POLITIA ROMANA

POLITIA ROMANA

Politia Romāna face parte din Ministerul Administratiei si Internelor si este institutia specializata a statului, care exercita atributii privind apararea drepturilor si libertatilor fundamentale ale persoanei, a proprietatii private si publice, prevenirea si descoperirea infractiunilor, respectarea ordinii si linistii publice, īn conditiile legii.

Activitatea Politiei Romāne constituie serviciu public specializat si se realizeaza īn interesul persoanei, al comunitatii, precum si īn sprijinul institutiilor statului, exclusiv pe baza si īn executarea legii.

Īn īndeplinirea misiunilor care īi revin Politia Romāna coopereaza cu institutiile statului si colaboreaza cu asociatiile si organizatiile neguvernamentale, precum si cu persoanele fizice si juridice, īn limitele legii.

Politia Romāna se organizeaza corespunzator īmpartirii administrativ-teritoriale a tarii.

Politia Romāna se poate organiza si conform specificului unor sectoare ale economiei nationale - transporturi feroviare, aeriene, navale - sau al unor obiective economice si sociale, īn functie de importanta si de numarul acestora.

Unitatile de politie se īnfiinteaza prin ordin al ministrului de interne.

III.1 Politia de-a lungul timpului

Prin Decretul nr. 25 din 23 ianuarie 1949 se īnfiinteaza Militia, apoi, prin Decretul - Lege nr. 2/27 decembrie 1989 se reīnfiinteaza Politia Romāna ale carei competente vor fi reglementate, ulterior, prin Legea nr. 26 din 18 mai 1994 si prin Legea 218 din 23 aprilie 2002.

Din 1990, Politia Romāna a cunoscut mai multe etape de transformari menite sa asigure siguranta persoanelor, a colectivitatilor, drepturilor legitime ale cetatenilor, precum si a altor drepturi prevazute īn acte internationale la care Romānia este parte.

PROGRAMUL si politicile de reforma ale Ministerului Administratiei si Internelor au īn vedere alinierea Politiei Romāne la standardele Uniunii Europene, consolidarea ca institutie civila īn folosul persoanei si comunitatii locale..

III.2 Cadrul juridic

Cadrul juridic general ce reglementeaza activitatea Politiei Romāne este Legea nr. 218 din 23 aprilie 2002 privind organizarea si functionarea Politiei Romāne. Noul Statut al politistului, adoptat prin Legea nr. 360/2002, completeaza si detaliaza dispozitiile privind desfasurarea, īn limitele si conform legii, a acestei activitati pusa īn slujba comunitatii.

Dispozitiile referitoare la activitatea politiei, cuprinse secvential īn alte legi de organizare si functionare a institutiilor statului, au fost completate cu legi speciale ce vizeaza combaterea unui anumit tip de infractionalitate.

III.3 Organizare si functionarea Politiei

Structura organizatorica

Politia Romāna are urmatoarea structura organizatorica:

a) Inspectoratul General al Politiei Romāne;

-unitati teritoriale aflate īn subordinea Inspectoratului General al Politiei Romāne, Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti si inspectoratele judetene de politie;

b) Institutii de īnvatamānt pentru formarea si pregatirea continua a personalului;

c)alte unitati necesare pentru īndeplinirea atributiilor specifice politiei, īnfiintate potrivit legii.

Īn cadrul Politiei Romāne functioneaza Corpul National al Politistilor, persoana juridica de drept public, ale carei atributii sunt stabilite prin legea privind statutul politistului.

Inspectoratul General al Politiei Romāne este unitatea centrala a politiei, cu personalitate juridica si competenta teritoriala generala, care conduce, īndruma si controleaza activitatea unitatilor de politie subordonate, desfasoara activitati de investigare si cercetare a infractiunilor deosebit de grave, circumscrise crimei organizate, criminalitatii economico-financiare sau bancare, a altor infractiuni ce fac obiectul cauzelor penale aflate īn supravegherea Parchetului de pe lānga Curtea Suprema de Justitie, precum si orice alte atributii date īn competenta sa prin lege.

Inspectoratul General al Politiei Romāne este condus de un inspector general numit prin decizie a primului-ministru, la propunerea ministrului de interne, dupa consultarea Corpului National al Politistilor.

Inspectorul general este ajutat de adjuncti numiti de catre ministrul de interne, la propunerea sa, cu consultarea Corpului National al Politistilor.

Īn cadrul Inspectoratului General al Politiei Romāne functioneaza Consiliul Superior, constituit din inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Romāne, adjunctii inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romāne, sefii directiilor generale si ai directiilor din Inspectoratul General al Politiei Romāne, sefi ai unitatilor teritoriale ale politiei, desemnati prin rotatie īn fiecare an, presedintele Corpului National al Politistilor si rectorul Academiei de Politie "Alexandru Ioan Cuza".

Consiliul se īntruneste o data pe trimestru sau ori de cāte ori este nevoie, sub conducerea inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romāne. Consiliul analizeaza si hotaraste activitatile Politiei Romāne conform strategiei Ministerului de Interne.

Hotarārile se adopta cu votul a cel putin doua treimi din numarul membrilor sai. Hotarārile Consiliului se aduc la īndeplinire prin grija inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romāne.

Desemnarea nominala a membrilor Consiliului si functionarea acestuia se stabilesc prin dispozitie a inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romāne.

 Īn aplicarea legii inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Romāne emite dispozitii obligatorii pentru personalul din subordine, la elaborarea carora consulta Corpul National al Politistilor si Consiliul.

Inspectoratul General al Politiei Romāne are īn structura sa organizatorica directii generale, directii, servicii si birouri, īnfiintate prin ordin al ministrului de interne, īn limita fondurilor la dispozitie.

III.4 CE ESTE POLITISTUL?

  Politistul este functionar public civil, cu statut special, īnarmat, ce poarta, de regula, uniforma si exercita atributiile stabilite pentru Politia Romāna prin lege, ca institutie specializata a statului.

Exercitarea profesiei de politist implica, prin natura sa, īndatoriri si riscuri deosebite.

Statutul special este conferit de īndatoririle si riscurile deosebite, de portul de arma si de celelalte diferentieri prevazute īn prezentul statut.

  Politistul este investit cu exercitiul autoritatii publice, pe timpul si īn legatura cu īndeplinirea atributiilor si īndatoririlor de serviciu, īn limitele competentelor stabilite prin lege.

Autoritatea functiei nu poate fi exercitata īn interes personal.

  Politistul īsi desfasoara activitatea profesionala īn interesul si īn sprijinul persoanei, comunitatii si institutiilor statului, exclusiv pe baza si īn executarea legii, cu respectarea principiilor impartialitatii, nediscriminarii, proportionalitatii si gradualitatii.

  Politistul este obligat sa respecte drepturile si libertatile fundamentale ale omului,   Constitutia si legile tarii, juramāntul de credinta fata de Romānia, prevederile regulamentelor de serviciu si sa īndeplineasca dispozitiile legale ale sefilor ierarhici privind activitatea sa profesionala.

Politistul raspunde, īn conditiile legii, pentru modul īn care īsi executa atributiile de serviciu.

sefii ierarhici din cadrul Politiei Romāne raspund pentru legalitatea dispozitiilor date subordonatilor. Ei sunt obligati sa verifice daca acestea au fost transmise si īntelese corect si sa controleze modul de īndeplinire a lor.

Politistul beneficiaza de drepturi compensatorii acordate potrivit prezentei legi pentru conditiile speciale si riscurile pe care le implica exercitarea profesiei.

 III.5 Selectionarea si pregatirea politistilor

Profesia de politist poate fi exercitata numai de catre persoana care a dobāndit aceasta calitate, īn conditiile legii.

Politistii provin, de regula, din rāndul absolventilor institutiilor de īnvatamānt ale Ministerului Administratiei si Internelor.

Ofiterii de politie pot proveni si din rāndul agentilor de politie absolventi, cu diploma sau licenta, ai institutiilor de īnvatamānt superior de lunga sau scurta durata ale Ministerului de Interne sau ai altor institutii de īnvatamānt superior cu profil corespunzator specialitatilor necesare politiei, stabilite prin ordin al ministrului de interne.

Pentru unele functii pot fi īncadrati specialisti cu studii corespunzatoare cerintelor postului si care īndeplinesc conditiile legale.

Admiterea īn institutiile de īnvatamānt ori īncadrarea unor specialisti īn politie se realizeaza prin concurs.

La concursul de admitere īn institutiile de īnvatamānt si la īncadrarea directa a unor specialisti are acces orice persoana, indiferent de rasa, nationalitate, sex, religie, avere sau origine sociala, care īndeplineste, pe lānga conditiile generale legale prevazute pentru functionarii publici, si urmatoarele conditii speciale:

a) sa fie apta din punct de vedere fizic si psihic;

b) sa nu aiba antecedente penale sau sa nu fie īn curs de urmarire penala ori de judecata pentru savārsirea de infractiuni;

c) sa aiba un comportament corespunzator cerintelor de conduita admise si practicate īn societate.

Īnaintea īnceperii activitatii politistii īncadrati direct trebuie sa urmeze un curs de formare īn institutiile de īnvatamānt ale Ministerului Administratiei si Internelor, iar barbatii trebuie sa aiba īndeplinit, de regula, serviciul militar.

Candidatii care au promovat concursul de admitere īn institutiile de īnvatamānt , precum si persoanele care urmeaza sa fie īncadrate direct īn politie nu trebuie sa aiba calitatea de membru al vreunui partid politic sau organizatii cu caracter politic.

Criteriile privind selectionarea politistilor candidati pentru concursurile de admitere īn institutiile de īnvatamānt proprii, precum si selectionarea specialistilor se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.

Ministerul Administratiei si Internelor, prin Inspectoratul General al Politiei Romāne, asigura pregatirea continua a politistilor pentru ridicarea nivelului profesional.

Politistul poate fi trimis la studii īn strainatate, prin concurs, īn conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.

Categoriile, formele de pregatire si modul de desfasurare, precum si durata de perfectionare a pregatirii politistului sunt stabilite prin ordin al ministrului de interne.

In programele de pregatire a viitorilor politisti, elevi sau studenti din institutiile de īnvatamānt ale Ministerului de Interne se prevad activitati specifice pregatirii militare, pentru primul an de studii, fapt ce le asigura, dupa promovarea acestui an, echivalarea īndeplinirii serviciului militar obligatoriu.

III.6 Obtinerea gradelor profesionale si īncadrarea politistilor īn categorii si grade profesionale

Politistii pot fi debutanti sau definitivi.

Politistii debutanti sunt persoanele care ocupa, pe durata perioadei de stagiu, un post īn cadrul Politiei Romāne.

Politistii se īncadreaza īn doua categorii, definite īn raport cu nivelul studiilor necesare, dupa cum urmeaza:

a) categoria A - Corpul ofiterilor de politie - cuprinde ofiteri de politie cu studii superioare;

b) categoria B - Corpul agentilor de politie - cuprinde agenti de politie cu studii liceale sau postliceale cu diploma.

Categoriile de politisti se īmpart pe corpuri si grade profesionale, dupa cum urmeaza:

I. Corpul ofiterilor de politie:

a) chestor-sef de politie;

b) chestor-sef adjunct de politie;

c) chestor principal de politie;

d) chestor de politie;

e) comisar-sef de politie;

f) comisar de politie;

g) subcomisar de politie;

h) inspector principal de politie;

i) inspector de politie;

j) subinspector de politie.

II. Corpul agentilor de politie:

a) agent-sef principal de politie;

b) agent-sef de politie;

c) agent-sef adjunct de politie;

d) agent principal de politie;

e) agent de politie.

Gradele profesionale de chestor, comisar-sef si comisar pot fi obtinute numai de catre ofiteri cu studii superioare de lunga durata, absolvite cu diploma de licenta sau echivalenta.

Obtinerea gradelor profesionale se face prin avansare de catre:

a) Presedintele Romāniei, pentru chestori, la propunerea ministrului de interne;

b) ministrul de interne, pentru ceilalti ofiteri de politie, la propunerea inspectorului general al politiei;

c) inspectorul general al politiei, pentru agenti de politie, la propunerea sefilor unitatilor de politie.

Acordarea gradelor profesionale se face cu avizul consultativ al Corpului National al Politistilor.

Pentru obtinerea gradului profesional urmator politistul trebuie sa īndeplineasca cumulativ urmatoarele conditii:

a) sa aiba īmplinit stagiul minim īn gradul profesional detinut sau sa īl īmplineasca īn cursul anului calendaristic respectiv;

b) sa fi fost apreciat īn ultimii doi ani ai stagiului minim īn grad cu calificativul "exceptional" sau "foarte bun", iar īn ceilalti ani ai stagiului, cel putin cu calificativul "bun". Anii īn care politistului i s-au acordat calificative inferioare acestora nu intra īn calculul stagiului minim īn grad.

Pentru obtinerea gradelor profesionale de comisar-sef, subcomisar si agent-sef, politistul este obligat sa absolveasca un curs de capacitate ale carui durata si tematica vor fi stabilite prin ordin al ministrului de interne, iar pentru obtinerea gradului profesional de chestor este necesara promovarea examenului organizat īn acest scop.

Stagiul minim īn gradele profesionale este:

I. Corpul ofiterilor de politie:

a) chestor-sef adjunct de politie - 2 ani;

b) chestor principal de politie - 2 ani;

c) chestor de politie - 2 ani;

d) comisar-sef de politie         - 3 ani;

e) comisar de politie      - 3 ani;

f) subcomisar de politie     - 4 ani;

g) inspector principal de politie - 3 ani;

h) inspector de politie        - 3 ani;

i) subinspector de politie - 4 ani.

II. Corpul agentilor de politie:

a) agent-sef de politie            - 5 ani;

b) agent-sef adjunct de politie   - 5 ani;

c) agent principal de politie - 5 ani;

d) agent de politie       - 5 ani.

Īn situatiile si īn conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne posturile de conducere se ocupa prin examen sau concurs, dupa caz.

Acordarea gradelor profesionale urmatoare īn cadrul aceleiasi categorii se face īn ordinea ierarhica a gradelor, īn raport cu nevoile si posibilitatile existente, īn limita numarului de posturi prevazute cu gradele respective, aprobat de ministrul de interne.

Politistului care si-a sacrificat viata īn timpul īndeplinirii īndatoririlor de serviciu i se acorda post-mortem gradul de subinspector de politie, pentru agentii de politie, si gradul urmator, pentru ofiterii de politie.

La absolvirea scolii de formare a agentilor de politie, politistului i se acorda gradul profesional de agent de politie si este īncadrat ca debutant pe o perioada de stagiu de 6 luni.

La absolvirea colegiului de politie sau a facultatii de drept din cadrul Academiei de Politie "Alexandru Ioan Cuza" a Ministerului de Interne, politistului i se acorda gradul profesional de subinspector de politie si este īncadrat ca debutant pe o perioada de stagiu de un an.

La expirarea perioadei de stagiu sau de proba politistul sustine examenul de definitivare īn profesie. Īn caz de nepromovare a examenului, acesta poate fi repetat o singura data. Politistul declarat nepromovat este destituit din politie.

Politistul care a promovat examenul de definitivat este īncadrat īn gradul profesional obtinut.

Perioada de stagiu si cea de proba constituie vechime īn politie.

Functiile politistilor se diferentiaza prin categorie, grad profesional si coeficient de ierarhizare.

La acordarea primului grad profesional absolventul sau politistul īncadrat direct depune juramāntul de credinta īn fata sefului institutiei de īnvatamānt sau a sefului unitatii de politie si īn prezenta a doi politisti.

La acordarea primului grad profesional, la numirea si eliberarea dintr-o functie de conducere, precum si la īncetarea raporturilor de serviciu, politistul este obligat sa īsi declare averea, conform legii.

Fiecare politist are un dosar personal care cuprinde:

a) documentul de numire īn functie, documentul de atestare a studiilor si cel privind depunerea juramāntului;

b) documentele privind evaluarea anuala a activitatii acestuia, avansarile īn functii, clase, grade sau categorii, recompensele acordate, precum si sanctiunile ce i-au fost aplicate, ordonate cronologic si fara discontinuitati;

c) declaratia de avere si alte documente, stabilite prin ordin al ministrului de interne.

Se interzice introducerea īn dosarul personal al politistului a oricaror documente referitoare la opiniile sale politice, sindicale, religioase sau de orice alta natura.

Politistul are acces la dosarul personal, iar, la cerere, i se vor elibera copii de pe actele existente īn dosarul sau.

Activitatea si conduita politistului sunt evaluate o data pe an, iar concluziile se consemneaza īn aprecierea de serviciu cu acordarea unuia dintre urmatoarele calificative: "exceptional", "foarte bun", "bun", "corespunzator", "necorespunzator".

Drepturile, īndatoririle si restrāngerea exercitiului unor drepturi sau libertati ale politistului

III.7 Drepturile politistului

Politistul are dreptul la:

a) salariu lunar, compus din salariul de baza, indemnizatii, sporuri, premii si prime, ale caror cuantumuri se stabilesc prin lege. Salariul de baza cuprinde salariul corespunzator functiei īndeplinite, gradului profesional detinut, gradatiile, sporurile pentru misiune permanenta si, dupa caz, indemnizatia de conducere si salariul de merit;

b) ajutoare si alte drepturi banesti, ale caror cuantumuri se stabilesc prin lege;

c) uniforma, echipament specific, alocatii pentru hrana, asistenta medicala si psihologica, proteze, precum si medicamente gratuite, īn conditiile stabilite prin hotarāre a Guvernului;

d) locuinta de interventie, de serviciu, sociala sau de protocol, dupa caz, īn conditiile legii;

e) concedii de odihna, concedii de studii si īnvoiri platite, concediu fara plata, īn conditiile stabilite prin hotarāre a Guvernului;

f) concedii medicale pentru: caz de boala, prevenirea īmbolnavirilor, refacerea si īntarirea sanatatii, accidente produse īn timpul si din cauza serviciului; concedii de maternitate, pentru īngrijirea copilului bolnav īn vārsta de pāna la 3 ani, īngrijirea copilului pāna la īmplinirea vārstei de 2 ani, precum si īn alte situatii, īn conditiile stabilite prin lege;

g) bilete de odihna, tratament si recuperare, īn conditiile stabilite prin hotarāre a Guvernului;

h) pensii, īn conditiile stabilite prin lege;

i) indemnizatii de instalare, de mutare, de delegare sau de detasare, precum si decontarea cheltuielilor de cazare, īn conditiile stabilite prin lege;

j) decontarea cheltuielilor de transport īn cazul mutarii īn alte localitati si o data pe an pentru efectuarea concediului de odihna, īn conditiile stabilite prin hotarāre a Guvernului;

k) īncadrarea activitatii īn conditii deosebite sau speciale de munca, potrivit legii;

l) portul permanent al armamentului din dotare sau achizitionat personal, īn conditiile legii;

m) asigurare de viata, sanatate si bunuri, īn conditiile stabilite prin hotarāre a Guvernului;

n) tratament medical īn strainatate pentru afectiuni contractate īn timpul exercitarii profesiei, īn conditiile stabilite prin hotarāre a Guvernului;

o) asistenta juridica asigurata de catre unitate, la cerere, īn cazul cercetarii sale pentru faptele comise īn timpul sau īn legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu.

