitatilor si naturii materialelor combustibile folosite; c) asigurarea interventiei în caz de incendiu; d) înlaturarea surselor posibile de initiere a focului. Neconformitatile sau deficientele constatate se aduc la cunostinta factorilor de decizie, conform sistemului de raportare implementat în cadrul agentului economic sau institutiei. Art. 16. - Deciziile luate pe baza constatarilor din controale se aduc la cunostinta prin documente scrise tuturor persoanelor implicate. Art. 17. - Pentru perioadele în care activitatea normala este întrerupta (noaptea, în zilele nelucratoare, sarbatori legale sau alte situatii) organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor se face în functie de posibilitatile concrete, urmarindu-se asigurarea: a) verificarii periodice a constructiilor, instalatiilor sau a amenajarilor aflate în patrimoniu; b) supravegherii centralelor automate de semnalizare a incendiilor; c) posibilitatilor de anuntare a incendiului la fortele specializate de interventie; d) realizarii primei interventii si, dupa caz, punerii în functiune a instalatiilor sau a sistemelor care nu intra automat în functiune datorita unor defectiuni; e) accesului fortelor de interventie în situatii de urgenta.

SECŢIUNEA a 2-a Organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor la unitatile administrativ-teritoriale

Art. 18. - Structura organizatorica de aparare împotriva incendiilor specifica unitatilor administrativ-teritoriale este serviciul public de pompieri civili, ca serviciu comunitar pentru situatii de urgenta. Constituirea si structura serviciului public de pompieri civili se stabilesc avându-se în vedere prevederile legale în vigoare. Cadrul tehnic p.s.i. sau persoana cu atributii de îndrumare, control si de constatare a încalcarii legii în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor de la nivelul unitatii administrativ-teritoriale se desemneaza de consiliul local si poate fi, dupa caz: a) viceprimarul; b) secretarul; c) orice alta persoana angajata în cadrul primariei, apta si atestata în conditiile legii sa îndeplineasca aceste atributii. Se recomanda ca primarul sa nominalizeze persoane din rândul cetatenilor, care, constituite în grupe, vor efectua pe baza de voluntariat activitati de prevenire a incendiilor, cum sunt: a) atentionarea cetatenilor asupra unor masuri preventive specifice în sezoanele de primavara si toamna, în perioadele caniculare si cu seceta prelungita sau când se înregistreaza vânturi puternice; b) supravegherea unor activitati cu public numeros de natura religioasa, cultural-sportiva sau distractiva, sarbatori traditionale si altele. Art. 19. - Actele de autoritate specifice activitatii de aparare împotriva incendiilor la unitatile administrativ-teritoriale, prevazute la art. 4 lit. b), se refera la: a) înfiintarea serviciului public de pompieri civili; b) asocierea sau stabilirea relatiilor de colaborare, dupa caz, cu alte consilii locale ori agenti economici, daca nu se poate înfiinta un serviciu public de pompieri civili propriu având în structura formatii de interventie, salvare si prim ajutor; c) stabilirea cuantumului taxelor special destinate finantarii serviciului public de pompieri civili si pentru desfasurarea de activitati de informare a cetatenilor în domeniul apararii împotriva incendiilor; d) componenta grupelor de prevenire a incendiilor si sectoarele de competenta a acestora; e) constructiile si instalatiile tehnologice apartinând domeniului public si privat al unitatii administrativ-teritoriale; f) reglementarea modului de executare a lucrarilor cu foc deschis; g) reglementarea fumatului în spatiile prevazute la lit. e); h) reglementarea modului de gestionare a deseurilor, reziduurilor si a ambalajelor specifice activitatii; i) masurile speciale din domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, care sa contracareze efectele perioadelor caniculare si secetoase; j) sistemul de masuri tehnice si organizatorice referitoare la instruirea în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor; k) raspunderile ce revin partilor în domeniul apararii împotriva incendiilor, în cazul concesionarii, închirierii si antreprizei; l) reglementarea circulatiei pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale a mijloacelor care transporta materiale periculoase, clasificate astfel conform legii (rute, stationare, oprire si parcare); m) contractul sau conventia privind asigurarea interventiei de stingere a incendiului de catre alt serviciu public de pompieri civili, în conditii de operativitate si eficienta, potrivit anexei nr. 2 la Criteriile minime de performanta privind organizarea si functionarea serviciilor publice de pompieri civili, aprobate prin Ordinul comandantului Corpului Pompierilor Militari nr. 37.424/1998 si publicate în revista "Pompierii Români" nr. 2/1999; n) completarea numarului de servanti pompieri voluntari în grupele de interventie la autospecialele de stingere ale altui serviciu public de pompieri civili, stabilit sa intervina conform contractelor sau conventiilor încheiate în baza prevederilor lit. m). Art. 20. - Documentele specifice activitatii de aparare împotriva incendiilor, mentionate la art. 4 lit. c), cuprind, de regula, informatii referitoare la: a) datele de identitate ale personalului din cadrul serviciului public de pompieri civili, inclusiv privind pregatirea, calificarea si atestarea; b) agentii economici cu care primaria a încheiat contracte de închiriere, locatie si altele, cu specificarea obiectului de activitate; c) alimentarea unitatii administrativ-teritoriale cu apa pentru stingerea incendiului (rezervoare, pompe, retele de hidranti de incendiu, rampe de alimentare cu apa, amenajate la râuri si lacuri); d) sistemul de anuntare si alarmare în caz de incendiu; e) zilele în care se organizeaza activitati traditionale, cu participarea unui numar mare de persoane pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale; f) zonele din unitatea administrativ-teritoriala în care interventia se poate realiza numai cu dispozitive de la distanta din cauza strazilor înguste, drumurilor în panta, caselor izolate, podurilor sub capacitate si altor asemenea situatii; g) fisele de incendiu completate pentru evenimentele la care nu au participat pentru stingere pompierii militari, conform modelului prezentat în anexa nr. 1; h) aplicatiile si exercitiile de interventie desfasurate cu serviciul public de pompieri civili; i) utilajele si autospecialele din dotare si stocurile de agenti de stingere; j) echipamentul de protectie a personalului de interventie, în functie de riscurile si efectele negative ale agentilor termici, chimici, electromagnetici ori biologici, care pot interveni în caz de incendiu, stabiliti conform anexei nr. 2 la Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998 si publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 384 din 9 octombrie 1998; k) procedurile de instruire pe categorii de instructaje specifice, conform Dispozitiilor generale privind instruirea în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor - D.G.P.S.I./002, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 1.080/2000 si publicate în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 157 din 14 aprilie 2000, si fisele de instruire aferente; l) planul de interventie al localitatii, avizat de unitatea teritoriala de pompieri militari; m) avizele si autorizatiile p.s.i. obtinute pentru constructiile, instalatiile tehnologice si alte amenajari din patrimoniul propriu, însotite de documentele vizate spre neschimbare care au stat la baza emiterii lor; n) atestatele, agrementele tehnice, certificatele de conformitate, procesele-verbale de verificare a elementelor de constructie, instalatiilor utilitare si a mijloacelor tehnice p.s.i.; o) notele de activitati preventive organizate si desfasurate în cadrul unitatii administrativ-teritoriale; p) regulamentul de organizare si functionare a serviciului public de pompieri civili; q) alte documente care se apreciaza ca oportune. Documentele specifice activitatii de aparare împotriva incendiilor se actualizeaza conform situatiilor prevazute la art. 11. Art. 21. - Activitatile de prevenire desfasurate conform art. 18 alin. (4) se finalizeaza prin întocmirea unor note de activitate în care fiecare participant mentioneaza de regula: a) locurile în care s-a desfasurat activitatea; b) aspectele constatate; c) masurile luate. Notele de activitati se centralizeaza, se analizeaza si se pastreaza la sediul primariei într-un dosar special constituit. Pentru situatiile deosebite constatate primarul va dispune masurile care se impun pentru înlaturarea acestora. Art. 22. - Controlul respectarii masurilor de aparare împotriva incendiilor pe timpul adunarilor sau al manifestarilor publice se face de catre membri ai serviciului public de pompieri civili sau de alte persoane desemnate de primar si are în vedere urmatoarele: a) supravegherea respectarii interdictiilor privind fumatul si folosirea focului deschis; b) asigurarea cailor de acces pentru interventie si evacuare de persoane; c) interzicerea accesului cu materiale si substante periculoase; d) evitarea formarii de aglomerari de persoane în anumite zone; e) mentinerea integritatii indicatoarelor de securitate si de orientare în caz de incendiu sau de alte dezastre; f) verificarea asigurarii mijloacelor de stingere specifice si a starii de functionare a celorlalte dotari de prevenire si stingere a incendiilor; g) anuntarea cu maxima operativitate a oricarui incendiu observat; h) efectuarea primei interventii si coordonarea activitatii fortelor si mijloacelor participante la aceasta. Art. 23. - Organizarea activitatii de instruire în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale presupune: a) organizarea activitatii de instruire a salariatilor din primarie si ai agentilor economici din subordinea primariei conform prevederilor Dispozitiilor generale privind instruirea în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor - D.G.P.S.I./002, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 1.080/2000; b) stabilirea unei tematici orientative anuale pentru a aduce la cunostinta locuitorilor actele normative, reglementarile specifice si regulile de prevenire si stingere a incendiilor. Tematica orientativa anuala se structureaza de regula pe urmatoarele probleme: a) obligatii, raspunderi si sarcini care revin cetatenilor din actele normative care reglementeaza activitatea de aparare împotriva incendiilor; b) cauzele, regulile si masurile de prevenire si stingere a incendiilor specifice gospodariilor populatiei sau ansamblurilor de locuit în comun; c) supravegherea si educarea copiilor pentru a nu fi implicati în producerea de incendii ca urmare a jocului acestora cu focul; d) apararea împotriva incendiilor a culturilor agricole si fondului forestier; e) analizarea unor incendii înregistrate în alte localitati si cunoscute din materialele publicate de mass-media. Art. 24. - Aducerea la cunostinta cetatenilor a materialelor cuprinse în tematica orientativa anuala se realizeaza prin: a) materiale tiparite si afisate la sediul primariei si în alte locuri frecventate de locuitori; b) interventii la posturile locale de radio sau televiziune ori prin publicare în presa locala; c) prezentarea lor în cadrul unor adunari locale.

SECŢIUNEA a 3-a Organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor pe locurile de munca

Art. 25. - Prin loc de munca în întelesul prevederilor prezentelor dispozitii generale se întelege: a) sectie, sector, atelier de productie; b) depozit de materii prime, materiale, produse finite combustibile; c) atelier de întretinere, reparatii, prestari de servicii si proiectare; d) instalatie tehnologica sau de conditionare, utilaj tehnologic; e) laborator; f) magazin, raion sau stand de vânzare; g) unitate de învatamânt în cladiri separate; h) sala de spectacole, conferinte, receptii, sport, pentru vizitatori si altele asemenea; i) unitate de alimentatie publica; j) sectie medicala, farmacie; k) constructie pentru cazare; l) sectie, compartiment, sector, departament administrativ functional; m) camin de batrâni sau de copii; n) ferma zootehnica sau agricola; o) punct de recoltare de cereale paioase sau exploatare forestiera. Atunci când pe unul sau mai multe niveluri ale aceleiasi cladiri îsi desfasoara activitatea mai multi agenti economici sau firme, locul de munca se delimiteaza la limita spatiilor utilizate de acestia, iar utilitatile comune se repartizeaza, dupa caz, proprietarului cladirii ori, prin întelegere, agentilor economici sau firmelor respective. Art. 26. - Organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor pe locul de munca are ca obiectiv principal asigurarea pentru colectivul de salariati a conditiilor care sa permita acestora ca pe baza cunostintelor de care dispun si cu mijloacele tehnice pe care le au la dispozitie sa actioneze pentru prevenirea si stingerea incendiilor, evacuarea si salvarea utilizatorilor constructiei, evacuarea bunurilor materiale, precum si pentru înlaturarea efectelor distructive provocate în caz de incendii, explozii, avarii sau accidente tehnice. Art. 27. - Organizarea apararii împotriva incendiilor pe locul de munca consta în: a) prevenirea incendiilor, prin evidentierea materialelor si dotarilor tehnologice care prezinta pericol de incendiu, surselor posibile de aprindere ce pot aparea si a mijloacelor care le pot genera, precum si a masurilor generale si specifice de prevenire a incendiilor; b) salvarea utilizatorilor si evacuarea bunurilor, prin întocmirea si afisarea planurilor specifice si mentinerea conditiilor de evacuare pe traseele stabilite; c) instruirea salariatilor prin elaborarea documentelor specifice instructajului p.s.i. pe locul de munca, desfasurarea propriu-zisa a instructajului si asigurarea certificarii efectuarii acestuia, precum si afisarea schemelor de interventie sau a instructiunilor de aparare împotriva incendiilor; d) marcarea pericolului de incendiu prin montarea de indicatoare de securitate si de orientare sau a altor inscriptii ori mijloace de atentionare; e) organizarea stingerii incendiilor. Organizarea stingerii incendiilor pe locul de munca cuprinde masuri si informatii privind: a) precizarea corecta a mijloacelor tehnice de alarmare si de alertare a personalului de la locul de munca, pompierilor civili, dispeceratului pompierilor militari, înstiintarea conducatorului locului de munca, patronului, anumitor categorii de specialisti si a altor forte stabilite sa participe la stingerea incendiilor; b) prezentarea sistemelor, instalatiilor si a dispozitivelor de limitare a propagarii si de stingere a incendiilor, stingatoarelor si a altor aparate de stins incendii, mijloacelor de salvare si protectie a personalului, precizându-se cantitatile care trebuie sa existe la fiecare loc de munca; c) stabilirea componentei echipelor care trebuie sa asigure salvarea si evacuarea persoanelor si a bunurilor, pe schimburi de lucru si în afara programului; d) organizarea efectiva a interventiei prin nominalizarea celor care trebuie sa utilizeze sau sa puna în functiune mijloacele tehnice din dotare, de stingere si de limitare a propagarii arderii, ori sa efectueze manevre sau alte operatiuni la instalatiile utilitare si, dupa caz, la echipamente si utilaje tehnologice. Art. 28. - Datele privind organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor pe locul de munca, prevazute la art. 27 alin. (1) lit. a) si e) si alin. (2), se înscriu într-un formular tiparit pe un material rezistent, de regula carton, si se afiseaza într-un loc vizibil si mai putin afectat în caz de incendiu. Datele se completeaza de conducatorul locului de munca si se aproba de cadrul tehnic sau de persoana desemnata sa îndeplineasca atributii de prevenire si stingere a incendiilor. Structura-cadru a formularului este prezentata în anexa nr. 2, aceasta putând fi completata, dupa caz, si cu alte date si informatii despre fluxul tehnologic. Art. 29. - La stabilirea masurilor specifice de prevenire a incendiilor se au în vedere: a) prevenirea manifestarii surselor specifice de aprindere; b) gestionarea materialelor si a deseurilor combustibile, susceptibile a se aprinde; c) dotarea cu mijloacele tehnice de prevenire si stingere a incendiilor; d) verificarea spatiilor la sfârsitul programului de lucru; e) parametrii care se au în vedere pe timpul exploatarii diferitelor instalatii, echipamente si utilaje tehnologice. Art. 30. - Planurile de evacuare a persoanelor în caz de incendiu cuprind elemente diferentiate în functie de tipul si destinatia constructiei si de numarul persoanelor care se pot afla simultan în aceasta si se întocmesc astfel: a) pe nivel, daca se afla simultan mai mult de 30 de persoane; b) pe încaperi, daca în ele se afla cel putin 50 de persoane; c) pentru încaperile de cazare si dormitoarele comune, indiferent de numarul de locuri. Planurile de evacuare se afiseaza pe fiecare nivel, pe caile de acces si în locurile vizibile, astfel încât sa poata fi cunoscute de catre toate persoanele, iar în încaperi, pe partea interioara a usilor. Art. 31. - Planul de evacuare se întocmeste pe baza schitei nivelului sau a încaperii, pe care se marcheaza cu culoare rosie traseele de evacuare prin usi, coridoare si case de scari sau scari exterioare, dupa caz. Pe planurile de evacuare se indica locul mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor (stingatoare, hidranti interiori, butoane si alte sisteme de anuntare a incendiilor) si posibilitatile de refugiu (încaperi speciale, terase etc.), precum si interdictia de folosire a lifturilor în asemenea situatii. Art. 32. - Planurile de depozitare si de evacuare a materialelor clasificate conform legii ca fiind periculoase se întocmesc pentru fiecare încapere unde se afla asemenea materiale. Art. 33. - La amplasarea materialelor periculoase în spatiile de depozitare trebuie sa se tina seama de comportarea lor specifica în caz de incendiu atât ca posibilitati de reactie reciproca, cât si de compatibilitatea fata de agentii de stingere. Art. 34. - Planurile de depozitare si de evacuare a materialelor periculoase se întocmesc pe baza schitelor încaperilor respective, pe care se marcheaza zonele cu materiale periculoase si se mentioneaza clasele acestora conform legii, cantitatile si codurile de identificare ori de pericol. Traseele de evacuare a materialelor si ordinea prioritatilor se marcheaza cu culoare rosie. Planuri de depozitare se întocmesc si pentru materialele si bunurile combustibile care au o valoare financiara sau culturala deosebita. Art. 35. - Planurile de depozitare si de evacuare se amplaseaza în locuri care pot fi cel mai putin afectate de incendiu si în apropierea locurilor de acces în încaperi, astfel încât sa poata fi utile fortelor de interventie. Art. 36. - Schemele de interventie se întocmesc pentru instalatiile tehnologice cu risc ridicat (foarte mare) de incendiu, stabilite de patron, si cuprind instructiuni referitoare la: a) descrierea succinta a procesului tehnologic, cu mentionarea principalilor parametri (presiuni, temperaturi de lucru); b) cantitatea de produse combustibile din instalatie si agentii eficienti pentru stingerea acestora; c) precizarea în ordine cronologica a operatiunilor ce se efectueaza în caz de incendiu, explozie, avarie sau alte dezastre; d) prezentarea masurilor pentru protectia vecinatatilor; e) desemnarea persoanelor care participa la actiunile de interventie; f) enumerarea mijloacelor tehnice p.s.i. existente în instalatie si precizarea, pe releveele instalatiilor, a locurilor de amplasare a acestora sau a componentelor de punere în functiune. Pe releveul instalatiei se marcheaza locul de amplasare a autospecialelor sau a altor utilaje de interventie din dotarea serviciului propriu de pompieri civili. Schemele de interventie se elaboreaza de sefii de instalatii, se întocmesc în doua exemplare si se aproba de patron, exemplarul 1 pastrându-se la seful instalatiei, iar exemplarul 2, la seful formatiei de interventie, salvare si prim ajutor. Art. 37. - Instructiunile de aparare împotriva incendiilor se întocmesc pentru locurile de munca în care sunt instalatii tehnologice cu risc ridicat (foarte mare) de incendiu si pentru punctele vitale vulnerabile la incendiu, stabilite de patron. Art. 38. - Prin punct vital vulnerabil la incendiu se întelege acel loc de munca, instalatie, echipament etc. indispensabil asigurarii functionalitatii principale a constructiilor si agentilor economici si care prezinta cel putin risc mediu de incendiu. Lista de principiu cuprinzând punctele vitale vulnerabile la incendiu este prezentata în anexa nr. 3. Art. 39. - Instructiunile de aparare împotriva incendiilor se elaboreaza pe baza documentelor avute la dispozitie, cum sunt normele, normativele, regulamentele si instructiunile de exploatare si functionare, regulamentele de ordine interioara si alte documentatii de specialitate. Art. 40. - Instructiunile de aparare împotriva incendiilor cuprind: a) prevederile specifice de p.s.i. din reglementarile în vigoare; b) obligatiile generale ale salariatilor privind prevenirea si stingerea incendiilor; c) regulile si masurile specifice de prevenire si stingere a incendiilor pentru exploatarea instalatiilor potrivit conditiilor tehnice, tehnologice si organizatorice locale, precum si pentru reparatii, revizii, întretinere, oprire si punere în functiune; d) evidentierea elementelor care determina riscul de incendiu sau de explozie; e) prezentarea pericolelor care pot aparea în caz de incendiu, cum sunt intoxicarile, arsurile, traumatismele, electrocutarea, iradierea etc., precum si a regulilor si masurilor de prevenire a acestora. Art. 41. - Instructiunile de aparare împotriva incendiilor se elaboreaza, dupa caz, de seful sectorului de activitate (instalatiei, sectiei, atelierului etc.) si se aproba de patron. Premergator aprobarii de catre patron instructiunile de aparare împotriva incendiilor se verifica de cadrul tehnic sau de persoana desemnata sa îndeplineasca atributii de prevenire si stingere a incendiilor. Art. 42. - În functie de volumul lor si de conditiile de la locul de munca respectiv instructiunile de aparare împotriva incendiilor se afiseaza sau se pastreaza la persoana competenta care efectueaza instructajul periodic de prevenire si stingere a incendiilor. Un exemplar al tuturor instructiunilor de aparare împotriva incendiilor se pastreaza la cadrul tehnic sau la persoana desemnata sa îndeplineasca atributii de prevenire si stingere a incendiilor. Art. 43. - Salariatii din locurile de munca pentru care s-au întocmit instructiunile prevazute la art. 37 au obligatia sa le studieze, sa si le însuseasca si sa le respecte. Art. 44. - Instructiunile de aparare împotriva incendiilor se completeaza în toate cazurile cu informatiile din schemele de interventie, acolo unde acestea sunt întocmite. Art. 45. - Pentru noile tehnologii si instalatii instructiunile de aparare împotriva incendiilor întocmite de proiectanti au initial caracter provizoriu si se completeaza cu cele care apar ca fiind necesare, pe timpul punerii în functiune, probelor tehnologice si din exploatare în timp de un an, dupa care se aproba de patron si devin definitive. Art. 46. - Instructiunile de aparare împotriva incendiilor se revizuiesc cel putin o data la 3 ani si se reactualizeaza la modernizari, dezvoltari, reprofilari si la aparitia unor noi reglementari. Fiecare instructiune de aparare împotriva incendiilor va avea înscrisa data întocmirii si aprobarii. Art. 47. - Documentele specifice instructajului p.s.i. pe locul de munca se întocmesc în conformitate cu prevederile Dispozitiilor generale privind instruirea în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor - D.G.P.S.I/002, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 1.080/2000, si trebuie sa se refere la: a) listele cuprinzând procedurile stabilite pentru instructajul specific locului de munca si pentru instructajul periodic; b) procedurile de instruire întocmite în detaliu; c) documentele care sa ateste efectuarea instructajelor specifice locului de munca; d) testele sau chestionarele privind verificarea cunostintelor însusite pe perioada instruirilor; e) rezultatele obtinute din verificarea cunostintelor din ultimul an de activitate la locul de munca; f) concluziile rezultate din activitatea de instruire, întocmite la sfârsitul fiecarui an, în care se mentioneaza numarul total de salariati si al celor nou-veniti, rezultatele obtinute si masurile luate, precum si procedurile reactualizate. Art. 48. - Documentele de instruire de pe locul de munca se pastreaza în locuri cât mai sigure, ferite de efectele unor factori care le pot afecta calitatea si integritatea, astfel încât ele sa poata fi analizate în orice situatie. Art. 49. - Indicatoarele de securitate (de interzicere, avertizare si informare) si cele auxiliare se executa, se ilumineaza, se amplaseaza si se monteaza conform standardelor în vigoare. În anumite situatii indicatoarele pot fi însotite de înscrisuri explicative si în limbi de circulatie internationala. Obligatia de a amplasa, de a monta si de a pastra integritatea indicatoarelor revine conducatorului (sefului) locului de munca. Art. 50. - Organizarea efectiva a interventiei pe locul de munca presupune: a) alarmarea imediata a personalului de la locul de munca sau a utilizatorilor prin mijloace specifice, anuntarea incendiului la fortele de interventie, anuntarea altor persoane care trebuie sa desfasoare activitatile prevazute la lit. c), precum si a dispeceratului, acolo unde acesta este constituit; b) asigurarea si urmarirea realizarii salvarii rapide si în siguranta a personalului, conform conceptiei stabilite; c) întreruperea alimentarii cu energie electrica, gaze si fluide combustibile a consumatorilor si efectuarea altor interventii specifice la instalatii si utilaje; d) actionarea asupra focarului cu mijloacele tehnice p.s.i. din dotare si verificarea intrarii în functiune a instalatiilor si sistemelor automate si, dupa caz, actionarea lor manuala; e) evacuarea bunurilor periclitate de incendiu si protejarea echipamentelor care pot fi deteriorate în timpul interventiei; f) protectia personalului de interventie împotriva efectelor negative ale incendiului (temperatura, fum, gaze toxice etc.); g) verificarea amanuntita a locurilor în care se poate propaga incendiul si unde pot aparea focare, actionându-se pentru stingerea acestora. Art. 51. - Pentru efectuarea operatiunilor prevazute la art. 50 nominalizarea se face pentru fiecare schimb de activitate, în afara programului de lucru si în zilele de repaus si sarbatori legale. Verificarea prezentei personalului nominalizat se face la începerea programului de lucru, de catre conducatorul locului de munca, seful de schimb sau de persoana care conduce activitatile. Art. 52. - La întocmirea listei cuprinzând substantele periculoase se consulta prevederile legale în vigoare care reglementeaza transportul rutier international de marfuri periculoase, respectiv Legea nr. 31/1994 si Acordul european pentru transportul rutier al marfurilor periculoase - A.D.R. De asemenea, pot fi avute în vedere si prevederile Directivei europene SEVESO. Art. 53. - Lista cuprinzând substantele periculoase se completeaza si se reactualizeaza ori de câte ori apar modificari în gestionarea substantelor respective, iar extrase din aceasta lista se pastreaza în fiecare loc de munca unde acestea se depoziteaza sau se utilizeaza permanent. Art. 54. - Lista prevazuta la art. 53 va cuprinde toate substantele periculoase utilizate, încadrate în cele 9 clase, specificându-se în mod obligatoriu pentru fiecare substanta: a) numarul de identificare O.N.U; b) denumirea; c) numarul de pericol; d) cantitatea existenta; e) locul de depozitare si utilizare; f) agentii (substantele) adecvati (adecvate) pentru stingere, neutralizare sau decontaminare; g) caracteristicile fizico-chimice esentiale ce determina pericolul de incendiu sau de explozie. Art. 55. - Obligatiile referitoare la substantele periculoase se solutioneaza prin numirea de catre patron a unui consilier de siguranta, special instruit si atestat conform reglementarilor în vigoare, care trebuie sa aiba în vedere limitarile cantitative, comunicarea la autoritati si alte notificari impuse.