Pentru activitatea desfasurata politistilor li se confera ordine si medalii, potrivit legii.

Īn cazul īntreruperii activitatii īn politie, timpul cāt politistul a desfasurat o alta activitate nu va fi luat īn calculul vechimii īn politie pentru care se confera ordinul sau medalia.

Politistul mutat īn interesul serviciului īntr-o alta localitate decāt cea īn care īsi are domiciliul, īn situatia īn care nu efectueaza naveta ori nu detine locuinta proprietate personala si nu i se poate asigura spatiu de locuit, are dreptul la compensarea chiriei lunare, īn cuantum de pāna la 50% din salariul de baza.

Sotul sau sotia politistului mutat/mutata īn interesul serviciului īn alta localitate, care a fost īncadrat/īncadrata īn munca si a īntrerupt activitatea datorita mutarii īmpreuna cu sotul sau sotia, are dreptul la o indemnizatie lunara de 50% din salariul de baza al politistului, pāna la o noua angajare sau pāna la prestarea unei alte activitati aducatoare de venituri, dar nu mai mult de 9 luni.

Politistul va fi sprijinit īn construirea sau cumpararea, o singura data īn timpul carierei, a unei locuinte proprietate personala īn localitatea īn care īsi are sediul unitatea de politie la care este īncadrat, īn conditiile legii.

Īn exercitarea atributiilor de serviciu politistul beneficiaza de protectie speciala, īn conditiile legii.

Politistului i se asigura gratuit echipamentul de protectie adecvat misiunilor specifice pe care le īndeplineste, iar īn cazul īn care, ca urmare a īndeplinirii atributiilor de serviciu, i s-a degradat sau distrus īmbracamintea ori alte bunuri personale, are dreptul la despagubiri corespunzatoare.

Membrii familiei politistului beneficiaza gratuit, īn conditiile stabilite prin hotarāre a Guvernului, de:

a) asistenta medicala si medicamente īn cadrul sistemului de asigurari de sanatate specific apararii, ordinii publice, sigurantei nationale si autoritatii judecatoresti;

b) decontarea cheltuielilor de transport īn situatia mutarii politistului īn interes de serviciu īn alta localitate.

Īn sensul prevederilor prezentei legi, familia politistului cuprinde sotul/sotia, copiii si parintii aflati īn īntretinerea legala a acestuia.

Copiii politistului decedat īn timpul si din cauza serviciului pot fi transferati, la cerere, la institutiile de īnvatamānt ale Ministerului de Interne, īn conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.

Politistul pensionat si sotia/sotul acestuia au dreptul gratuit la asistenta medicala si medicamente, īn cadrul sistemului de asigurari de sanatate specific apararii, ordinii publice, sigurantei nationale si autoritatii judecatoresti, si au acces la casele de odihna, sanatoriile, bazele sportive si alte spatii pentru odihna si agrement, care apartin sau sunt īn administrarea Ministerului Administratiei si Internelor.

Durata programului de lucru al politistului este de 8 ore pe zi si 5 zile pe saptamāna, stabilita astfel īncāt sa se asigure continuitatea serviciului politienesc si refacerea capacitatii de munca, īn conditiile prevazute de lege.

Programul de lucru, formele de organizare a acestuia si acordarea repausului saptamānal se stabilesc prin ordin al ministrului de interne, dupa consultarea Corpului National al Politistilor.

Daca interesele serviciului o impun, acordarea zilelor de odihna saptamānale ce se cuvin politistului poate fi amānata, īn mod exceptional, cel mult de doua ori īntr-o luna.

Politistul si membrii familiei sale au dreptul la protectie din partea structurilor specializate ale statului fata de amenintarile sau violentele la care ar putea fi supusi ca urmare a exercitarii atributiilor de serviciu sau īn legatura cu acestea.

III.8 Īndatoririle politistului.

Politistul este dator:

a) sa fie loial institutiei din care face parte, sa respecte principiile statului de drept si sa apere valorile democratiei;

b) sa dovedeasca solicitudine si respect fata de orice persoana, īn special fata de grupurile vulnerabile, sa īsi consacre activitatea profesionala īndeplinirii cu competenta, integritate, corectitudine si constiinciozitate a īndatoririlor specifice de serviciu prevazute de lege;

c) sa īsi perfectioneze continuu nivelul de instruire profesionala si generala

d) sa fie disciplinat si sa dovedeasca probitate profesional; si morala īn īntreaga activitate;

e) sa fie respectuos, cuviincios si corect fata de sefi, colegi sau subalterni;

f) sa acorde sprijin colegilor īn executarea atributiilor de serviciu;

g) sa informeze seful ierarhic si celelalte autoritati abilitate cu privire la faptele de coruptie savārsite de alti politisti, de care a luat cunostinta;

h) prin īntregul sau comportament, sa se arate demn de consideratia si īncrederea impuse de profesia de politist.

III.9 Politistul este obligat:

a) sa pastreze secretul profesional, precum si confidentialitatea datelor dobāndite īn timpul desfasurarii activitatii, īn conditiile legii, cu exceptia cazurilor īn care īndeplinirea sarcinilor de serviciu, nevoile justitiei sau legea impun dezvaluirea acestora;

b) sa manifeste corectitudine īn rezolvarea problemelor personale, īn asa fel īncāt sa nu beneficieze si nici sa nu lase impresia ca beneficiaza de datele confidentiale obtinute īn calitatea sa oficiala;

c) sa asigure informarea corecta a cetatenilor asupra treburilor publice si asupra problemelor de interes personal ale acestora, potrivit competentelor legal stabilite;

d) sa aiba o conduita corecta, sa nu abuzeze de calitatea oficiala si sa nu compromita, prin activitatea sa publica ori privata, prestigiul functiei sau al institutiei din care face parte.

III.10 Politistului īi este interzis, īn orice īmprejurare:

a) sa primeasca, sa solicite, sa accepte, direct sau indirect, ori sa faca sa i se promita, pentru sine sau pentru altii, īn considerarea calitatii sale oficiale, daruri sau alte avantaje;

b) sa rezolve cereri care nu sunt de competenta sa ori care nu i-au fost repartizate de sefii ierarhici sau sa intervina pentru solutionarea unor asemenea cereri.

c) sa foloseasca forta, altfel decāt īn conditiile legii;

d) sa provoace unei persoane suferinte fizice ori psihice cu scopul de a obtine de la aceasta persoana sau de la o terta persoana informatii sau marturisiri, de a o pedepsi pentru un act pe care aceasta sau o terta persoana l-a comis ori este banuita ca l-a comis, de a o intimida sau de a face presiuni asupra ei ori asupra unei terte persoane;

e) sa colecteze sume de bani de la persoane fizice sau juridice;

f) sa redacteze, sa imprime sau sa difuzeze materiale ori publicatii cu caracter politic, imoral sau care instiga la indisciplina;

g) sa aiba, direct sau prin intermediari, īntr-o unitate supusa controlului unitatii de politie din care face parte, interese de natura sa compromita impartialitatea si independenta acestuia.

Serviciul politienesc are caracter permanent si obligatoriu.

Politistul este obligat sa se prezinte la programul de lucru stabilit, precum si īn afara acestuia, īn situatii temeinic justificate, pentru īndeplinirea atributiilor de serviciu, cu compensarea timpului lucrat, potrivit legii.

Īn situatii de catastrofe, calamitati sau tulburari de amploare ale ordinii si linistii publice ori alte asemenea evenimente politistul este obligat sa se prezinte de īndata la unitatea de politie din care face parte.

III.11 Restrāngerea exercitiului unor drepturi si libertati

Politistului īi este interzis:

a) sa faca parte din partide, formatiuni sau organizatii politice ori sa desfasoare propaganda īn favoarea acestora;

b) sa exprime opinii sau preferinte politice la locul de munca sau īn public;

c) sa candideze pentru autoritatile administratiei publice locale, Parlamentul Romāniei si pentru functia de Presedinte al Romāniei;

d) sa exprime īn public opinii contrare intereselor Romāniei;

e) sa declare sau sa participe la greve, precum si la mitinguri, demonstratii, procesiuni sau orice alte īntruniri cu caracter politic;

f) sa adere la secte, organizatii religioase sau la alte organizatii interzise de lege;

g) sa efectueze, direct sau prin persoane interpuse, activitati de comert ori sa participe la administrarea sau conducerea unor societati comerciale, cu exceptia calitatii de actionar;

h) sa exercite activitati cu scop lucrativ de natura sa lezeze onoarea si demnitatea politistului sau a institutiei din care face parte;

i) sa detina orice alta functie publica sau privata pentru care este retribuit, cu exceptia functiilor didactice din cadrul institutiilor de īnvatamānt.

Politistul poate prezenta īn public, numai īn conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne, informatii si date obtinute īn exercitarea atributiilor de serviciu sau poate face comentarii referitoare la astfel de date si informatii, daca prin acestea nu este īncalcat principiul prezumtiei de nevinovatie ori nu sunt lezate dreptul la propria imagine, demnitatea, viata intima, familiala ori privata a persoanei sau nu este prejudiciata finalizarea urmaririi penale īntr-o cauza aflata īn curs de cercetare ori de judecare.

Datele si informatiile clasificate, potrivit legii, obtinute de politist īn timpul exercitarii atributiilor profesionale nu pot fi facute publice pe o perioada de 5 ani de la īncetarea raporturilor sale de serviciu, daca legea nu prevede altfel.

Politistul poate fi mutat īn alta localitate decāt cea de domiciliu īn urmatoarele situatii:

a) īn interesul serviciului;

b) la cerere;

c) cānd unitatea din care face parte se reorganizeaza, iar postul se desfiinteaza si nu exista posibilitatea numirii pe o functie corespunzatoare;

d) pentru a īnlatura un pericol care afecteaza viata sau integritatea sa ori a membrilor de familie, īn legatura cu exercitarea atributiilor de serviciu;

e) cānd imaginea sa īn localitatea unde īsi desfasoara activitatea este afectata.

III.12 Recompense, raspunderea juridica si sanctiuni

Recompense

Pentru contributii deosebite la apararea ordinii publice, a drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor si la prevenirea faptelor antisociale, politistului i se pot conferi decoratii, īn conditiile legii.

Pentru īndeplinirea exemplara a atributiilor de serviciu politistilor li se pot acorda recompense morale sau materiale, īn conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.

Pentru merite exceptionale īn atingerea unor obiective deosebite īn activitatea politiei, politistul poate fi avansat īn gradul profesional urmator, īnaintea īndeplinirii stagiului minim, īn conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.

Pentru actiuni deosebite care determina aducerea de venituri la bugetul de stat, politistul poate fi recompensat cu pāna la 1% din cuantumul acestora, dar nu mai mult decāt venitul sau brut anual, īn conditiile stabilite prin ordin al ministrului de interne.

Raspunderea juridica si sanctiuni

Īncalcarea de catre politist, cu vinovatie, a īndatoririlor de serviciu angajeaza raspunderea sa disciplinara, materiala, civila sau penala, dupa caz.

Este absolvit de orice raspundere politistul care, prin exercitarea, īn limitele legii, a atributiilor de serviciu, a cauzat suferinte sau vatamari unor persoane ori a adus prejudicii patrimoniului acestora.

Constituie abateri disciplinare, daca nu au fost savārsite īn astfel de conditii īncāt, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni, urmatoarele fapte savārsite de politist, comise cu vinovatie:

a) comportarea necorespunzatoare, īn serviciu, familie sau īn societate, care aduce atingere onoarei, probitatii profesionale a politistului sau prestigiului institutiei;

b) neglijenta manifestata īn īndeplinirea īndatoririlor de serviciu sau a dispozitiilor primite de la sefii ierarhici sau de la autoritatile anume abilitate de lege;

c) īntārzierea repetata sau nejustificata a solutionarii lucrarilor;

d) depasirea atributiilor de serviciu ori lipsa de solicitudine īn relatiile cu cetatenii;

e) absenta nemotivata ori īntārzierea repetata de la serviciu;

f) producerea de pagube materiale unitatii din care face parte sau patrimoniului Ministerului de Interne;

g) īncalcarea normelor privind confidentialitatea activitatii desfasurate;

h) nerespectarea prevederilor juramāntului de credinta;

i) imixtiunea ilegala īn activitatea altui politist;

j) interventia pentru influentarea solutionarii unor cereri privind satisfacerea intereselor oricarei persoane.

Sanctiunile disciplinare care pot fi aplicate politistului sunt:

a) avertismentul;

b) mustrarea scrisa;

c) reducerea salariului pentru functia īndeplinita cu 5 - 10% pe o perioada de 1 - 3 luni;

d) amānarea promovarii īn grade profesionale sau functii superioare, pe o perioada de 1 - 2 ani;

e) retrogradarea din functie pāna la cel mult nivelul de baza al gradului profesional detinut;

f) suspendarea din functie de la 1 la 3 luni, perioada īn care politistul beneficiaza numai de salariul corespunzator gradului profesional detinut;

g) destituirea din functia publica avuta.

Sanctiunea disciplinara se aplica numai dupa cercetarea prealabila si dupa consultarea consiliilor de disciplina.

Cercetarile referitoare la abateri, din care rezulta date si indicii ca au fost savārsite fapte prevazute de legea penala, se vor efectua si cu participarea unui reprezentant al Corpului, urmānd ca, īn raport de constatari, sa fie sesizate organele judiciare.

Politistul cercetat are dreptul sa cunoasca īn īntregime actele cercetarii si sa solicite probe īn aparare.

Īn fata consiliilor de disciplina politistul are dreptul de a fi asistat de un alt politist, ales de catre acesta sau desemnat de Corp. De asemenea, politistul cercetat poate fi asistat, la cererea sa, de avocat.

La stabilirea sanctiunii se tine seama de activitatea desfasurata anterior, de īmprejurarile īn care abaterea disciplinara a fost savārsita, de cauzele, gravitatea si consecintele acesteia, de gradul de vinovatie a politistului, precum si de preocuparea pentru īnlaturarea urmarilor faptei comise.

Sanctiunea disciplinara se aplica īn maximum 30 de zile de la luarea la cunostinta despre abaterea savārsita, dar nu mai tārziu de un an de la data comiterii faptei.

Politistul poate contesta sanctiunea disciplinara aplicata, īn termen de 15 zile de la luarea la cunostinta, sefului ierarhic superior celui care a aplicat sanctiunea. Acesta se pronunta prin decizie motivata, īn termen de 30 de zile.

III.13 Īntreruperea si īncetarea raporturilor de serviciu ale politistului

Īntreruperea activitatii la cerere reprezinta suspendarea temporara a politistului din functia si gradul profesional pe care īl ocupa si opereaza pentru un interes personal legitim.

Durata īntreruperii la cerere a activitatii politistului este de pāna la 2 ani, fara drept de prelungire.

Īnaintea sau la expirarea perioadei de īntrerupere a activitatii la cerere, politistul va solicita reintegrarea sa la unitatea la care a fost īncadrat.

Reintegrarea politistului se face, de regula, la unitatea de la care i s-a acordat īntreruperea sau la o alta unitate care are posturi vacante, similare celui din care a īntrerupt activitatea.

Īncetarea raporturilor de serviciu ale politistului are loc:

a) la īmplinirea vārstei si a vechimii īn serviciu, necesare pensiei de serviciu;

b) la pierderea capacitatii de munca, īn conditiile legii;

c) la cerere;

d) la numirea īntr-o alta functie;

e) prin demisie;

f) la destituirea din politie;

g) la acordarea, īn 2 ani consecutiv, a calificativului "necorespunzator";

h) cānd este condamnat prin hotarāre judecatoreasca ramasa definitiva, cu exceptia cazurilor īn care s-a dispus suspendarea executarii pedepsei īnchisorii sau amenzii penale pentru infractiuni savārsite din culpa.

i) cānd īn urma reorganizarii unei unitati de politie sau a reducerii unor posturi de natura celui ocupat de politistul respectiv nu sunt posibilitati pentru ca acesta sa fie īncadrat īntr-o functie similara īn aceeasi unitate sau īn alte unitati;

j) cānd nu promoveaza examenul de definitivare.

III.14 Asigurarea logistica, materiala si financiara

Politia Romāna poate detine īn folosinta imobile, armament, munitie, echipamente si aparatura tehnica specifica, necesare pentru īndeplinirea atributiilor prevazute de lege.

Unitatile de politie utilizeaza, potrivit legii, un parc propriu de mijloace de transport, animale de serviciu si alte mijloace necesare pentru īndeplinirea atributiilor prevazute de lege.

Pe lānga unitatile de politie se pot constitui sectii sau asociatii sportive.

Inspectoratul General al Politiei Romāne si unitatile teritoriale ale politiei pot avea cabinete medicale care sa asigure asistenta medicala la locul de munca, pot detine īn folosinta baze de tratament si unitati de cazare a personalului si a membrilor lor de familie pe timpul cāt se afla īn misiune, concedii de odihna sau tratament medical.

Inspectoratul General al Politiei Romāne si unitatile teritoriale ale politiei folosesc locuinte de protocol, de serviciu, de interventie si sociale ce pot fi repartizate politistilor, celorlalti functionari publici si personalului contractual, precum si familiilor acestora.

Dotarea Politiei Romāne se realizeaza de catre Ministerul de Interne din fondurile alocate cu aceasta destinatie prin legea bugetului de stat si din alte surse constituite potrivit legii.

Inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Romāne este abilitat:

a) sa aprobe, īn limitele competentelor sale, documentatiile tehnico-economice pentru lucrarile proprii de investitii si sa urmareasca executarea acestora la termenele stabilite;

b) sa stabileasca normele de īntrebuintare, īntretinere si reparare pentru tehnica speciala din dotare;

c) sa execute controlul mijloacelor materiale si banesti repartizate unitatilor subordonate;

d) sa exercite orice alte atributii conferite prin actele normative, īn domeniile asigurarii materiale si financiare.

III.15 Personalul Politiei Romāne

Personalul Politiei Romāne se compune din politisti, alti functionari publici si personal contractual.

Drepturile si īndatoririle specifice ale politistului se stabilesc prin statut.

Personalul contractual este supus reglementarilor din legislatia muncii, īn masura īn care prin prezenta lege nu se dispune altfel.

III.16 Atributiile Politiei Romāne

Politia Romāna are urmatoarele atributii principale:

1. apara viata, integritatea corporala si libertatea persoanelor, proprietatea privata si publica, celelalte drepturi si interese legitime ale cetatenilor si ale comunitatii;

2. aplica masuri de mentinere a ordinii si linistii publice, a sigurantei cetateanului, de prevenire si combatere a fenomenului infractional si de identificare si contracarare a actiunilor elementelor care atenteaza la viata, libertatea, sanatatea si integritatea persoanelor, a proprietatii private si publice, precum si a altor interese legitime ale comunitatii;

3. sprijina unitatile de jandarmerie cu informatii pentru asigurarea sau restabilirea ordinii si linistii publice, cu ocazia mitingurilor, manifestatiilor cultural-sportive si altele asemenea;

4. asigura, direct sau īn cooperare cu alte institutii abilitate potrivit legii, executarea controalelor tehnice si interventiilor pirotehnice pentru prevenirea, descoperirea si neutralizarea dispozitivelor explozive amplasate īn scopul tulburarii ordinii publice, vatamarii integritatii corporale, sanatatii persoanelor sau provocarii de daune proprietatii publice ori private;

5. avizeaza si controleaza, īn conditiile legii, īnfiintarea societatilor private de detectivi, paza, supraveghere si garda de corp;

6. culege informatii īn vederea cunoasterii, prevenirii si combaterii infractiunilor, precum si a altor fapte ilicite;

7. realizeaza activitati de prevenire si combatere a coruptiei, a criminalitatii economico-financiare, a celei transfrontaliere, a infractiunii īn domeniul informaticii si a crimei organizate;

8. desfasoara, potrivit competentei, activitati pentru constatarea faptelor penale si efectueaza cercetari īn legatura cu acestea;

9. asigura paza si functionarea, īn conditiile legii, a locurilor de retinere si de arest preventiv organizate īn cadrul unitatilor de politie;

10. constata contraventii si aplica sanctiuni contraventionale, potrivit legii;

11. asigura protectia martorului, informatorului si a victimei, īn conditiile legii;

12. asigura, conform legii, protectia magistratilor si a familiilor lor, īn cazurile īn care viata, integritatea corporala sau avutul acestora sunt supuse unor amenintari;

13. desfasoara activitati de depistare a persoanelor care se sustrag urmaririi penale, executarii pedepselor sau altor hotarāri judecatoresti, precum si a persoanelor disparute;

14. desfasoara activitati de prevenire si combatere a migratiei ilegale;

15. foloseste metode si mijloace tehnico-stiintifice īn cercetarea locului savārsirii infractiunilor si la examinarea probelor si a mijloacelor materiale de proba, efectuānd, prin laboratoarele si specialistii proprii acreditati, expertize criminalistice si constatari tehnico-stiintifice, dispuse īn conditiile legii;

16. exercita controlul, potrivit legii, asupra detinerii, portului si folosirii armelor si munitiilor, a materialelor explozive, asupra modului īn care se efectueaza operatiunile cu arme, munitii si materii explozive, precum si asupra functionarii atelierelor de reparat arme si asupra poligoanelor de tir;

17. exercita controlul asupra respectarii regimului materialelor radioactive si nucleare, substantelor toxice si stupefiante, precum si asupra altor obiecte si materii supuse autorizarii, potrivit legii;

18. supravegheaza si controleaza circulatia pe drumurile publice, īn afara cazurilor exceptate prin lege, si colaboreaza cu alte autoritati publice, institutii, asociatii si organizatii neguvernamentale, pentru īmbunatatirea organizarii si sistematizarii circulatiei, asigurarea starii tehnice a autovehiculelor, perfectionarea pregatirii conducatorilor auto si luarea unor masuri de educatie rutiera a participantilor la trafic;

19. desfasoara activitati specifice de politie īn domeniul transporturilor feroviare, navale si aeriene;

20. exercita controlul asupra legalitatii stabilirii domiciliului sau resedintei cetatenilor romāni si straini aflati pe teritoriul tarii, īn conditiile legii;

21. tine evidenta nominala a cetatenilor romāni cu obligatii militare īn mediul rural;

22. organizeaza, īn conditiile legii, cazierul judiciar pentru tinerea evidentei persoanelor condamnate ori īmpotriva carora s-au luat alte masuri cu caracter penal si constituie baza de date necesara pentru īndeplinirea atributiilor operative specifice politiei;

23. efectueaza studii si cercetari privind dinamica infractionalitatii īn Romānia si propune masuri de prevenire a acesteia;

24. acorda sprijin, potrivit legii, autoritatilor administratiei publice centrale si locale īn vederea desfasurarii activitatii acestora;

25. participa, īn conditiile legii, īmpreuna cu alte unitati ale Ministerului de Interne, īn colaborare cu trupe ale Ministerului Apararii Nationale, unitati de protectie civila si alte organe prevazute de lege, la activitatile de salvare si evacuare a persoanelor si bunurilor periclitate de incendii, explozii, avarii, accidente, epidemii, calamitati naturale si catastrofe, precum si de limitare si īnlaturare a urmarilor provocate de astfel de evenimente;

26. colaboreaza cu institutiile de īnvatamānt si cu organizatiile neguvernamentale pentru pregatirea antiinfractionala a populatiei;

27. conlucreaza cu structuri de profil din alte state si de la nivelul unor institutii internationale pentru prevenirea si combaterea criminalitatii transfrontaliere;

28. participa la constituirea fortelor internationale de politie, destinate unor misiuni de instruire, asistenta si cooperare politieneasca sau pentru actiuni umanitare;

29. īndeplineste orice alte atributii stabilite prin lege.

Pentru īndeplinirea atributiilor ce īi revin Politia Romāna īsi organizeaza propria baza de date, potrivit legii.

Prin dispozitie a inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romāne sunt desemnati politistii care au calitatea de organ de cercetare penala.

Īn īndeplinirea activitatilor specifice politistul are competenta teritoriala corespunzatoare unitatii de politie din care face parte.

Īn caz de continuare a unei masuri sau activitati specifice politistul poate actiona si pe raza teritoriala a altor unitati de politie, comunicānd despre aceasta unitatii competente.

Īn caz de detasare sau misiune ordonata pe raza teritoriala a altei unitati de politie politistul are competenta teritoriala stabilita pentru acea unitate. Politistul īncadrat īn Inspectoratul General al Politiei Romāne are competenta teritoriala generala.

Politistul este obligat sa intervina si īn afara orelor de program, a atributiilor sale de serviciu si a competentei teritoriale a unitatii din care face parte, cānd ia cunostinta de existenta unei infractiuni flagrante, precum si pentru conservarea probelor īn cazul altor infractiuni a caror cercetare va fi efectuata de organele competente.

III.17 Drepturi si obligatii

Īn realizarea atributiilor ce īi revin, potrivit legii, politistul este investit cu exercitiul autoritatii publice si are urmatoarele drepturi si obligatii principale:

a) sa legitimeze si sa stabileasca identitatea persoanelor care īncalca dispozitiile legale ori sunt indicii ca acestea pregatesc sau au comis o fapta ilegala;

b) sa conduca la sediul politiei pe cei care, prin actiunile lor, pericliteaza viata persoanelor, ordinea publica sau alte valori sociale, precum si persoanele suspecte de savārsirea unor fapte ilegale, a caror identitate nu a putut fi stabilita īn conditiile legii; īn cazurile nerespectarii dispozitiilor date de politist, acesta este īndreptatit sa foloseasca forta; verificarea situatiei acestor categorii de persoane si luarea masurilor legale, dupa caz, se realizeaza īn cel mult 24 de ore, ca masura administrativa;

c) sa invite la sediul politiei persoanele a caror prezenta este necesara pentru īndeplinirea atributiilor politiei, prin aducerea la cunostinta, īn scris, a scopului si motivului invitatiei;

d) sa puna īn executare mandatele de aducere, mandatele de arestare si pe cele de executare a pedepselor, īn conditiile prevazute de lege;

e) īn cazul savārsirii unei infractiuni, al urmaririi unor infractori sau al unei actiuni teroriste, sa intre īn incinta locuintelor, a unitatilor economice, a institutiilor publice ori particulare, a organizatiilor social-politice, indiferent de detinator sau de proprietar, precum si la bordul oricaror mijloace de transport romānesti, cu respectarea dispozitiilor legale;

f) sa efectueze, cu respectarea dispozitiilor legale, controale ale persoanelor si bagajelor, precum si ale vehiculelor aflate īn circulatie, atunci cānd exista indicii temeinice cu privire la savārsirea unor infractiuni sau posibile actiuni teroriste;

g) sa efectueze controale si razii atunci cānd exista indicii temeinice cu privire la savārsirea de infractiuni ori ascunderea unor infractori, bunuri provenite din infractiuni sau posibile actiuni teroriste;

h) sa poarte asupra sa armamentul si munitia necesare, indiferent daca este īn uniforma sau echipat civil, si sa foloseasca, pentru īndeplinirea misiunilor, autovehicule din dotare, cu sau fara īnsemnele distinctive ale politiei;

i) sa foloseasca orice mijloace de transport si comunicatii, indiferent de proprietar sau detinator, persoana fizica ori persoana juridica, cu exceptia celor apartinānd corpului diplomatic, pentru luarea unor masuri legale ce nu sufera amānare si nu pot fi aduse la īndeplinire altfel; cheltuielile vor fi achitate ulterior, la cererea proprietarilor, si vor fi suportate din fondurile unitatilor de politie sau, dupa caz, de catre persoanele care au determinat interventia, nu mai tārziu de 15 zile;

j) sa foloseasca gratuit mijloacele de transport īn comun īn timpul serviciului pentru executarea unor misiuni, iar personalul din politia pentru transporturi, pe cele feroviare si navale; folosirea mijloacelor de transport se face pe baza legitimatiei de serviciu;

k) sa solicite sprijinul cetatenilor pentru urmarirea, prinderea, imobilizarea si conducerea la unitatile de politie a persoanelor care au comis fapte penale.

Īn exercitarea drepturilor conferite de prezenta lege politistul are obligatia sa respecte īntocmai drepturile si libertatile fundamentale ale omului, prevazute de lege si de Conventia europeana a drepturilor omului. 

Pentru combaterea infractiunilor savārsite īn conditiile crimei organizate ori īn interesul urmaririi penale politia poate utiliza metoda livrarii supravegheate.

Livrarea supravegheata constituie metoda folosita de institutiile sau organele legal abilitate, cu autorizarea si sub controlul procurorului, care consta īn permiterea trecerii sau circulatiei pe teritoriul tarii a drogurilor ori precursorilor si bunurilor care fac obiectul unor infractiuni sau ale caror detinere si comercializare sunt interzise, īn scopul descoperirii activitatilor infractionale si al identificarii persoanelor implicate.

Pentru prevenirea si combaterea coruptiei, a criminalitatii transfrontaliere, a traficului de fiinte umane, terorismului, traficului de droguri, spalarii banilor, infractiunilor informatice si a crimei organizate, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romāne, cu aprobarea ministrului de interne si cu autorizarea procurorului desemnat de procurorul general al parchetului de pe lānga Curtea de apel, Politia Romāna poate sa foloseasca informatori si politisti sub acoperire pentru culegerea de informatii īn vederea folosirii acestora ca probe īn timpul unui proces īn instanta. Autorizarea procurorului va fi emisa īn scris pentru o perioada de maximum 60 de zile si poate fi prelungita īn aceleasi conditii pentru alte perioade de cāte 30 de zile fiecare. Toate aceste autorizatii vor fi confidentiale si nu vor fi facute publice.

Sursele de informare, metodele si mijloacele activitatii de culegere a informatiilor au caracter confidential si nu pot fi dezvaluite de nimeni īn nici o īmprejurare. Exceptie fac cazurile īn care īndatoririle functiei, nevoile justitiei sau legea impune dezvaluirea lor. Īn aceste situatii dezvaluirea se va face, dupa caz, cu asigurarea protectiei necesare.

Prin activitatea de culegere, verificare si valorificare a datelor si informatiilor politistii nu trebuie īn nici un fel sa lezeze sau sa īngradeasca īn mod ilegal drepturile si libertatile fundamentale ale cetatenilor, viata privata, onoarea sau reputatia acestora.

Ministerul de Interne asigura protectia si īncadrarea īn munca a politistilor care, lucrānd sub acoperire, au fost deconspirati īn īmprejurari care exclud culpa acestora.

Organizarea si functionarea activitatii de culegere a informatiilor pentru activitatea specifica politiei se stabilesc prin ordin al ministrului de interne.

Ministrul de interne prezinta, anual sau ori de cāte ori se impune, Consiliului Suprem de Aparare a Ţarii si comisiilor de specialitate ale Parlamentului Romāniei rapoarte referitoare la activitatea de culegere a informatiilor si fondurile utilizate īn acest scop.

Colectarea, stocarea si utilizarea datelor despre persoanele aflate īn atentia politiei se fac īn conformitate cu legea si cu principiile internationale privind protectia datelor.

Pentru descurajarea, īmpiedicarea si neutralizarea actiunilor agresive ale persoanelor care tulbura ordinea si linistea publica, actiuni ce nu au putut fi īnlaturate sau anihilate prin utilizarea altor mijloace, politistii pot folosi scuturi de protectie, casti cu vizor, bastoane din cauciuc, bastoane cu energie electrostatica, dispozitive cu substante iritant-lacrimogene si paralizante, jeturi de apa, arme cu glont din cauciuc si catuse, cāini de serviciu, precum si alte mijloace de imobilizare care nu pun īn pericol viata sau nu produc o vatamare corporala grava.

Mijloacele prevazute mai sus pot fi folosite īmpotriva persoanelor care:

a) īntreprind actiuni care pun īn pericol integritatea corporala, sanatatea sau bunurile altor persoane;

b) blocheaza, īn afara conditiilor legii, caile publice de circulatie, īncearca sa patrunda, patrund fara drept sau refuza sa paraseasca sediile autoritatilor publice, ale partidelor politice, ale institutiilor si organizatiilor de interes public ori privat, pericliteaza īn orice mod integritatea sau securitatea acestora ori a personalului sau tulbura desfasurarea normala a activitatii;

c) ultragiaza persoanele cu functii ce implica exercitiul autoritatii publice;

d) se opun sau nu se supun, prin orice mijloace, īndeplinirii solicitarilor legale ale politistului, numai daca exista o temere legitima ca prin actiunile lor pot pune īn pericol integritatea corporala sau viata politistului.

Folosirea mijloacelor prevazute mai sus īmpotriva participantilor la actiunile agresive se va face īn mod gradual, dupa avertizarea prealabila asupra utilizarii unor asemenea mijloace si acordarea timpului necesar pentru īncetarea actiunilor si conformarea la solicitarile legale ale politistului; exceptie fac cazurile extreme.

Folosirea mijloacelor mai sus prevazute prevazute nu trebuie sa depaseasca nevoile reale pentru īmpiedicarea sau neutralizarea actiunilor agresive.

Īn caz de necesitate politistul poate folosi, īn situatiile si īn conditiile prevazute de lege, forta armelor albe sau a armelor de foc

Folosirea armamentului din dotare pentru īndeplinirea atributiilor de serviciu, īn conditiile si īn situatiile prevazute de lege, īnlatura caracterul penal al faptei.

Se interzice folosirea mijloacelor mai sus prevazute īmpotriva femeilor cu semne vizibile de sarcina, īmpotriva persoanelor cu semne vadite de invaliditate si copiilor, cu exceptia cazurilor īn care acestia īnfaptuiesc un atac armat sau īn grup, care pune īn pericol viata sau integritatea corporala a uneia ori mai multor persoane.

Politia Romāna poate interveni īn forta, īn conditiile legii, īmpotriva celor care pun īn pericol viata, integritatea sau sanatatea persoanelor ori a organelor de ordine, precum si īmpotriva celor care ameninta cu distrugerea unor cladiri sau bunuri de interes public ori privat.

 Fiecare situatie īn care s-a facut uz de arma se raporteaza de urgenta ierarhic. De īndata ce va fi posibil, raportul va fi īntocmit īn scris. Daca īn urma uzului de arma s-a produs moartea sau vatamarea unei persoane, fapta se comunica de īndata procurorului competent, potrivit legii.

Politistul este obligat sa ia masurile necesare pentru īnlaturarea pericolelor care ameninta ordinea publica sau siguranta persoanelor, īn toate situatiile īn care ia cunostinta direct ori cānd este sesizat despre acestea.

Politistul este obligat sa ia masurile necesare pentru ocrotirea vietii, sanatatii si integritatii corporale a persoanelor a caror paza o asigura si, īn special, sa ia imediat masuri ca īngrijirile medicale sa le fie acordate de fiecare data cānd acestea se impun.

Īn exercitarea atributiilor de serviciu politistul este obligat sa prezinte insigna sau legitimatia de serviciu, dupa caz, pentru a-si face cunoscuta, īn prealabil, calitatea, cu exceptia situatiilor īn care rezultatul interventiei sau siguranta ulterioara a politistului ar fi periclitata.