CAPITOLUL III Forme si modalitati principale pentru evaluarea si controlul capacitatii de aparare împotriva incendiilor

SECŢIUNEA 1 Valorificarea concluziilor si constatarilor rezultate din controalele efectuate de persoanele în drept

Art. 56. - Personalul autoritatilor publice, care, potrivit competentelor legale, executa controale în domeniul apararii împotriva incendiilor, este: a) personalul unitatilor de pompieri militari si protectie civila; b) cadre tehnice din structura ministerelor si a celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, societatilor si regiilor de profil; c) inspectori din structura inspectiilor de specialitate ale statului (calitatea în constructii, protectia muncii, protectia mediului); d) inspectori din structura autoritatilor administratiei publice locale. Cadrele tehnice sau personalul tehnic desemnat al agentilor economici si institutiilor, cu atributii de îndrumare, control si constatare a încalcarii legii în domeniul prevenirii si stingerii incendiilor, precum si persoanele mentionate la alin. (1) lit. b) si d) trebuie sa aiba atestata competenta în conditiile legii. Art. 57. - Controalele executate de personalul prevazut la art. 56 alin. (1) se finalizeaza prin unul dintre urmatoarele documente: a) proces-verbal de control tehnic de specialitate; b) nota de constatare; c) raport de constatare. Art. 58. - Valorificarea constatarilor din documentele de control se asigura în termen de 15 zile de la încheierea acestuia, prin stabilirea de masuri si actiuni, cu termene si responsabilitati, pentru înlaturarea deficientelor consemnate si îndeplinirea masurilor stabilite, asigurându-se conformarea cu prevederile legilor care reglementeaza apararea împotriva incendiilor. Art. 59. - Se recomanda instituirea unui sistem de informare si monitorizare a îndeplinirii masurilor stabilite. În cazul neîndeplinirii masurii persoana responsabila va arata motivele si va face, în scris, propuneri noi referitoare la masura respectiva. Art. 60. - Pentru verificarea îndeplinirii masurilor stabilite patronul, prin cadrul tehnic sau prin persoana cu atributii de prevenire si stingere a incendiilor ori prin colective de specialisti, va controla pe teren stadiul si calitatea executiei. Art. 61. - La controlul urmator al autoritatii de specialitate patronul trebuie sa fie în masura sa prezinte detaliat, pe baza de documente, stadiul îndeplinirii masurilor stabilite anterior. Art. 62. - Prin întelegere sau la solicitare planul de actiuni si masuri întocmit si aprobat poate fi transmis spre informare autoritatii de specialitate care a executat controlul.

SECŢIUNEA a 2-a Analiza periodica a activitatii de aparare împotriva incendiilor

Art. 63. - Activitatea de aparare împotriva incendiilor se analizeaza, de regula, anual, cu prilejul finalizarii controalelor si dupa producerea unor incendii. Analiza se desfasoara pe baza de raport sau informare întocmita de structura care are atributii în domeniul apararii împotriva incendiilor. Art. 64. - Raportul de analiza va contine în principiu urmatoarele probleme: a) implementarea noilor prevederi legale; b) stadiul îndeplinirii masurilor stabilite; c) deficientele care se manifesta în domeniul apararii împotriva incendiilor; d) concluzii din activitatea de instruire si pregatire a personalului prin aplicatii si exercitii de interventie; e) relatiile cu terti privind apararea împotriva incendiilor; f) asigurarea dotarii, calitatea si functionarea mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor; g) eficienta activitatilor desfasurate de structurile cu atributii în domeniul apararii împotriva incendiilor; h) propuneri de masuri pentru îmbunatatirea activitatii. Aspectele discutate pe timpul analizei se consemneaza într-un proces-verbal, iar deciziile care se iau se aproba printr-o hotarâre care se difuzeaza persoanelor interesate. Art. 65. - La analiza participa în mod obligatoriu patronul, sefii structurilor cu atributii în domeniul apararii împotriva incendiilor, sefii sectoarelor de activitate la care sunt facute mentiuni în raport si, dupa caz, proprietarii constructiilor, în situatia utilizarii unei cladiri sau incinte de catre mai multi agenti economici. Prezenta se consemneaza într-un tabel convocator din care sa rezulte ca persoanele în cauza au fost anuntate si au participat efectiv la analiza.

SECŢIUNEA a 3-a Informarea asupra deficientelor si neconformitatilor privind apararea împotriva incendiilor

Art. 66. - În cadrul fiecarui agent economic, institutie si localitate se realizeaza un sistem informational bazat pe documente (rapoarte), pentru a se sesiza cât mai operativ orice deficienta care apare cu privire la apararea împotriva incendiilor. Art. 67. - Documentul (raportul) trebuie sa contina în principiu urmatoarele: a) descrierea deficientei; b) sectorul (locul) în care se manifesta; c) data constatarii; d) consecintele posibile; e) propuneri de solutionare; f) certificarea înlaturarii deficientei. Documentul (raportul) se întocmeste în doua exemplare, dintre care unul ramâne la seful sectorului de activitate (locului de munca) în care s-a constatat neregula, iar celalalt se transmite structurii cu atributii în domeniul apararii împotriva incendiilor, care le analizeaza si face propuneri patronului. Analiza, împreuna cu propunerile, se întocmeste lunar pentru cazurile care suporta amânare, iar în celelalte situatii înlaturarea deficientelor (neconformitatilor) se face operativ.

SECŢIUNEA a 4-a Planificarea si executarea exercitiilor si aplicatiilor privind modul de actiune în caz de incendiu

Art. 68. - Exercitiile si aplicatiile privind modul de interventie în caz de incendiu constituie formele de baza prin care se verifica stadiul si capacitatea de actiune a personalului de pe locul de munca. Exercitiile si aplicatiile vizeaza modul în care se executa: a) alarmarea; b) evacuarea; c) stingerea incendiului. Art. 69. - Exercitiile si aplicatiile de interventie se efectueaza: a) planificat, pe baza de grafic, astfel încât la acestea sa participe esalonat toti salariatii cu atributii de interventie de pe locurile de munca; b) inopinat, de catre patron, autoritatile de control sau de alti factori de decizie; c) cel putin o data pe semestru, în una din zilele nelucratoare sau de sarbatori legale, pentru a se verifica pregatirea salariatilor aflati în serviciu în zilele respective; d) planificat, pe baza de grafic, cu personalul serviciului de pompieri civili. Art. 70. - Evidenta aplicatiilor si exercitiilor efectuate se tine într-un registru: a) înfiintat pentru fiecare loc de munca, pentru cele care se efectueaza conform art. 69 lit. a) si b); b) înfiintat la nivelul agentului economic, institutiei sau localitatii, pentru cele care se efectueaza conform art. 69 lit. c) si d). Registrul va avea continutul conform modelului prezentat în anexa nr. 4. Art. 71. - Fiecare exercitiu sau aplicatie de interventie se finalizeaza printr-un raport care sa faca referiri cel putin la: a) obiectivele si scopul aplicatiei sau exercitiului; b) mentiuni privind cunoasterea si capacitatea de punere în aplicare a sarcinilor ce revin personalului de pe locul de munca în caz de incendiu; c) îndeplinirea anumitor bareme de timp stabilite si a timpilor operativi de interventie; d) mentiuni privind alarmarea (alertarea) personalului; e) aprecieri privind functionarea mijloacelor tehnice p.s.i.; f) desfasurarea activitatii de salvare si evacuare a persoanelor si a materialelor periculoase; g) propunerea de masuri privind îmbunatatirea activitatii respective.

CAPITOLUL IV Siguranta exploatarii instalatiilor utilitare aferente constructiilor si a mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor

SECŢIUNEA 1 Prevederi generale

Art. 72. - Gestionarea sigurantei exploatarii instalatiilor si a mijloacelor tehnice p.s.i. aferente constructiilor din punct de vedere al prevenirii si stingerii incendiilor se realizeaza prin: a) stabilirea persoanelor care sunt desemnate sa verifice, sa întretina si sa repare instalatiile utilitare si mijloacele tehnice de prevenire si stingere a incendiilor; b) elaborarea procedurilor de lucru pentru lucrarile prevazute la lit. a); c) completarea, semnarea si arhivarea documentelor care atesta executarea lucrarilor mentionate la lit. a); d) întocmirea si reactualizarea permanenta a evidentei mijloacelor tehnice p.s.i., pe categorii, cu mentionarea necesarului, existentului, deficitului si a principalelor caracteristici functionale; e) întocmirea evidentei stocurilor de rezerva de mijloace tehnice p.s.i. si a componentelor acestora, prevazute de reglementari tehnice în vigoare; f) mentionarea surselor de alimentare cu energie electrica de baza si de rezerva si a consumatorilor cu rol în caz de incendiu. Art. 73. - Lucrarile de verificare, întretinere si reparatii prevazute în anexa nr. 5 se pot executa de salariatii din structurile de specialitate proprii sau de persoanele juridice atestate potrivit legii. Lista cuprinzând persoanele fizice si juridice care presteaza lucrarile de verificare, întretinere si reparare a mijloacelor tehnice p.s.i. se întocmeste pe categorii, mentionându-se numarul si perioada de valabilitate a atestatului prevazut de lege. Art. 74. - Pentru fiecare tip de lucrare se stabilesc proceduri de lucru pe baza instructiunilor proiectantului, producatorului sau furnizorului de echipament si a prevederilor normelor si normativelor de specialitate. Art. 75. - Rezerva de mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor se stabileste si se asigura în scopul rezolvarii unor situatii care pot aparea în activitate, conform recomandarilor cuprinse în anexa nr. 6. Art. 76. - Verificarile privind starea de functionare a mijloacelor tehnice p.s.i. se fac zilnic (pe schimb), saptamânal, lunar, trimestrial si anual, dupa caz. Verificarea zilnica sau pe schimb se efectueaza de regula vizual si vizeaza: a) integritatea mijloacelor tehnice p.s.i.; b) existenta sigiliilor de fixare în pozitie normala de functionare a unor componente; c) asigurarea parametrilor de functionare, îndeosebi presiuni ale fluidelor, prin citirea valorilor indicate de manometre; d) mentinerea posibilitatilor de utilizare operativa. Art. 77. - Pentru unele categorii de mijloace tehnice p.s.i. exploatarea, repararea, întretinerea, scoaterea din functiune, declasarea si casarea se fac potrivit reglementarilor în vigoare. Art. 78. - Dupa utilizare fiecare mijloc tehnic de prevenire si stingere a incendiilor se repune în functiune sau se înlocuieste. Art. 79. - Detinatorii sau persoanele juridice care asigura verificarea, întretinerea si repararea sistemelor automate de detectare, semnalizare si stingere a incendiilor vor evidentia într-un registru întocmit conform modelului prezentat în anexa nr. 7 datele referitoare la functionarea fiecarui sistem sau a fiecarei instalatii automate. La solicitarea marilor unitati sau a unitatilor teritoriale de pompieri militari, anual în luna ianuarie, persoanele juridice prevazute la alin. (1) vor pune la dispozitie acestora copii de pe evidentele respective.

SECŢIUNEA a 2-a Prevederi specifice

Art. 80. - La locurile de alimentare cu energie electrica se vor mentiona echipamentele care trebuie actionate pentru decuplarea de la retea a cladirii respective. Pentru toate cazurile în care sunt necesare dispozitive speciale la locul de decuplare se vor asigura si dispozitivele respective. Art. 81. - Pentru fiecare instalatie de ventilatie si climatizare se întocmeste în mod obligatoriu schema de pornire, oprire sau de izolare pe tronsoane, indicându-se locul si modul de actionare a clapetelor sau sibarelor. Art. 82. - La sistemele automate de detectie, semnalizare, alarmare si alertare în caz de incendiu se asigura posibilitatile de identificare operativa a locului incendiului, utilizându-se, dupa caz, scheme, etichete si alte asemenea solutii usor de interpretat. Pentru sistemele de detectare si semnalizare automata a incendiilor, integrate cu sisteme antiefractie, care transmit semnalele la agentii economici de paza si protectie, beneficiarii vor stabili modul de conlucrare cu subunitatile de interventie ale pompierilor militari privind retransmiterea semnalului de incendiu, realizarea interventiei si raportarea datelor de la incendii. Semnalele pentru avertizarea, alarmarea si evacuarea persoanelor, precum si pentru alarmarea si alertarea pompierilor voluntari în caz de incendiu sau în alte situatii de urgenta publica vor fi distincte pentru fiecare situatie. Valorificarea semnalelor acustice si/sau optice generate de centralele de semnalizare a incendiilor se asigura prin: a) supravegherea permanenta a acestora de personal competent si capabil sa ia masurile necesare; b) retranslarea semnalelor la locuri de munca supravegheate permanent; c) punerea automata în functiune a echipamentelor de stingere si de evacuare a fumului si gazelor fierbinti, pe baza de programe care vor contine si ordinea de prioritati; d) urmarirea prin instalatii de televiziune cu circuit închis a locurilor sau a zonelor periclitate de incendiu. Art. 83. - La achizitionarea stingatoarelor beneficiarul trebui sa solicite instructiunile de transport, depozitare si manipulare pentru a putea beneficia de garantiile date de producator. Utilizatorul stingatoarelor trebuie sa asigure verificarea prin sondaj a starii de functionare a acestora, între intervalele prevazute pentru verificarile obligatorii. Starea de functionare a unui lot de stingatoare se determina prin exercitii concrete executate cu salariatii, înainte de trimiterea lotului la o noua verificare. Art. 84. - Starea de operativitate a instalatiilor de stingere cu apa se asigura în principal prin mentinerea sub presiune a retelelor/ramificatiilor de distributie, înlaturarea posibilitatilor de înghet, coroziune si solicitare mecanica a conductelor, instalarea de indicatoare de avertizare sau informare privind amplasarea hidrantilor, vanelor si robinetelor cu actionare locala si prin mentinerea libera a accesului la acestea. Art. 85. - Certificarea calitatii produselor de stingere (pulberi, prafuri, substante de spumare etc.) se asigura prin certificatele de calitate ale furnizorului si buletinul/raportul laboratorului de încercari care a verificat mentinerea caracteristicilor fizico-chimice si a eficientei de stingere a produselor. Art. 86. - Usile rezistente la foc si antifoc, obloanele, clapetele, trapele etc. se verifica zilnic privind pozitia normala a acestora si asigurarea posibilitatilor de îndeplinire a functiilor (închidere sau deschidere). Anual se verifica manevrabilitatea dispozitivelor prevazute la alin. (1), prin actionare manuala sau automata (electrica, mecanica, pneumatica, hidraulica etc.), dupa caz. Art. 87. - Mijloacele de protectie a personalului de interventie se asigura si se pastreaza separat, pentru salariatii proprii ai agentului economic si, respectiv, pentru membrii fortelor care participa la interventie ca forte de sprijin, conform planurilor de interventie. Pentru mijloacele tehnice care impun masuri speciale de protectie pe timpul utilizarii agentul economic are obligatia sa asigure pregatirea si autorizarea salariatilor, potrivit legii. Pentru a se elimina producerea unor accidente nedorite trebuie sa se asigure înlocuirea componentelor consumabile la termenele prevazute de fabricant, precum si întretinerea si verificarea acestora de catre persoane autorizate în domeniu.

CAPITOLUL V Dispozitii finale

Art. 88. - Pentru agentii economici si institutiile care nu se încadreaza în prevederile art. 3 persoana cu functii de conducere va asigura organizarea activitatii de aparare împotriva incendiilor prin respectarea cerintelor minime prevazute de prezentele dispozitii generale. Art. 89. - Controlul respectarii si punerii în aplicare a prevederilor prezentelor dispozitii generale se efectueaza dupa 6 luni de la publicarea acestora în Monitorul Oficial al României, Partea I. Art. 90. - Detalierea modului de întocmire a listei cuprinzând substantele periculoase se va face prin instructiuni specifice emise de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, care se vor publica în revista "Pompierii Români". Art. 91. - Pentru constructiile, amenajarile si instalatiile tehnologice care intra, potrivit legii, sub incidenta avizarii si/sau autorizarii p.s.i. prevederile prezentelor dispozitii generale pot fi continute sintetic într-un registru de siguranta la foc. Structura si continutul Registrului de siguranta la foc se vor stabili de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari în termen de 9 luni de la data intrarii în vigoare a prezentelor dispozitii generale. Art. 92. - Anexele nr. 1-7 fac parte integranta din prezentele dispozitii generale.

ANEXA Nr. 1

Primaria ........................... Judetul ............................ FIsĂ DE INCENDIU Nr. .............. din .............. 200 ..... (model) I. Identificarea locului incendiului Numele si prenumele .......... ..... ...... .......................... Destinatia locului producerii incendiului |__|__|__| Localitatea .......... ..... ...... .. Mediu urban |__| rural |__| Judetul în care s-a produs evenimentul |__|__| Str. ............. nr. ........, bl. ....., sc. ......, et. ....., ap. ...... Distanta în kilometri fata de subunitatea de raion |__|__|__| Momentul observarii | Ziua | Luna | Anul | Ora |Minutul| Momentul lichidarii | Ziua | Luna | Anul | Ora |Minutul| II. Date despre interventie - Incendiul a fost stins de serviciul public de pompieri [1] serviciul privat de pompieri civili [2] serviciul privat de pompieri civili - societate comerciala [3] salariati [4] persoane fizice [5] - Autospeciale utilizate .......... ..... ...... ....... - Mijloace de stingere .......... ..... ...... ......... III. Date despre cauza: 1. Sursa de aprindere |__|__| 2. Mijloace care puteau produce aprinderea |__|__|__| 3. Primul mijloc care s-a aprins |__|__| 4. Împrejurarea determinata |__|__|__| IV. Consecintele incendiului Ce a ars .......... ..... ...... .......... ..... ...... ...... Propagare la vecinatati .......... ..... ...... ........... Victime: decedati: adulti ...., copii ....., raniti: adulti ....., copii .... Date suplimentare .......... ..... ...... ............................ Primar, Secretar,

ANEXA Nr. 2

Societatea Comerciala (Institutia) Aprobat Numele si prenumele ................... Semnatura .................. ORGANIZAREA APĂRĂRII ÎMPOTRIVA INCENDIILOR locul de munca ...................... | I. PREVENIREA INCENDIILOR 3. Echipamente si mijloace 5. Masuri specifice | | 1. Materiale combustibile si inflamabile a) motoare si corpuri electrice a) asigurarea functionarii sistemului| | a) produse finite din lemn b) instalatie de uscare din dotarea cabinei de vopsit | | b) lacuri c) sistem de ventilatie b) functionarea normala a | | c) solventi d) scule si dispozitive elementelor de compartimentare | | d) depuneri de lacuri si alte reziduuri e) .......... ..... ...... ..... c) pastrarea cantitatilor de lacuri | | e) .......... ..... ...... ...... 4. Masuri generale si vopsele în limite admise | | 2. Surse de aprindere posibile a) interzicerea focului deschis d) utilizarea numai de scule care | | a) de natura electrica b) interzicerea fumatului nu produc scântei | | b) termice c) colectarea ambalajelor si deseurilor e) .......... ..... ...... ...| | c) foc deschis, fumat d) .......... ..... ...... ..... | | d) autoaprindere e) .......... ..... ...... ..... | | e) .......... ..... ...... ...... f) .......... ..... ...... ..... | | g) .......... ..... ...... ..... | | II. ORGANIZAREA INTERVENŢIEI 3. Mijloace de protectie a salariatilor 5. Evacuare de bunuri | | 1. Mijloacele de alarmare, alertare a) masti .............................. .......... ..... ...... ......| | a) telefon ........................ b) costume ............................ .......... ..... ...... ......| | b) buton de alarmare .............. c) aparate izolante ................... .......... ..... ...... ......| | c) sonerie ........................ 4. Asigura interventia | | 2. Instalatii si dispozitive de a) stingatoare ........................ | |limitare si stingere .......... ..... ...... ........ | | a) usi antifoc .......... ..... ...... ........ | | b) clapete b) hidranti interiori ................. | | c) trape .......... ..... ...... ........ | | c) tablou electric .................... | | d) instalatii tehnologice ............. | Întocmit Numele si prenumele .............................. Semnatura .......... ..... ......

ANEXA Nr. 3

LISTA DE PRINCIPIU cuprinzând punctele vitale vulnerabile la incendiu

Statii de primire-distributie a energiei electrice Posturi de transformare Tablouri electrice principale Statii de reglare si distributie a gazelor Centrale termice Încaperi speciale de cabluri electrice Statii de producere de acetilena Centrale de ventilare si climatizare Calculatoare de proces Dispecerate de proces Depozite de materii prime si materiale sau de produse finite combustibile Statii de frig cu amoniac Gospodarii de ungere si racire Statii de compresoare de aer Rampe de încarcare-descarcare produse petroliere Alte sectoare, linii tehnologice, utilaje sau echipamente cu functii vitale

ANEXA Nr. 4

EVIDENŢA aplicatiilor si exercitiilor de interventie efectuate la .......... ..... ...... ...........

| | | | |Cine a organizat aplicatia| | |Nr. |Data si ora| Felul |Sectorul de | (exercitiul) |Observatii| |crt.|executarii |aplicatiei| activitate |----- ----- ----------------| | | |aplicatiei | | | Numele | Semnatura | | | | | | | si functia | | |

ANEXA Nr. 5

NOMENCLATORUL mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor

A. Sisteme, instalatii, aparate si dispozitive de semnalizare, alarmare si alertare în caz de incendiu Nr. Obiectul verificarii Conditii de executare Periodicitatea Observatii crt. 1. Starea de integritate vizual zilnic sau la predarea- primirea schimbului 2. Tensiunea de alimentare a surselor masurare cu voltmetru zilnic sau la predarea- (baza si rezerva) primirea schimbului 3. Starea de functionare generala informare verbala si zilnic sau la predarea- analiza consemnarilor primirea schimbului din registru 4. Functionarea semnalizarilor optice simulari conform zilnic sau la predarea- si acustice: instructiunilor primirea schimbului a) de incendiu b) de defect 5. Functionarea semnalizarilor conform recomandarilor zilnic sau la predarea- retransmise la distanta furnizorului primirea schimbului 6. Functionarea transmisiilor la stabilirea legaturilor zilnic sau la predarea- unitatile de pompieri militari primirea schimbului 7. Functionarea semnalizarilor de la actionarea unui detector saptamânal Pentru instalatiile cu pâna la detectoare sau butoane manuale sau buton de alarmare 13 linii testarea se face prin rotatie. Pentru instalatiile cu mai mult de 13 linii testarea se face la mai multe linii pe saptamâna astfel încât testarea unei linii sa nu depaseasca 13 saptamâni. 8. Functionarea detectoarelor si a simularea incendiului trimestrial butoanelor de semnalizare conform instructiunilor furnizorului 9. Sensibilitatea detectoarelor prin sondaj conform anual instructiunilor furnizorului 10. Conditiile de mediu în care vizual, cu înlaturarea saptamânal functioneaza detectoarele conditiilor care genereaza exces de praf, umiditate, vibratii 11. Asigurarea degajarii spatiului vizual saptamânal raza spatiului între 0,75-1 m din jurul detectoarelor si butoanelor manuale 12. Starea marcajelor de identificare vizual anual 13. Capacitatea bateriei de acumulatoare: masurare si vizual saptamânal a) tensiune b) electrolit - concentratie si nivel c) starea contactelor 14. Comutarea automata a surselor de conform instructiunilor lunar alimentare cu energie electrica furnizorului 15. Functionarea globala a semnalizarilor simulari ale tuturor lunar Liniile se verifica prin rotatie astfel de defect conditiilor de defect încât intervalul de testare pentru specifice fiecare linie sa nu depaseasca 6 luni. 16. Functionarea dispozitivelor simulare lunar exterioare de alarmare 17. Întretinerea preventiva a - curatare de praf, trimestrial centralelor de semnalizare, impuritati detectoarelor si butoanelor - vizual, starea circuitelor si contactelor 18. Integritatea cablurilor de vizual trimestrial semnalizare 19. Rezistenta de izolatie a circuitelor masurarea rezistentelor anual si împamântarea 20. Verificarea metrologica a AMC-urilor masuratori în laboratoarele anual din instalatie de specialitate B. Stingatoare Tipul Modul stingatoarelor Problematica urmarita de efectuare Periodicitatea Observatii Toate tipurile - existenta si amplasarea vizual lunar (saptamânal - - aspectul exterior si integritatea pentru punctele vitale - inscriptionarea si etichetele vulnerabile sau zonele cu risc foarte mare de incendiu) - curatare si reprotejare demontarea completa anual cele cu CO2 conform ISCIR adecvata a stingatoarelor - functionalitatea subansamblurilor componente - rezistenta interna a aplicarea de la 3 ani sau ori cele cu CO2 conform ISCIR recipientului suprapresiune conform de câte ori starea de prescriptiilor integritate o impune Cu spuma - cantitatea si calitatea - prelevare de probe semestrial chimica solutiilor spumante - vizual - înlocuirea substantelor - conform recomandarilor în functie de temperatura producatorului de (vara, iarna) solutie Cu pulbere - starea de încarcare a buteliei - cântarirea buteliei anual, maximum 2 ani - abatere de 1% fata de greutatea de CO2 - palpare manuala inscriptionata - starea calitativa a pulberii - manual sau mecanic - nu se admite tasarea sau - înlocuirea pulberii aglomerarea Cu CO2 starea de încarcare cântarirea stingatorului anual abatere maxima de 1% fata de greutatea inscriptionata Cu apa - starea de încarcare a buteliei - cântarirea buteliei anual - abatere maxima de 1% fata de pulverizata de CO2 greutatea inscriptionata - cantitatea de apa - masurare volumetrica - abatere maxima de 1% fata de capacitatea stingatorului C. Instalatii de stingere cu apa Periodicitate Probleme care se urmaresc Modul de efectuare Observatii I. Instalatii de hidranti exteriori si interiori zilnic - echiparea vizual consemnarea elementelor lipsa - presiune în retea si situatia accesibilitatii - accesibilitate - functionarea iluminatului de siguranta trimestrial - refularea apei punere în functiune - starea furtunurilor II. Instalatii de stingere cu sprinklere zilnic - starea distribuitorului si ACS-ului vizual - pastrarea conditiilor la capetele sprinkler - functionarea iluminatului de siguranta aferent lunar - functionarea ACS-ului deschiderea si închiderea - functionarea sistemului de semnalizare robinetelor care asigura astfel de verificari III. Instalatii de stingere cu apa pulverizata zilnic starea alimentarii cu apa vizual semestrial functionarea efectiva deschiderea si închiderea vanelor si robinetelor care asigura o asemenea verificare IV. Vane si robinete de alimentare lunar starea pozitiei acestora si a sigiliului vizual de siguranta semestrial manevrabilitate închidere si deschidere totala D. Instalatii de stingere cu spuma Tipul instalatiei Problematica Modul Periodicitatea Observatii urmarita de executare Instalatii fixe reciclarea spumantului realizarea zilnic si semifixe liniilor necesare integritatea instalatiei vizual saptamânal verificarea întregului cu apa anual la revizii În functie de posibilitati circuit se poate face si cu spuma. E. Instalatii cu dioxid de carbon Nr. crt. Problematica urmarita Modul de executare Periodicitatea Observatii 1. Starea de integritate a instalatiei, existenta sigiliilor si a pozitiei normale de functionare a robinetelor, starea de încarcare a buteliilor Functionarea sistemului de ventilatie natural vizual zilnic sau mecanic Pozitia supapei de golire a colectorului Functionarea sistemului de avertizare optic si acustic 2. Starea de functionare a alimentarii de baza - trecerea automata de pe si de rezerva a centralei de semnalizare sursa de baza pe sursa de si actionare rezerva Functionarea detectoarelor - verificarea functionarii prin saptamânal folosirea unor surse de caldura sau fum - se va verifica prin cântarire numai când sunt prevazute starea de încarcare a cu sisteme de cântarire buteliilor de comanda 3. Starea de functionare a armaturilor de comanda si siguranta Duzele de refulare a dioxidului de carbon vizual lunar Starea de functionare a circuitelor electrice 4. Starea de functionare a instalatiei vizual în ansamblu Starea de functionare a butoanelor manuale Starea de functionare a dispozitivelor auxiliare - întreruperea automata a alimentarii cu energie trimestrial electrica a aparaturii de aer conditionat de ventilatie - închiderea si blocarea usilor Cântarirea buteliilor componente ale Se va întocmi proces-verbal bateriilor active, principale si de rezerva de cântarire. 5. Functionarea sistemului de detectare, prin declansarea unei baterii avertizare si alarmare Modul de evacuare a personalului din zona vizual protejata în termenul prestabilit Functionarea sistemelor de întrerupere anual a instalatiilor auxiliare Deversarea dioxidului de carbon prin toate duzele de refulare Sistemul de evacuare a dioxidului de carbon din zona protejata

ANEXA Nr. 6

RECOMANDĂRI privind rezerva de mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor

În principiu, rezerva de mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor se asigura în limitele de mai jos, astfel: a) 15-20% din cantitatea necesara pentru fiecare tip de furtun, dar nu mai putin de 2 role a câte 20 m; b) 10-15% pentru fiecare accesoriu din dotarea hidrantilor interiori si exteriori de incendiu; c) 10% din fiecare tip de stingator; d) 15% din cantitatea stabilita de pulbere, spumant sau alte produse de stingere din dotare; e) 100% din numarul de recipiente pentru fiecare instalatie de stingere de gaze inerte; f) 10-25% din totalul capetelor sprinkler, drencer sau de pulverizare, dar nu mai putin de 25 bucati din fiecare; g) 10-25% din totalul detectoarelor sau butoanelor de semnalizare, dar nu mai putin de 15 bucati din fiecare; h) un recipient încarcat si 2 cartuse filtrante pentru fiecare aparat de protectie a respiratiei; i) un cartus filtrant pentru fiecare masca contra fumului si gazelor fierbinti; j) 50% din totalul blindelor montate pe conductele de spumare ale instalatiilor fixe sau semifixe de stingere a incendiilor la rezervoare de produse petroliere; k) cantitatile de mijloace tehnice specifice care se pun în mod gratuit la dispozitie unitatilor de pompieri militari în caz de incendiu, în conformitate cu art. 45 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 60/1997; l) piesele de rezerva cuprinse în listele din documentatiile tehnice ale autospecialelor, navelor, trenurilor p.s.i. si ale altora asemenea. Rezervele mentionate la lit. c), e), f) si g) nu se constituie în situatiile în care verificarea, întretinerea si repararea mijloacelor tehnice p.s.i. respective se fac de persoane juridice, atestate potrivit legii, care au obligatia contractuala de a face înlocuirea operativa a componentelor si a elementelor acestora.

ANEXA Nr. 7

Tipul instalatiei

DATE privind verificarea si functionarea instalatiei ...................

| | | | | Natura semnalului | | | | | |Nr. | Data | | Locul |----- ----- ---------|Componenta| |Masura| | |crt.|(zi, luna, an)|Ora|semnalului|Incendiu sau defect| afectata |Cauza|luata |Observatii|

ORD nr. 88 publicat în M.Of. nr. 583 din data: 09/18/2001

OMI88/2001

Ordin nr. 88 din 14 iunie 2001 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor - D.G.P.S.I.-003

Ministerul de Interne

Ordin nr. 88

din 14 iunie 2001

pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor - D.G.P.S.I.-003

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 583 din 18 septembrie 2001

Ministrul de interne, având în vedere prevederile art. 17 lit. c) din Legea nr. 121/1996 privind organizarea si functionarea Corpului Pompierilor Militari, în temeiul art. 13 alin. (2) din Legea nr. 40/1990 privind organizarea si functionarea Ministerului de Interne, cu modificarile si completarile ulterioare, emite urmatorul ordin: Art. 1. - Se aproba Dispozitiile generale privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor - D.G.P.S.I.-003, prevazute în anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. - Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, prin marile unitati si unitatile de pompieri militari, va urmari punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin. Art. 3. - Nerespectarea prevederilor Dispozitiilor generale privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor - D.G.P.S.I.-003 atrage raspunderea juridica, potrivit legii. Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la 30 de zile de la data publicarii. La data intrarii în vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare îsi înceteaza aplicabilitatea.

Ministru de interne, Ioan Rus

Bucuresti, 14 iunie 2001. Nr. 88.

ANEXĂ

DISPOZIŢII GENERALE privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor - D.G.P.S.I.-003

Ministerul de Interne

Dispozitie generala

din 14 iunie 2001

privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor - D.G.P.S.I.-003

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 583 din 18 septembrie 2001

CAPITOLUL I Dispozitii generale

Art. 1. - Prezentele dispozitii generale stabilesc principii, criterii, cerinte si conditii tehnice obligatorii, care se aplica, indiferent de titularul dreptului de proprietate, la echiparea, dotarea si exploatarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate cu mijloace tehnice de p.s.i., în scopul reducerii riscului de incendiu, al preîntâmpinarii izbucnirii, limitarii si diminuarii efectelor negative ale incendiilor, al protectiei utilizatorilor si fortelor de interventie, precum si pentru stingerea incendiilor în conditii de operativitate si eficienta. Art. 2. - La introducerea unor noi activitati, echipamente, instalatii, tehnologii, aparate si altele asemenea, factorii implicati în domeniu vor stabili masuri, cerinte si conditii specifice de echipare si dotare pe baza documentatiilor puse la dispozitie de producatori, furnizori, proprietari sau utilizatori, în conformitate cu prevederile legislatiei în vigoare. Pentru constructiile monumente istorice sau de arhitectura prevederile prezentelor dispozitii generale se aplica numai în conditiile neafectarii caracterului monumentului.

CAPITOLUL II Clasificarea mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor

Art. 3. - Potrivit rolului pe care îl au în asigurarea protectiei constructiilor, instalatiilor tehnologice, platformelor amenajate si utilizatorilor la actiunea focului, mijloacele tehnice de p.s.i. se clasifica în urmatoarele categorii principale: a) sisteme, instalatii, aparate si dispozitive de semnalizare, alarmare, avertizare si alertare în caz de incendiu, destinate detectarii si semnalizarii incendiilor produse în zona supravegheata, în scopul luarii masurilor imediate pentru alarmarea, avertizarea sau evacuarea persoanelor, actionarea unor echipamente de stingere sau de protectie, transmiterea apelurilor de urgenta si alertarea fortelor de interventie; b) sisteme, instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor, care asigura prezenta substantei de stingere în zona protejata sau limiteaza propagarea incendiului în încaperi si spatii adiacente locului de izbucnire; c) stingatoare si alte aparate de stins incendii, care contin substante de stingere ce pot fi dirijate asupra unui focar de ardere, prin actionare manuala sau automata, sub efectul presiunii create în interiorul acestora sau datorita efectelor produse în zona supravegheata de fenomenele fizico-chimice asociate incendiului; d) utilaje, unelte si alte mijloace initiale de interventie utilizate pentru preîntâmpinarea propagarii incendiilor, întreruperea arderii în diferite focare si, dupa caz, stingerea acestora. Art. 4. - Mijloacele tehnice de p.s.i. utilizate pentru întreruperea procesului de ardere sau pentru protejarea materialelor combustibile din aproprierea focarului sunt: a) apa, care poate fi aplicata direct asupra focarului sau sub forma de jet compact ori pulverizat (ceata sau ploaie), folosindu-se diferite mijloace uzuale (galeti, vase etc.), accesorii ale hidrantilor si instalatii speciale (sprinkler, drencer, pulverizatoare). Efectul de stingere se realizeaza, în principal, prin racirea materialului care arde si prin izolarea suprafetei incendiate de oxigenul atmosferic; b) spumantii folositi pentru obtinerea spumelor aeromecanice, care sunt refulate asupra suprafetelor incendiate prin intermediul instalatiilor de stingere fixe, semifixe si mobile sau aferente autospecialelor de interventie. Efectul de stingere este determinat de stratul de spuma care provoaca racirea partiala a suprafetei incendiate si limiteaza vaporizarea în zona de flacari si accesul oxigenului atmosferic; c) pulberile stingatoare, aplicate asupra focarului prin utilizarea unor instalatii, utilaje si aparate adecvate, determina stingerea incendiului, în principal, prin agentii de stingere generati la descompunerea pulberii sub actiunea temperaturii si crearea unor bariere care limiteaza accesul oxigenului atmosferic în zona de ardere; d) aburul, deversat în zona protejata prin intermediul unor instalatii adecvate, dilueaza concentratia de oxigen sub limita necesara continuarii procesului de ardere sau atmosfera potential exploziva formata în urma unor scapari de gaze; e) gazele inerte, refulate asupra focarului prin instalatii speciale, stingatoare si alte aparate, realizeaza efectul de stingere, în principal, prin reducerea concentratiei de oxigen sub limita necesara continuarii procesului de ardere; f) agentii stingatori sau neutralizatori speciali, refulati în zona protejata prin intermediul unor instalatii si utilaje speciale sau stingatoare, inhiba sau stopeaza arderea prin neutralizarea radicalilor liberi necesari continuarii reactiei de oxidare. Art. 5. - Principalele tipuri de mijloace tehnice de p.s.i. prezentate la art. 3 si 4 sunt prevazute în anexa nr. 1.

CAPITOLUL III Criterii de echipare si dotare cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor

Art. 6. - Echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate cu mijloace tehnice de p.s.i. se asigura conform reglementarilor tehnice, normelor specifice de p.s.i., prezentelor dispozitii generale, precum si pe baza concluziilor desprinse din scenariile de siguranta la foc si din evaluarea capacitatii de aparare împotriva incendiilor. Art. 7. - La stabilirea tipurilor de mijloace tehnice de p.s.i. cu care se echipeaza constructiile, instalatiile tehnologice si platformele amenajate se au în vedere urmatoarele criterii: a) conditiile si cerintele tehnice precizate în reglementarile specifice; b) interdependenta dintre nivelurile admise ale criteriilor de performanta si ale timpilor privind siguranta la foc si factorii de determinare si evaluare ai acestora; c) posibilitatile de actionare în spatii închise, în subsoluri, la înaltime sau în medii cu nocivitate marita; d) functiile, caracteristicile si performantele mijloacelor tehnice de p.s.i.; e) eficienta si compatibilitatea substantelor de stingere cu clasele de incendiu, potrivit anexei nr. 2; f) valoarea constructiei, a instalatiei tehnologice, a platformei amenajate, inclusiv a bunurilor protejate; g) influenta substantelor de stingere asupra utilizatorilor (persoanelor), elementelor de constructie ale cladirii si mediului; h) compatibilitatea dintre diferite substante de stingere utilizate simultan sau succesiv; i) capacitatile fizice si psihice ale personalului care poate utiliza aceste mijloace; j) raportul cost/eficienta. Art. 8. - La lucrarile de amenajari sau schimbari de destinatie a constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate existente, la care din punct de vedere tehnic nu pot fi îndeplinite anumite prevederi ale reglementarilor tehnice, ale normelor specifice de prevenire si stingere a incendiilor si ale prezentelor dispozitii generale, se vor asigura masuri compensatorii corespunzatoare situatiilor date. Art. 9. - Pentru toate constructiile, instalatiile tehnologice si platformele amenajate se vor asigura alarmarea si avertizarea utilizatorilor (persoanelor) în caz de incendiu cu sisteme, instalatii si mijloace conform reglementarilor tehnice. Art. 10. - Numarul de stingatoare cu care se doteaza constructiile se stabileste potrivit anexei nr. 3 sau, dupa caz, normativelor tehnice ori normelor specifice, daca prin acestea se prevede un numar mai mare. Art. 11. - Pentru tipurile de constructii, instalatii tehnologice si platforme amenajate care nu se încadreaza în prevederile reglementarilor tehnice si normelor specifice se recomanda verificarea necesitatii si oportunitatii echiparii si dotarii acestora cu anumite tipuri de mijloace tehnice de p.s.i. prin utilizarea unor proceduri si metode de calcul agreate.

CAPITOLUL IV Cerinte si conditii tehnice specifice

SECŢIUNEA I Cerinte si conditii tehnice specifice privind amplasarea, marcarea si depozitarea mijloacelor tehnice de p.s.i.

Art. 12. - Mijloacele tehnice de p.s.i. cu care sunt echipate si dotate constructiile, instalatiile tehnologice si platformele amenajate se amplaseaza si/sau se depoziteaza conform documentatiilor tehnice de executie si reglementarilor specifice în locuri ferite de intemperii, agenti corosivi, efecte negative ale temperaturii etc. sau, dupa caz, se protejeaza corespunzator mediilor în care se utilizeaza. Art. 13. - La amplasarea mijloacelor tehnice de p.s.i. care sunt utilizate de personalul de pe locurile de munca si/sau de fortele de interventie, în caz de incendiu, se au în vedere urmatoarele cerinte: a) locurile de amplasare sa fie vizibile, usor accesibile (pe cai de evacuare, coridoare, holuri, în zonele iesirilor si alte asemenea spatii) si la distante optime fata de focarele cele mai probabile; b) înaltimea de montare si greutatea acestora sa fie pe masura capacitatilor fizice ale persoanelor care le utilizeaza; c) sa fie bine fixate si sa nu împiedice evacuarea persoanelor în caz de incendiu. Locurile de amplasare a mijloacelor tehnice de p.s.i. vor fi indicate prin marcaje sau panouri de semnalizare, conform prevederilor legale. Art. 14. - La amplasarea stingatoarelor în perimetrul suprafetei protejate se recomanda respectarea urmatoarelor valori ale distantelor si înaltimii de montare: a) maximum 15 m si 20 m fata de cele mai importante focare din clasele B si A; b) minimum 2 m fata de focarele posibile; c) maximum 1,4 m înaltime fata de pardoseala. Art. 15. - Mijloacele tehnice de p.s.i. se marcheaza în conformitate cu prevederile reglementarilor tehnice si ale standardelor specifice. Pe timpul exploatarii se asigura lizibilitatea marcajelor, precum si protejarea acestora împotriva deteriorarilor de orice fel.

SECŢIUNEA a II-a Cerinte si conditii tehnice specifice privind starea de functionare a mijloacelor tehnice de p.s.i.

Art. 16. - Mijloacele tehnice de p.s.i. cu care se echipeaza si se doteaza constructiile, instalatiile tehnologice si platformele amenajate se întretin permanent în stare de functionare, cu asigurarea fiabilitatii si eficientei necesare, conform reglementarilor tehnice. Art. 17. - Proprietarii (utilizatorii) constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate vor executa periodic controlul starii de functionare a mijloacelor tehnice de p.s.i. cu care acestea sunt echipate si dotate, personal sau prin persoane anume desemnate si instruite în acest scop. Controlul starii de functionare a mijlocelor tehnice de p.s.i. se executa conform prevederilor cuprinse în reglementarile tehnice, normele specifice de p.s.i., precum si în instructiunile tehnice elaborate de proiectanti si/sau de producatori (furnizori). Art. 18. - Mijloacele tehnice de p.s.i. vor fi reabilitate pe baza documentatiei tehnice ori de câte ori este necesar, pentru a preîntâmpina nefunctionarea la parametrii si în conditiile proiectate sau ca urmare a modificarilor care intervin în exploatarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate, a schimbarilor de destinatie, extinderilor, modernizarilor acestora sau altor cauze. Art. 19. - Încarcarea stingatoarelor si a altor aparate de stins incendii (recipiente, capsule, rezervoare etc.) cu substante de stingere se va face de catre persoane juridice si, dupa caz, fizice, atestate potrivit prevederilor legale.

SECŢIUNEA a III-a Cerinte si conditii tehnice specifice privind lucrarile de verificare, întretinere si reparare a mijloacelor tehnice de p.s.i.

Art. 20. - Lucrarile de verificare, întretinere si reparare a mijloacelor tehnice de p.s.i. se executa numai de catre persoane juridice si, dupa caz, fizice, atestate potrivit prevederilor legale. Periodicitatea lucrarilor se stabileste conform reglementarilor tehnice de exploatare si precizarilor producatorilor (furnizorilor) acestor mijloace tehnice. Art. 21. - Pe timpul lucrarilor de verificare si întretinere se va proceda la un control complet al functionarii sistemelor, instalatiilor, echipamentelor si aparatelor în cauza. Daca se constata abateri de la conditiile de functionare stabilite initial, parametrii caracteristici trebuie reglati si adusi la valorile care sa asigure buna functionare a acestor mijloace. Art. 22. - Pe perioadele de oprire a functionarii sistemelor, instalatiilor, aparatelor si dispozitivelor de semnalizare, alarmare, avertizare, alertare, limitare si stingere a incendiilor, pentru executarea lucrarilor de întretinere si reparare ori în caz de opriri accidentale, proprietarii (utilizatorii) trebuie sa asigure masuri tehnice si organizatorice suplimentare pentru evitarea producerii unor eventuale incendii, precum si de actiune în caz de necesitate. Art. 23. - Sistemele, instalatiile, aparatele si dispozitivele de semnalizare, alarmare, avertizare, alertare, limitare si stingere a incendiilor, având o durata în exploatare de peste 15 ani, vor fi supuse unor examinari de apreciere (dupa caz, expertize) care vor viza: a) diagnosticarea starii tehnice, în conformitate cu reglementarile specifice; b) conceptia de instalare si disponibilitatea pe plan tehnologic; c) adaptarile si modificarile survenite în timp; d) starea generala de conservare a elementelor componente; e) comportarea functionala în raport cu eventualele modificari ale cerintelor specifice de îndeplinit. În functie de rezultatele obtinute se vor lua masuri de reparare, înlocuire sau modernizare, dupa caz. Art. 24. - Substantele speciale pentru stingerea incendiilor se supun verificarilor periodice privind mentinerea calitatilor în timp, conform reglementarilor specifice si precizarilor producatorului (furnizorului).

SECŢIUNEA a IV-a Cerinte si conditii tehnice specifice privind securitatea persoanelor (utilizatorilor)

Art. 25. - Mijloacele tehnice de p.s.i. cu care se echipeaza si se doteaza constructiile, instalatiile tehnologice si platformele amenajate, precum si substantele de stingere se realizeaza, se amplaseaza, se depoziteaza, se manipuleaza si se utilizeaza astfel încât sa nu puna în pericol viata si integritatea persoanelor (utilizatorilor), inclusiv ale membrilor fortelor de interventie. Art. 26. - Sistemele si instalatiile automate pentru stingerea incendiilor vor fi prevazute cu dispozitive de avertizare a persoanelor (utilizatorilor), optice si acustice, pentru semnalizarea intrarii acestora în functiune. Art. 27. - În cazul în care substantele stingatoare deversate automat în caz de incendiu pot pune în pericol viata persoanelor (utilizatorilor) din zonele protejate, sistemele (instalatiile) de stingere se prevad cu dispozitive de temporizare care sa întârzie intrarea acestora în functiune cu o perioada prestabilita. Perioada dintre declansarea semnalului de avertizare si intrarea în functiune a sistemului (instalatiei) de stingere se va calcula astfel încât sa se asigure evacuarea persoanelor (utilizatorilor) din orice punct al zonei protejate. Art. 28. - Usile de acces în zone, spatii sau încaperi în care sunt posibilie deversari ale substantelor stingatoare ce pot pune în pericol viata persoanelor (utilizatorilor), precum si caile de evacuare din aceste locuri vor fi marcate cu inscriptii de avertizare asupra pericolului, amplasate în locuri vizibile pentru personalul de pe locurile de munca si fortele de interventie. Art. 29. - Semnalele optice si acustice produse de dispozitivele de avertizare trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: a) sa fie inactive în starea de asteptare; b) sa indice toate caile de acces în zonele de stingere; c) sa poata fi clar identificate si percepute cu tonalitati diferite, la începutul si la sfârsitul perioadei de temporizare; d) sa nu poata fi oprite înainte de expirarea timpului de functionare a sistemului (instalatiei) de stingere; e) sa fie în concordanta cu capacitatile psihomotorii ale persoanelor (utilizatorilor).