Īnainte de intrarea īn actiune sau efectuarea interventiei ce nu sufera amānare politistul este obligat sa se prezinte verbal, iar dupa īncheierea oricarei actiuni sau interventii, sa se legitimeze si sa īsi declare functia si unitatea de politie din care face parte.

Īn efectuarea investigatiilor politistul este obligat sa se bazeze pe date sau informatii privind savārsirea unor fapte ilegale.

III.18 Activitatea politiei

Constituie un serviciu public care se desfasoara in interesul societatii, protejand comunitatea, respectand valorile democratiei, aperand demnitatea umana si drepturile omului si trebuie prezentata ca atare.

Analizele si sondajele de opinie referitoare la lipsa de siguranta au aratat ca cetatenii isi impun restrictii de libertate, se izoleaza si nu isi mai parasesc locuintele foarte des, in special dupa lasarea intunericului, datorita anumitori factori care influenteaza aceasta temere a populatiei, cum ar fi:

. delincventa criminalitatea vizbile, declarate (furturile, jafurile, agresiunile asupra persoanelor fizice);

. traficul si consumul de droguri, traficul de persoane, prostitutia, fenomenul de banda ( tineri - drogati - prostituate), mediul inconjurator degradat, sentimentul unei politii ineficiente in actiunile de retinere a tuturor acestor delicventi, circulatia rutiera si pericolele sale etc.;

. reclamatiile si parerile cetatenilor, scrisorile de doleante, interpelarile reprezentanti;or locali si ai altor responsabili sociali, numarul de infractiuni constatate;

. anumite categorii de indivizi manifesta teama prntru ca isi inchipuie ca teoretic sunt mai expusi, si in special: persoanele in varsta ( smulgerea gentii, agresiune, jaf), femeile ( tentativa de viol, viol, violente conjugale), adolescentii (racket, droguri, viol);

. criminalitatea supraprezentata de mass- media sub forma ingrijoratoare, cazuri in care politia este cotata ca ineficienta;

. mica infractionalitate, intrucat pe cetateanul obisnuit il deranjaza delicte marunte, in care este direct implicat in calitate de victima.Gama micilor infractiuni, foarte diversificata de altfel, ar putea fo foare mult redusa daca membrii comunitaiii ar avea in permanenta pe cineva aproape care sa-i previna;

. factorii socio-economici care impun o noua viziune asupra relatiilor dintre politie si comunitate.

Rolul politistului care activeaza in domeniul relationarii cu comunitatea, se diferentiaza de cel al politistului traditional, prin aceea ca nu se mai ocupa in exclusivitate de combaterea criminalitatii, ci si consacra o mare parte a timpului sau informarii cetatenilor cu privire la misiunile politiei.

Relatiile comunitare presupun un proces de comunicare in dublu sens, care sa exprime atat punctul de vedere al politiei, cat si al membrilor comunitatii in rezolvarea unor probleme de interes comun.

III.19 Unitati teritoriale din subordinea Inspectoratului General al Politiei Romāne

Īn municipiul Bucuresti se organizeaza si functioneaza ca unitate cu personalitate juridica Directia generala de politie a municipiului Bucuresti, condusa de un director general, ajutat de adjuncti.

Īn judete se organizeaza si functioneaza, ca unitati cu personalitate juridica, inspectorate de politie, conduse de un inspector-sef, ajutat de adjuncti.

Directorul general al Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti si inspectorii-sefi ai inspectoratelor de politie judetene sunt numiti si eliberati din functie prin ordin al ministrului de interne, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romāne, dupa consultarea Corpului National al Politistilor si cu avizul consultativ al prefectului.

Īn cadrul Directiei generale de politie a municipiului Bucuresti se organizeaza si functioneaza unitati de politie ale sectoarelor, corespunzator organizarii administrativ-teritoriale a acestuia.

Īn fiecare sector se organizeaza si functioneaza sectii de politie. Numarul acestora se stabileste prin ordin al ministrului de interne, īn functie de īntinderea teritoriului, numarul populatiei, de numarul si importanta obiectivelor economice, sociale si politice.

Īn municipii si orase functioneaza politii municipale si orasenesti, iar in comune, posturi de politie.

Īn municipii pot fi īnfiintate sectii de politie, iar īn comunele cu sate si catune dispersate pot fi īnfiintate birouri de politie.

Īn structura organizatorica a Politiei Romāne pot fi īnfiintate si alte unitati pentru prevenirea si combaterea infractionalitatii.

Numarul, competenta si structura organizatorica ale acestor unitati se stabilesc prin ordin al ministrului de interne, la propunerea inspectorului general al Inspectoratului General al Politiei Romāne, dupa consultarea Corpului National al Politistilor.

Atributiile si structura organizatorica ale Inspectoratului General al Politiei Romāne, Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti si inspectoratelor de politie judetene se stabilesc prin regulamente de organizare si functionare.

Regulamentul de organizare si functionare a Inspectoratului General al Politiei Romāne se aproba de ministrul de interne, iar cele ale unitatilor teritoriale, de catre inspectorul general al Inspectoratului General al Politiei Romāne.

III.20 COMUNICAREA

Aceasta reprezinta fara indoiala cel mai important obiectiv, deoarece numai asa se pot transmite comunitatii intentiile noastre asupra modului de punere in practica a politiei de proximitate.

Pentru realizarea acestui scop, trebuie sa se acorde o mai mare atentie formarii politistilor care gestioneaza relatia cu mass-media si societatea civila.

Obiectivele politiei de proximitate, rezultatele obtinute, explicatiile necesare pentru buna intelegere a exercitiului misiunilor, trebuie aduse in mod regulat la cunostinta diferitelor categorii de populatie, prin metode cat mai adecvate, un rol esential avand mass-media.

Un alt aspect foarte important al comunicarii il constituie informarea populatiei in legatura cu competentele reale ale politiei. Imaginea institutiei este afectata de faptul ca majoritatea cetatenilor considera in gresit ca politia poate rezolva orice problema pe care acestia o sesizeaza, indiferent de natura ei. Din acest motiv, atunci cand un cetatean se adreseaza politistilor cu o problema care nu este de competenta lor, faptul ca nu sunt in masura sa o solutioneze il irita pe petitionar. De aceea este esential sa se insiste, prin companii de informare, asupra competentelor politiei.

In scopul realizarii apropierii de comunitate, este utila si pregatirea antiinfractionala a populatiei, activandu-i acesteia capacitatea de autoprotectie impotriva criminalitatii. Acest lucru este posibil prin organizarea de intalniri, cu membrii comunitatii, sub forma de mese rotunde, dezbateri, concursuri interactive. Mai mult, pentru realizarea consilerii permanente a cetatenilor, un efect benefic ar avea infiintarea unei linii telefonice directe, non-stop, in cadrul unui birou special de consiliere.

Dezvoltarea unei institutii trebuie sa urmareasca cu prioritate angrenarea intregului potential uman, comunicarea intrna eficienta fiind singura modalitate prin care pot fi corelate eforturile.

Comunicarea este vitala atat in interiorul institutiei, dar si in relatiile politiei cu cetatenii, iar calitatea comunicarii interne influenteaza hotarator modul in care sunt folosite resursele umane in politie.

Formarea imaginii politiei este conditionata in mod special de abilitatea personalului de a comunica eficient cu membtii comunitatii. Prin comunicare, managerii isi pot motiva subordonatii, le pot influenta comportamentul si atitudinea, ii pot mentine interesati de strategia institutiei, pot determina gasirea de cai si modalitati concrete pentru obtinerea de rezultate cat mai bune.

De asemenea, calitatea comunicarii influenteaza si ansamblul relatiilor pe care politia le stabileste si le intretine cu alte institutii si organizatii ce reprezinta interesele cetatenilor. In vederea realizarii acestui scop trebuie acordata o foarte mare atentie colaborarii cu mass-media pentru oglindirea activitatii politiei, ca modalitate a deschiderii catre comunitate.

Sistemil mijloacelor de comunicare, bazat pe o diversitate de suporturi si canale concertate, ce asigura o difuzare masiva a unor mesaje eterogene pentru un public cu opinii diverse, este pentru politie un instrument tehnologic absolut necesar.

Mediatizarea constanta a fenomenului criminalitatii conduce la sensibilizarea membrilor societatii asupra diverselor forme in care se prezinta infractionalitatea, contribuind implicit la scaderea pericolului victimizarii.

Importanta colaborarii formatiunilor specializate in prevenirea criminalitatii ( inclusiv a politistilor de proximitate) cu mass-media, consta nu numai in prezentarea unor informatii clare, utile, obiective, ci si in gasirea unor modalitati specifice de comunicare, de educare a cetatenilor, bazate pe informatii rezultate din studiile efectuate de specialisti. Este foarte important ca orcie prezenta a politistilor in mass-media sa fie pregatita cu mult profesionalism, deoarece improvizatiile pot avea efecte negative in aprecierea generala despre activitatea politiei.

III.21 COMUNICAREA POLITIEI CU CETATENII

Daca in general politia se bucura de o buna imagine in randurile populatiei, aceasta nu inseamne ca nu exista in anumite zile neintelegeri legate de activitatea politiei. Un numar semnificativ de cetateni se intreaba: 'Dar ce anume face politia penru a ne proteja?'si ca urmare activitatile politiei trebuie sa fie mai bine cunoscute, institutia in sine avand mumai de castigat din aceasta atitudine transparenta. A fost necesar ca prinr-un efort de comunicare interna, sefii ierarhici stabiliti la diferite niveluri sa faca cunoscut proiectul in asa fel incat toti politistii sa cunoasca obiectivele si prioritatile acestuia.

Comunicarea externa, atat in ceea ce priveste institutiile parteneriale, cat si populatia, a constituit obiectul unei noi stimulari prntru toti cei implicati in program.

Sa stie sa comunice este pentru un politist o calitate profesionala in activitatea sa cotidiana. Este important ca politistii sa explice si sa-si motiveze actiunile, sa aiba contacte cat mai stranse cu populatia. Solutionarea zvonurilor, adesea surse de destabilizare ordinii publice, trebuie facuta imediat, sentimentul de insecuritate fiind intr-adevar alimentat de catre difuzarea in diverse moduri a unor fapte sau actiuni care de cele mai multe ori sunt neadevarate.

III.22 COLABORAREA CU TOATE INSTITUTIILE CU ATRIBUTII PE LINIA SECURITATII PUBLICE

Responsabilitatea esentiala a sefului de politie - in calitate de promotor al politiei de proximitate - consta in stabilirea de relatii mai apropiate intre politie, ca institutie fundamentala, si celelalte institutii cu atributii in mentinerea ordinii si linistii publice. Aceste principii stau la baza asa-numitei politii de proximitate in elaborarea diagnosticului local de securitate, ea fiind cea care pregateste si realizeaza contractul local de securitate in ceea ce priveste delicventa, autorii, modul de actiune si resursele necesare. Politia ar trebui sa beneficieze de ajutorul fiecarui cetatean, deoarece prin schimbul de informatii si confruntarea punctelor de vedere si a asteptarilor fiecaruia, pot fi elaborate prioritati in activitate care sa corespunda in totalitate doleantelor membrilor comunitatii.

In cadrul acestei colaborari nu exista raport de subordonare intre cei doi parteneri, abele parti fiind egale in drepturi si obligatii pentru reakizarea scopului comunsi anume prevenirea si combaterea criminalitatii, mentinerea ordinii si linistii publice. Politistii trebuie sa inteleaga faptul ca nu-si pot indeplinii singuri misiunile si sa recunoasca existenta unor resurse valoroase care le pot fi puse la dispozitie de comunitate.

Responsabilitatea esentiala a politistului de proximitate este aceea de a creea o legatura mai apropiata intre politie si comunitate, reprezentata de cetateni si de celelalte autoritati localecu atributii in mentinerea ordinii si secutitatii publice. Este un principiu de baza al politiei de proximitate prin intermediul caruia aceasta beneficiaza de ajutorul tuturor institutiilor cu atributii in mentinerea ordinii si linistii publice.

Prin schimbul de informatii, confruntarea punctelor de vedere si a asteptarilor fiecarui participant, devine posibila formarea unei imagini obiective asupra realitatii si implicit a situatiei operative din sectorul de competenta.In elaborarea acestui adevarat diagnostic al securitatii, politia joaca un rol foarte important, prin faptul ca reprezinta o 'expertiza particulara' fondata pe cunoasterea bruta a faptelor ilicite. In acest context, politia de proximitate este cea care cuprinde in planurile sale de actiune prioritatile obiective determinate de colaborarea cu partenerii sai.

Astfel, politistii au posibilitatea de a-si evalua rezultatele actiunilor, contribuind alaturi de cetateni la formarea unei politici de ansamblu, materializata in final in acest asa numit "cadru general de siguranta politica".

Politistii de proximitate isi organizeaza activitataea bazandu-se pe cunoasterea exacta a fenomenelor si problemelor existente in zona lor de responsabilitate, facand publica relatia cu cetatenii, care sunt in acelasi timp destinatarii cat si martorii rezultatelor muncii lor. Departe de a se teme de publicitate si implicit de a restrange infirmatia cu privire la activitatea sa, politistul de proximitate valorifica aceasta informatie ca pe o noua resursa. Oinformare completa, reala si verificabila este o conditie a increderii cetatenilor in politie.

Raspunzand celor doua exigente, plitia de proximitate indeplineste o misiune care inseamna mai mult decat mentinerea ordinii publice. Ea integreste ansamblul activitatilor desfasurate de celelalte structuri din componenta unei unitati de politie, iar impreuna asigura linistea in viata publica cotidiana, raspunzand de actiunile ilegale indreptate impotriva cetatenilor.

III.23 COOPERAREA CU ALTE INSTITUTII

Cautarea solutiei problemelor de siguranta din viata cotidiana, precum si punerea in practica a masurilor sau actiunilor de natura sa combata sentimentul de nesiguranta, se fac in cadrul unui parteneriar.

Aceasta creeaza o legatura stransa intre politie, alte sarvicii publice ale statului, colectivitatile locale, asociatiile si reprezentantii diferitelor categorii sociale sau profesionale, organizatii neguvernamentale etc.

Diferiti actori trebuie sa dezvolte o cultura comuna serviciilor de securitate de care are nevoie cetateanul.

Plecand de la ideea de parteneriat, toate institutiile, incepand cu familia, scoala, serviciile sociale, grupurile comunitare si terminand politia sunt elemente esentiale ale unui sistem general care asigura mentinerea si respectarea valorilor morale, ele trebuind sa actioneze concertat pentru asigurarea ordinii intr-un stat de drept.

Eficientizarea activitatilor structurilor de politie necesita impartirea responsabilitatilor acestora cu comunitatea in domeniul respectarii legii si adoptarea unor strategii care sa faciliteze participarea activa la realizarea climatului general de siguranta publica.

In vederea realizarii unui parteneriat benefic pentru ambele parti, se vor incheia protocoale de colaboraer cu toare institutiile cu atributii in domeniul mentinerii climatului de siguranta publica: Primaria, Garda Financiara, Protectia Consumatorului, Directia de Sanatate Publica, Inspectiratul judetean Scolar, Directia Judeteana pentru Protectia Drepturilor Copilului etc.

Este importrant ca pentru materializarea acestor calaborari, sa fie stabilite termene si responsabilitati concrete pentru fiecare participant, astfel incat implicarea partilor sa fie totala si eficienta. Ete de asemenea indicat ca obiective si responsabilitatile stabilite de comun acord sa fie facute publice pentru ca apoi, tot public, fiecare institutie sa raspunda de modul in care si-a inceput obligatiile asumate.

Un rol important in promovarea conceptului si in creearea unei imagini adecvate institutiei politiei revine managerilor, printr-o politica transparenta, realizata intr-un mod impartial si echidistant, ptin intermediul unor publicatii proprii ( reviste, pliante etc.) si mass-media.

III.24 Raporturile dintre politie si autoritatile administratiei publice locale

Īn plan teritorial unitatile de politie coopereaza cu prefectii, autoritatile administratiei publice locale, autoritatile judecatoresti, serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale, precum si cu reprezentanti ai comunitatii.

Īn vederea īnfiintarii unor noi unitati, sectii, birouri sau posturi de politie vor fi consultate Consiliul General al Municipiului Bucuresti, consiliile judetene si consiliile locale ale municipiilor, oraselor ori comunelor, dupa caz, care vor pune la dispozitie spatiile necesare functionarii acestora.

seful Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, sefii inspectoratelor de politie judetene, ai politiilor municipale si orasenesti si ai posturilor de politie comunale prezinta informari anuale īn fata autoritatii teritoriale de ordine publica, Consiliului General al Municipiului Bucuresti, consiliilor judetene, consiliilor municipale, orasenesti sau comunale, dupa caz, referitoare la masurile īntreprinse īn īndeplinirea atributiilor specifice.

sefii unitatilor prevazute la alin. informeaza, trimestrial sau ori de cāte ori este nevoie, prefectii, primarul general al municipiului Bucuresti, presedintii consiliilor judetene, primarii sectoarelor municipiului Bucuresti, ai municipiilor, oraselor si comunelor, dupa caz, despre evolutia fenomenelor antisociale si modul īn care au fost īndeplinite sarcinile pe plan local.

Unitatile teritoriale de politie coopereaza cu consiliile locale si, dupa caz, cu primarii pentru īndeplinirea hotarārilor sau dispozitiilor scrise ale acestora, emise īn limita competentelor lor īn domeniul ordinii publice.

Īn cazuri justificate de evenimente deosebite, īntre autoritatile administratiei publice locale si unitatile de politie, de comun acord, se pot īncheia protocoale īn vederea īndeplinirii eficiente a atributiilor politiei.

Daca politia nu īsi īndeplineste responsabilitatile īn baza protocolului īncheiat, administratia publica se poate adresa organului superior de politie.

III.25 Protocoale de colaborare īncheiate cu alte state.