SECŢIUNEA a V-a Cerinte si conditii tehnice specifice privind exploatarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si a platformelor amenajate, echipate si dotate cu mijloace tehnice de p.s.i.

Art. 30. - Pe timpul exploatarii constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate proprietarii (utilizatorii) acestora trebuie sa stabileasca masuri tehnico-organizatorice care sa asigure mentinerea conditiilor si caracteristicilor specifice care s-au avut în vedere la proiectarea si realizarea sistemelor, instalatiilor, aparatelor si dispozitivelor de semnalizare, alarmare, avertizare, alertare, limitare si stingere a incendiilor. Principalele conditii si caracteristici specifice care trebuie avute în vedere pe timpul exploatarii sunt: a) accesibilitatea si vizibilitatea; b) integritatea fizica; c) sensibilitatea detectoarelor de incendiu; d) diagramele de stropire ale capetelor deversoare; e) amplasarea în locurile stabilite. Principalele cauze posibile care pot influenta aceste conditii si caracteristici specifice, precum si elementele componente ale sistemelor, instalatiilor si echipamentelor de prevenire si stingere a incendiilor afectate sunt prezentate în anexa nr. 4.

CAPITOLUL V Documentatii specifice

Art. 31. - Persoanele fizice sau juridice care produc si/sau comercializeaza mijloace tehnice de p.s.i. trebuie sa puna la dispozitie beneficiarului (proprietar, utilizator) toate documentele care asigura, dupa caz, certificarea, omologarea, avizarea, agrementarea tehnica etc., potrivit prevederilor legale. Art. 32. - Producatorii, furnizorii, proiectantii si executantii de sisteme de instalatii, aparate si dispozitive de semnalizare, alarmare, avertizare, alertare, limitare si stingere a incendiilor, stingatoare si alte aparate de stins incendii trebuie sa puna la dispozitie beneficiarului (proprietar, utilizator), dupa caz, urmatoarele: a) documentatia tehnica aferenta; b) schema sinoptica a sistemului (instalatiei), schemele bloc si de racordare; c) instructiunile de utilizare si pentru controlul starii de functionare; d) masuri care se adopta în caz de nefunctionare; e) registrul (cartea) de control. Art. 33. - În registrul (cartea) de control al sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare, alertare, limitare si stingere a incendiilor se consemneaza toate datele relevante privind: a) executarea controalelor starii de functionare, a operatiunilor de verificare, întretinere si reparatii; b) executarea de modificari, extinderi, reabilitari, modernizari etc.; c) producerea unor deranjamente, alarme de incendiu, alarme false, întreruperi, declansari intempestive etc., cu mentionarea cauzelor care le-au determinat. Datele consemnate trebuie sa indice cu claritate ziua, luna, anul, ora si locul de producere a fenomenului (evenimentului).

CAPITOLUL VI Dispozitii finale

Art. 34. - În vederea asigurarii conditiilor de interventie operativa si eficienta în caz de incendiu proprietarul (utilizatorul) constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate, echipate si dotate cu mijloace tehnice de p.s.i. trebuie sa asigure substantele de stingere în cantitatile necesare si la parametrii de performanta specifici, potrivit reglementarilor. Art. 35. - Pe baza prevederilor prezentelor dispozitii generale factorii implicati în domeniul apararii împotriva incendiilor vor elabora reglementari tehnice si norme specifice privind echiparea si dotarea constructiilor, instalatiilor tehnologice si platformelor amenajate cu mijloace tehnice de p.s.i., potrivit competentelor si obligatiilor legale ce le revin. Art. 36. - Anexele nr. 1-4 fac parte integranta din prezentele dispozitii generale.

ANEXA Nr. 1 la dispozitiile generale

PRINCIPALELE TIPURI DE MIJLOACE TEHNICE DE P.S.I. A. Sisteme, instalatii, aparate si dispozitive de semnalizare, alarmare si alertare în caz de incendiu | Tipuri | Elemente componente | Functii îndeplinite | |Sisteme si instalatii de |- Echipamente de control si semnalizare |detectare, semnalizare, | |semnalizare a incendiilor |- Detectoare de incendiu |avertizare, alarmare, | |(cu actionare automata, manuala |- Butoane manuale de semnalizare |alertare, evacuare, | |sau mixta) |- Circuite de legatura |actionarea echipamentelor| | |- Echipamente si dispozitive anexe (surse de energie, |de protectie si stingere | | | dispozitive de alarmare acustica si optica etc.) | | |Detectoare autonome (domestice |- Detector de fum |detectare, semnalizare, | |sau rezidentiale) |- Elemente de semnalizare acustice si/sau optice |avertizare, alarmare, | | | |evacuare | |Sisteme pentru avertizare/alarmare|- Dispozitive acustice (sirene electrice, clopote, sonerii,|avertizare, alarmare, | | | amplificatoare de voce, generatoare de semnale) |evacuare | | |- Dispozitive optice (lampi semnalizatoare, panouri | | | | de semnalizare) | | | |- Statii de radioficare sau radioamplificare | | | |- Televiziune cu circuit închis | | | |- Interfoane | | |Sisteme de transmitere |- Dispozitive automate de transmitere a semnalului |alertare | |a apelurilor de urgenta pentru | de alarma la serviciile de pompieri | | |alertarea fortelor de interventie |- Mijloace si aparate de comunicatie (telefoane fixe, | | | | mobile, directe, cap la cap, statii radio etc.) | | B. Sisteme, instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor | Tipuri | Functii îndeplinite | Substante | | | | de stingere | | |tip sprinkler conventionale (apa- |detectare, semnalizare, stingere automata|apa | | |apa/apa-aer/apa-antigel) | | | | |tip sprinkler rezidentiale |detectare, avertizare, stingere automata |apa | | |tip drencer (cu actionare automata/ |limitare, stingere, racire |apa | |Instalatii de stingere cu apa|manuala) | | | | |pulverizatoare (cu actionare automata/|limitare, stingere, degazare |apa | | |manuala) | | | | |hidranti interiori |limitare, stingere |apa, spuma | | |hidranti exteriori |limitare, stingere, racire |apa, spuma | | |coloane uscate |stingere |apa | |Instalatii de stingere cu spuma (semifixe/fixe) |stingere, protectie |spuma | | | |aeromecanica | |Instalatii de stingere cu gaze inerte (joasa/înalta presiune, |stingere, racire, inertizare |dioxid de | |cu actionare automata/manuala) | |carbon, azot, | | | |alte gaze | |Instalatii de stingere cu înlocuitori de haloni |stingere |înlocuitori de| | | |haloni | |Instalatii de stingere cu abur (semifixe/fixe, cu actionare |limitare, stingere, diluare atmosfera |abur | |automata/manuala) |potential exploziva | | |Instalatii de stingere cu pulberi (fixe/mobile, cu actionare |stingere |pulberi | |automata/manuala) | |stingatoare | |Sisteme si instalatii de stingere cu aerosoli |stingere |aerosoli | |Dispozitive si sisteme de evacuare a fumului si gazelor fierbinti |limitare a propagarii incendiilor | - | |produse de incendiu (volet, trapa, cupolet) | | | |Dispozitive si sisteme de autoînchidere |actionare usi, obloane, cortine de | - | | |siguranta etc. | |

C. Stingatoare si alte aparate de stins incendii

| Tipuri | Substante de stingere | |Stingatoare portative |- apa | |-------- ----- ------ --------|- spuma | |Stingatoare transportabile |- pulberi stingatoare | | |- dioxid de carbon | | |- înlocuitori de haloni | |Stingatoare automate cu lichid pulverizat|- substante speciale de stingere| |Generatoare portabile cu aerosoli |- aerosoli |

D. Utilaje, unelte si alte mijloace initiale de interventie | Tipuri | Functii îndeplinite | | |Electrogenerator de spuma de înalta înfoiere |producere spuma | | |Hidrogenerator de spuma de înalta înfoiere |producere spuma | | |Electroîncarcator pentru pulbere |încarcare pulbere | |Utilaje|Tun remorcabil pentru apa si spuma |stingere, racire | | |Electropompa transportabila |asigurare presiune | | |Ventilatoare mobile |evacuarea fumului si a gazelor fierbinti, introducere de aer| |Unelte |topoare, târnacoape, rangi de otel, cangi cu |asigurarea conditiilor de interventie în caz de incendiu | | |coada, lopeti, galeti, maturi, furci etc. | | |Alte mijloace initiale de interventie: panouri de |întreruperea arderii la diferite focare | |incendiu, lazi cu nisip, butoaie cu apa, paturi si | | |prelate ignifuge, dispozitive pentru degajare, delimitare| |

E. Substante de stingere

| Tipuri | |Apa |Apa | | |Apa îmbunatatita chimic | | |Proteinici (P) | | |Fluoroproteinici (FP) | |Spumanti*) |Fluoroproteinici cu formare de film apos (FFFP) | | |Sintetici (S) | | |Fluorosintetici cu formare de film apos (AFFF) | | |Rezistenti la alcool (AR) | |Pulberi stingatoare|Pulberi ABC | | |Pulberi BC | | |Alte tipuri de pulberi (speciale) | |Abur |Abur saturat | | |Abur supraîncalzit | |Gaze inerte |Dioxid de carbon, azot | |Agenti stingatori |Înlocuitori de haloni |Hidrofluorocarburi (HFC) | |sau neutralizatori | |Hidroclorofluorocarburi (HCIFC)| |speciali | |Înlocuitori de tip gaze inerte | | |Aerosoli | *) Pentru stingerea incendiilor se foloseste spuma aeromecanica, care se obtine prin dispersarea unui gaz sub presiune (aer, azot) într-o solutie apoasa de spumant. În functie de coeficientul de înfoiere E, care reprezinta raportul dintre volumul spumei si volumul de solutie de spumant, spumele se împart în 3 categorii: . spume de joasa înfoiere (1 < E <= 20); . spume de medie înfoiere (20 < E <= 200); . spume de înalta înfoiere (E > 200).

ANEXA Nr. 2 la dispozitiile generale

COMPATIBILITATEA SUBSTANŢELOR DE STINGERE CU CLASELE DE INCENDIU

| | Clasa de incendiu | |Substante de stingere|-------- ----- ------ ----- ----- ----------------| | | A | B | C |D |Implicând instalatii electrice sub tensiune| |Apa (jet compact) | + | - | - |- -| - - | |Apa (jet pulverizat) | + | § | - |- -| - - | |Apa îmbunatatita | + | § | - |- -| - - | |Spuma | + | + | - |- -| - - | |Pulberi ABC | + | + | + |- -| + | |Pulberi BC | - | + | + |- -| + | |Pulberi speciale D | - | - | - |+ | - | |Abur | + | + | - |- -| + | |Gaze inerte | § | + | + |- -| + | |Înlocuitori de haloni| + | + | + |- -| + | |Aerosoli | + | + | + |- -| + | + Eficienta § Eficienta partiala - Ineficienta - - Utilizare interzisa NOTĂ: Clasele de incendiu: A - incendii de materiale solide; B - incendii de lichide combustibile sau materiale solide care se topesc usor; C - incendii de gaze combustibile; D - incendii de metale combustibile. La aplicarea simultana sau succesiva a unor substante de stingere diferite utilizatorii vor avea în vedere informatiile furnizate de producatori referitoare la eventualele incompatibilitati care pot afecta inacceptabil eficienta de stingere.

ANEXA Nr. 3 la dispozitiile generale

STABILIREA NUMĂRULUI DE STINGĂTOARE PORTATIVE PENTRU CATEGORII DE CONSTRUCŢII

| Categorii de constructii |Numar de stingatoare/| | |suprafata desfasurata| |A. Constructii civile (publice) | | |1. Cladiri administrative: | | |- sedii ale administratiei publice centrale si locale; | | |- sedii de sindicate, culte, fundatii, organizatii | 1 buc./350 m2 | | neguvernamentale, asociatii, agentii, fonduri etc.; | (min. 2 buc./nivel) | |- sedii de birouri. | | |2. Cladiri financiar-bancare: | | |- sedii de banci (centrale si filiale); | 1 buc./200 m2 | |- sedii de societati de asigurari (de bunuri, de persoane), burse| (min. 2 buc./nivel) | | de valori si marfuri. | | |3. Cladiri comerciale: | | |- comert alimentar si nealimentar; | | |- magazine generale si supermagazine (supermarket); | | |- alimentatie publica; | 1 buc./250 m2 | |- piete agroalimentare; | (min. 2 buc./nivel) | |- servicii si autoservice. | | |4. Cladiri de cult: | | |- lacasuri de cult; | 1 buc./300 m2 | |- mânastiri si schituri, inclusiv spatiile de cazare; | (min. 2 buc./nivel) | |- capele. | | |5. Cladiri de cultura: | | |- expozitii; | | |- muzee; | | |- biblioteci; | | |- cluburi si sali de reuniune; | | |- cazinouri; | | |- centre si complexuri culturale; | | |- case de cultura si sali polivalente; | 1 buc./250 m2 | |- cinematografe; | (min. 2 buc./nivel) | |- teatre dramatice, de comedie, de revista, opera, opereta, | | | de papusi; | | |- circuri; | | |- discoteci. | | |6. Cladiri de învatamânt: | | |- învatamânt prescolar (gradinite); | | |- scoli primare si gimnaziale; | 1 buc./250 m2 | |- licee; | (min. 2 buc./nivel) | |- scoli postliceale si profesionale; | | |- învatamânt superior; | | |- camine si internate. | | |7. Cladiri de sanatate: | | |- spitale (clinici universitare, generale, de specialitate); | | |- centre medicale pentru asistenta de specialitate (boli cronice,| 1 buc./300 m2 | | persoane cu handicap, recuperari functionale, psihiatrice); | (min. 2 buc./nivel) | |- policlinici, dispensare urbane si rurale; | | |- alte unitati sanitare (centre de recoltare a sângelui, | | | medicina preventiva, statii de salvare, farmacii); | | |- crese si crese speciale pentru copii; | | |- leagane de copii. | | |8. Cladiri si amenajari sportive: | | |- complexuri sportive (încaperi si anexe); | | |- sali de antrenament si competitii sportive; | 1 buc./250 m2 | |- patinoare artificiale si piscine; | (min. 2 buc./nivel) | |- poligoane de tir si popicarii. | | |9. Cladiri de turism: | | |- hoteluri; | | |- moteluri, vile si bungalouri; | 1 buc./300 m2 | |- cabane; | (min. 2 buc./nivel) | |- campinguri; | | |- sate de vacanta. | | |10. Cladiri de locuit: | | |- blocuri; | 1 buc./nivel | |- locuinte unifamiliale; | | |- vile si alte cladiri având si utilitate turistica (agroturism).| | |11. Cladiri civile cu functiuni mixte (comert, birouri, reuniuni,| 1 buc./300 m2 | | productie sau depozitare) | (min. 2 buc./nivel) | |12. Cladiri de transport: | 1 buc./400 m2 | |- gari, autogari, aerogari | (min. 2 buc./nivel) | |13. Alte amenajari: | | |- circuri mobile; | | |- scene si tribune amenajate provizoriu în aer liber (pentru | 1 buc./150 m2 | | spectacole, mitinguri, competitii sportive etc.); | | |- studiouri de televiziune, îndeosebi cele cu public. | | |B. Constructii de productie si depozitare | | |1. Cladiri de productie si/sau depozitare care se încadreaza în | 1 buc./150 m2 | | categoria A, B sau C de pericol de incendiu | (min. 2 buc./nivel) | |2. Cladiri de productie si/sau depozitare care se încadreaza în | 1 buc./200 m2 | | categoria D sau E de pericol de incendiu | (min. 2 buc./nivel) | OBSERVAŢII: Stingatoarele vor avea încarcatura minima de 6 kg sau performante de stingere echivalente cu aceasta. În compartimente, încaperi si spatii de productie si depozitare cu aria mai mare de 500 m2, încadrate în categoria A, B sau C de pericol de incendiu, se prevad si stingatoare transportabile, minimum 1 bucata/50 kg la fiecare 500 m2.

ANEXA Nr. 4 la dispozitiile generale

CAUZE POSIBILE CARE POT AFECTA CONDIŢIILE sI CARACTERISTICILE SPECIFICE ALE UNOR MIJLOACE TEHNICE DE P.S.I. | Conditii si caracteristici |Elemente componente ale sistemelor, instalatiilor| | | specifice |si echipamentelor de P.S.I. care pot fi afectate | Cauze posibile | | |- butoane manuale de semnalizare |- depozitari de materiale | | |- echipament de control si semnalizare |- compartimentari | | |- panouri de semnalizare |- lucrari de constructii | |Accesibilitatea si vizibilitatea|- mijloace de comunicatie |- limitari de acces | | |- vane si robinete de incendiu |- mascari diverse | | |- hidranti interiori si exteriori |- inundatii si caderi masive de | | |- manometre | zapada | | |- stingatoare si alte aparate de stins incendii |- etc. | | |- detectoare de incendiu |- manipularea neglijenta a unor | | |- dispozitive si aparate de alarmare, avertizare | materiale | |Integritatea fizica | si alertare |- executarea unor lucrari de | | |- circuite electrice | constructii fara luarea masurilor | | |- vane si robinete de incendiu | de protejare | | |- tevi, conducte, capete deversoare |- etc. | | | |- acoperiri cu vopsea, var, placari | | |- detectoare de fum |- reducerea peste limita admisa a | |Sensibilitatea detectoarelor |- detectoare de temperatura | spatiului liber în jurul | |de incendiu |- detectoare de flacara | detectoarelor prin depozitari de | | | | materiale, amplasarea unor ornamente| | | |- depuneri de substante volatile | | | |- etc. | | | |- depozitari de materiale peste | | | | limitele admise în jurul | | | | capetelor deversoare | |Diagramele de stropire ale |- capete sprinkler |- atasarea unor materiale de | |capetelor deversoare |- capete drencer | capetele deversoare | | |- duze pulverizatoare |- deformari ale tevilor de racord | | | | în urma executarii unor lucrari | | | | de constructii sau manipulari | | | | de materiale | | | |- etc. | | |- furtunuri si tevi de refulare |- folosirea în alte scopuri | |Amplasarea pe locurile stabilite|- stingatoare si alte aparate de stins incendii |- sustrageri | | |- unelte si alte mijloace initiale de interventie|- etc. |

ORD nr. 86 publicat în M.Of. nr. 573 din data: 09/13/2001

O86/2001

Ordin nr. 86 din 14 iunie 2001 pentru aprobarea Metodologiei privind atestarea persoanelor juridice care presteaza lucrari de termoprotectie, ignifugare, verificare, întretinere si reparare a autospecialelor si a altor mijloace tehnice destinate apararii împotriva incendiilor

Ministerul de Interne

Ordin nr. 86

din 14 iunie 2001

pentru aprobarea Metodologiei privind atestarea persoanelor juridice care presteaza lucrari de termoprotectie, ignifugare, verificare, întretinere si reparare a autospecialelor si a altor mijloace tehnice destinate apararii împotriva incendiilor

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 573 din 13 septembrie 2001

Ministrul de interne, având în vedere prevederile art. 17 lit. a) si l) din Legea nr. 121/1996 privind organizarea si functionarea Corpului Pompierilor Militari si ale art. 48 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 60/1997 privind apararea împotriva incendiilor, aprobata si modificata prin Legea nr. 212/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, în temeiul art. 13 alin. (2) din Legea nr. 40/1990 privind organizarea si functionarea Ministerului de Interne, cu modificarile si completarile ulterioare, emite urmatorul ordin: Art. 1. - Se aproba Metodologia privind atestarea persoanelor juridice care presteaza lucrari de termoprotectie, ignifugare, verificare, întretinere si reparare a autospecialelor si a altor mijloace tehnice destinate apararii împotriva incendiilor, prevazuta în anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. - Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, prin marile unitati si unitatile de pompieri militari, va urmari punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin. Art. 3. - Nerespectarea prevederilor Metodologiei privind atestarea persoanelor juridice care presteaza lucrari de termoprotectie, ignifugare, verificare, întretinere si reparare a autospecialelor si a altor mijloace tehnice destinate apararii împotriva incendiilor atrage raspunderea juridica, potrivit legii. Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la 30 de zile de la data publicarii. La data intrarii în vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare îsi înceteaza aplicabilitatea.

Ministru de interne, Ioan Rus

Bucuresti, 14 iunie 2001. Nr. 86.

ANEXĂ

Metodologie

din 14 iunie 2001

privind atestarea persoanelor juridice care presteaza lucrari de termoprotectie, ignifugare, verificare, întretinere si reparare a autospecialelor si a altor mijloace tehnice destinate apararii împotriva incendiilor

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 573 din 13 septembrie 2001

CAPITOLUL I Dispozitii generale

Art. 1. - Prezenta metodologie stabileste cadrul de desfasurare a activitatii de atestare a persoanelor juridice care presteaza lucrari de termoprotectie, ignifugare, verificare, încarcare si reparare a stingatoarelor, verificare, întretinere si reparare la sistemele, instalatiile, aparatele si dispozitivele de semnalizare, alarmare si alertare în caz de incendiu, verificare, întretinere si reparare la sisteme, instalatii si dispozitive de limitare si stingere a incendiilor, întretinere si reparare a autospecialelor destinate apararii împotriva incendiilor. Atestarea persoanelor juridice care desfasoara activitati de verificare, întretinere si reparare a altor mijloace tehnice destinate apararii împotriva incendiilor se face, dupa caz, prin metodologii specifice. Art. 2. - În aplicarea prezentei metodologii se utilizeaza urmatoarele definitii: a) certificat de atestare - document emis pe baza regulilor unui sistem de certificare, ce indica existenta încrederii adecvate ca persoana juridica numita este competenta sa efectueze anumite servicii; b) evaluare - examinare sistematica a masurii în care persoana juridica este capabila sa satisfaca conditiile specifice; c) referat de supraveghere - document în care se consemneaza daca se mentin sau nu se mentin conditiile tehnico-organizatorice care au stat la baza atestarii. Art. 3. - Atestarea persoanelor juridice care executa pe teritoriul României lucrari de termoprotectie, ignifugare, verificare, întretinere si reparare a stingatoarelor, verificare, întretinere si reparare la sistemele, instalatiile, aparatele si dispozitivele de semnalizare, alarmare si alertare în caz de incendiu, verificare, întretinere si reparare la sistemele, instalatiile si dispozitivele de limitare si stingere a incendiilor, întretinere si reparare a autospecialelor destinate apararii împotriva incendiilor este obligatorie.

CAPITOLUL II Desfasurarea activitatii de atestare

Art. 4. - Pentru atestare solicitantul depune dosarul de atestare la Centrul de Studii, Experimentari si Specializare pentru Prevenirea si Stingerea Incendiilor, denumit în continuare C.S.E.S.P.S.I., unitate specializata din structura Corpului Pompierilor Militari. Art. 5. - Dosarul de atestare trebuie sa cuprinda urmatoarele documente: a) cerere-tip de atestare, conform anexei nr. 1; b) copii legalizate de pe urmatoarele documente: statutul societatii comerciale, care trebuie sa cuprinda obiectul de activitate conform codului CAEN si precizarea clara a activitatii desfasurate, mentionata la art. 1; hotarârea judecatoreasca de înfiintare a societatii comerciale; certificatul de înmatriculare si certificatul de înregistrare fiscala; c) lista cuprinzând personalul atestat conform procedurii aprobate de comandantul Corpului Pompierilor Militari si copii de pe certificatele de competenta; d) lista cuprinzând mijloacele tehnice din dotare, dupa caz, buletinele de verificare metrologica emise de laboratoare autorizate metrologic, ISCIR etc. (conform anexelor nr. 2.1-2.6); pentru mijloacele tehnice cumparate în anul solicitarii atestarii se admit facturile fiscale si certificatele de calitate si garantie; e) procedurile de lucru. În cazul în care solicitantul nu prezinta toate documentele prevazute la alin. (1), C.S.E.S.P.S.I. comunica în scris, în cel mult 30 de zile de la data înregistrarii cererii, neconformitatile constatate. În cazul în care solicitantul nu rezolva neconformitatile în cel mult 60 de zile de la comunicare, dosarul este respins. Art. 6. - Atestarea persoanelor juridice prevazute la art. 1 se efectueaza pe baza dosarului de atestare de catre C.S.E.S.P.S.I., prin Comisia de atestare, care este desemnata anual, prin ordin, de catre comandantul Corpului Pompierilor Militari. Presedintele Comisiei de atestare este seful C.S.E.S.P.S.I. Componenta si modul de lucru ale comisiei sunt stabilite prin procedura aprobata de comandantul Corpului Pompierilor Militari. Art. 7. - Comisia de atestare are urmatoarele atributii: a) studiaza si analizeaza dosarul de atestare si hotaraste asupra emiterii certificatului de atestare; b) hotaraste asupra retragerii certificatului de atestare; c) transmite periodic publicatiilor de specialitate lista cuprinzând persoanele juridice atestate, precum si persoanele carora li s-a retras certificatul de atestare, în vederea publicarii. Membrii Comisiei de atestare trebuie sa asigure pastrarea secretului profesional asupra informatiilor din documentele studiate, potrivit legii. Modelul certificatului de atestare este prezentat în anexa nr. 3. Art. 8. - Comisia de atestare se întruneste cel putin o data pe luna sau ori de câte ori este necesar. Art. 9. - Certificatul de atestare se acorda pe o perioada de 3 ani. Art. 10. - Hotarârea de atestare se comunica solicitantului în scris, în termen de 30 de zile de la data prezentarii documentatiei complete.

CAPITOLUL III Supravegherea persoanelor juridice atestate

Art. 11. - Supravegherea persoanelor juridice atestate se realizeaza prin audit de catre specialisti nominalizati din C.S.E.S.P.S.I. si, dupa caz, din marile unitati si unitatile militare de pompieri, cel putin o data pe durata de atestare. Lista cuprinzând persoanele nominalizate din marile unitati si unitatile de pompieri militari pentru efectuarea auditului se aproba de comandantul Corpului Pompierilor Militari dupa efectuarea de catre acestea a unei pregatiri specifice la C.S.E.S.P.S.I. Art. 12. - Persoanele juridice atestate trebuie sa permita accesul neconditionat al auditorilor în spatiile de lucru, la toate documentele si la toate lucrarile efectuate. Controlul calitatii lucrarilor efectuate se realizeaza pe baza procedurilor de lucru întocmite în conformitate cu reglementarile tehnice specifice în vigoare, la minimum 3 lucrari alese de auditor, si se consemneaza într-un referat de supraveghere. Art. 13. - Auditul de supraveghere poate fi planificat sau inopinat. Auditul de supraveghere planificat se comunica de C.S.E.S.P.S.I. persoanei juridice în cauza cu cel putin 15 zile înainte de a fi efectuat. Auditul de supraveghere inopinat se executa în urma reclamatiilor unui beneficiar cu privire la calitatea lucrarilor efectuate de persoana juridica atestata sau ori de câte ori exista dovezi obiective care impun efectuarea supravegherii. Art. 14. - La auditul de supraveghere se verifica mentinerea conditiilor care au stat la baza atestarii. Art. 15. - În urma auditului de supraveghere se întocmeste referat de supraveghere. Modelul referatului de supraveghere este prezentat în anexa nr. 4.

CAPITOLUL IV Suspendarea, retragerea si anularea atestarii persoanelor juridice

Art. 16. - În cazul constatarii unor abateri de la conditiile care au stat la baza atestarii, C.S.E.S.P.S.I. suspenda atestarea si atentioneaza persoana juridica ca în cel mult 30 de zile sa remedieze deficientele constatate. Art. 17. - Abaterile constatate, atentionarea si termenul de suspendare se consemneaza într-un raport întocmit în 3 exemplare care se distribuie astfel: a) un exemplar la persoana juridica în cauza; b) un exemplar la unitatea teritoriala de pompieri militari competenta; c) un exemplar la C.S.E.S.P.S.I. Constatarile din raport se vor mentiona si în registrul de control aflat la persoana juridica. Art. 18. - Suspendarea se ridica daca în urma unei verificari persoana juridica în cauza dovedeste ca s-au eliminat cauzele care au dus la luarea masurii de suspendare. Perioada de suspendare nu se adauga duratei de valabilitate a certificatului de atestare. Verificarea în vederea ridicarii suspendarii se efectueaza de C.S.E.S.P.S.I. Art. 19. - Pe perioada suspendarii persoana juridica suspendata nu are dreptul de a mai executa lucrari în domeniul în care era atestata. În caz contrar se retrage certificatul de atestare în vederea anularii. Art. 20. - Daca în termen de 30 de zile persoana juridica careia i s-a aplicat suspendarea nu face dovada înlaturarii cauzelor care au stat la baza suspendarii, C.S.E.S.P.S.I. retrage si anuleaza certificatul de atestare. Retragerea si anularea certificatului de atestare se comunica în scris persoanei juridice în cauza, precum si unitatii teritoriale de pompieri militari competente.

CAPITOLUL V Mentinerea atestarii persoanei juridice

Art. 21. - Atestarea persoanei juridice este mentinuta prin prelungirea cu înca 3 ani a termenului de valabilitate a certificatului de atestare de catre C.S.E.S.P.S.I. Mentinerea atestarii se face pe baza dosarului initial de atestare actualizat si a referatului/referatelor de supraveghere. Art. 22. - Pentru mentinerea atestarii persoana juridica trebuie sa depuna la C.S.E.S.P.S.I., cu cel putin 90 de zile înaintea expirarii termenului de valabilitate a certificatului de atestare, documentele urmatoare: a) cerere de mentinere a atestarii; b) certificatul de atestare, în original; c) documentele actualizate, dupa caz. Art. 23. - Decizia cu privire la mentinerea atestarii este luata de Comisia de atestare si se comunica în scris în termen de 15 zile de la data întrunirii acesteia.

CAPITOLUL VI Contestatii si reclamatii

Art. 24. - Contestatiile se adreseaza comandantului Corpului Pompierilor Militari, iar reclamatiile se adreseaza sefului C.S.E.S.P.S.I. Art. 25. - Solutionarea contestatiilor si reclamatiilor se face conform procedurii de tratare a contestatiilor si a reclamatiilor, aprobata de comandantul Corpului Pompierilor Militari. Art. 26. - Deciziile comandantului Corpului Pompierilor Militari referitoare la solutionarea contestatiilor ramân definitive.

CAPITOLUL VII Înregistrari privind atestarea

Art. 27. - C.S.E.S.P.S.I. pastreaza dosarele de atestare pentru o durata de 10 ani dupa expirarea termenului de valabilitate a certificatului de atestare. Art. 28. - Dosarele de atestare pastrate în arhiva C.S.E.S.P.S.I. cuprind documentatia ce justifica atestarea, completata cu documentele provenite din auditul de supraveghere, cererile de mentinere, contestatii, reclamatii etc. Art. 29. - Accesul la dosarele de atestare se face pe baza unei liste nominale aprobate de seful C.S.E.S.P.S.I. Persoanele juridice au drept de acces la dosarul propriu.

CAPITOLUL VIII Dispozitii finale

Art. 30. - Persoanele juridice atestate au urmatoarele obligatii: a) sa asigure pastrarea în permanenta a conditiilor tehnice si organizatorice pe baza carora s-a emis certificatul de atestare; b) sa mentina înregistrari privind toate lucrarile executate; c) sa comunice în scris C.S.E.S.P.S.I. modificarile survenite în sistemul propriu de calitate sau în conditiile care au stat la baza atestarii, în termen de 15 zile de la data producerii acestora; d) sa transmita C.S.E.S.P.S.I. documentele actualizate (buletin de verificare metrologica, certificate de competenta etc.); e) sa achite în avans contravaloarea prestarilor de servicii incluse în activitatea de audit de supraveghere. Art. 31. - Persoanele juridice atestate poarta întreaga raspundere pentru activitatile desfasurate ori în legatura cu acestea si nu se pot prevala de certificatul de atestare acordat de C.S.E.S.P.S.I. pentru a fi exonerate de raspundere sau pentru împartirea raspunderii ce le revine potrivit legii. Art. 32. - Persoanele juridice atestate trebuie sa asigure pentru fiecare sucursala cel putin o persoana fizica atestata si mijloacele tehnice prevazute în anexele nr. 2.1-2.6. Fiecare filiala constituita conform Legii nr. 31/1990 privind societatile comerciale, republicata, este atestata conform prevederilor prezentei metodologii. Art. 33. - Pentru aplicarea prezentei metodologii C.S.E.S.P.S.I. elaboreaza proceduri specifice aprobate de comandantul Corpului Pompierilor Militari, care se publica în publicatiile de specialitate. Art. 34. - Tarifele si, dupa caz, contravaloarea prestarilor de servicii efectuate în vederea atestarii se stabilesc în conditiile legii. Achitarea tarifelor, respectiv a contravalorii serviciilor prestate pe baza de contract, pentru verificarea în teren se face la sediul C.S.E.S.P.S.I. si, dupa caz, la sediul marilor unitati sau al unitatilor de pompieri militari prestatoare. Art. 35. - Anexele nr. 1-4 fac parte integranta din prezenta metodologie.

ANEXA Nr. 1 la metodologie

Catre seful Centrului de Studii, Experimentari si Specializare pentru Prevenirea si Stingerea Incendiilor

Subsemnatul/Subsemnata .........., în calitate de manager/patron al ........, persoana juridica, cu sediul în localitatea ..........., judetul .............., str. .............. nr. .............., înregistrata la Registrul comertului sub nr. ..........., solicit atestarea pentru executarea lucrarilor de ............. .......... ..... ...... .......... ..... ...... ................ . În sustinerea cererii anexez dosarul tehnic care cuprinde un numar de ................ documente, care atesta îndeplinirea conditiilor si criteriilor prevazute în Metodologia privind atestarea persoanelor juridice care presteaza lucrari de termoprotectie, ignifugare, verificare, întretinere si reparare a autospecialelor si a altor mijloace tehnice destinate apararii împotriva incendiilor, aprobata prin Ordinul ministrului de interne nr. 86/2001. Declar ca am luat cunostinta de obligatiile ce îmi revin potrivit prevederilor metodologiei aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 86/2001. Localitatea ................ Data ................

Semnatura

ANEXA Nr. 2.1 la metodologie

LISTA cuprinzând dotarea minima necesara persoanelor juridice care executa lucrari de termoprotectie

Instalatie de sablare - omologata sau documente similare Perii mecanice abrazive Instalatie de aplicare a vopselelor cu presiune nominala de minimum 240 atm, cu presiune la pistol de minimum 4 atm, debit minim de lucru de 5 l/min., raport de compresie minim 1/30 - omologata sau documente similare. Set duze de la 0,48 mm-0,84 mm Dispozitiv de determinare a aderentei grundului conform SR ISO 2409-1994 - verificat metrologic de un laborator autorizat Dispozitive de masurat grosimea stratului umed - verificate metrologic de un laborator autorizat Aparate de masurat umiditatea si temperatura suprafetei metalului - verificate metrologic de un laborator autorizat Aparat electronic de masurat grosimea stratului uscat - verificat metrologic de un laborator autorizat Etaloane pentru grade de curatare conform ISO 8501-1 (STAS 10166/1-77) Pensule de diferite marimi Perii rulou.

ANEXA Nr. 2.2 la metodologie

LISTA cuprinzând dotarea minima necesara persoanelor juridice care executa lucrari de ignifugare

Utilaj pentru executarea vopsirii (vermorel, compresor, pistol de vopsit, instalatie tip Airless) - manometre verificate metrologic de un laborator autorizat Duze diverse Perii de sârma (actionate manual si mecanic) Pensule de diferite tipuri Balanta tehnica cu diviziuni pentru indicarea gramelor - verificata metrologic de un laborator autorizat Unelte diverse: spaclu, cancioc, galeti, ferastrau Aparat de masurat umiditatea lemnului - verificat metrologic de un laborator autorizat Aparat de masurat umiditatea si temperatura aerului - verificat metrologic de un laborator autorizat.

ANEXA Nr. 2.3 la metodologie

LISTA cuprinzând dotarea minima necesara persoanelor juridice care executa lucrari de verificare, încarcare si reparare a stingatoarelor

Dispozitiv pentru încarcarea buteliilor cu CO2 - omologat sau documente similare Dispozitiv pentru verificarea hidraulica a corpului stingatoarelor - omologat sau documente similare Banc de lucru (cu menghina paralela si menghina pentru tevi) Trusa de scule de lacatuserie Trusa de chei (fixe, inelare, tubulare) Trusa de vopsitorie Compresor de aer de 12 bari - manometru verificat metrologic de un laborator autorizat Polizor (de banc sau portabil) Masina de gaurit Perii din sârma Sita pentru cernut pulbere Sita pentru filtrat solutiile A si B Pâlnie Cântar pâna la 10 kg - verificat metrologic de un laborator autorizat Cântar pâna la 50 kg - verificat metrologic de un laborator autorizat Termometru - 1000C Pensule de diferite marimi.

ANEXA Nr. 2.4 la metodologie

LISTA cuprinzând dotarea minima necesara persoanelor juridice care executa lucrari de verificare, întretinere si reparare a instalatiilor de semnalizare a incendiilor

Multimetru de masura pentru marimi electrice diverse (tensiunea, intensitatea curentului, rezistenta electrica etc.) cu clasa de precizie sub 2% - verificat metrologic de un laborator autorizat) Megohmetru - verificat metrologic de un laborator autorizat Sursa de tensiune stabilizata Truse de scule diverse (electronist, electrician etc.) Masina de gaurit portabila (rotopercutoare) Simulator tip spray pentru verificat detectoare (în cazul în care producatorul impune asemenea mijloace) - documente de provenienta de la furnizor Scari diverse (simple, duble-articulate) Aparat pentru masurarea radiatiilor (în cazul depozitarii unor detectoare cu surse radioactive) - verificat metrologic de un laborator autorizat. NOTĂ: Se va indica seria aparatelor de masura din dotare.

ANEXA Nr. 2.5 la metodologie

LISTA cuprinzând dotarea minima necesara persoanelor juridice care executa lucrari de verificare, întretinere si reparare a instalatiilor de stins incendii

Generator de sudura cu acetilena Transformator (convertizor) pentru sudura Masina de gaurit portativa (cu percutie) Trusa de lacatuserie Polizor de banc (dublu, simplu) Strung (facultativ) Ferastrau de taiat metale (manual) Dispozitiv de taiat metale cu disc abraziv Polizor manual Masina (dispozitive) pentru filetat pâna la 4'' Electrocompresor - manometru verificat metrologic de un laborator autorizat Ciocan pneumatic (dupa caz) Cântar (cel putin 100 kg) - verificat metrologic de un laborator autorizat Banc de lucru (cu menghina paralela si menghina pentru tevi, masina de gaurit de banc) Pompa hidraulica (cel putin 15 bari) Trusa de chei (fixe, inelare) Trusa de burghie pentru beton Trusa de burghie pentru metal Set de pile Set de filiere Set de surubelnite Trusa de vopsitorie

ANEXA Nr. 2.6 la metodologie

LISTA cuprinzând dotarea minima necesara persoanelor juridice care executa lucrari de verificare, reparare si întretinere a autospecialelor destinate apararii împotriva incendiilor

Macara rulanta de cel putin 5 t/f - verificata metrologic de un laborator autorizat Palan pâna la 5 t/f - verificat metrologic de un laborator autorizat Trusa mecanica auto Trusa electrica auto Trusa de tapiterie Utilaje pentru prelucrari prin aschiere (strung, freza, masina de gaurit, polizor) Aparat de sudura autogena Aparat de sudura electrica Butelii de oxigen (verificate I.S.C.I.R.) Butelii de acetilena (verificate I.S.C.I.R.) Compresor de aer Manometru - verificat metrologic de un laborator autorizat Trusa de vopsitorie Masina de gaurit portativa Polizor portativ Prese diferite (rulmenti, presetupe) Rampa pentru schimbat uleiul (20 t).

ANEXA Nr. 3 la metodologie

| ROMÂNIA | | MINISTERUL DE INTERNE | | CORPUL POMPIERILOR MILITARI | | Centrul de Studii, Experimentari si Specializare pentru Prevenirea | | si Stingerea Incendiilor | | CERTIFICAT DE ATESTARE | | Nr. .............. din .............. | | În baza prevederilor art. 17 lit. a) si l) din Legea nr. 121/1996, ale | |art. 2 lit. h) din Hotarârea Guvernului nr. 1.164/1996 si ale art. 48 alin. | |(2) si (3) din Ordonanta Guvernului nr. 60/1997, cu modificarile si | |completarile ulterioare, si a Dosarului nr. ............ din ............., | |Societatea Comerciala ................. din localitatea ...................., | |str. .......... nr. ......., judetul ............., înregistrata la Registrul | |comertului cu nr. ................., se atesteaza ca persoana juridica pentru | |executarea lucrarilor de .......... ..... ...... ..................... | | Perioada pentru care se acorda atestarea .......... ..... ...... ... | | Nerespectarea cerintelor obligatorii atrage anularea certificatului | |de atestare. | | seful Centrului de Studii, | | Experimentari si Specializare pentru | | Prevenirea si Stingerea Incendiilor, |

ANEXA Nr. 4 la metodologie

MINISTERUL DE INTERNE Corpul Pompierilor Militari Brigada/Grupul de Pompieri a/al judetului ............ Vazut Comandantul unitatii, REFERAT DE SUPRAVEGHERE Nr. ........... din ............ Noi, .......... ..... ...... , auditori din Brigada/Grupul de Pompieri (gradul, numele si prenumele), a/al judetului ........., si domnul/doamna .........., având functia de ......., din partea Societatii Comerciale .......... ..... ...... ..............., str. .............. nr. .........., bl. ........., sc. ..........., ap. ......., localitatea ............, judetul (sectorul) ............., tel. .............., care executa lucrari de .......... ..... ...... ......................... în baza Certificatului de atestare nr. ................., eliberat de Centrul de Studii, Experimentari si Specializare pentru Prevenirea si Stingerea Incendiilor la data de ......, am procedat la verificarea conditiilor tehnico-organizatorice si a lucrarilor executate pentru îndeplinirea cerintelor obligatorii din Metodologia de atestare a persoanelor juridice care presteaza lucrari de termoprotectie, ignifugare, verificare, întretinere si reparare a autospecialelor si a altor mijloace tehnice destinate apararii împotriva incendiilor, aprobata prin Ordinul ministrului de interne nr. 86/2001, si am constatat: - persoanele fizice atestate (numele, prenumele, numarul certificatului de competenta - data expirarii): .......... ..... ...... ................... - buletinele de verificare metrologica emise de .......................... cu numerele: .......... ..... ...... .......... ..... ...... ........ - lista cuprinzând mijloacele tehnice este/nu este întocmita conform listei de dotare din dosarul de atestare: .......... ..... ...... .............. - registrul de evidenta a lucrarilor este/nu este tinut la zi; - personalul atestat respecta/nu respecta procedura de lucru; - spatiul de lucru este/nu este adecvat conditiilor de lucru si are/nu are asigurate masurile de prevenire si stingere a incendiilor; - modificari în sistemul calitatii: .......... ..... ...... .......... Au fost verificate lucrarile efectuate la urmatoarele obiective: Constatari în urma verificarii lucrarilor: Prezentul referat de supraveghere s-a încheiat în 3 exemplare dupa cum urmeaza: - un exemplar la Centrul de Studii, Experimentari si Specializare pentru Prevenirea si Stingerea Incendiilor; - un exemplar la Brigada/Grupul de pompieri ............................ a/al judetului .....................; - un exemplar la Societatea Comerciala .......... ..... ...... ..... . Auditor, Am luat cunostinta. .................... Manager, Responsabil cu activitatea,

ORD nr. 87 publicat în M.Of. nr. 571 din data: 09/13/2001

O87/2001

Ordin nr. 87 din 14 iunie 2001 pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu

Ministerul de Interne

Ordin nr. 87

din 14 iunie 2001

pentru aprobarea Metodologiei privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 571 din 13 septembrie 2001

Ministrul de interne, având în vedere prevederile art. 27 alin. (3) din Ordonanta Guvernului nr. 60/1997 privind apararea împotriva incendiilor, aprobata si modificata prin Legea nr. 212/1997, cu modificarile si completarile ulterioare, în temeiul art. 13 alin. 2 din Legea nr. 40/1990 privind organizarea si functionarea Ministerului de Interne, cu completarile ulterioare, emite urmatorul ordin: Art. 1. - Se aproba Metodologia privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu, prevazuta în anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. - Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari, prin marile unitati si unitatile de pompieri militari, va urmari punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin. Art. 3. - Nerespectarea prevederilor Metodologiei privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu atrage raspunderea juridica, potrivit legii. Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la 30 de zile de la data publicarii. La data intrarii în vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare îsi înceteaza aplicabilitatea.

Ministru de interne, Ioan Rus

Bucuresti, 14 iunie 2001. Nr. 87.

ANEXĂ

Metodologie

din 14 iunie 2001

privind identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 571 din 13 septembrie 2001

CAPITOLUL I Dispozitii generale

Art. 1. - Prezenta metodologie stabileste principalele elemente, factori, parametri, criterii, instrumente, tehnici, procedee si modalitati care trebuie avute în vedere pentru identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu. Art. 2. - Metodologia se aplica la: a) stabilirea de catre ministere si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale a metodelor si procedurilor pentru identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu, specifice domeniilor de competenta; b) asigurarea de catre patroni a identificarii si evaluarii riscurilor de incendiu din unitatile proprii, precum si pentru stabilirea masurilor de aparare împotriva incendiilor, în corelare cu natura si cu nivelul riscurilor; c) stabilirea masurilor compensatorii de aparare împotriva incendiilor, în cazul interventiilor efectuate la constructii existente, când în mod justificat nu pot fi îndeplinite unele prevederi ale reglementarilor în vigoare privind cerinta de calitate "siguranta la foc"; d) validarea scenariilor de siguranta la foc. Art. 3. - Prezenta metodologie nu se aplica instalatiilor, echipamentelor si utilajelor tehnologice în aer liber din industria chimica, petrochimica, de producere si transport al energiei electrice, exploatarilor miniere de suprafata sau subterane, instalatiilor de foraj, extractie, prelucrare si transport de produse petroliere si gaze naturale, constructiilor din domeniul nuclear, mijloacelor de transport rutiere, navale si pe calea ferata, pentru acestea urmând sa fie elaborate metodologii specifice. Art. 4. - Termenii specifici utilizati în cuprinsul prezentei metodologii au întelesul precizat în anexa care face parte integranta din prezenta metodologie.

CAPITOLUL II Identificarea riscurilor de incendiu

Art. 5. - Identificarea riscurilor de incendiu reprezinta procesul de apreciere si stabilire a nivelurilor de risc de incendiu (pentru cladiri civile), respectiv a categoriilor de pericol de incendiu (pentru constructii de productie si depozitare), în anumite împrejurari, în acelasi timp si spatiu, pe baza urmatorilor parametri: a) densitatea sarcinii termice si destinatia/functiunea, la cladirile civile; b) proprietatile fizico-chimice ale materialelor si substantelor utilizate, prelucrate, manipulate sau depozitate, natura procesului tehnologic si densitatea sarcinii termice, pentru constructiile de productie si depozitare; c) sursele potentiale de aprindere existente. Art. 6. - În raport de parametrii enuntati la art. 5 exista, conform reglementarilor tehnice, urmatoarele niveluri de risc de incendiu, respectiv categorii de pericol de incendiu: a) risc foarte ridicat (foarte mare) de incendiu, asociat pericolului de explozie, respectiv categoriile A si B de pericol de incendiu; b) risc ridicat (mare) de incendiu (densitatea sarcinii termice > 840 Mj/m2; spatii pentru arhive, biblioteci, multiplicare, parcaje pentru autoturisme etc.), respectiv categoria C de pericol de incendiu (densitatea sarcinii termice > 105 Mj/m2); c) risc mediu (mijlociu) de incendiu (420 Mj/m2 < densitatea sarcinii termice < 840 Mj/m2; centrale termice, bucatarii, oficii pentru prepararea mâncarurilor calde etc.), respectiv categoria D de pericol de incendiu; d) risc redus (mic) de incendiu (densitatea sarcinii termice < 420 Mj/m2), respectiv categoria E de pericol de incendiu. Art. 7. - Nivelurile de risc de incendiu sau categoriile de pericol de incendiu se stabilesc pe zone, spatii, încaperi, compartimente de incendiu, cladiri (civile, de productie si/sau depozitare, cu functii mixte) sau instalatii tehnologice si se precizeaza în mod obligatoriu în documentatiile tehnice si în planurile de interventie.