Protocolul īntre Inspectoratul General al Politiei Romāne din Ministerul Administratiei si Internelor si Comandamentul General al Politiei Polone, privind aplicarea, īn perioada 2004-2005 a "Acordului dintre Guvernul Romāniei si Guvernul Republicii Polone privind colaborarea īn combaterea crimei organizate, a terorismului si a altor categorii de infractiuni", semnat la Varsovia, la 11 iulie 2001. Protocolul a fost semnat cu ocazia Zilei Politiei Romāne, la 25 martie 2004;

Memorandum-ul de Īntelegere īntre Ministerul Administratiei si Internelor din Romānia si Ministerul de Interne si Relatii Nationale si Ministerul Justitiei Regatului Ţarilor de Jos īn domeniul afacerilor interne, semnat la Haga la data de 21 aprilie 2004;

Memorandum-ul īntālnirii reprezentantilor Directiei Generale de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog din cadrul Inspectoratului General al Politiei Romāne, Ministerul Administratiei si Internelor din Romānia si reprezentantii Directiei Generale de Lupta contra Crimei Organizate din cadrul Ministerului de Interne din Ucraina, semnat la Suceava la data de 21 aprilie 2004;

Protocol de cooperare īncheiat īntre Inspectoratul de Politie al Judetului Mures si Comandamentul Politiei Judetului Bacs-Kiskun, la data de 10 septembrie 2004;

Programul de aplicare privind cooperarea pentru anul 2005 īntre Ministerul Administratiei si Internelor din Romānia si Ministerul de Interne si al Sportului din Landul Renania-Palatinat, protocol semnat de ministrii de interne la data de 22 octombrie 2004.

III.26 PREZENTA IN MIJLOCUL PUBLICULUI

Acest obiectiv este o dorinta insistenta si legitima a cetatenilor, fiind justificata mai de faptul ca exista cartiere sau zone unde absenta politistilor sporeste sentimentul de insecutitate. Tocmai de aceea rezenta poltistilor, mai ales in zonele si la orele in care se manifesta un risc criminogen crescut, are o dubla functie: determina sporirea increderii cetatenilor in politie si in acelas timp permite cunoasterea situatiei operativa de care trebuie sa se tina cont atunci cand se face repartizarea efectivelor, datele fiind marcate si pe harta criminogena a sectiei (politiei).

In realizarea acestui scop trebuie facuta o definire sectoriala exacta a posturilordintr-o zona, creandu-se pentru fiecare agent de proximitate sectoare tactice specifice, bazate pe criterii topografice.

Pentru fiecare cartier este necesara stabilirea exacta de zone prioritare, urmarinu-se realizarea unei adevarate " politii de cartier", care trebtie reprezentata de unul sau doi agenti de proximitate, asigirandu-se astfel prezenta vizibila, permanenta, in locurile sensibile.

Politia de proximitate isi fondeaza actiunile pe cinoasterea aprofundata a teritoriului si a populatiei. Observatiile desprinse conduc la adaptarea strategiei de catre seful sectiei(politiei), tinand cont de propunerile facute de politistii den teren.

Toate actiunile in domeniul prevenirii si sigurantei publice trebuie sa fie aduse la cunostinta populatiei, a comunitatii respective. Politistii de proximitate nu pot sensibiliza singuri toti cetatenii si, de aceea, este nevoie de campanii de presa pentru promovarea activitatilor lpr. Mai mult, politia trebuie sa vina in intampinarea locuirorilor, participand la diferite prezentari sau manifestatii de cartier avand chiar initiative in organizarea unor manifestari culturale sau sportive, intalniti de grup etc. Acest gen de reprezentari ne vor permite sa demonstram cetatenilor ca suntem interesati in apropierea de ei si reprezinta o modalitate de depasire a barierelor psihologice existente intre politisti si populatie.

III.27 ANTICIPAREA EVENIMENTELOR

Un lucru esential este acela ca politistul de proximitate prognozeaza evenimentele fata de care intervine prin mijloace necoercitive. Tredbie mentiomat faptul ca nu vor putea fi evitate niciodata toate situatiile care impun folosirea fortei, insa politia de proximitate trebuie sa urmareasca reducerea acestui gen de interventie punand accentul pe convingerea individului.

Printr-o buna cunoastere a situatiei operativa din sectorul de competenta, printr-o evaluare permanenta a riscurilor care se manifesta, putem in buna masura sa prevenim si chiar sa actionam inaintea producerii evenimentului nedorit.

Stabilirea obiectivelor de mentinere a ordinii publice intr-un oras, cartier etc, nu se va mai pornind doar de la criteriile clasice care au la baza analiza situatiei operative, ci se va acorda o atentie deosedita concluziilor sondajelor de opinie, care reflecta intr-o mare masura doleantele populatiei. De aceea, studiul criminologic sau sociologic bazat pe opiniile cetatinilor va constitui o sursa principala de identificare a cauzelor ganeratoare de criminalitate, modul de actiune - de pana in prezent - care urmarea combaterea efectelor si nu a cauzelor generatoare, fiind deja o tactica manageriala depasita.

Pe baza datelor culese in teren de agentii de proximitate si a analizei apelurilor telefonice zilnice, care semnaleaza diferite evenimente, pe hartile criminalitatii aflate la sediul fiecarei subunitati de politie, vor fi marcate punctele de interes operativ si locurile vbulnerabile comiterii de fapte antisociale, astfel incat ofiterii de ordine publica sa aiba o privire de ansamblu atunci cand intocmesc buletinul postului pentru agentii de siguranta publuica.

Spre deosebire de modalitatile de lucru utilizate anterior, un bun manager va lua in considerare datele furnizate de agentul de legatura cu comunitatea, deoarece aceasta mentine o legatura stransa atat cu persoanele care prezinta un risc victimal crescut ( persoanele in varsta, minorii), cat si cu asociatiile de locatari, cu directorii de scoli, comercianti etc., avand imaginae obiectiva a problemelor existente in zona de responsabilitate.

Colaborarea cu persoanele mentionate se va materializa intr-un parteneriat eficient, care va urmari indeplinirea obiectivului comun tuturor participantilor - acela de creare a unui climat de siguranta publica.

Un lucru foarte important este ca in fiecare zi politistul de proximitate aduna informatiile, selecteaza evenimentele care prezinta utilitate operativa, concretizandu-le intr-o informare zilnica, clara si concisa, pe care o va prezenta colegilor sai de la celelalte formatiuni, astfel incat acestia sa-si poata orienta activitatile in functie de necestati. Spre exemplu, vor fi scrise date despre acte de violenta, furturi sau alte categorii de infractiuni care se produc mai des, grupuri ce constituie asa-zisele " gasti de cartier", date despre persoane urmarite, conflicte intrafamiliale, acte de tulburare a linistii publice, aspecte legate de traficul rutier etc. Prezent permanent in teren politistul de proximitate poate sprijini politistii operativi in activitatea lor de documentare si informare, atunci cand este solicitat. Este o modalitate de incurajare a lucrului in echipa, unde fiecare participant are un rol bine determinat.

Asa cum am precizat, politistul de proximitate comunica sefului direct informatiile adunate, analizand impreuna cu acesta modul cum trebuie actionat in perspectiva, iar o data pe luna elaboreaza un raport sinteza privind evolutia criminalitatii, care cuprinde:

. bilantul perioadei parcurse,

. tendinta actuala,

. gradul de criminalitate constatat,

. actiuni intreprinse,

. date despre siguranta publica,

. propuneri pentru rezolvarea problemelor.

Lunar se organizeaza o intalnire la care participa toti agentii de proximitate, condusa de seful inspectoratului, unde fiecare prezinta situatia operativa din sectorul sau de activitate si liniile directoare de actiune.

Aceste rapoarte lunare sunt valoroase, deoarece ii folsesc sefului politiei in luarea actelor decizionale cele mai juste, completand-i imaginea de ansamblu despre evolutia criminalitatii.

III.28 Corpul National al Politistilor

Corpul promoveaza interesele politistilor si apara drepturile acestora.

Organizarea si functionarea Corpului se realizeaza pe principiile teritorialitatii, eligibilitatii, mutualitatii si ierarhiei structurilor de conducere.

Organele de conducere si control ale Corpului sunt:

a) congresul national;

b) consiliul national;

c) consiliul Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, consiliile inspectoratelor judetene de politie si consiliile institutiilor de īnvatamānt ale Ministerului de Interne si teritoriale;

d) cenzorii.

Īn organele de conducere ale Corpului vor fi alesi īn numar si cu vot egal reprezentantii tuturor categoriilor de politisti.

Prin organele sale de conducere Corpul exercita urmatoarele atributii:

a) īntreprinde masuri pentru asigurarea integritatii morale si profesionale a politistilor, precum si a unei activitati eficiente a acestora;

b) ofera consultanta la elaborarea propunerilor de acte normative care se refera la activitatea politiei sau la statutul politistului;

c) poate face propuneri inspectorului general al politiei pentru numirea īn functii de conducere sau destituirea politistilor;

d) la cerere, reprezinta interesele politistilor īmpotriva carora au fost dispuse sanctiuni disciplinare;

e) participa la elaborarea Codului de etica si deontologie al politistului, ale carui prevederi sunt obligatorii īn exercitarea profesiei de politist;

f) participa la sustinerea examenelor de capacitate pentru titularizarea politistilor stagiari si a celor īncadrati direct;

g) reprezinta profesia de politist, īmpreuna cu Inspectoratul General al Politiei Romāne, īn raporturile cu organisme guvernamentale, foruri profesionale si stiintifice, institutii publice, precum si cu alte persoane juridice si fizice;

h) promoveaza pe plan extern relatii cu organizatii si institutii profesionale similare;

i) tine si actualizeaza permanent evidenta membrilor sai.

Veniturile Corpului se constituie din:

a) taxa de īnscriere, cotizatii lunare ale membrilor, alte venituri realizate din manifestari stiintifice, culturale si sportive, precum si din drepturi editoriale;

b) resurse obtinute de la bugetul de stat si/sau bugetele locale;

c) donatii si sponsorizari din partea unor persoane fizice sau juridice, din tara ori din strainatate, īn conditiile legii si ale normelor instituite de ministrul de interne;

d) chirii, dobānzi si orice alte surse legale.

III.29 Autoritatea teritoriala de ordine publica

La nivelul municipiului Bucuresti si al fiecarui judet se organizeaza si functioneaza autoritatea teritoriala de ordine publica, organism cu rol consultativ, a carui activitate se desfasoara īn interesul comunitatii .

Autoritatea teritoriala de ordine publica este constituita din seful Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti sau al inspectoratului de politie judetean, un reprezentant al Corpului National al Politistilor, subprefect, 6 consilieri desemnati de Consiliul General al Municipiului Bucuresti, respectiv de consiliul judetean, seful Corpului gardienilor publici al municipiului Bucuresti sau al judetului, 3 reprezentanti ai comunitatii , desemnati de primarul general al municipiului Bucuresti, respectiv de presedintele consiliului judetean.

Desemnarea nominala a autoritatii teritoriale de ordine publica este validata de catre Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau de catre consiliul judetean pentru o perioada de 4 ani.

Autoritatea teritoriala de ordine publica este condusa de un presedinte ales cu votul majoritar din rāndul consilierilor din Consiliul General al Municipiului Bucuresti sau al consiliilor judetene pe o perioada de 4 ani.

Autoritatea teritoriala de ordine publica are urmatoarele atributii:

-contribuie la elaborarea planului de activitati si la fixarea obiectivelor si indicatorilor de performanta minimali, avānd ca scop protejarea intereselor comunitatii  si asigurarea climatului de siguranta publica;

-sesizeaza si propune masuri de īnlaturare a deficientelor din activitatea de politie;

-face propuneri pentru solutionarea de catre organele de politie a sesizarilor care īi sunt adresate, referitoare la īncalcarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului.

-organizeaza consultari cu membrii comunitatilor locale si cu organizatiile neguvernamentale cu privire la prioritatile sigurantei persoanei si a ordinii publice;

-prezinta trimestrial informari īn sedintele Consiliului General al Municipiului Bucuresti sau ale consiliului judetean, dupa caz, asupra nivelului de asigurare a securitatii si sigurantei civice a comunitatii ;

-elaboreaza anual un raport asupra eficientei activitatii unitatilor de politie, care se da publicitatii.

Autoritatea teritoriala de ordine publica se īntruneste īn sedinte ordinare sau extraordinare, trimestrial sau ori de cāte ori este nevoie La sedintele autoritatii teritoriale de ordine publica au dreptul sa participe, cu statut de invitat, prefectul municipiului Bucuresti, respectiv al judetului, primarul general al municipiului Bucuresti, respectiv presedintele consiliului judetean, conducatorii serviciilor publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte autoritati ale administratiei publice centrale de specialitate. sedintele autoritatii teritoriale de ordine publica pot fi si publice.

Īn exercitarea atributiilor sale autoritatea teritoriala de ordine publica emite hotarāri cu caracter de recomandare.

Autoritatea teritoriala de ordine publica nu are competente īn problemele operative ale politiei.

Cheltuielile necesare pentru desfasurarea activitatii autoritatii teritoriale de ordine publica se suporta din bugetul municipiului Bucuresti, respectiv din cel al judetului.

III.30 STRATEGIA NAŢIONALĂ de combatere a criminalitatii organizate īn perioada 2004-2007

  a) INTRODUCERE. SCOP

  La īnceputul acestui mileniu, comunitatea internationala este confruntata cu amenintari grave la adresa securitatii si ordinii mondiale, cu noi forme de manifestare a criminalitatii, mai ales sub aspectul sau organizat, statele membre ale Uniunii Europene si cele candidate la aderare reprezentānd principalii vectori ai luptei īmpotriva criminalitatii, fiind puternic angajate din punct de vedere logistic, operational si financiar īn combaterea acestui flagel.

Romānia ca oricare alta tara din lume se confrunta cu diversitatea criminalitatii organizate, respectiv, traficul de persoane, traficul de droguri, migratia ilegala, falsul de moneda, criminalitatea informatica, traficul international cu autovehicule furate, de materiale strategice si spalarea banilor proveniti din aceste activitati ilicite.

Īn perioada de tranzitie parcursa de Romānia dupa Revolutia din Decembrie 1989, criminalitatea organizata nationala si internationala si-a facut aparitia si s-a dezvoltat, grupurile criminale actionānd structurat īn diverse domenii ale vietii sociale si economice. O parte a cetatenilor romāni uzitānd de dreptul la libera circulatie au savārsit fapte penale īn afara teritoriului national, pentru ca ulterior, īn baza "experientei" acumulate, sa initieze pe teritoriul Romāniei forme organizate de criminalitate, deja existente īn alte zone geografice. Īn acest context s-a ajuns la o specializare a gruparilor criminale īn domenii īn care profitul este maxim, prejudiciind de cele mai multe ori sistemul economic si social prin: fraudarea banilor publici si trecerea acestora īn profitul grupurilor de interese si afectānd sanatatea si viitorul natiunii; organizarea unor retele de traficanti de droguri si atragerea tineretului īn sfera consumatorilor; traficarea de persoane īn vederea exploatarii sexuale; traficarea persoanelor cu handicap īn vederea practicarii cersetoriei; constituirea unor retele de aducere īn Romānia si trecerea ilegala peste frontiera a unor grupuri de migranti.

Dimensiunile criminalitatii organizate fac din aceasta un risc la adresa securitatii nationale a Romāniei prin afectarea majoritatii domeniilor de manifestare ale mediului economic si social, ceea ce impune elaborarea unei strategii adecvate, fundamentata pe analiza de stare a criminalitatii organizate si a tendintelor de manifestare a fenomenului.

Strategia prezinta factorii de risc la adresa asigurarii unui climat de siguranta si securitate, principiile care stau la baza combaterii fenomenului de crima organizata, stabileste obiectivele generale si specifice, precum si modalitatile de realizare a acestora, cāt si responsabilitatile fiecarei institutii cu atributii īn combaterea fenomenului, īn raport cu prioritatile si resursele destinate acestui domeniu.

Īn cadrul procesului de armonizare cu legislatia internationala a fost adoptata Legea nr. 39/2003 privind prevenirea si combaterea criminalitatii organizate, instituindu-se astfel cadrul juridic de reglementare principal, necesar pentru abordarea unitara a fenomenelor conexe si infractiunilor din sfera criminalitatii organizate, de catre diferitele institutii si structuri cu atributii īn domeniul prevenirii si combaterii acesteia.

b) PRINCIPII DIRECTOARE. FACTORI DE RISC. OBIECTIVE

PRINCIPII DIRECTOARE

1. Principiul prioritatii - Problema combaterii criminalitatii organizate este asumata ca o prioritate de Guvernul Romāniei.

2. Principiul viziunii globale si unitare - Masurile de combatere a criminalitatii organizate se bazeaza pe viziunea globala si unitara a problemei.

3. Principiul profesionalizarii īn toate domeniile de activitate - Lupta īmpotriva criminalitatii organizate presupune pregatirea profesionala corespunzatoare a specialistilor, precum si diseminarea experientei, bunelor practici si a instrumentelor de lucru īn domeniu.

4. Principiul continuitatii - Activitatile desfasurate īn vederea combaterii fenomenului vor avea un caracter permanent.

5. Principiul legalitatii - Respectarea prevederilor Constitutiei si legislatiei nationale īn materie, precum si a prevederilor specifice din tratatele internationale la care Romānia este parte.

6. Principiul confidentialitatii - Datele personale detinute rezultate din activitatile specifice nu se fac publice decāt īn cazurile si īn conditiile prevazute de lege.

7. Principiul nediscriminarii - Activitatile specifice de contracarare se aplica tuturor cetatenilor care savārsesc fapte ilicite, indiferent de sex, apartenenta etnica si religioasa etc.

8. Principiul coordonarii si cooperarii unitare īntre toate institutiile implicate - Practicile si procedurile īn domeniul combaterii criminalitatii organizate vor avea la baza o conceptie nationala unitara.

9. Principiul cooperarii internationale active - Cooperarea activa īn procesul de negociere pentru aderarea la Uniunea Europeana si asigurarea unui rol activ al Romāniei la nivel international.

  c) FACTORI DE RISC sI VULNERABILITĂŢI INTERNE

Realizarea obiectivelor, atāt a celor generale, cāt si a celor specifice poate fi influentata de anumiti factori de risc si vulnerabilitati interne, care trebuie identificati, evaluati si luati īn considerare la elaborarea strategiei si a planului de implementare a acesteia.

Principalii factori de risc si vulnerabilitati interne sunt:

1) Factori de risc:

a) asezarea geografica a Romāniei, teritoriul tarii fiind tranzitat de unele rute utilizate de catre retele ale criminalitatii organizate internationale;

b) instabilitatea sociala, politica si economica a unor zone din proximitatea Romāniei;

c) expansiunea retelelor criminalitatii organizate transnationale, a traficului ilegal de persoane, droguri, arme si munitii, tehnologii sensibile, materiale radioactive si strategice;

d) proliferarea armelor de distrugere īn masa, a tehnologiilor si materialelor nucleare, a armelor si mijloacelor letale neconventionale;

e) cresterea fluxului de migranti ilegali;

f) actiuni individuale sau colective de accesare si folosire ilegale a sistemelor informatice sau de comunicatii.

2) Vulnerabilitati interne:

a) accentuarea unor manifestari ale fenomenului de coruptie;

b) amplificarea infractionalitatii economico-financiare;

c) contrabanda, migratia clandestina si traficul de persoane;

d) traficul cu armament, munitii, materii explozive, substante toxice si radioactive;

e) escaladarea traficului si consumului ilicit de stupefiante si substante psihotrope;

f) contrabanda cu produse, tehnologii si servicii aflate sub embargo international;

g) posibilitatea penetrarii ilegale sau distrugerii retelelor de telecomunicatii;

h) unele deficiente ale cadrului legislativ necesar desfasurarii activitatilor;

i) insuficienta resurselor umane, materiale sau financiare;

j) lipsa sau neactualizarea cadrului juridic de cooperare cu unele tari.

  d) OBIECTIVE

Īn formularea obiectivelor cuprinse īn Strategia Nationala de Combatere a Criminalitatii Organizate au fost luate īn considerare prevederile legilor prin care Romānia a ratificat Conventia Natiunilor Unite īmpotriva criminalitatii transnationale organizate, adoptata la New York, la 15 noiembrie 2000, Protocolul privind prevenirea, reprimarea si pedepsirea traficului de persoane, īn special al femeilor si copiilor, Protocolul īmpotriva traficului ilegal de migranti pe calea terestra, a aerului si pe mare, precum si Protocolul īmpotriva fabricarii si traficului ilegale de arme de foc, piese si componente ale acestora, precum si de munitii, aditionale la Conventia Natiunilor Unite.  

-obiective generale  

1. Dezvoltarea institutionala si operationala pentru compatibilizarea cu structurile europene īn conformitate cu conventiile, acordurile, recomandarile internationale si legislatia nationala;

2. Dezvoltarea si modernizarea capacitatii manageriale, precum si profesionalizarea personalului;

3. Armonizarea legislatiei īn domeniu cu acquis-ul comunitar;

4. Combaterea infractiunilor din sfera criminalitatii organizate;

5. Dezvoltarea cooperarii inter-institutionale;

6. Dezvoltarea cooperarii internationale īn lupta īmpotriva criminalitatii organizate.

- obiective specifice

1. Compatibilizarea institutionala si functionala cu structurile europene;

2. Perfectionarea legislatiei īn domeniu;

3. Optimizarea activitatilor structurilor implicate īn combaterea criminalitatii organizate;

4. Cresterea eficientei activitatilor operative prin utilizarea tehnologiei informatiei si de comunicare;

5. Īmbunatatirea cooperarii interinstitutionale īn scopul combaterii eficiente a criminalitatii organizate;

6. Intensificarea activitatii de combatere a traficului si consumului ilicit de droguri, avānd ca efecte cresterea capturilor de droguri de mare risc si reducerea cererii de droguri;

7. Contracararea deturnarii de precursori din circuitul legal;

8. Confiscarea bunurilor si valorilor folosite la savārsirea de infractiuni sau obtinute din savārsirea infractiunilor privind criminalitatea organizata;

9. Reducerea traficului ilegal de persoane;

10. Mentinerea trendului descendent al infractiunilor comise cu mare violenta;

11. Scaderea numarului de autoturisme furate din Uniunea Europeana si care sunt indigenizate sau tranzitate prin Romānia;

12. Dezvoltarea activitatilor de prevenire a traficului ilicit cu materiale strategice;

13. Reducerea volumului de moneda falsa din circuitul economic si financiar, cāt si a fraudelor cu instrumente de plata contrafacute;

14. Combaterea spalarii banilor de catre retelele nationale si internationale de infractori;

15. Diminuarea fenomenului coruptiei;

16. Informatizarea bazelor de date si interconectarea structurilor de specialitate la nivel national.

  e) MĂSURI PENTRU ĪNDEPLINIREA OBIECTIVELOR

Initierea, dezvoltarea si aplicarea "Strategiei nationale de combatere a criminalitatii organizate, īn perioada 2004-2007" implica responsabilitatea Guvernului Romāniei pentru asigurarea mecanismelor financiare care sa garanteze mentinerea programelor īn derulare si realizarea obiectivelor. Institutiile implicate īn implementarea acestei strategii vor asigura, fiecare pentru activitatile ce īi revin, resursele financiare necesare.

Obiectiv 1: Dezvoltarea institutionala si operationala īn vederea compatibilizarii cu structurile europene īn conformitate cu conventiile, acordurile, recomandarile internationale si legislatia nationala;

Obiectiv 2: Dezvoltarea si modernizarea capacitatii manageriale, precum si profesionalizarea personalului.

- Eficientizarea actului managerial.

-Īmbunatatirea nivelului de pregatire a personalului din structurile de combatere a criminalitatii organizate.

- Selectionarea si īncadrarea cu personal a structurilor specializate īn combaterea criminalitatii.

Obiectiv 3: Armonizarea legislatiei nationale cu acquis-ul comunitar.

- Initierea unor propuneri legislative vizānd: dezvoltarea cadrului de prevenire si combatere a diferitelor forme ale criminalitatii organizate; euroconformizarea legislatiei referitoare la arme, explozivi si substante toxice.

Obiectiv 4: Combaterea infractiunilor din sfera criminalitatii organizate.

- Eficientizarea activitatilor de combatere a traficului si consumului ilicit de droguri.

- Combaterea traficului cu fiinte umane.

- Perfectionarea si cresterea rolului Grupului Interministerial de Lucru pentru Coordonarea si Evaluarea activitatilor de prevenire si combatere a traficului de persoane.

- Combaterea falsului si contrafacerii de moneda, carti de credit si alte instrumente de plata.

- Prevenirea si combaterea traficului cu materiale strategice.

- Combaterea criminalitatii informatice.

- Combaterea traficului international cu autovehicule furate.

- Combaterea spalarii banilor.

- Prevenirea si combaterea infractiunilor care aduc atingere vietii, integritatii si sanatatii persoanei.

- Eficientizarea activitatilor pentru combaterea coruptiei, a infractiunilor privind concurenta neloiala, contrafacerea de produse si valori, fraudelor fiscale si a infractiunilor legate de protectia mediului īnconjurator.

  Obiectiv 5: Dezvoltarea cooperarii inter-institutionale.

- Optimizarea cooperarii cu Asociatia furnizorilor de internet.

- Īmbunatatirea cooperarii dintre autoritatile si institutiile publice competente īn domeniu.

- Crearea portalului pentru depunerea sesizarilor on-line pe linia criminalitatii informatice.

- Īmbunatatirea cooperarii īntre institutiile cu responsabilitati īn domeniul combaterii criminalitatii organizate.

Obiectiv 6: Dezvoltarea cooperarii internationale īn lupta īmpotriva criminalitatii organizate.

- Optimizarea cooperarii cu ofiterii de legatura straini acreditati pentru Romānia.

-Eficientizarea activitatilor de colaborare cu ofiterii de legatura romāni aflati la post īn strainatate.

- Consolidarea cooperarii cu agentii internationale īn domeniu: Centrul Regional al Initiativei de Cooperare īn Sud-Estul Europei pentru combaterea criminalitatii transfrontaliere (SECI), Initiativa Central Europeana (ICE), Interpol, Europol (prin intermediul Unitatii Nationale), Eurojust, Secret-Service, Drug Enforcement Administration (D.E.A.) si Biroul Federal de Investigatii (F.B.I.) din SUA.

- Īncheierea unor protocoale de cooperare cu structuri similare din tarile vecine Moldova, Bulgaria, Serbia-Muntenegru, Ungaria si Ucraina.

- Dezvoltarea colaborarii operative īn domeniul schimbului si analizei informatiilor cu cele 11 state semnatare ale Programului UNODC - Īntarirea Capacitatii de Colectare si Analiza Informatiilor īn Europa de Sud-Est.

-Participarea activa īn cadrul task-force-urilor si initiativelor organismelor regionale, europene si internationale.

-Dezvoltarea cooperarii īn cadrul programelor punctuale cu structurile similare din statele membre ale UE, SUA, tarile vecine si organisme internationale.

- Derularea Programului Phare 2004 privind īnfiintarea Centrului de resurse pe trafic cu fiinte umane.

- Implementarea recomandarilor Catalogului Schengen al Uniunii Europene vol. 4 "Cooperarea politieneasca, recomandari si cele mai bune practici privind cooperarea transfrontaliera".

III.31 STRATEGIA NAŢIONALĂ DE PREVENIRE A CRIMINALITĂŢII pe perioada 2005-2007

Prevenirea criminalitatii reprezinta ansamblul de masuri noncoercitive destinate sa reduca sau sa contribuie la reducerea criminalitatii si a sentimentului de insecuritate a cetatenilor atāt cantitativ, cāt si calitativ fie prin reactia sociala fata de activitatea criminala, fie prin politicile si interventiile create pentru a reduce potentialul infractional si cauzele infractiunii. Aceasta include activitatea Guvernului, a institutiilor competente, a organelor judiciare a autoritatilor locale, a asociatiilor specializate, a sectorului privat si voluntar, a cercetatorilor si a sectorului public sprijinit de media.

Rata relativ crescuta a criminalitatii reprezinta o amenintare grava īmpotriva democratiei, sigurantei publice, ordinii de drept si capacitatii institutionale īn Romānia. Drepturile si libertatile fundamentale sunt puse īn pericol de fiecare data cānd un cetatean devine victima a criminalitatii.

Criminalitatea genereaza teama īn rāndul populatiei, slabeste īncrederea acesteia īn autoritati si īn capacitatea lor de a se implica activ īn dezvoltarea economica a statului.

1. Principii:

- principiul legalitatii - suprematia normei de drept īn desfasurarea activitatii de prevenire a criminalitatii;

- respectarea drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului;

- principiul echidistantei - impartialitatea organelor statale īn prevenirea criminalitatii, tratament nediscriminatoriu pentru victima si infractor, proportionalitatea interventiei;

- principiul responsabilitatii īn exercitarea actului de autoritate - angajament, deontologie profesionala, īndeplinirea sarcinilor, acceptarea si suportarea consecintelor;

- principiul cooperarii si utilitatii sociale;

- principiul prioritatii masurilor preventive;

- principiul descentralizarii;

- principiul transparentei si apropierii de comunitate.

Patru factori determinanti stau la baza activitatii infractionale: un faptuitor suficient de motivat, o tinta adecvata, o conjunctura favorabila si absenta unei īmprejurari care sa previna sau sa īmpiedice savārsirea faptei. Efectul activitatii de prevenire īl reprezinta eliminarea unuia dintre cei patru factori, īmpiedicānd astfel comiterea infractiunii.

2. OBIECTIVE

a) Obiective generale:

- reducerea fenomenului si a ratei criminalitatii;

- cresterea gradului de siguranta publica;

- reducerea riscului de victimizare;

- reabilitarea si reinsertia sociala a infractorilor;

b) Obiective specifice:

- identificarea factorilor de risc, a cauzelor si circumstantelor favorizante ale savārsirii infractiunilor;

- constientizarea asupra pericolului criminalitatii;

- dezvoltarea de programe si politici legislative īn scopul diminuarii criminalitatii si īn vederea realizarii obiectivelor stabilite;

- compatibilizarea institutionala si functionala cu structurile europene.

3. ACŢIUNI SPECIFICE

-Prevenirea primara :

Prevenirea primara are drept scop īmpiedicarea comiterii infractiunilor, cu accent pe aspectele ambientale si sociale.

Prevenirea primara consta īn:

Reducerea premiselor care favorizeaza īn mod direct si indirect criminalitatea face mai dificila si mai riscanta savārsirea de infractiuni si descurajeaza infractorii sa comita fapte penale.

Aceasta implica masuri adecvate de scadere a numarului potentialelor victime si a oportunitatilor de comitere a faptelor si impune prezenta unor agenti care sa asigure o prevenire reala si eficienta a criminalitatii, eliminānd astfel trei dintre factorii esentiali de favorizare a comportamentului antisocial.

Actiuni de realizare:

- introducerea si promovarea unor cerinte minime de securitate pentru sediile rezidentiale si spatii comerciale

institutie responsabila: consiliile locale si judetene, mediul de afaceri

- īmbunatatirea sistemului de iluminare publica;

institutie responsabila: consiliile locale

- amplificarea activitatilor de interventie a organelor de ordine

institutie responsabila: Ministerul Administratiei si Internelor, Autoritatea Nationala de Control

- utilizarea mijloacelor video de supraveghere īn spatiile cu risc criminogen (spatii publice, mijloace de transport īn comun)

institutie responsabila: Ministerul Administratiei si Internelor, Autoritatea Nationala de Control

- implicarea pe baza de voluntariat a cetatenilor īn activitatea de supraveghere a zonelor cu o rata sporita a criminalitatii

institutie responsabila: Ministerul Administratiei si Internelor, organizatii neguvernamentale

Reducerea factorilor sociali care favorizeaza criminalitatea implica adoptarea masurilor care sa genereze schimbarea atitudinii publice fata de fapta antisociala si faptuitor, prin adoptarea unei pozitii active de opozitie fata de acestea.

Actiuni de realizare:

- campanii si programe educationale de prevenire pentru categoriile sociale cu risc criminogen sporit si de victimizare;

institutie responsabila: Ministerul Educatiei si Cercetarii, Agentia Nationala Antidrog, organizatii neguvernamentale, mass-media

- stimularea coeziunii sociale, īncurajarea cetatenilor sa sesizeze comiterea de infractiuni organelor abilitate

institutie responsabila: Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Public, Parchetul National Anticoruptie, Ministerul Administratiei si Internelor, Avocatul Poporului, organizatii neguvernamentale, mass-media

- reducerea ratei somajului

institutie responsabila: Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei

- programe de asistenta familiala

institutie responsabila: Ministerul Sanatatii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei

Prevenirea secundara :

Are drept scop actionarea cu prioritate asupra potentialilor infractori si a potentialelor victime, urmarindu-se schimbarea comportamentului social al indivizilor cu tendinte deviationiste evidente.

Actiuni de realizare:

- derularea de programe de asistenta pentru parinti

institutie responsabila: Ministerul Sanatatii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerul Educatiei si Cercetarii

- derularea de programe de asistenta a minorilor cu probleme

institutie responsabila: Ministerul Sanatatii, Ministerul Educatiei si Cercetarii, Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei
- derularea de programe care sa īncurajeze victimele repetate ale infractiunilor sa īsi consolideze masurile de protectie a vietii personale si proprietatii

institutie responsabila: Ministerul Administratiei si Internelor

- includerea obligatorie īn cadrul orelor de consiliere si orientare a elementelor de studiu necesare īn vederea prevenirii criminalitatii

institutie responsabila: Ministerul Educatiei si Cercetarii

- Prevenirea tertiara

Are drept scop actionarea cu prioritate asupra persoanelor care au comis deja fapte penale, urmarindu-se descurajarea savārsirii de infractiuni īn mod repetat.

Actiuni de realizare:

- implementarea unor programe adecvate de reabilitare a persoanelor condamnate;

institutie responsabila: Ministerul Justitiei, Ministerul Administratiei si Internelor

- derularea unor programe de educatie īn mediul penitenciar

institutie responsabila: Ministerul Justitiei

- derularea unor programe integrate de reinsertie socioeconomica a fostilor infractori

institutie responsabila: Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei, Ministerul Justitiei

- campanii de constientizare a publicului, menite sa asigure reinsertia sociala a condamnatilor

institutie responsabila: organizatii neguvernamentale, mass-media

CADRUL STRATEGIC sI METODOLOGIA DE LUCRU

Strategia nationala de prevenire a criminalitatii pe perioada 2005-2007, stabilind obiectivele si liniile generale de actiune ale activitatii de prevenire la nivel national, include strategii si programe sectoriale la nivelul urmatoarelor institutii:

- Ministerul Administratiei si Internelor

- Ministerul Justitiei

- Ministerul Educatiei si Cercetarii

- Ministerul Muncii, Solidaritatii Sociale si Familiei

- Ministerul Sanatatii

- Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor

- Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei

- Autoritatea Nationala de Control

- Avocatul Poporului

- Agentia Nationala Antidrog

- Parchetul de pe lānga Īnalta Curte de Casatie si Justitie

- Parchetul National Anticoruptie

- Oficiul de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor

- Serviciul Romān de Informatii

- Consiliul National de Prevenire a Criminalitatii.

Metodologia de lucru īn cadrul Strategiei Nationale de prevenire a criminalitatii pe perioada 2005-2007 implica:

▪ conlucrarea interinstitutionala la nivel national, regional, local;

▪ coordonarea politicilor administrative si judiciare prin intermediul Consiliului National de Prevenire a Criminalitatii;

▪ sincronizarea retelei justitiei penale (colaborare efectiva si coordonata īntre parchet, politie si alte organe de investigare fara atributii judiciare);

▪ consultarea permanenta si implementarea masurilor preventive īmpreuna cu parteneri din societatea civila (organizatii neguvernamentale īn acordarea de asistenta victimelor, mediul de afaceri īn prevenirea criminalitatii economico-financiare, unitati de īnvatamānt, īn realizarea unui mediu sigur pentru elevi etc.);

▪ transparenta masurilor si a modului de implementare.