CAPITOLUL III Evaluarea riscurilor de incendiu

Sectiunea 1 Risc de incendiu existent si risc de incendiu acceptat. Factori de determinare a riscului de incendiu existent

Art. 8. - Evaluarea riscului de incendiu reprezinta procesul de estimare si cuantificare a riscului asociat unui sistem, denumit în continuare risc de incendiu existent, determinat pe baza probabilitatii de producere a incendiului si a consecintelor evenimentului respectiv, precum si de comparare a acestuia cu un nivel limita prestabilit, denumit în continuare risc de incendiu acceptat. Art. 9. - La estimarea riscului de incendiu existent, respectiv a probabilitatii de initiere a unui incendiu si a consecintelor acestuia, se au în vedere, dupa caz: a) factorii care pot genera, contribui si/sau favoriza producerea, dezvoltarea si/sau propagarea unui incendiu (clasele de combustibilitate si de periculozitate ale materialelor si elementelor de constructii, respectiv ale produselor si substantelor depozitate sau prelucrate, sursele de aprindere existente, conditiile preliminate care pot determina sau favoriza aprinderea, masurile stabilite pentru reducerea sau eliminarea factorilor mentionati anterior); b) agentii termici, chimici, electromagnetici si/sau biologici care pot interveni în caz de incendiu si efectele negative ale acestora asupra constructiilor, instalatiilor si a utilizatorilor; c) nivelurile criteriilor de performanta ale constructiilor privind cerinta de calitate "siguranta la foc" (comportare, rezistenta si stabilitate la foc, preîntâmpinarea propagarii incendiilor, cai de acces, evacuare si interventie); d) nivelul de echipare si dotare cu mijloace tehnice de prevenire si stingere a incendiilor, starea de functionare si performantele acestora; e) factorul uman (numarul de persoane, vârsta si starea fizica a acestora, nivelul de instruire); f) alte elemente care pot influenta producerea, dezvoltarea si/sau propagarea unui incendiu. Art. 10. - Sursele de aprindere se clasifica, dupa natura lor, în urmatoarele grupe: a) surse de aprindere cu flacara (de exemplu: flacara de chibrit, lumânare, aparat de sudura; flacara închisa); b) surse de aprindere de natura termica (de exemplu: obiecte incandescente, caldura degajata de aparate termice, efectul termic al curentului electric etc.); c) surse de aprindere de natura electrica (de exemplu: arcuri si scântei electrice, scurtcircuit, electricitate statica); d) surse de aprindere de natura mecanica (de exemplu: scântei mecanice, frecare); e) surse de aprindere naturale (de exemplu: caldura solara, trasnet); f) surse de autoaprindere (de natura chimica, fizico-chimica si biologica, reactii chimice exoterme); g) surse de aprindere datorate exploziilor si materialelor incendiare; h) surse de aprindere indirecte (de exemplu: radiatia unui focar de incendiu). Art. 11. - Conditiile (împrejurarile) preliminate care pot determina si/sau favoriza initierea, dezvoltarea si/sau propagarea unui incendiu se clasifica, de regula, în urmatoarele grupe: a) instalatii si echipamente electrice defecte ori improvizate; b) receptori electrici lasati sub tensiune, nesupravegheati; c) sisteme si mijloace de încalzire defecte, improvizate sau nesupravegheate; d) contactul materialelor combustibile cu cenusa, jarul si scânteile provenite de la sistemele de încalzire; e) jocul copiilor cu focul; f) fumatul în locuri cu pericol de incendiu; g) sudarea si alte lucrari cu foc deschis, fara respectarea regulilor si masurilor specifice de P.S.I.; h) reactii chimice necontrolate, urmate de incendiu; i) folosirea de scule, dispozitive, utilaje si echipamente de lucru neadecvate, precum si executarea de operatiuni mecanice (polizare, rectificare, slefuire etc.) în medii periculoase; j) neexecutarea, conform graficelor stabilite, a operatiunilor si lucrarilor de reparatii si întretinere a masinilor si aparatelor cu piese în miscare; k) scurgeri (scapari) de produse inflamabile; l) defectiuni tehnice de constructii-montaj; m) defectiuni tehnice de exploatare; n) nereguli organizatorice; o) explozie urmata de incendiu; p) trasnet si alte fenomene naturale; q) actiune intentionata ("arson"); r) alte împrejurari. Art. 12. - Masurile de aparare împotriva incendiilor, avute în vedere la determinarea riscului de incendiu existent, sunt cele destinate reducerii neutralizarii si/sau eliminarii factorilor de risc (mentionati la art. 9), respectiv pentru limitarea, localizarea si/sau lichidarea unui incendiu, în cazul în care acesta s-a produs. Masurile de aparare împotriva incendiilor se analizeaza si se stabilesc, dupa caz, pe baza prevederilor reglementarilor tehnice, normelor si dispozitiilor generale de P.S.I. si a celor specifice fiecarui domeniu de activitate, în corelare cu natura si cu nivelul riscurilor identificate. Art. 13. - Cuantificarea probabilitatii de initiere a incendiilor se face prin valorificarea, cu metode specifice, a bancilor de date autorizate privind incendiile, probabilitatea exprimându-se prin numarul de evenimente produse într-un anumit interval de timp, considerat reprezentativ. Art. 14. - În absenta unor banci de date autorizate probabilitatea de producere a incendiilor se poate exprima printr-o estimare calitativa, potrivit urmatoarelor calificative asociate evenimentelor respective: a) improbabile; b) extrem de rare; c) rare; d) probabile, dar nu frecvente; e) frecvente. Art. 15. - Agentii termici, chimici, electromagnetici si/sau biologici care pot sa apara în caz de incendiu si efectele negative ale acestora asupra constructiilor, instalatiilor si a utilizatorilor se stabilesc pe baza prevederilor anexei nr. 2 la Normele generale de prevenire si stingere a incendiilor, aprobate prin Ordinul ministrului de interne nr. 775/1998. La efectele negative prevazute la alin. (1) se adauga, dupa caz, impactul asupra factorilor de mediu. Art. 16. - Evaluarea estimativa cumulata a efectelor agentilor care pot interveni în caz de incendiu asupra constructiilor, instalatiilor si a utilizatorilor, precum si asupra factorilor de mediu se exprima prin niveluri de gravitate. Nivelurile de gravitate se stabilesc, de regula, cu scop preventiv - înainte de producerea incendiilor, sau în scop operational - dupa declansarea incendiilor. Art. 17. - La aprecierea nivelurilor de gravitate se vor avea în vedere, în principal, urmatorii parametri: a) riscul de incendiu, acceptat sau cel real declansat prin procese de ardere si de termodegradare; b) impactul direct al incendiilor prin urmatoarele consecinte: . numarul persoanelor: victime, periclitate, evacuate sau salvate; . valoarea pierderilor materiale; . numarul animalelor: moarte, periclitate, evacuate sau salvate; . efectele negative asupra unor factori de mediu (paduri, culturi, apa, aer etc.); c) capacitatea operationala a fortelor si mijloacelor specializate de raspuns, prestabilite sau concentrate efectiv, pentru: . evacuare, salvare si protectie; . limitarea si stingerea incendiilor; . înlaturarea operativa a unor urmari ale incendiilor; d) costurile recuperarii si reabilitarii. Art. 18. - Corelarea dintre nivelurile de gravitate, consecintele directe si clasificarea incendiilor se poate face pe baza tabelului urmator: Niveluri de gravitate Consecinte directe Clasificarea incendiilor 1 minore început de incendiu 2 semnificative incendiu notabil sau moderat 3 grave incendiu important sau mare 4 foarte grave incendiu foarte important sau sinistru 5 catastrofale incendiu major sau catastrofal 6 dezastruoase incendiu în masa sau dezastru Art. 19. - Nivelul riscului de incendiu acceptat poate fi stabilit, dupa caz, de catre: a) proiectanti, prin documentatiile tehnice elaborate; b) patron, prin strategia de aparare împotriva incendiilor, adoptata în interiorul unitatii sale; c) autoritatile abilitate sa elaboreze si sa emita reglementari tehnice în domeniul apararii împotriva incendiilor. Art. 20. - În situatiile în care riscul de incendiu existent depaseste limitele de acceptabilitate stabilite, este obligatorie reducerea acestuia prin diminuarea probabilitatii de initiere a incendiului si/sau a nivelului de gravitate a consecintelor, prin masuri de prevenire (reducerea factorilor de risc), respectiv prin masuri de limitare, localizare si lichidare a incendiului, precum si de limitare si înlaturare a consecintelor acestuia.

Sectiunea a 2-a Metode de evaluare a riscurilor de incendiu

Art. 21. - Pentru evaluarea riscurilor de incendiu, în raport de fazele determinante ale sistemului supus evaluarii (proiectare, executie, exploatare, postutilizare) si de functiile acestuia (civila, de productie, mixta etc.), se pot utiliza urmatoarele tehnici, procedee si metode, denumite în continuare metode: matematice, analitice, grafice si/sau combinate. Art. 22. - Metodele matematice de evaluare a riscului de incendiu constau în determinarea unei valori numerice atasate sistemului supus evaluarii. Valoarea numerica în cauza se determina cu o formula de calcul în care intervin ca necunoscute factorii de risc, consecintele acestora asupra sistemului, efectele prezumate ale masurilor de protectie la foc prevazute, precum si posibilitatea de activare a factorilor de risc, fiecare dintre acesti factori fiind cuantificati (exprimati prin valori numerice) cu ajutorul unor scari convenabil alese. Metodele matematice de evaluare a riscului de incendiu se diferentiaza prin formula de calcul si scarile de cuantificare adoptate. Generic, formulele de calcul pot fi de forma: P x G R(incendiu) = ----- x a, M în care: R(incendiu) - riscul de incendiu existent; P, G - pericolul potential de incendiu generat de factorii de risc existenti, respectiv gravitatea consecintelor posibile ale incendiului; M - totalitatea masurilor de protectie la foc asigurate; a - coeficient care exprima probabilitatea de activare a factorilor de risc, diferentiat pe tipuri de obiective si natura factorilor de risc. Factorii P, G, M si a sunt la rândul lor exprimati prin relatii de calcul în care necunoscutele sunt elemente specifice categoriei de factori. Formulele de calcul pot fi de tip aditiv (sume de termeni) sau multiplicativ (produs de factori), în functie de modul în care se aleg scarile de cuantificare. Valoarea obtinuta pentru riscul de incendiu R incendiu se compara cu anumite valori ale riscului acceptat pentru tipul de obiectiv, notat generic cu R(i acceptat). Se considera ca situatia analizata este acceptabila daca: R(incendiu) <= R(i acceptat) Art. 23. - Metodele analitice de evaluare a riscului de incendiu constau în identificarea si analizarea, pe baza unor algoritmi logici, a tuturor disfunctiilor ce pot aparea în sistemul supus evaluarii si a caror finalitate este incendiul sau un eveniment urmat de incendiu. Art. 24. - Metodele grafice de evaluare a riscului de incendiu se bazeaza pe exprimarea riscului de incendiu ca o functie de 2 parametri globali si compararea functiei cu anumite domenii de acceptabilitate. De regula, parametrii globali acceptati sunt: probabilitatea P de aparitie a evenimentului si nivelurile de gravitate G a consecintelor, ambii parametri fiind cuantificati cu un anumit numar de valori. Astfel, riscul de incendiu se exprima generic printr-o relatie de forma: R(incendiu) = f (P, G) Scara de evaluare a nivelurilor de gravitate G poate fi adoptata conform art. 18, iar cea de estimare a probabilitatii globale P de aparitie poate fi adoptata conform art. 14. Daca se reprezinta într-un sistem de coordonate P-G, cu scarile propuse, se obtine un anumit numar de zone care pot fi grupate în doua domenii: riscuri acceptabile si riscuri inacceptabile. Domeniile de acceptabilitate sau de inacceptabilitate se stabilesc pe baza experientei anterioare sau a rationamentelor previzionale. Riscul de incendiu atasat unui sistem aflat într-o situatie data va corespunde unui punct în una dintre zonele reprezentarii P-G, situându-se astfel în unul dintre domeniile amintite. G ^ (GRAVITATE)| | |DOMENIUL RISCURILOR INACCEPTABILE| | DOMENIUL RISCURILOR ACCEPTABILE | -------- ----- ------ ----- ----- -----------------> improbabil extrem rar probabil frecvent P de rar (PROBABILITATE) G ^ (GRAVITATE)| -------- ----- ------ -------- ----- ------ -> improbabil extrem rar probabil frecvent P de rar (PROBABILITATE)

CAPITOLUL IV Controlul riscurilor de incendiu

Art. 25. - Controlul riscurilor de incendiu reprezinta ansamblul masurilor tehnice si organizatorice destinate mentinerii (reducerii) riscurilor în limitele de acceptabilitate stabilite. În ordinea adoptarii lor masurile sunt: stabilirea prioritatilor de actiune, implementarea masurilor de control, gestionarea si monitorizarea riscurilor. Art. 26. - Stabilirea prioritatilor de actiune reprezinta procesul de adoptare a deciziilor referitoare la categoriile de risc asupra carora este prioritar sa se actioneze. La stabilirea prioritatilor de actiune se vor avea în vedere criteriile utilizate la evaluarea riscurilor de incendiu, respectiv probabilitatea de aparitie si gravitatea consecintelor incendiilor. Art. 27. - Implementarea masurilor de control al riscurilor de incendiu se realizeaza, dupa caz, prin: a) asigurarea unei examinari sistematice si calificate a factorilor determinanti de risc; b) stabilirea si elaborarea responsabilitatilor, sarcinilor, regulilor, instructiunilor si masurilor privind apararea împotriva incendiilor si aducerea acestora la cunostinta salariatilor, utilizatorilor si persoanelor interesate; c) stabilirea persoanelor cu atributii privind punerea în aplicare a masurilor de aparare împotriva incendiilor; d) asigurarea mijloacelor tehnice de prevenire si stingere a incendiilor, a personalului necesar interventiei si a conditiilor pentru pregatirea acestuia; e) reluarea etapelor de identificare si evaluare a riscului de incendiu la schimbarea conditiilor preliminate. Art. 28. - Gestionarea riscurilor de incendiu reprezinta ansamblul activitatilor de fundamentare, elaborare si implementare a unei strategii coerente de prevenire, de limitare si combatere a riscurilor de incendiu, incluzând si procesul de luare a deciziilor în situatiile de producere a unui astfel de eveniment. Art. 29. - Monitorizarea gestionarii riscurilor de incendiu reprezinta procesul de supraveghere a modului de desfasurare a etapelor referitoare la identificarea, evaluarea si controlul riscurilor, de analizare a eficientei masurilor întreprinse în raport cu rezultatele obtinute si de luare a deciziilor care se impun.

CAPITOLUL V Dispozitii finale

Art. 30. - Pe baza prevederilor prezentei metodologii ministerele si celelalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale vor elabora metode si proceduri pentru identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu, specifice domeniului de competenta. Metodele si procedurile prevazute la alin. (1) se emit cu avizul de specialitate al Inspectoratului General al Corpului Pompierilor Militari. Art. 31. - Persoanele fizice care, potrivit legii, examineaza sistemele constructive, dispozitivele, echipamentele si instalatiile tehnologice în vederea identificarii, evaluarii si controlului riscurilor de incendiu trebuie sa fie calificate si atestate în acest sens, pe baza standardelor ocupationale. Persoanele juridice care au în obiectul de activitate si identificarea, evaluarea si controlul riscurilor de incendiu trebuie sa faca dovada ca dispun de angajati având calificarea prevazuta la alin. (1). Identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu se pot face si de catre proiectanti, persoane fizice sau juridice, pentru constructiile, instalatiile tehnologice si alte amenajari proiectate de acestia. Art. 32. - La nivel teritorial identificarea si evaluarea riscurilor de incendiu cuprind urmatoarele categorii de riscuri: industrial, de transport, al constructiilor, natural si social. Evaluarea riscurilor în profil teritorial se efectueaza de personalul unitatilor si subunitatilor de pompieri militari, pe baza metodelor si procedurilor elaborate de Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari.

ANEXĂ la metodologie

DEFINIŢII. TERMINOLOGIE

Agent - factor activ rezultat în caz de incendiu, care provoaca diferite fenomene fizice, chimice, electromagnetice sau biologice, cu actiuni si efecte asupra constructiilor, instalatiilor si a utilizatorilor. Ardere (combustie) - reactie de combinare a unui material cu oxigenul, însotita de degajare de caldura si, în general, de emisie de flacari si/sau incandescenta si/sau degajare de fum. Arson - termen de origine engleza, intraductibil, ce desemneaza cauzele incendiilor provocate prin actiuni criminale. Banca de date autorizata - situatie statistica a cauzelor de incendii produse într-un anumit domeniu de activitate, întocmita de organul de specialitate al administratiei publice centrale care coordoneaza activitatea respectiva sau de catre o alta autoritate ori asociatie profesionala care detine competenta profesionala prevazuta de reglementari specifice. Combustibilitate - proprietate a unor corpuri, materiale sau substante de a arde în prezenta aerului, dupa aprinderea lor. Clasa de combustibilitate - caracteristica (clasificare) a unui material sau element de constructie, exprimata în functie de posibilitatea de a se aprinde usor sau greu si de capacitatea de a contribui la dezvoltarea incendiului. Clasa de periculozitate - caracteristica (clasificare) a materialelor si/sau a substantelor care se depoziteaza, exprimata în functie de contributia pe care o aduc la aparitia si dezvoltarea incendiilor, precum si de sensibilitatea lor la efectele acestora. Densitate de sarcina termica - raportul dintre sarcina termica si suprafata sectiunii orizontale a spatiului afectat de incendiu. Împrejurare (conditie) preliminata - situatie în care se poate gasi la un moment dat un ansamblu de elemente materiale, cu sau fara participarea factorului uman, care poate genera si/sau favoriza initierea, dezvoltarea si/sau propagarea unui incendiu. Incendiu - proces de combustie complex, cu evolutie aleatorie, definit de urmatoarele elemente: a) existenta materialului combustibil si actiunea unei surse de aprindere (de initiere a incendiului); b) initierea si dezvoltarea în spatiu si în timp a unei arderi si scaparea ei de sub control; c) producerea de pierderi materiale si/sau umane în urma arderii; d) necesitatea interventiei printr-o actiune de stingere, cu scopul întreruperii si lichidarii procesului de ardere. Risc de incendiu - stare exprimata prin relatia de interdependenta între probabilitatea globala de initiere a unui incendiu si gravitatea consecintelor evenimentului respectiv. De regula, relatia este exprimata prin produsul celor 2 parametri. Risc de incendiu acceptat - nivel limita al riscului de incendiu existent, considerat acceptabil din punct de vedere al gravitatii consecintelor incendiului, corelat cu probabilitatea de initiere a evenimentului respectiv. Sistem - ansamblu de elemente materiale, umane si/sau informationale asociate într-o relatie de interdependenta, situat într-un mediu dat, care îndeplineste una sau mai multe functii specificate, în scopul desfasurarii corespunzatoare a uneia sau mai multor activitati. Sarcina termica (de incendiu) - cantitatea de caldura pe care o poate degaja prin ardere totalitatea materialelor combustibile, fixe si mobile, existente în spatiul afectat de incendiu. Sursa de aprindere (initiere a arderii) - fenomen fizic, chimic sau de alta natura care genereaza o cantitate de energie capabila de a initia aprinderea unui material sau mediu combustibil.

ORD nr. 108 publicat în M.Of. nr. 597 din data: 09/24/2001

O108/2001

Ordin nr. 108 din 1 august 2001 pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004

Ministerul de Interne

Ordin nr. 108

din 1 august 2001

pentru aprobarea Dispozitiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 597 din 24 septembrie 2001

Ministrul de interne, având în vedere prevederile art. 17 lit. c) din Legea nr. 121/1996 privind organizarea si functionarea Corpului Pompierilor Militari, în temeiul art. 13 alin. 2 din Legea nr. 40/1990 privind organizarea si functionarea Ministerului de Interne, cu modificarile ulterioare, emite urmatorul ordin: Art. 1. - Se aproba Dispozitiile generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004, cuprinse în anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. - Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari va urmari prin marile unitati si unitatile de pompieri militari punerea în aplicare a prevederilor prezentului ordin. Art. 3. - Nerespectarea prevederilor Dispozitiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004 atrage raspunderea juridica potrivit legii. Art. 4. - Prezentul ordin va fi publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, si va intra în vigoare la 30 de zile de la data publicarii. La data intrarii în vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare îsi înceteaza aplicabilitatea.

p. Ministru de interne, Toma Zaharia, secretar de stat

Bucuresti, 1 august 2001. Nr. 108.

ANEXĂ

Dispozitie generala

din 1 august 2001

privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004

Publicat în Monitorul Oficial, Partea I nr. 597 din 24 septembrie 2001

CAPITOLUL I Dispozitii generale

Art. 1. - Dispozitiile generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de încarcari electrostatice - D.G.P.S.I.-004 stabilesc masurile tehnico-organizatorice, principiile, cerintele si conditiile tehnice necesare în vederea prevenirii formarii scânteilor produse de descarcarea sarcinilor electrostatice, care în anumite împrejurari pot initia incendii sau explozii. Prevederile prezentelor dispozitii se aplica si sunt obligatorii indiferent de titularul dreptului de proprietate. Art. 2. - Masurile tehnico-organizatorice se stabilesc, se realizeaza si se mentin în exploatare de catre proiectantii, executantii sau proprietarii (utilizatorii) constructiilor si amenajarilor, echipamentelor, utilajelor si instalatiilor tehnologice, potrivit obligatiilor legale ce le revin, pe timpul desfasurarii proceselor tehnologice, precum si al manipularii, transportului si al depozitarii materialelor. Art. 3. - În sensul prezentelor dispozitii, termenii si expresiile utilizate au urmatoarele semnificatii: a) aditiv antistatic - substanta solida (praf, pulbere) sau lichida care, introdusa într-un volum de lichid combustibil, are rolul de a reduce efectul difuziei turbulente datorat pulsatiilor de viteza, în cazul transvazarii, transportului etc. lichidelor prin conducte cilindrice si de a limita astfel riscul datorat încarcarilor electrostatice; b) antistatic - caracteristica intrinseca a materialului de a nu se încarca cu electricitate statica; în mod obisnuit aceasta caracteristica este avuta în vedere la materialele care se utilizeaza în medii cu risc de incendiu sau explozie; c) corp electrostatic la pamânt - substanta, material, circuit, aparat, masina, recipient sau instalatie a carei rezistenta de scurgere a sarcinilor electrostatice nu depaseste 10 6 ohmi, rezistenta fiind masurata între pamânt si un punct oarecare al elementului considerat; d) descarcare corona - descarcare electrica incompleta (nu se dezvolta pe toata distanta dintre electrozii configuratiei) care apare în zone ale conductoarelor cu raza de curbura mica; descarcarea corona se dezvolta numai daca intensitatea câmpului electric în zona depaseste o valoare determinata; e) descarcare electrostatica - proces de realizare a unui canal conductor între doua corpuri aflate la potentiale diferite fata de pamânt; în functie de valoarea medie a câmpului electric între cele doua corpuri, descarcarea poate fi incompleta (corona) sau completa (strapungere); f) dispersie - fenomen de împrastiere, raspândire, risipire; în sensul prezentelor dispozitii, definitia se refera la pulberi, prafuri, gaze, ceturi, care se pot aprinde; de exemplu, praful este o forma dispersa a substantelor solide, iar ceata este o forma dispersa a lichidelor combustibile; g) electricitate statica - energie de natura electrica ce apare datorita unor fenomene electrochimice, frecari, încalziri si de deformare a corpurilor, plasarii acestora într-un câmp electric, precum si ca urmare a altor actiuni fizice care presupun schimbarea relativa a suprafetelor de contact; energia acumulata ramâne practic constanta sau prezinta variatii foarte lente; energia acumulata, daca se disipeaza într-o descarcare electrica, poate initia explozia unor amestecuri inflamabile, daca este mai mare decât energia minima de aprindere a acestora; h) influenta electrostatica - fenomen de separare a sarcinilor electrice pe un conductor neutru izolat sau modificarea repartitiei sarcinilor electrice pe un conductor încarcat si izolat, sub actiunea unui câmp electric exterior; i) încaltaminte antistatica - încaltaminte încercata în conformitate cu metoda 5.7 din SR EN 344; rezistenta electrica trebuie sa fie cuprinsa între 100 kohm si 1.000 Mohm; j) încarcare electrostatica - proces fizic prin care, pe corpuri solide, lichide sau vapori, apar sarcini electrice datorita unor actiuni mecanice (frecare, ciocnire, vibratii), termice, chimice etc; k) legare la pamânt - legatura electrica a unui corp conductor la priza de pamânt, pentru a asigura acestuia, în mod permanent, potentialul pamântului (considerat nul); l) legatura de echipotentializare - legatura electrica realizata între diferite puncte pentru a asigura acestora acelasi potential fata de pamânt; m) pardoseala izolanta electric (electroizolanta) - pardoseala realizata din materiale izolante electric (lemn, cauciuc, bachelita etc.), care acopera întreaga suprafata a pardoselii, sunt lipite pe suport, nu prezinta crapaturi, iar rosturile nu depasesc 3 mm; n) priza de pamânt - instalatie care asigura o legatura electrica directa cu pamântul a unei instalatii electrice sau a unor echipamente electrice; o) rezistenta electrica de dispersie a unei prize de pamânt - rezistenta electrica echivalenta a prizei de pamânt; p) scânteie electrostatica - descarcare brusca de electricitate, printr-un interval, între doua corpuri; r) transvazare - operatiune de trecere a unui fluid (lichid, gaz etc.) sau a unui material pulverulent dintr-un vas în altul prin curgere gravitationala, pompare etc.; s) zona cu pericol de explozie - spatiul în care, în conditii normale de functionare, se pot acumula, accidental sau permanent, gaze, vapori sau praf în cantitati suficiente pentru a da nastere unei atmosfere explozive în amestec cu aerul sau cu oxigenul.

CAPITOLUL II Formarea si acumularea încarcarilor electrostatice

Art. 4. - Formarea si acumularea încarcarilor electrostatice reprezinta fenomene de sistem sau de asociatie cu aparitia unei sarcini electrice pe suprafata unui corp izolant sau izolat din punct de vedere al conductibilitatii electrice. Art. 5. - Cele mai frecvente moduri de electrizare a corpurilor sunt: frecarea, contactul direct, influenta, actiunea electrochimica si actiunea fotoelectrica. Art. 6. - Principalele materiale si substante utilizate frecvent si pe scara larga, susceptibile sa formeze si sa acumuleze sarcini electrostatice, sunt: a) solide: cauciucul natural si sintetic, masele plastice, fibrele artificiale, textilele pe baza de lâna, fibrele artificiale, hârtia, sticla, sulful, rasinile sintetice, unele rasini naturale (chihlimbarul); b) lichide: sulfura de carbon, eterul, benzina, hidrocarburile, esterii, hidrocarburile clorurate, cetonele inferioare si alcoolii; c) gaze (vapori): dioxidul de carbon, metanul, propanul, etanul, butanul, acetilena si hidrogenul. Principalele operatiuni cinetice în care sunt prezente materiale si substante mentionate la alin. (1), pe timpul carora pot sa apara încarcari electrostatice, sunt: a) încarcare, descarcare, umplere, golire, transvazare, alimentare; b) amestecare, malaxare, agitare, barbotare, omogenizare; c) filtrare, separare, sortare, cernere, centrifugare; d) ventilare, exhaustare, desprafuire, aerisire, vacuumare; e) pulverizare, injectare, dispersare, stropire, purjare, refulare; f) frecare, angrenare, transmisie; g) spalare, curatare, purificare, ambalare; h) transport, vehiculare, manipulare; i) polizare, slefuire, sablare; j) rulare, derulare, lipire, dezlipire; k) macinare, concasare, sfarâmare. Principalele procese tehnologice în care sunt prezente materialele si substantele prevazute la alin. (1), cu capacitate ridicata de încarcare electrostatica, sunt: a) fabricarea fibrelor si firelor textile; b) fabricarea foliilor de polietilena sau de policlorura de vinil; c) fabricarea pulberilor pentru explozivi; d) egrenarea bumbacului; e) fabricarea hârtiei si imprimarea acesteia; f) fabricarea cauciucului si produselor de cauciuc. Exemplele de operatiuni si procese pe parcursul carora pot sa apara încarcari electrostatice sunt prezentate în anexa nr. 1 iar aspectele referitoare la pericolul de explozie si/sau incendiu, în cazul unor operatiuni si procese tehnologice care genereaza electricitate statica, sunt prezentate în anexa nr. 2. Art. 7. - Electricitatea statica poate provoca incendiu sau explozie urmata sau nu de incendiu, în cazul îndeplinirii simultane a urmatoarelor conditii: a) existenta materialului combustibil sau a atmosferei explozive; b) deplasarea sarcinilor cu aparitia descarcarilor disruptive; c) energia eliberata prin descarcare sa fie mai mare decât energia minima pentru aprinderea materialului combustibil sau a atmosferei explozive. Art. 8. - În cazul în care atmosfera din spatiile închise este uscata artificial, prin sisteme de încalzire sau ventilare cu aer uscat, apar conditii favorizante astfel încât încarcarile electrostatice pot provoca incendiu sau explozie.

CAPITOLUL III Riscuri sau pericole de explozie si/sau de incendiu determinate de electricitatea statica

Art. 9. - Pericolul de explozie poate sa apara la manipularea substantelor combustibile sau oxidabile, daca acestea se prezinta sub forma de dispersie fina de gaze, vapori, ceata (particule fine de lichid, aerosoli) sau prafuri (particule fine de solid, respectiv aerosoli), atunci când concentratia acestora în amestec cu aerul se afla între limitele de explozie si când exista un potential electrostatic egal sau mai mare decât energia minima de aprindere a unor substante combustibile din mediul respectiv. Art. 10. - Scânteile electrice care provin din diferente de potential inferioare nivelului de 350 volti sunt considerate nepericuloase datorita insuficientei caldurii la vârfurile scânteilor. Art. 11. - Nivelul riscului generat de încarcarile electrostatice într-o zona de lucru se apreciaza în functie de energia minima de aprindere, astfel:

a) foarte redus >= 100 mJ b) redus 50-100 mJ c) mediu 10-50 mJ d) mare 0,1-10 mJ e) foarte mare <= 0,1 mJ.

Art. 12. - Pericolul de explozie si/sau incendiu depinde de viteza si de modul de manipulare a lichidelor prin conducte sau instalatii pe timpul desfasurarii operatiunilor de alimentare, golire, transport si distributie. Art. 13. - Stratul de praf combustibil se comporta diferit la descarcarile electrostatice, în functie de natura produsului de aprindere.

CAPITOLUL IV Masuri generale de prevenire a incendiilor determinate de electricitatea statica

SECŢIUNEA 1 Solutii pentru dispersia electricitatii statice

Art. 14. - În functie de caracteristicile proceselor tehnologice si de capacitatea de reactie a operatorilor se pot adopta solutii care sa conduca la dispersia electricitatii statice. Solutiile cele mai eficiente sunt: a) legarea la pamânt (sisteme echipotentiale); b) neutralizarea sarcinilor; c) reducerea frecarilor; d) umidificarea atmosferei; e) marirea conductivitatii corpurilor izolante. Art. 15. - La o valoare a rezistentei de scurgere a sarcinilor electrice mai mica de 106 ohmi, pentru majoritatea substantelor inflamabile se elimina posibilitatea formarii sarcinilor electrostatice mari si se considera realizata legarea la pamânt. În locurile în care se manipuleaza substante explozive valorile limita care se aleg sunt de ordinul 104-105 ohmi pentru rezistenta de curgere a sarcinilor electrice. Art. 16. - Legarea la pamânt a obiectelor metalice asigura reducerea diferentei de potential dintre obiecte si pamânt, pâna la limite nepericuloase, iar conductibilitatea materialelor utilizate trebuie sa fie suficient de mare, astfel încât sa permita scurgerea fara descarcare disruptiva a încarcarilor electrostatice. Art. 17. - Este obligatoriu sa fie legate la pamânt: a) constructiile metalice, echipamentele, rezervoarele, conductele, utilajele si instalatiile (pentru amestec, valturile, calandrele, masinile de extrudare sau injectie etc.) care vehiculeaza materiale si substante care produc electricitate statica; b) elementele bune conducatoare de electricitate care nu participa direct la procesul tehnologic; c) partile metalice ale echipamentelor electrice (carcase, motoare, aparataj, tablouri etc.), ale instalatiilor, utilajelor, încarcatoarelor si cisternelor, inclusiv ale sinelor de cale ferata de la rampele de încarcare-descarcare. Conductibilitatea electrica a legaturilor se asigura prin: a) fixarea demontabila (strângere); b) fixarea nedemontabila (sudare, lipire etc.). Art. 18. - Atunci când continuitatea tubulaturii metalice este întrerupta prin burdufuri din materiale textile sau plastice, se prevad sisteme de echipotentializare între tronsoanele bune conducatoare de electricitate. Legaturi echipotentiale se prevad la racordurile si flansele cu garnituri izolatoare de pe traseele de conducte, tuburi si furtunuri pentru vehicularea fluidelor generatoare de electricitate statica si, dupa caz, la dispozitivele (capetele) de pulverizare, refulare sau debitare a acestora. Art. 19. - Conductele si recipientele racordate la gurile de aspiratie, fixe sau mobile, precum si filtrele sau ciururile care intra în contact cu o substanta capabila sa acumuleze sarcini electrostatice în timpul unui proces de fabricatie, stocare sau al operatiunii de transvazare trebuie sa fie legate între ele (pentru a se asigura echipotentialitatea), precum si la pamânt. Art. 20. - Legaturile la pamânt trebuie verificate astfel: a) zilnic, vizual; b) periodic, prin personal specializat se masoara valoarea rezistentei de dispersie a prizei de pamânt, precum si asigurarea continuitatii la instalatiile electrice. Art. 21. - Legarea la pamânt a bobinelor, cilindrilor si a tamburelor metalice ale caror extremitati se rotesc în lagare prevazute cu ungere se asigura prin sisteme speciale cu perii alunecatoare pe arbore, tangentiale si de capat. Art. 22. - Reducerea frecarilor între corpurile (suprafetele) aflate în contact se poate realiza prin diminuarea presiunii exercitate pe corpuri. Art. 23. - Neutralizarea sarcinilor electrostatice înmagazinate pe corpurile neconducatoare se realizeaza prin: a) ionizarea permanenta a atmosferei; b) inductie electrostatica; c) umidificarea atmosferei. Art. 24. - Ionizarea atmosferei se realizeaza cu: a) generatori de câmpuri electrostatice foarte intense, create în apropierea mediului încarcat electrostatic; b) neutralizatori radioactivi cu radiatii tip alfa sau beta. Neutralizatoarele radioactive se recomanda pentru procesele tehnologice de fabricare a foliilor de plastic, de cauciuc sau a hârtiei, precum si la prelucrarea firelor si fibrelor sintetice, ionizarea aerului realizându-se de-a lungul materialului. Art. 25. - Inductia electrostatica se realizeaza cu dispozitive care formeaza un câmp electrostatic autoindus, ele constând dintr-un fir metalic fix legat de o bara prevazuta cu un capat miscator sau o tija terminata prin vârfuri. Legata la pamânt, bara trebuie sa fie asezata foarte aproape de suprafata materialului (obiectului) încarcat cu sarcini electrostatice, fara sa o atinga însa, fapt pentru care nu este recomandata utilizarea dispozitivelor în atmosfere inflamabile sau explozive. Art. 26. - Umidificarea atmosferei se recomanda sa fie utilizata în cazul operatiunilor de fabricatie sau de manipulare care permit acest procedeu. Pentru împiedicarea formarii sarcinilor electrostatice se recomanda umiditati relative ale aerului peste 70%. Masura devine sigura atunci când este combinata cu utilizarea eliminatorilor inductivi sau radioactivi. Art. 27. - Marirea conductivitatii corpurilor izolante (textile, cauciuc, materiale plastice, hârtie, lichide pure etc.) poate fi facuta, în masa lor sau superficial, prin adaosul sau aplicarea pe suprafata acestora a unor produse antistatice cum sunt compozitiile organice azotate (aminele, sarurile de amoniu cuaternare, amidele etc.), derivatii acidului fosforic sau fosforos.

SECŢIUNEA a 2-a Masuri tehnico-organizatorice

Art. 28. - Stabilirea masurilor tehnico-organizatorice de prevenire a producerii scânteilor electrostatice trebuie sa se bazeze pe o analiza detaliata care vizeaza: a) identificarea operatiunilor si instalatiilor care conduc la formarea si acumularea sarcinilor electrostatice; b) cunoasterea proprietatilor fizico-chimice ale materiilor prime si materialelor folosite; c) evaluarea valorilor tensiunilor de încarcare; d) evaluarea mediului în care se lucreaza; e) modul de manipulare a materialelor; f) controlul eficacitatii acestor masuri. Art. 29. - Masurile tehnico-organizatorice rezultate în urma analizei, conform art. 28 trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: a) sa fie în concordanta cu caracteristicile specifice ale constructiilor, instalatiilor tehnologice, utilajelor pentru care sunt adoptate; b) sa aiba la baza calcule, determinari, metode si experimentari stiintifice; c) sa aiba cea mai mare eficienta pentru limitarea acumularii sarcinilor electrostatice; d) sa fie în concordanta cu noutatile în domeniu. Art. 30. - Reducerea riscurilor determinate de electricitatea statica se realizeaza prin actiuni de prevenire care vizeaza: a) locul de munca; b) legaturile la pamânt; c) îmbracamintea sau echipamentul de protectie a personalului; d) operatiunile si procesele de fabricatie; e) conductorii electrici; f) izolantii. Art. 31. - Actiunea asupra locului de munca are în vedere, în primul rând, controlul amestecurilor, respectiv crearea unei atmosfere care sa fie în afara intervalului cuprins între limitele inferioare si superioare de explozie ale amestecului. Principalele metode utilizate sunt: a) inertizarea incintelor închise (rezervoare, reactoare etc.) pentru produsele cu niveluri de risc mare si foarte mare; b) ventilarea mecanica fortata a spatiilor sau a incintelor de lucru. Art. 32. - Protectia împotriva electricitatii statice se realizeaza prin conectarea la priza de pamânt, care în mod uzual poate avea si alte functionalitati cum ar fi, legarea la pamânt a instalatiilor si utilajelor din motive de securitate a muncii sau legarea la pamânt a instalatiilor de protectie împotriva trasnetului. Art. 33. - Legarea la pamânt trebuie realizata cu ajutorul unor conductoare din otel zincat, cu aria sectiunii transversale de minimum 10 mm2. Art. 34. - Elementele de contact cu solul si circuitul de legare la pamânt trebuie sa fie protejate împotriva deteriorarilor mecanice, termice, chimice etc. Art. 35. - Rezistenta între obiectul legat la pamânt si sol se compune din rezistenta conductorului de legatura si a electrodului din sol. Art. 36. - Elementele conducatoare ale unui obiect, aparat, utilaj sau ale unei instalatii susceptibile sa acumuleze sarcini electrostatice ca urmare a procesului de fabricatie sau a procedeului de manipulare trebuie sa fie legate la pamânt. Art. 37. - Se interzice folosirea îmbracamintei si încaltamintei confectionate din materiale care se încarca electrostatic. Art. 38. - În zonele în care exista pericolul formarii atmosferei explozive personalul trebuie sa utilizeze echipament special de protectie. Art. 39. - În procesele de productie în care se produce electricitate statica trebuie sa se aiba în vedere: a) înlocuirea, pe cât posibil, a elementelor izolante cu elemente conducatoare de electricitate; b) marirea conductibilitatii electrice a benzilor transportoare, curelelor de transmisie si a tubulaturilor prin realizarea puntilor echipotentiale sau tratarea acestora cu adezivi buni conducatori de electricitate; c) efectuarea proceselor de fabricatie în încaperi cu atmosfera controlata si inertizata; d) limitarea vitezelor de curgere a lichidelor si a materialelor pulverulente; e) legarea la pamânt pe toata durata desfasurarii operatiunilor generatoare de sarcini electrostatice, inclusiv a celor care se desfasoara ocazional sau pentru a caror efectuare se folosesc sisteme demontabile; f) evitarea miscarilor suplimentare ale persoanelor care executa ori supravegheaza activitatile prevazute la art. 6 alin. (2). Art. 40. - Actiunea asupra conductorilor vizeaza: a) asigurarea echipotentialitatii între materialele si obiectele legate la pamânt; b) realizarea unor contacte sigure, de buna calitate. Art. 41. - Actiunea asupra izolantilor se refera la utilizarea selectiva, în functie de procesele tehnologice, a limitatorilor de sarcini electrostatice prin ionizari inductive, electrice sau radioactive, precum si a substantelor antistatice. Art. 42. - Descarcarea electricitatii statice din baloturile de textile, materiale sintetice, hârtie etc. se realizeaza eficient prin ionizare, cu vârfuri, ace metalice, perii de descarcare, benzi metalice sau prin umezirea locala a aerului. Art. 43. - Pentru îmbunatatirea conductibilitatii partilor în miscare, în cazul lagarelor care folosesc lubrifianti, se utilizeaza adaosuri de grafit sau sulfat de molibden. Art. 44. - În procesele de uscare, prin pulverizare sau în strat fluidizat a substantelor pulverulente, pentru limitarea acumularilor de sarcini electrostatice atât în uscatorul propriu-zis, cât si în separatorul de praf, pe lânga legarea la pamânt trebuie asigurata inertizarea uscatoarelor pe toata durata desfasurarii operatiunilor de uscare. Art. 45. - La spalarea recipientelor de produse petroliere, viteza apei nu trebuie sa depaseasca 1 m/s, iar presiunea aburului 3 atm. Art. 46. - La descarcarea din cisterne a gazelor petroliere lichefiate (GPL) se limiteaza viteza acestora la 1 m/s. Art. 47. - Sunt interzise: a) pomparea unor produse grele (petrol, motorina, ulei, pacura etc.) într-un rezervor care a continut anterior benzina sau alte produse inflamabile, înainte de golirea completa a conductei de încarcare si a rezervorului de produsele anterioare sau înainte de evacuarea din rezervoare a gazelor rezultate; b) desfundarea cu apa a robinetelor prin care s-au vehiculat lichide combustibile; c) spalarea cu apa a conductelor aferente rezervoarelor, înainte de asigurarea unui strat de apa, care sa depaseasca cu minimum 3 cm cota racordului conductei; d) vopsirea prin stropire sau pulverizare cu aer sau alte gaze a recipientelor deschise care contin produse volatile si care pot genera gaze inflamabile; e) încarcarea recipientelor cum ar fi: rezervoare, vagoane, autocisterne etc., cu produse combustibile lichide prin curgere gravitationala sau fara utilizarea pentru încarcare a pâlniilor sau prelungitoarelor, care trebuie sa ajunga la cel mult 30 cm deasupra partii inferioare a recipientului; f) accesul personalului pe rezervoare pe durata unor operatiuni cum ar fi, pompare, amestec etc.; în cazul în care necesitatile tehnologice impun totusi executarea unor masuratori sau luarea probelor în timpul operatiunilor de pompare sau amestecare se vor lua masuri corespunzatoare pentru asigurarea legarii la pamânt a utilajelor sau dispozitivelor utilizate; g) executarea de reparatii în timpul functionarii instalatiilor tehnologice; h) utilizarea transmisiilor cu curele în medii unde apar frecvent amestecuri explozive; i) utilizarea încarcatoarelor cu gauri sau neetanseitati, prin care produsul inflamabil pompat se poate raspândi sub forma de stropi, generând suplimentar sarcini electrostatice; j) scurgerea brusca, sub forma de jet, a produselor inflamabile si volatile, prin legaturile de luat probe, pe la sticlele de nivel etc.; k) desfundarea robinetelor de scurgere aferente aparatelor sau vaselor sub presiune prin lovire sau prin alte operatiuni mecanice; l) transportul si manipularea produselor petroliere în ambalaje din material plastic, cu exceptia celor antistatizate si special destinate în acest scop; m) folosirea indicatoarelor de nivel cu plutitor în rezervoare de produse inflamabile, daca nu sunt luate masuri de punere la pamânt a plutitorului; n) agitarea sau omogenizarea în rezervoare, vase etc. a lichidelor usor inflamabile; omogenizarea poate fi facuta numai prin recirculare sau cu amestecatoare mecanice având palete situate sub nivelul lichidului; o) utilizarea unor instalatii pentru exhaustarea prafului de materiale combustibile sau a vaporilor inflamabili, comune cu cele pentru evacuarea materialelor pulverulente provenite de la utilajele de slefuit, polizat, strunjit etc.; p) folosirea aerului comprimat pentru alimentarea reactoarelor; aceasta se face în circuit etans, mecanizat (automatizat) atât pentru încarcarea, cât si pentru descarcarea reactoarelor; r) deschiderea capacului reactorului în timpul procesului tehnologic fara asigurarea în prealabil a pernei de gaz inert si punerea în functiune a sistemului de ventilare; s) luarea probelor în timpul proceselor de cristalizare din reactor; t) deschiderea capacului reactorului în care au fost efectuate diferite operatiuni, fara programarea prealabila a unei faze de linistire cu durata cel putin egala cu timpul de relaxare pentru substantele din reactor. Art. 48. - Vasele metalice portabile, butoaiele, canistrele metalice etc., care urmeaza sa fie încarcate cu produse petroliere lichide, trebuie sa fie asezate, pe durata încarcarii lor, pe o placa metalica legata la pamânt si conectate, prin intermediul unei legaturi electrice, la recipientul sau racordul din care se face încarcarea. Art. 49. - Furtunurile flexibile de descarcare sau încarcatoarele trebuie prevazute cu armaturi din bronz si garnituri etanse. Art. 50. - Operatiunile de transvazare a lichidelor combustibile, cum ar fi alimentarea cu carburant, trebuie sa se întrerupa pe durata fenomenelor meteo însotite de furtuni cu descarcari sub forma de trasnet, daca aceste fenomene se produc în zone apropiate. Art. 51. - În cazul GPL, pentru egalizarea potentialelor cisterne si rezervorului se utilizeaza cablul de suntare, aflat în dotarea cisternei. Art. 52. - Este obligatorie instruirea personalului operator asupra modului de formare si acumulare a sarcinilor electrostatice, asupra metodelor de combatere a acestora, precum si asupra riscurilor determinate de încarcarile electrostatice.

CAPITOLUL V Unele masuri specifice de prevenire a incendiilor determinate de electricitatea statica

SECŢIUNEA 1 Masuri de prevenire la vehicularea si depozitarea lichidelor inflamabile

Art. 53. - Încarcarea rezervoarelor cu lichide inflamabile se face pe la baza acestora, sub nivelul lichidului. Viteza de curgere poate fi marita numai dupa ce nivelul lichidului în recipient depaseste cu 2 cm gura conductei de intrare, iar în cazul rezervoarelor cu capac plutitor numai dupa ce capacul pluteste pe lichid. Art. 54. - La umplerea rezervoarelor trebuie luate masuri pentru evitarea stropirii sau pulverizarii lichidului. În cazul pâlniilor confectionate din materiale izolante, înainte de începerea operatiunii de umplere, prin pâlnie trebuie introdus un conductor legat la pamânt, pâna la partea inferioara a rezervorului. Art. 55. - În timpul încarcarii cu gaze petroliere lichefiate a vaselor tip termos trebuie introdusa în acestea o sârma sau tija metalica, în vederea realizarii contactului dintre lichidul din vas si racordul de încarcare legat la pamânt. Art. 56. - Pentru a se evita patrunderea în interiorul rezervoarelor a corpurilor straine, acumulatoare de sarcini electrice, în circuitele de transvazare trebuie sa se utilizeze filtre. Art. 57. - Înainte de spalarea cu apa sau spuma a rezervoarelor, autocisternelor, tancurilor petroliere sau a slepurilor trebuie sa se asigure evacuarea amestecurilor inflamabile, utilizându-se în acest scop gaz inert sau abur. Art. 58. - Furtunurile pentru spalarea cu apa a depunerilor din rezervoare, vase sau utilaje, precum si cele pentru abur trebuie sa fie prevazute cu insertie sau armare metalica si legate la pamânt, înainte de începerea operatiunilor de aburire si curatare. Art. 59. - Furtunurile flexibile ale pompelor de distributie a carburantilor trebuie sa fie omologate, antistatizate, lungimea lor nedepasind valoarea specificata de normativele în vigoare; ele trebuie mentinute în stare de utilizare, iar dispozitivele de închidere trebuie realizate din materiale neferoase. Art. 60. - Fiecare sortiment de carburant se depoziteaza în rezervoarele sau compartimentele stabilite, fiind interzisa schimbarea destinatiei acestora de la un sortiment de produs la altul, fara asigurarea tuturor masurilor de pregatire necesare (golire, curatare a peretilor interiori etc.). Art. 61. - La gurile de descarcare a carburantilor în rezervoare se prevad borne de legare la pamânt pentru conectarea autocisternelor.

SECŢIUNEA a 2-a Masuri de prevenire la separarea substantelor lichide si solide

Art. 62. - La operatiunile de separare prin filtrare a suspensiilor din lichidele inflamabile se impun urmatoarele masuri: a) utilizarea numai a filtrelor metalice conectate la priza de pamânt; b) conectarea la pamânt a tuturor elementelor metalice ale instalatiei de separare; c) marirea conductivitatii lichidelor prin adaugare de aditivi cu proprietati antistatice. Art. 63. - La operatiunile de separare prin centrifugare a substantelor lichide si solide se vor avea în vedere urmatoarele: a) utilizarea unor instalatii de centrifugare care sa aiba în constructie partea interioara din materiale bune conducatoare de electricitate; b) asigurarea inertizarii recipientului înaintea începerii operatiunii de separare; c) confectionarea cicloanelor în care sunt separate substantele pulverulente din materiale bune conducatoare de electricitate; d) legarea individuala la pamânt a utilajelor de amestec, valturilor, calandrelor, filtrelor, uscatoarelor cu aer.