DOMENII PRIORITARE ALE ACTUALEI STRATEGII:

- criminalitatea economico-financiara;

- prevenirea criminalitatii informatice;

- prevenirea traficului de fiinte umane;

- prevenirea violentei īn familie;

- prevenirea delincventei juvenile;

- prevenirea victimizarii;

- prevenirea criminalitatii urbane.

III.32 STRATEGIA NAŢIONALĂ ANTIDROG īn perioada 2005-2012

Consideratii generale

Īn contextul general al concentrarii comunitatii internationale asupra criminalitatii organizate īn legatura cu drogurile, Guvernul Romāniei si-a asumat lupta īmpotriva traficului si consumului ilicit de droguri ca o prioritate, adoptānd o abordare coordonata si multisectoriala a acesteia, concretizata īn Strategia nationala antidrog īn perioada 2003-2004. Materializarea conceptiei Guvernului Romāniei īn acest domeniu, īn perioada 2003-2004, este elocvent exprimata, printre altele, prin īnfiintarea Agentiei Nationale Antidrog, organ de specialitate cu rolul de a stabili o conceptie unitara privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri.

Amploarea acestui fenomen, pe fondul dezvoltarii retelelor de criminalitate organizata transnationala, impune o noua strategie, integrata īn plan intern si international, ca reactie īn fata acestei amenintari.

Continuarea fireasca a unui proces īn desfasurare, Strategia nationala antidrog īn perioada 2005-2012 este elaborata īn concordanta cu prevederile noii strategii europene īn domeniu si stabileste obiectivele generale si specifice pentru reducerea cererii si ofertei de droguri, pentru īntarirea cooperarii internationale si dezvoltarea unui sistem global integrat de informare, evaluare si coordonare privind fenomenul drogurilor.

Experienta implementarii Strategiei 2003 - 2004, dificultatile īntāmpinate si disfunctionalitatile puse īn evidenta prin rapoartele de evaluare elaborate de Agentia Nationala Antidrog impun o abordare mai realista a combaterii fenomenului drogurilor si stabilirea unor responsabilitati clare pentru toate institutiile implicate.

PRINCIPII

Activitatea de reducere a cererii si ofertei de droguri este guvernata de urmatoarele principii:

1. Principiul prioritatii. Problematica prevenirii si combaterii traficului si consumului ilicit de droguri este asumata ca o prioritate de Guvernul Romāniei.

2. Principiul continuitatii. Activitatile desfasurate pentru reducerea cererii si ofertei de droguri au caracter permanent si se bazeaza pe experienta anterioara.

3. Principiul abordarii globale, unitare, multidisciplinare si echilibrate. Masurile de reducere a cererii si ofertei de droguri trebuie sa se īncadreze īn conceptia internationala de combatere a fenomenului.

4. Principiul coordonarii. Pentru asigurarea unei abordari unitare cu privire la fenomenul drogurilor, activitatile de reducere a cererii si ofertei de droguri trebuie coordonate si integrate īn programe si instrumente practice, cu respectarea autonomiei functionale.

5. Principiul cooperarii. Lupta īmpotriva traficului si consumului ilicit de droguri are la baza cooperarea interinstitutionala atāt la nivel national, cāt si international.

6. Principiul legalitatii. Īntreaga activitate de reducere a cererii si ofertei de droguri se desfasoara cu respectarea prevederilor Constitutiei si ale legislatiei nationale īn materie, precum si a prevederilor specifice din tratatele internationale la care Romānia este parte.

7. Principiul confidentialitatii. Datele personale privind consumatorii de droguri sunt confidentiale.

8. Principiul complementaritatii si transparentei. Implementarea prezentei strategii se face īn mod transparent, cu participarea societatii civile alaturi de institutiile guvernamentale, īn vederea realizarii obiectivelor.

VIZIUNEA sI SCOPUL STRATEGIEI

La sfārsitul perioadei 2005-2012, īn Romānia va functiona un sistem integrat de institutii si servicii publice, care va asigura reducerea incidentei si prevalentei consumului de droguri īn rāndul populatiei generale, asistenta medicala, psihologica si sociala a consumatorilor de droguri si eficientizarea activitatilor de prevenire si combatere a productiei si traficului ilicit de droguri si precursori.

Scopul

Scopul strategiei este mentinerea la un nivel scazut a consumului de droguri īn rāndul populatiei generale, īn prima etapa (2-4 ani), si de reducere a cazurilor de noi consumatori, īn a doua etapa, īn paralel cu reducerea criminalitatii organizate īn legatura cu drogurile.

Reducerea cererii

Una dintre problemele actuale ale societatii romānesti o constituie cresterea cererii de droguri īn rāndul populatiei generale si, īndeosebi, īn rāndul tinerilor. Proliferarea fenomenului consumului de droguri īn Capitala si īn marile orase a surprins opinia publica prin amploarea si gravitatea sa.

Deosebit de īngrijorator este consumul de heroina injectabila, care va avea consecinte dramatice pe termen mediu si lung asupra sanatatii publice (cresterea incidentei

HIV/SIDA, hepatitele A, B si C, tuberculoza etc.) si a ratei infractionalitatii asociate traficului si consumului ilicit de droguri.

Pe baza experientei acumulate īn implementarea Strategiei nationale antidrog īn perioada 2003-2004, beneficiind si de recomandarile Uniunii Europene, noua strategie privind reducerea cererii de droguri sustine īnfiintarea si dezvoltarea unui sistem integrat de institutii si servicii specializate īn domeniu. Acesta va contribui la reducerea prevalentei consumului de droguri īn rāndul populatiei generale, īn special īn rāndul grupurilor cu risc ridicat de consum, reducerea problemelor asociate consumului de droguri, asigurarea accesului consumatorilor de droguri la asistenta medicala, psihologica si sociala specializata si reinsertia sociala a acestora.

Sistemul de asistenta medicala, psihologica si sociala, dezvoltat la nivel national, va fi structurat pe trei niveluri de interventie, incluzānd sistemul de asistenta medicala ambulatorie (primara si de specialitate) si spitaliceasca, serviciile psihologice si serviciile sociale. Sistemul va include componente publice, private sau mixte acreditate/autorizate si va fi coordonat si monitorizat de Agentia Nationala Antidrog īn conformitate cu standardele de calitate.

Primul nivel al sistemului presupune identificarea, atragerea, motivarea si trimiterea consumatorilor de droguri spre serviciile specializate, abordarea necesitatilor sociale si medicale de baza ale consumatorilor de droguri si coordonarea necesara cu resursele din nivelurile 2 si 3.

Nivelul doi este constituit din unitati specializate din sistemul de sanatate publica si din centrele de prevenire, evaluare si consiliere antidrog si asigura asistenta specializata, monitorizarea si trimiterea spre cel de-al treilea nivel, precum si coordonarea necesara īntre toate nivelurile de interventie.

Cel de-al treilea nivel asigura reinsertia sociala prin interventii specifice si prin servicii cu nivel crescut de specializare care sprijina nivelul 2.

Calitatea serviciilor de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri si a celor de asistenta medicala, psihologica si sociala va fi īmbunatatita prin programe de formare, documentare si cercetare īn acest domeniu, dezvoltate de Centrul National de Formare, Documentare si Cercetare īn Adictii din cadrul Agentiei Nationale Antidrog.

Obiectiv general

Mentinerea la un nivel scazut comparativ cu cel actual al prevalentei consumului ilicit de droguri si reducerea īntr-un mod corelat a prevalentei consumului de alcool si tutun īn rāndul populatiei generale prin consolidarea masurilor de prevenire si prin dezvoltarea sistemului public si privat de asistenta medicala, psihologica si sociala.

PREVENIREA CONSUMULUI DE DROGURI

Obiectiv general

Constientizarea si implicarea īntregii populatii, īn special a copiilor si tinerilor, īn programe de prevenire a consumului de droguri, universale, selective si indicate, īn scopul īntaririi influentei factorilor de protectie si al reducerii influentelor factorilor de risc.

A. Prevenire īn scoala

Obiective specifice

▪ Dezvoltarea unor atitudini si practici la nivelul īntregii populatii aflate īntr-o forma de īnvatamānt, prin intermediul programelor scolare si de petrecere a timpului liber, īn scopul adoptarii unui stil de viata sanatos, fara tutun, alcool si droguri

▪ Cresterea influentei factorilor de protectie la vārste mici pentru evitarea sau cel putin īntārzierea debutului consumului de alcool, tutun si droguri

▪ Sensibilizarea si educarea populatiei scolare īn scopul evitarii consumului experimental/recreational de droguri si trecerii de la acesta la cel regulat.

B. Prevenire īn familie

Obiective specifice

▪ Sensibilizarea, constientizarea si motivarea parintilor īn vederea implicarii active, obiective si corelate a acestora cu celelalte arii de interventie preventiva

▪ Oferirea de programe de prevenire care sa permita parintilor sa devina activi īn prevenirea consumului de droguri īn cadrul familiei

▪ Dezvoltarea unor programe de formare a parintilor īn vederea cresterii influentei factorilor de protectie si scaderii celor de risc īn consumul de droguri.

C. Prevenire comunitara

Obiective specifice

▪ Initierea si derularea de catre autoritatile administratiei publice locale a unor proiecte īn parteneriat public-privat, de interes local, pentru protectia antidrog a comunitatilor proprii, cu sprijinul centrelor judetene de prevenire, evaluare si consiliere antidrog

▪ Stimularea si sprijinirea de catre autoritatile administratiei publice locale, inclusiv financiar, a initiativelor organizatiilor neguvernamentale ce desfasoara activitati de prevenire a consumului de droguri īn comunitatile locale

▪ Elaborarea si derularea programelor finantate de la bugetul de stat pentru prevenirea consumului de droguri īn arii regionale de interes, diferentiate īn raport de numarul consumatorilor, preferintele de consum, statutul ocupational, caracteristicile grupurilor de risc, particularitati ale dezvoltarii economice, turistice, de infrastructura, mediu etc.

▪ Initierea si dezvoltarea unor proiecte si programe adecvate īn folosul comunitatilor locale, pentru consolidarea educatiei civice, culturale si spirituale, ce se constituie īn alternativa de viata sanatoasa, cultivarea abstinentei la consumul de droguri, inclusiv alcool si tutun, īncurajarea formarii unui climat social care sa īmpiedice stigmatizarea si marginalizarea persoanelor afectate de consumul de droguri

▪ Crearea oportunitatilor si stimularea participarii mass-media la sustinerea, prin mijloace specifice, a programelor, proiectelor si campaniilor antidrog

▪ Dezvoltarea de programe de informare si constientizare a īntregii populatii pentru dobāndirea unei atitudini de toleranta īn scopul diminuarii marginalizarii si stigmatizarii consumatorilor de droguri, precum si a unei atitudini de responsabilitate īn prevenirea consumului

▪ Dezvoltarea unui sistem de evaluare si monitorizare, integrat si individualizat, al copiilor si tinerilor aflati īn situatii de risc, care sa favorizeze procesul de maturizare, integrare sociala, educatie si formare profesionala

▪ Sensibilizarea, informarea si responsabilizarea tuturor mediilor de comunicare īn masa, īn vederea transmiterii unor mesaje cu caracter preventiv bazate pe evidente stiintifice

▪ Dezvoltarea unor programe de informare si educare antidrog adresate tuturor persoanelor aflate īn serviciul militar, precum si altor categorii profesionale, ce implica responsabilitate si risc public

▪ Extinderea programelor de educatie pentru promovarea unui stil de viata sanatos si pentru prevenirea consumului de droguri īn rāndul tuturor persoanelor aflate īn penitenciare

▪ Īmbunatatirea prevederilor legislative pentru implementarea masurilor de protectie antidrog si antidoping a sportivilor

▪ Crearea si dezvoltarea unui sistem national integrat de servicii specializate de prevenire a consumului de droguri, precum si a unui sistem national de formare profesionala īn domeniu, inclusiv elaborarea si validarea standardelor minime de calitate a serviciilor de prevenire.

ASISTENŢA MEDICALĂ, PSIHOLOGICĂ

sI SOCIALĂ, REDUCEREA RISCURILOR sI REINSERŢIA SOCIALĂ

Obiectiv general

Cresterea accesibilitatii prin dezvoltarea cantitativa si calitativa a serviciilor si a masurilor medicale, psihologice si sociale integrate, individualizate prin evaluare, planificare, monitorizare si adaptare continua pentru fiecare consumator, īn vederea īntreruperii consumului, a īnlaturarii dependentei fizice si/sau psihice si/sau a reducerii riscurilor asociate consumului, avānd ca scop final reinsertia sociala a consumatorilor

A. Reducerea riscurilor

Obiectiv general

Asigurarea accesului consumatorilor de droguri la serviciile de reducere a riscurilor, prin promovarea si dezvoltarea programelor si politicilor adecvate si necesare īn sistemul de asistenta, īn afara acestuia si īn sistemul penitenciar

Obiective specifice

▪ Crearea si perfectionarea continua a cadrului organizatoric pentru asigurarea tuturor masurilor de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri (schimb de echipamente medicale sterile, inclusiv ace si seringi, consiliere psihologica si pre/posttestare, programe de tratament substitutiv etc.), adresate consumatorilor si consumatorilor dependenti aflati īn sistemul de asistenta, īn afara acestuia sau īn penitenciare

▪ Dezvoltarea actiunilor comunitare si profesionale care sa permita accesul la toate grupurile de consumatori de droguri, īn scopul cresterii sprijinului acordat acestora si al diminuarii marginalizarii sociale

▪ Crearea cadrului organizatoric si de reglementari necesare asigurarii vigilentei epidemiologice

▪ Dezvoltarea si īmbunatatirea cadrului de formare profesionala de baza, specializata si continua a profesionistilor care lucreaza īn domeniul reducerii riscurilor asociate consumului de droguri.

B. Asistenta medicala, psihologica, sociala si reinsertia sociala

Obiectiv general

Asigurarea accesului universal al consumatorilor si consumatorilor dependenti de droguri la programele integrate de asistenta medicala, psihologica si sociala prin dezvoltarea programelor si politicilor adecvate si necesare adresate populatiei generale, consumatorilor si consumatorilor dependenti de droguri aflati īn sistemul de asistenta, īn afara acestuia si īn penitenciare, īn scopul reintegrarii si reinsertiei sociale a consumatorilor de droguri

Obiective specifice

▪ Dezvoltarea circuitului integrat de asistenta a consumatorilor si consumatorilor dependenti de droguri pe cel putin 3 niveluri, care sa ofere o retea de resurse (pornind de la modelul creat īn centre de excelenta), sa garanteze accesul consumatorilor de droguri si disponibilitatea generala a acestor servicii

▪ Cresterea disponibilitatii serviciilor atāt ca diversitate si multidisciplinaritate, cāt si ca raspāndire teritoriala si adaptarea acestora la nevoile individuale ale consumatorilor si la tipul de consum (unic sau policonsum)

▪ Dezvoltarea resurselor necesare interventiilor active de atragere a consumatorilor care nu au contact cu circuitul integrat de asistenta sau nu sunt pregatiti pentru schimbarea comportamentului, precum si asigurarea asistentei medicale si sociale de baza pentru acestia

▪ Individualizarea interventiilor medicale, psihologice si sociale prin intermediul evaluarii multidimensionale si asigurarii managementului de caz, aplicate consumatorilor de droguri care intra īn contact cu serviciile de asistenta īntr-un cadru coordonat

▪ Dezvoltarea politicilor si masurilor, asigurarea resurselor si cadrului legal pentru dezvoltarea si īntarirea serviciilor ambulatorii (nivelul 2 de asistenta) - element central al sistemului public de asistenta medicala, psihologica si sociala - īn scopul asigurarii accesului tuturor consumatorilor la acest nivel de asistenta

▪ Asigurarea si implementarea cadrului legal pentru dezvoltarea si definirea rolurilor specifice si specializate ale resurselor nivelului 3, ca parte integranta si esentiala a sistemului public de asistenta medicala, psihologica si sociala pentru reabilitarea si reinsertia sociala a consumatorilor de droguri aflati īn centre ambulatorii

▪ Dezvoltarea cadrului legislativ si institutional care sa asigure accesul general si timpuriu al copiilor si tinerilor la servicii psihologice medicale si sociale specifice consumului de droguri

▪ Dezvoltarea unui program integrat de asistenta medicala, psihologica si sociala care sa ofere o retea de resurse si care sa garanteze accesul si disponibilitatea generala a tuturor consumatorilor de droguri din sistemul penitenciar īn scopul reintegrarii sociale

▪ Dezvoltarea si implementarea standardizarii sistemului de asistenta medicala, psihologica si sociala care sa permita monitorizarea si evaluarea proceselor si rezultatele acestuia

▪ Dezvoltarea si īmbunatatirea cadrului de formare profesionala de baza, specializata si continua a profesionistilor care lucreaza īn domeniul asistentei medicale, psihologice si sociale a consumatorilor de droguri.

  Reducerea ofertei

Īncepānd cu anul 1990, factori precum pozitia geografica, deschiderea frontierei de stat si, nu īn ultimul rānd, conflictele militare din Irak, Afganistan si fosta Iugoslavie au facut ca tara noastra sa devina un segment activ al "Rutei Balcanice" de traficare a stupefiantelor si precursorilor, iar īn ultimii ani si o piata de desfacere a drogurilor.

Īn prezent Romānia reprezinta principalul tronson al celei de-a doua "Rute Balcanice" de transport al drogurilor catre Europa Occidentala, care porneste din Turcia, traverseaza Bulgaria, Romānia, Ungaria, Slovacia si Cehia, pāna īn Germania si Olanda.

O alta varianta a celei de-a doua "Rute Balcanice", care include si un tronson maritim, este: Istanbul-Constanta-Bucuresti, spre Ungaria.

Caracterul relativ stabil al rutelor de transport nu exclude si alte variante care sa vizeze Romānia, depistarea acestora depinzānd īn mare masura de abilitatea institutiilor implicate īn combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si, mai ales, de modul īn care acestea coopereaza cu institutiile similare ale altor state.