SECŢIUNEA a 3-a Masuri de prevenire la vopsirea si/sau la lacuirea prin pulverizare

Art. 64. - În zonele de lucru pentru operatiuni de vopsire si/sau lacuire prin pulverizare trebuie sa se asigure umezirea locala a aerului. Art. 65. - În camerele de pulverizat vopsea si/sau lac trebuie asigurate functionarea la parametri normali a instalatiilor de ventilatie generala, interblocarea dintre sistemul de ventilatie si cel de admisie a aerului comprimat la pistolul de pulverizare, precum si functionarea perdelelor cu apa. Art. 66. - Pentru operatiunile de vopsire si/sau lacuire prin pulverizare se va utiliza numai aer comprimat fara impuritati, iar temperatura acestuia, în cazul pulverizarii nitrolacului la cald, nu trebuie sa depaseasca 500C. Art. 67. - La alimentarea utilajelor pentru turnarea lacului trebuie sa se utilizeze numai recipiente cu structura metalica, etanse în raport cu mediul de lucru.

SECŢIUNEA a 4-a Masuri de prevenire specifice vopsirii în câmp electrostatic

Art. 68. - La vopsirea în câmp electrostatic se respecta regulile si masurile precizate la art. 64-67, precum si urmatoarele: a) curentul maxim de scurtcircuit nu trebuie sa depaseasca 0,2 mA; b) distanta de siguranta prevazuta în reglementarile tehnice specifice se mentine strict, pentru a nu se produce strapungeri ale dielectricului dintre pistolul/duza de pulverizare si piesele supuse vopsirii; c) instalatia de vopsire prin pulverizare în câmp electrostatic se prevede cu sisteme de protejare împotriva caderilor bruste de tensiune.

SECŢIUNEA a 5-a Masuri de prevenire la ansambluri si subansambluri aflate în miscare

Art. 69. - În cazul transmisiilor prin curele trebuie sa se utilizeze materiale bune conducatoare de electricitate, obtinute prin aplicarea unui tratament antistatic pe toata suprafata acestora. Art. 70. - Legarea la pamânt a benzilor transportoare este obligatorie si se poate realiza cu sisteme tip pieptene metalic, cu dinti ascutiti si îndreptati spre partea interioara a benzii, în punctul în care aceasta se desparte de tambure (role). Art. 71. - Pentru scurgerea electricitatii statice generate de lagarele cu cuzineti din materiale izolatoare (teflon, nailon etc.) sau de cele care lucreaza pe perna de ulei sunt necesare realizarea legaturii electrice între arborele si carcasele lagarului, precum si legarea la pamânt a întregului sistem.

SECŢIUNEA a 6-a Masuri de prevenire la prelucrarea cauciucului si a maselor plastice

Art. 72. - Toate elementele aflate în miscare ale utilajului tehnologic prin care se prelucreaza cauciuc si/sau mase plastice trebuie legate la pamânt prin intermediul unor perii metalice sau din carbune. Art. 73. - Instalatiile si utilajele de prelucrare a cauciucului si/sau a maselor plastice trebuie prevazute cu ventilatie mecanica locala si sisteme de umidificare a atmosferei, iar încaperile în care sunt amplasate se prevad în mod obligatoriu cu pardoseala antistatica. Art. 74. - Reducerea nivelului de încarcare electrostatica în procesele de prelucrare a maselor plastice se obtine prin introducerea în material a unor substante antistatice, cum sunt: a) eter sau poliglicol multimolecular pentru polistiren, polietilena sau polivinilclorid; b) combinatie de stearina-amoniac (18-50%), pentru cele mai multe dintre masele plastice; c) fosfati de alcool gras pentru materialele plastice si fibrele sintetice. Suprafetele din materiale izolante ale utilajelor trebuie sa fie acoperite cu substante antistatice.

SECŢIUNEA a 7-a Masuri de prevenire la prelucrarea celulozei si hârtiei

Art. 75. - Formarea si acumularea sarcinilor electrostatice trebuie diminuate semnificativ prin reducerea presiunii dintre cilindri si modificarea unghiului sub care intra hârtia la presare. Art. 76. - Pornirea masinilor de fabricat hârtie este permisa numai dupa verificarea sistemelor de colectare a sarcinilor electrice care se monteaza pe întreaga latime a cilindrului de imprimare. Art. 77. - Instalatiile de fabricatie a celulozei si hârtiei trebuie mentinute în stare de curatenie, dupa fiecare schimb de lucru personalul de deservire procedând la îndepartarea deseurilor si materialelor combustibile si la curatarea acestora de praf, scame si ulei. Art. 78. - La fabricarea sortimentelor de hârtie trebuie sa se aiba în vedere urmatoarele: a) asigurarea functionarii instalatiei de ventilatie generala pentru introducerea aerului proaspat si evacuarea aerului viciat din compartimentele de fabricatie; b) asigurarea permanenta a operationalitatii instalatiilor automate de stingere a incendiilor.

SECŢIUNEA a 8-a Unele masuri de prevenire la rampele auto si de cale ferata pentru încarcarea-descarcarea produselor petroliere

Art. 79. - La rampele auto si de cale ferata pentru încarcarea-descarcarea produselor petroliere se realizeaza echipotentializarea elementelor metalice. La intrarea în rampa si în zonele de descarcare sinele de cale ferata se leaga electric între ele si se conecteaza la priza de pamânt. Conductele prin care se transvazeaza produsele petroliere si recipientele aferente operatiunilor de încarcare/descarcare se conecteaza la priza de pamânt.

SECŢIUNEA a 9-a Unele masuri de prevenire la alimentarea cu carburant a aeronavelor si navelor

Art. 80. - Pe durata alimentarii cu carburant aeronavele nu trebuie sa se afle în imediata apropiere a unui radar de sol, la care se executa probe sau care se afla în stare de functionare. Art. 81. - Pe durata operatiunilor de alimentare cu carburant sunt interzise instalarea sau demontarea bateriilor de acumulatori ale aeronavei, precum si bransarea generatoarelor de sol. Art. 82. - Pentru ca o aeronava sau nava sa poata fi alimentata cu carburant în timp ce pasagerii se afla la bord, se îmbarca sau se debarca, este necesara prezenta la bord a personalului calificat care poate executa procedurile de protectie si evacuare a pasagerilor. Suplimentar se aplica urmatoarele masuri de prevenire: a) traseul urmat de pasageri trebuie sa evite zonele în care exista riscul degajarii vaporilor de carburant; operatiunile de îmbarcare/debarcare trebuie sa fie supravegheate; b) prin sistemul de intercomunicatii al aeronavei sau prin orice alte mijloace adecvate trebuie asigurata comunicarea bilaterala între echipa de la sol responsabila cu aceste operatiuni si personalul specializat de la bordul aeronavei. Art. 83. - Legarea la pamânt a unei aeronave sau nave consta în luarea urmatoarelor masuri: a) legarea la priza de pamânt a alimentatorului; b) legarea la priza de pamânt a aeronavei, respectiv a navei; c) realizarea unei legaturi electrice între aeronava, respectiv a navei si alimentator; d) realizarea unei legaturi electrice între aeronava si capatul furtunului flexibil pentru carburant, în cazul alimentarii prin extradosul aripilor. La terminarea operatiunii de alimentare toate legaturile electrice trebuie deconectate în ordinea inversa celei specificate mai sus. Art. 84. - În cazul în care nu este specificata obligatia legarii la pamânt a aeronavei sau navei, se vor lua urmatoarele masuri pentru înlaturarea sarcinilor electrice: a) realizarea unei legaturi electrice între aeronava si alimentator; b) realizarea unei legaturi electrice între aeronava si capatul furtunului flexibil pentru carburant, în cazul alimentarii prin extradosul aripilor. Art. 85. - La alimentarea cu carburant de la o statie (sistem de pompare fix) se va evita conectarea la priza de pamânt în zona statiei (pompei fixe), deoarece în momentul conectarii pot aparea descarcari electrice datorate diferentelor de potential. Art. 86. - Toate aeronavele aflate pe pista, precum si autoalimentatoarele de pe platformele pistelor de decolare/aterizare trebuie sa fie legate la pamânt pe toata durata de stationare.

SECŢIUNEA a 10-a Masuri de prevenire la umplerea rezervoarelor din benzinarii si la alimentarea cu carburanti a autovehiculelor

Art. 87. - Personalul benzinariilor trebuie sa urmareasca permanent mentinerea în bune conditii a capacelor si a ramelor chesoanelor rezervoarelor, pentru a evita formarea straturilor izolante electric. Art. 88. - Furtunurile flexibile ale pompelor de distributie a carburantilor trebuie sa fie omologate, antistatizate, lungimea lor nedepasind valoarea specificata de normativele în vigoare. Dispozitivele de închidere trebuie realizate din materiale metalice care nu produc scântei. Se interzice livrarea de carburanti în vase din mase plastice. Art. 89. - Fiecare sortiment de carburant se depoziteaza în rezervoarele sau în compartimentele stabilite, fiind interzisa schimbarea destinatiei acestora de la un sortiment de produs la altul fara asigurarea tuturor masurilor de pregatire necesare (golire, curatare a peretilor interiori etc.). Art. 90. - La gurile de descarcare a carburantilor în rezervoare se prevad borne de legare la pamânt pentru conectarea autocisternelor.

SECŢIUNEA a 11-a Masuri de prevenire specifice activitatilor domestice (gospodaresti)

Art. 91. - În cazul activitatilor domestice (gospodaresti) principalele masuri de prevenire a incendiilor, destinate reducerii riscurilor generate de electricitatea statica, se refera la: a) interzicerea spalarii sau curatarii îmbracamintei cu benzine, solventi si alte lichide inflamabile; b) interzicerea utilizarii bidoanelor, canistrelor si a altor recipiente din mase plastice la transportul, stocarea sau manipularea benzinei, petrolului si a altor lichide inflamabile; c) interzicerea folosirii pâlniilor din materiale plastice la transvazarea lichidelor inflamabile; d) legarea la pamânt, pe durata încarcarii cu produse petroliere sau cu alte lichide inflamabile a butoaielor si canistrelor metalice, prin asezarea acestora pe o placa metalica legata la pamânt, respectiv prin conectarea la recipientul legat la pamânt de la care se realizeaza încarcarea.

SECŢIUNEA a 12-a Verificarea la receptia si darea în exploatare a instalatiilor de legare la pamânt

Art. 92. - În vederea receptiei si darii în exploatare a instalatiilor de legare la pamânt executantul trebuie sa întocmeasca si sa predea beneficiarului: a) documentatia tehnica de executie; b) procesul-verbal de lucrari ascunse pentru elementele îngropate; c) buletinele de verificare. Art. 93. - Buletinele de verificare trebuie sa cuprinda: a) data efectuarii verificarii; b) functia, calitatea si numele persoanei care a efectuat verificarea; c) denumirea instalatiei sau a partii din instalatie la care s-au efectuat verificari; d) rezultatul verificarii continuitatii conexiunilor electrice între utilaje si priza de pamânt; e) valoarea rezistentei de dispersie a instalatiei de legare la pamânt, masurata la utilajul cel mai îndepartat de priza de pamânt; f) metoda de masurare folosita, tipul si clasa de precizie a aparatelor utilizate în acest sens; g) aprecieri asupra gradului de umiditate a solului (umed, uscat, foarte uscat); h) observatii asupra defectelor constatate si înlaturate. Art. 94. - Masurarea rezistentei de dispersie pentru instalatia de legare la pamânt se face: a) în instalatii subterane si în instalatii locale de legare la pamânt, cel putin de doua ori pe an; b) la retelele generale de legare la pamânt, cel putin o data pe an.

CAPITOLUL VI Dispozitii finale

Art. 95. - Îmbracamintea, încaltamintea si echipamentul de protectie a persoanelor care supravegheaza activitatile prevazute la art. 6 alin. (2) se aleg astfel încât sa îndeplineasca conditiile de prevenire a formarii electricitatii statice stabilite în prezentele dispozitii. Art. 96. - În vederea aplicarii prezentelor dispozitii factorii de decizie (patron, utilizator, administrator etc.) vor stabili, prin actele de autoritate prevazute de lege, aspectele de natura organizatorica si tehnica specifice si vor lua masuri de elaborare a procedurilor si instructiunilor proprii, pentru detalierea anumitor prevederi. În termen de 90 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentelor dispozitii patronii vor analiza situatia existenta în raport cu prevederile prezentelor dispozitii si vor stabili, dupa caz, masurile de reabilitare necesare, specifice fiecarei instalatii, fiecarui utilaj, echipament sau produs, capabile sa produca încarcari electrostatice. Art. 97. - Unele date privind valorile tensiunilor de încarcare, ale energiilor minime de aprindere, pentru amestecuri inflamabile sau pulverulente, pulberi metalice, la prelucrarea unor produse agricole, precum si ale rezistivitatii lichidelor inflamabile vor fi cuprinse într-un îndrumator care va fi publicat în Revista "Pompierii Români" cu scopul de a veni în sprijinul specialistilor care doresc sa aprofundeze unele aspecte privind riscul generat de electricitatea statica. Art. 98. - Anexele nr. 1 si 2 fac parte integranta din prezentele dispozitii.

ANEXA Nr. 1 la dispozitiile generale

EXEMPLE de operatiuni si procese pe parcursul carora pot sa apara încarcari electrostatice

Principalele operatiuni si procese pe parcursul carora pot sa apara încarcari electrostatice sunt: - vehicularea lichidelor combustibile sau a solventilor cu viteze relativ mari (peste 0,7 m/s) prin elemente sau portiuni de conducte; - încarcarea si/sau descarcarea lichidelor combustibile aflate la presiunea atmosferica în/din rezervoare (cisterne); - vehicularea lichidelor inflamabile prin elemente care determina reducerea sectiunii transversale a traseului, cum ar fi ajutaje, ventile, diafragme etc.; - pulverizarea produselor combustibile (lichide, pulberi etc.) prin utilizarea principiului lui Bernoulli; - purjarea sau încalzirea lichidelor inflamabile vâscoase utilizându-se aburul; - transportul si manipularea produselor lichide inflamabile în ambalaje din materiale plastice; - operatiunile de încarcare/descarcare în dane a navelor petroliere destinate transportului lichidelor combustibile; - spalarea prin agitare, frecare etc. a tesaturilor si hainelor, utilizându-se substante inflamabile; - separarea prin centrifugare a substantelor solide si lichide inflamabile; - operatiunile cum ar fi umplerea, golirea, agitarea lichidelor inflamabile, efectuate în vase emailate; - operatiunile de filtrare a suspensiilor din lichide inflamabile; - uscarea prin pulverizare sau în strat fluidizat; - vacuumarea lichidelor inflamabile; - alimentarea aeronavelor cu carburanti la sol; - procesele de macinare, amestecare etc. a unor produse combustibile; - procesele de filtrare prin site, materiale poroase etc. a unor pulberi (prafuri) combustibile; - macinarea materialelor combustibile; - procesele de producere a pulberilor (prafurilor) combustibile; - operatiunile de slefuire si polizare a metalelor, maselor plastice, lemnului, plutei etc.; - transportul pneumatic prin conducte al produselor pulverulente; - sortarea, cernerea, ambalarea, macinarea, malaxarea si amestecarea produselor pulverulente; - procesele de fabricatie a firelor si fibrelor în industria textila; - fabricarea pulberilor explozive în industria de armament; - operatiunile de sablare a structurilor metalice; - filtrarea aerului sau a altor gaze impurificate cu pulberi metalice, pulberi (prafuri) agricole; - desprafuirea suprafetelor metalice de diferite forme, utilizându-se aer sau alte gaze sub presiune; - transportul unor amestecuri de pulberi în flux de aer (uscare cu aer sau cu alte gaze); - procesele locale si generale de ventilare, aerisire, desprafuire etc.; - egrenarea bumbacului; - antrenarea cu curele de transmisie din materiale izolante, dispuse pe roti dintate sau fulii, în procese care utilizeaza produse combustibile; - frecarea îmbracamintei si încaltamintei confectionate din materiale izolante (matase, fibre sintetice sau artificiale etc.) de corpul operatorului pe durata utilizarii acestora în procesul de productie; - descarcarea accidentala, la presiune atmosferica, a unui recipient care a continut gaze inflamabile; - transmisiile utilizând curele realizate din cauciuc izolant electric; - spalarea cu jet pulverizant de apa si/sau abur supraîncalzit a recipientelor (cazane, rezervoare, cisterne etc.) care au continut produse volatile si care mai pot contine vapori ai acestor produse; - operatiunile de omogenizare în rezervoare a produselor combustibile prin agitarea cu aer, diverse alte gaze sau prin utilizarea de dispozitive mecanice; - operatiunile de lacuire si vopsire a materialelor prin procedeul pulverizarii; - pulverizarea electrostatica utilizând vopseluri, pulberi etc.; - procesele de imprimare utilizându-se procedeul gravarii; - operatiunile de imprimare în instalatii tipografice (litografiere, vopsire etc.); - detenta gazelor comprimate sau lichefiate; - fabricarea foliilor de polietilena; - procesele tehnologice de producere a hârtiei; - derularea unor filme sau pelicule, benzi din hârtie si textile; - manipularea foliilor din materiale plastice; procese de ambalare în saci din materiale izolante; - transvazarea aburului, aerului sau a altor gaze, prin conducte sau furtunuri, când aburul este umed, iar aerul sau gazul contine particule din materiale care se pot electriza usor; - operatiunile de umplere sau golire cu jet sau prin cadere libera a unor utilaje, rezervoare etc.; - purificarea gazelor continând particule coloidale; - formarea cristalelor de gheata; - zgârierea, comprimarea, întinderea structurilor din cuart; - deformarea mecanica a unor materiale (de exemplu, mica); - dezintegrarea radioactiva; - efectul fotoelectric; - purificarea gazelor de particule lichide si solide în suspensie etc. Corpul uman intervine în acest fenomen în 3 moduri: - ca generator de electricitate statica (acumulare-descarcare) datorita miscarii corpului operatorilor (îndeosebi cei cu îmbracaminte de nailon sau plastic) ori prin frecarea materialelor în timpul deplasarii; - în transportul sarcinilor electrostatice de la un material încarcat la corpul uman; - la descarcarea electrostatica de la corpul uman la pamânt, mai rapid la cei cu pielea umeda.

ANEXA Nr. 2 la dispozitiile generale

ASPECTE referitoare la pericolul de explozie si/sau incendiu în cazul unor operatiuni si procese tehnologice care genereaza electricitate statica

Încarcarea electrostatica a materialelor sau conductelor din vecinatatea celor prin care se vehiculeaza lichide inflamabile se produce prin influenta, în acest caz având loc descarcarea prin scânteie între partile metalice aflate în apropiere. La vehicularea hidrocarburilor prin pompare în/din recipiente apare o încarcare electrostatica a lichidului si a conductelor, respectiv a furtunurilor (curgere în conductele de legatura, turbulenta mare în pompa) cu producerea de descarcari prin scânteie între partile metalice ale conductelor si recipientelor, în special la intrarea si iesirea din functiune a pompei. La umplerea sau golirea mijloacelor de transport auto pot aparea descarcari electrostatice prin scânteie între partile bune conducatoare de electricitate ale sistemelor de alimentare cu combustibil si mijlocul de transport, precum si între sofer si autovehicul sau sistemul de alimentare. La recipientele din materiale izolatoare (sticla, mase plastice etc.) cu capacitate sub 5 litri sarcinile electrostatice formate sunt nepericuloase, exceptie facând sulfura de carbon. La încarcarea rezervoarelor mari din materiale izolatoare, datorita curgerii si turbulentei se pot produce descarcari prin scânteie între partile conducatoare ale conductelor de alimentare (flansele de metal) si personalul de deservire. Pe timpul încarcarii cu hidrocarburi a vaselor prevazute cu agitatoare pot avea loc descarcari electrostatice prin scântei între lichid si vas cu consecinte grave (explozii, incendii). Pe timpul manevrelor de la o gura de vizitare deschisa a unui reactor plin cel mai mare pericol de descarcare prin scânteie este în zona gurii de vizitare datorita amestecarii vaporilor inflamabili cu aerul. Pe timpul încarcarii cu substante solide (pulberi) a reactoarelor care contin hidrocarburi, în special la încarcarea vasului cu substante solide concomitent cu functionarea sistemului de agitare-omogenizare se încarca electrostatic substantele solide si lichidul inflamabil si pot avea loc descarcari prin scânteie atât la suprafata lichidului, cât si în zona gurii de vizitare. La filtrarea suspensiilor din lichidele inflamabile sarcinile electrostatice preluate de pe materialele izolatoare ale filtrelor de catre conductele sau terminatiile metalice ale furtunurilor din material sintetic pot produce descarcarea prin scânteie la apropierea unei astfel de parti de un obiect legat la pamânt, descarcarile fiind cu atât mai mari cu cât lichidul are polaritatea mai mica. În situatia în care rezervorul este izolat fata de sol, potentialul format între rezervor si sol poate sa creeze o descarcare electrostatica prin scânteie atât la operatiunile de umplere, cât si la cele de golire a rezervorului (izolat de sol prin pneurile autovehiculului). Scânteile de aprindere din interiorul rezervoarelor conectate la sol nu pot fi oprite si nici evitate în totalitate prin simpla punere la pamânt si nici prin scurgerea sarcinilor electrostatice. În exteriorul rezervorului însa formarea unei scântei de aprindere nu este probabila, cu exceptia cazului în care rezervorul este prevazut cu o izolatie fata de sol mai mare de 106 ohmi. În cazul turbionarii substantelor pulverulente, la prelucrare, transport si depozitare pot aparea descarcari puternice care conduc la aprinderea pulberii, prima explozie având loc în zona turbionara, dupa care pot avea loc si explozii secundare. La operatiunile de uscare (prin pulverizare sau în strat fluidizat) descarcarile disruptive pot sa apara între materialele pulverulente si partile conducatoare care vin în contact cu pulberea (cum ar fi cicloanele, separatoarele de praf, filtrele etc.), precum si între corpurile încarcate electrostatic si personalul de deservire din imediata apropiere. În cazul operatiunilor de prelucrare a cauciucului si materialelor plastice electricitatea statica poate constitui o sursa de aprindere. La trecerea materialelor prin valturi, pentru omogenizare si plastifiere, acumularea sarcinilor electrostatice este însotita de degajarea vaporilor de plastifianti, acestia putând forma cu aerul amestecuri explozive. Masinile de formare a colilor de hârtie (în procesul de presare, dimensionare, taiere), precum si operatiunea de imprimare a colilor (ca urmare a tehnicii imprimarii rapide si folosirii unor solventi, cerneluri inflamabile cu uscare rapida) genereaza sarcini electrostatice care pot duce la aparitia descarcarilor disruptive între materialele si partile conducatoare de electricitate din zona de lucru. La lucrarile policrome procesul tehnologic se desfasoara în atmosfera inflamabila, electricitatea statica acumulata fiind influentata de umiditate. La viteze mari presele de policromie dezvolta sarcini electrostatice care pot aprinde vaporii inflamabili formati deasupra rezervorului cu solventi (cerneluri) sau în mediul înconjurator. În cazul preselor pentru heliogravura sarcinile electrostatice se formeaza pe materiale si cilindri de cauciuc si de cupru, descarcarile disruptive care pot aparea având energia suficienta pentru aprinderea vaporilor inflamabili formati în zona de lucru. La operatiunile de aplicare a lacurilor, vopselelor sau materialelor de impregnare se pot produce acumulari electrostatice aparând totodata si descarcarile disruptive. În cazul metodei de vopsire sau lacuire prin pulverizare sarcinile electrostatice acumulate pe suprafata supusa pulverizarii pot produce doar un punct de aprindere care poate fi însa suficient pentru a ridica temperatura pâna la punctul de aprindere a solventilor inflamabili, antrenând si o reactie în lant care poate avea urmari grave. Sarcinile electrostatice produse pe timpul functionarii cu viteze mari a curelelor plate din piele sau din cauciuc, precum si în cazul benzilor transportoare utilizate pentru materiale încalzite sau foarte uscate produc descarcari disruptive la zonele de contact între partile aflate în miscare. si materialele care sunt varsate la capatul unui transportor cu banda pot produce descarcari disruptive ale caror energii sunt capabile sa aprinda amestecuri explozive de pulberi cu aer. Cantitatea de electricitate ce poate fi acumulata pe corpul uman, care se comporta ca un capacitor, poate fi suficienta pentru a da nastere unei descarcari disruptive la contactul corpului omenesc cu o masa legata la pamânt. În cazul în care persoanele (operatorii) sunt echipate cu încaltaminte izolanta, acestea se pot încarca si prin influenta de la vehiculele încarcate electrostatic, iar la atingerea unui corp (obiect) legat la pamânt descarcarea se face prin scânteie. Energia maxima susceptibila sa fie eliberata printr-o descarcare disruptiva poate sa atinga valoarea zecilor de milijouli, valoare suficienta pentru aprinderea mediilor explozive.