Din cazuistica ultimilor ani rezulta ca pentru drogurile sintetice se prefigureaza dezvoltarea unor rute dinspre Vest (Olanda, Belgia, Germania) spre Est (Romānia), dar si dinspre Nord (Ţarile Baltice, Ucraina) pentru produsele stupefiante de sinteza (amfetamine, MDMA, LSD si altele), care ar urma sa devina active pe teritoriul Romāniei.

Din evaluarile efectuate rezulta ca tara noastra reprezinta īn principal o zona de tranzit, doar o parte din cantitatea de droguri tranzitata ramānānd īn Romānia pentru consum. Īn acelasi timp, Romānia a devenit īn prezent si teritoriu de depozitare, īn care drogurile, introduse īn special prin frontiera de sud, sunt stocate pe diferite perioade de timp, iar īn final sunt directionate spre tarile cu consum ridicat din vestul Europei.

Ritmul accelerat de crestere a criminalitatii īn legatura cu fenomenul drogurilor este evident dupa anii '90 si din ce īn ce mai īngrijorator dupa anul 2001. Spre exemplu, anul 2003 se caracterizeaza printr-o crestere cu 13,2% a infractiunilor constatate fata de anul 2002 si cu 118% fata de anul 2001.

Īn anumite perioade, rezultatele obtinute pe linia combaterii traficului si consumului ilicit de droguri au fost afectate de repetatele reorganizari ale structurilor specializate, de lipsa unei pregatiri profesionale adecvate, de instabilitatea pe posturi a specialistilor, de dotarea tehnica si numarul redus al acestora īn raport cu evolutia si dimensiunea fenomenului.

Extinderea si formele concrete de manifestare a fenomenului drogurilor au impus adaptarea si modernizarea cadrului legislativ si institutional, premise necesare mentinerii sub control a acestei forme de criminalitate. Acest proces continuu, a carui dinamica trebuie sa fie īn concordanta cu evolutia criminalitatii īn domeniu, a īnregistrat progrese notabile dupa anul 2000, an care a marcat īnceputul unei etape de corelare a legislatiei interne cu cea europeana.

Īn prezent sistemul institutional de reducere a ofertei de droguri se manifesta concurential si nu complementar si necesita o coordonare eficienta, alaturi de redimensionarea efectivelor īn raport cu situatia operativa, profesionalizarea angajatilor, īmbunatatirea dotarii materiale si a cooperarii interinstitutionale,care sa permita o reactie corespunzatoare la evolutia criminalitatii organizate īn legatura cu drogurile, delimitarea competentelor si administrarea īn regim de parteneriat a resurselor informationale.

Tendinte

Principalele tendinte privind evolutia fenomenului criminalitatii īn domeniul drogurilor sunt:

- amplificarea si diversificarea fenomenului infractional transfrontalier;

- modificarea continua a rutelor utilizate si a tipurilor de droguri traficate, īn functie de cerintele pietei ilicite;

- extinderea fenomenului infractional din acest domeniu pe īntregul teritoriu al tarii;

- amplificarea si diversificarea criminalitatii asociate consumului de droguri;

- diversificarea modalitatilor de spalare a banilor rezultati din operatiunile ilicite cu droguri prin racolarea unor specialisti din domeniul financiar-bancar si coruperea unor functionari publici;

- cresterea numarului de consumatori de droguri si, īn special, al celor care prefera amfetaminele si canabisul.

Factori de risc

Evolutia criminalitatii este puternic influentata de situatiile, conditiile si/sau elementele interne si externe care trebuie identificate, analizate si care constituie repere pentru stabilirea conceptiei de combatere a acestui fenomen.

Principalii factori de risc care pot influenta nivelul ofertei de droguri sunt:

- pozitia Romāniei la intersectia principalelor rute traditionale utilizate de traficantii internationali de droguri si faptul ca din anul 2007 tara noastra va reprezenta granita de est a Uniunii Europene;

- cresterea fluxului de imigranti spre Romānia si alte state membre ale Uniunii Europene;

- dezvoltarea traficului comercial prin punctele de frontiera, cu consecinte asupra scaderii timpilor de control;

- cresterea consumului de droguri si, īn special, a celui de droguri sintetice;

- implicarea īn fapte de coruptie a unor functionari publici care au atributii directe īn activitatea de control la frontiera;

- proliferarea retelelor teroriste interesate īn obtinerea de fonduri din traficul ilicit de droguri;

- cooperarea insuficienta dintre institutiile abilitate īn reducerea ofertei de droguri.

Obiectiv general

Reducerea la un nivel cāt mai scazut a infractionalitatii īn domeniul drogurilor si a celei conexe, prin eficientizarea activitatilor institutiilor abilitate īn combaterea criminalitatii organizate īn legatura cu drogurile, ca rezultat al īmbunatatirii si extinderii cooperarii interinstitutionale interne si internationale, al consolidarii legislative si institutionale, specializarii personalului din domeniu si asigurarii resurselor necesare.

Obiective specifice

1. Īmbunatatirea capacitatii de reactie a institutiilor specializate fata de traficul si consumul ilicit de droguri prin:

a) documentarea operativa a activitatii infractionale a grupurilor organizate de traficanti, a legaturilor infractionale si a rutelor utilizate de acestia, a metodelor si mijloacelor de savārsire a infractiunilor la regimul drogurilor;

b) corelarea activitatilor de combatere a traficului ilicit cu cele legate de consumul de droguri si cu masurile de asistenta destinate consumatorilor;

c) corelarea activitatilor de combatere a microtraficului cu cele de prevenire si combatere a traficului transfrontalier;

d) dezvoltarea sistemului de analiza operativa a informatiilor.

2. Contracararea riscurilor de catre institutiile abilitate īn combaterea traficului ilicit de droguri prin:

a) colectarea īn sistem informatic a datelor, monitorizarea acestora si dezvoltarea analizei strategice;

b) dezvoltarea activitatii de cercetare stiintifica si prognozare a fenomenului drogurilor;

c) dezvoltarea sistemului analizelor de risc;

d) implementarea managementului frontierei la standarde europene si dezvoltarea activitatilor specifice antidrog;

e) īmbunatatirea calitatii controlului vamal.

3. Optimizarea activitatii structurilor implicate īn reducerea ofertei de droguri si cresterea eficacitatii acestora prin:

a) adoptarea si dezvoltarea cadrului metodologic de desfasurare a activitatilor antidrog īn raport cu cele europene;

b) extinderea folosirii tehnicilor si mijloacelor moderne de investigatii;

c) facilitarea accesului la bazele de date necesare desfasurarii activitatii de reducere a ofertei de droguri;

d) fluidizarea schimbului de informatii on-line īntre institutii la nivel national si international si realizarea schimbului de experienta si bune practici īn domeniu;

e) extinderea si īmbunatatirea cooperarii interinstitutionale.

4. Combaterea traficului international de droguri si precursori prin:

a) intensificarea actiunilor operative de cooperare internationala vizānd identificarea si anihilarea retelelor internationale de trafic ce desfasoara activitati infractionale pe teritoriul tarii;

b) intensificarea actiunilor de identificare a noilor droguri de sinteza si extinderea colaborarii interinstitutionale interne si internationale īn acest scop;

c) participarea la actiuni internationale comune ce au drept obiectiv anihilarea unor retele de traficanti, prin includerea expertilor romāni īn echipele mixte de actiune;

d) dezvoltarea colaborarii internationale īn vederea īmpiedicarii deturnarii substantelor stupefiante si psihotrope si a precursorilor utilizati la fabricarea ilegala a acestora din circuitul legal īn traficul ilicit;

e) participarea activa a Romāniei la operatiunile interstatale: TOPAZ, PURPLE, PRISM si altele.

5. Intensificarea masurilor de identificare, sechestrare si confiscare a bunurilor folosite la savārsirea infractiunilor de trafic ilicit de droguri si precursori si a produselor acestor infractiuni si folosirea eficienta a fondurilor realizate din valorificarea acestora pentru sustinerea activitatilor de reducere a cererii si ofertei de droguri.

6. Prevenirea si combaterea practicilor de spalare a banilor proveniti din infractiuni la regimul drogurilor si precursorilor, prin masuri comune ale structurilor de lupta antidrog cu Banca Nationala a Romāniei si Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spalarii Banilor.

7. Prevenirea si combaterea deturnarii precursorilor ce pot fi utilizati la fabricarea ilegala a substantelor si produselor stupefiante si psihotrope.

8. Īmbunatatirea cooperarii dintre institutiile si structurile abilitate īn combaterea traficului si consumului ilicit de droguri si crearea unei retele integrate de informatii la nivel national privind criminalitatea īn domeniul drogurilor.

9. Perfectionarea legislatiei si a cadrului institutional īn domeniu prin adaptarea acestora īn raport cu evolutia formelor concrete de manifestare a infractionalitatii īn domeniu si cu prevederile acquisului comunitar.

10. Modernizarea dotarii tehnice necesare institutiilor abilitate īn combaterea traficului si consumului ilicit de droguri la nivelul standardelor internationale.

11. Dezvoltarea capacitatii manageriale si a profesionalizarii specialistilor din domeniu prin programe de cooperare internationala.

Cooperare internationala

Aderarea la Uniunea Europeana determina importanta speciala pe care Romānia o acorda relatiilor cu statele membre ale Uniunii Europene si cu institutiile europene.

Obtinerea statutului de "candidat" si, īncepānd cu anul 2007, a celui de "membru" presupune raportarea permanenta la obiectivele si actiunile Uniunii Europene.

Īn domeniul luptei īmpotriva drogurilor Romānia va participa activ la initiativele comune si va asigura o cāt mai buna coordonare a activitatilor proprii cu cele desfasurate de partenerii europeni, atāt īn faza de planificare, cāt si īn fazele de implementare si evaluare a acestora.

Totodata Romānia va intensifica cooperarea cu tarile de origine a drogurilor si cu cele aflate pe rutele internationale ale traficului de droguri, actionānd permanent pentru o abordare globala si actiuni concertate īmpotriva retelelor de traficanti.

Īn plan regional, Romānia va utiliza relatiile bune existente cu toate tarile vecine pentru a promova si a dezvolta masuri ce vizeaza abordarea comuna si integrata a fenomenului, atāt īn planul combaterii traficului de droguri la frontiere, cāt si al transferului de bune practici īn domeniile prevenirii consumului, tratamentului si reintegrarii socioprofesionale a persoanelor dependente.

Date fiind contextele nationale asemanatoare, marcate de evolutiile istorice similare īn ultimele decenii, experienta Romāniei īn domeniul constructiei institutional-legislative antidrog poate fi relevanta pentru statele din zona potential candidate la aderarea la Uniunea Europeana.

Obiectiv general

Recunoasterea internationala a Romāniei ca partener de īncredere īn efortul global de reducere a cererii si ofertei de droguri, atāt īn cadrul relatiilor cu statele membre ale Uniunii Europene si cu structurile europene specializate, cāt si īn cadrul mai larg al forurilor internationale si relatiilor cu statele producatoare de droguri, cu cele aflate pe rutele transnationale ale drogurilor si cu cele avānd experiente relevante īn combaterea acestui flagel

Obiective specifice

1. Dezvoltarea relatiilor cu partenerii din statele membre ale Uniunii Europene si cu organismele specializate ale Uniunii Europene, īn special prin:

a) preluarea si implementarea corespunzatoare a prevederilor acquisului specific īn cadrul legislativ si institutional national;

b) dezvoltarea relatiilor parteneriale din sfera relatiilor internationale, desfasurate de institutiile nationale implicate īn reducerea cererii si/sau ofertei de droguri, cu structurile similare din statele membre ale Uniunii Europene, īn vederea asigurarii unui transfer eficient de date, informatii, experiente si bune practici si desfasurarii de actiuni comune;

c) participarea activa a Romāniei la activitatile desfasurate de institutiile Uniunii Europene īn domeniile prevenirii si combaterii traficului si consumului de droguri.

2. Intensificarea relatiilor cu alte state si structuri internationale implicate īn lupta īmpotriva drogurilor, prin:

a) participarea Romāniei la activitatile institutiilor, organizatiilor si forurilor internationale ce au ca obiectiv lupta īmpotriva traficului si consumului de droguri (United Nation Office on Drugs and Crime, CND, INCB, Interpol etc.) si reducerea consecintelor negative ale consumului de droguri (UNAIDS, WHO etc.);

b) intensificarea cooperarii bilaterale si multilaterale cu statele de origine a drogurilor sau aflate pe rutele internationale ale drogurilor;

c) dezvoltarea relatiilor parteneriale cu state care au experienta relevanta īn domeniile reducerii cererii si ofertei de droguri īn scopul asigurarii transferului reciproc de experienta si know-how.

3. Participarea la programe internationale privind reducerea cererii si ofertei de droguri, prin:

a) participarea la programele Uniunii Europene privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, reducerea efectelor asociate abuzului de droguri, tratamentul si/sau recuperarea socioprofesionala a persoanelor dependente de droguri;

b) participarea la programele de lupta īmpotriva drogurilor, lansate de organizatiile int ernationale sau structurile guvernamentale si neguvernamentale din alte state;

c) sustinerea participarii īn parteneriat a institutiilor publice cu organizatiile neguvernamentale romāne la proiecte internationale;

d) implicarea tot mai activa a comunitatilor locale (prin institutiile locale, autoritatile locale si reprezentantii societatii civile) īn proiecte internationale (transfer de bune practici, schimburi de specialisti, foruri bilaterale, regionale sau internationale etc.).

Informare si evaluare

Īn cadrul Agentiei Nationale Antidrog a fost constituit Observatorul Romān pentru Droguri si Toxicomanie, unitate care asigura legatura Romāniei cu Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri de la Lisabona, care stabileste, conform cerintelor Uniunii Europene, indicatorii si criteriile de apreciere a fenomenului drogurilor la nivel national. Acesti indicatori, clasificati īn: indicatori epidemiologici cheie, indicatori de oferta si indicatori sociali, reprezinta instrumente de monitorizare recomandate a fi dezvoltate si utilizate la nivelul tuturor tarilor membre si candidate la Uniunea Europeana. Cei 5 indicatori epidemiologici cheie sunt: cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri, boli infectioase asociate consumului de droguri, prevalenta si stabilirea modelelor de consum al drogurilor īn rāndul populatiei generale (studii īn populatie), prevalenta si stabilirea modelelor de consum problematic al drogurilor, decese ca urmare a consumului de droguri si mortalitate īn rāndul consumatorilor de droguri, iar indicatorii de oferta si sociali sunt: disponibilitate si oferta de droguri pe piata ilicita, pretul drogurilor la nivelul strazii, puritatea drogurilor la nivelul strazii, criminalitatea asociata drogurilor, arestarile īnregistrate, numarul de capturi si cantitatea de droguri capturata de toate agentiile de aplicare a legii, excluderea sociala, costurile sociale asociate consumului de droguri.

Pe perioada implementarii strategiei anterioare, inexistenta unei retele proprii de colectare a datelor bazate pe indicatorii mentionati a condus la absenta unui raspuns adecvat cerintelor interne si europene.

Actualul sistem de culegere a informatiilor a condus la obtinerea unor date agregate, ceea ce a influentat structurarea si defalcarea acestora. Īn acest context se impune, pentru perioada imediat urmatoare, crearea unui sistem propriu de monitorizare a consumului si traficului ilicit de droguri. Observatorul Romān pentru Droguri si Toxicomanie va continua implementarea tuturor indicatorilor Centrului European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri de la Lisabona, proces īnceput īn anul 2004, cu urmatorii indicatori: cerere de tratament ca urmare a consumului de droguri, prevalenta si stabilirea modelelor de consum al drogurilor īn rāndul populatiei generale (studii īn populatie), prevalenta si stabilirea modelelor de consum problematic al drogurilor.

Obiectiv general

Īmbunatatirea capacitatii Observatorului Romān pentru Droguri si Toxicomanie de colectare si procesare a datelor necesare īntocmirii Raportului national anual privind situatia drogurilor īn conformitate cu indicatorii recomandati de Centrul European de Monitorizare a Drogurilor si a Dependentei de Droguri de la Lisabona si a formularelor ONU privind situatia anuala si bienala a drogurilor

Obiective specifice

1. Monitorizarea situatiei drogurilor prin crearea si dezvoltarea sistemului informational prin utilizarea instrumentelor specifice (indicatori, tabele standard, chestionare) pentru realizarea unor standarde de calitate a datelor, īn scopul cunoasterii:

a) consumului de droguri īn rāndul populatiei generale, al populatiei tinere si a consumului problematic;

b) numarului si caracteristicilor persoanelor admise la tratament ca urmare a consumului de droguri si a patologiei asociate;

c) numarului de decese si a mortalitatii ca urmare a consumului de droguri;

d) tendintelor infractionalitatii la regimul drogurilor si a celei asociate consumului;

e) disponibilitatii drogurilor pe piata.

2. Aplicarea unor sondaje la nivel national, la interval de minimum 2 ani, finantate de la bugetul de stat si coordonate de Agentia Nationala Antidrog, privind populatia de risc, nivelul consumului de droguri si al consecintelor acestuia

3. Realizarea unor evaluari independente referitoare la politicile de raspuns privind combaterea traficului si consumului ilicit de droguri, adoptate de institutiile/organizatiile publice si private, prin monitorizarea interventiilor din domeniile: prevenirii consumului de droguri, asistentei integrate a consumatorului (ocazional si dependent) si reducerii ofertei de droguri

4. Diseminarea informatiilor catre institutiile/organizatiile cu atributii īn reducerea cererii si ofertei de droguri prin facilitarea accesului la informatii si a comunicarii īntre si cu toate institutiile/organizatiile implicate, īn vederea adaptarii politicilor de raspuns la nevoile identificate, prin:

a) realizarea legaturii dintre nevoile identificate si politicile de raspuns aplicate;

b) asigurarea expertizei necesare pentru crearea si/sau dezvoltarea retelei de colectare a datelor.  

Coordonare interinstitutionala

Raspunsul adecvat la provocarile de natura sociala, economica, de sanatate si securitate pe care le implica flagelul drogurilor este conditionat de o viziune echilibrata, exprimata īntr-o politica unitara, care nu poate fi atinsa fara coordonarea tuturor institutiilor si organizatiilor implicate īn reducerea cererii si ofertei de droguri si īn cooperarea internationala īn domeniu.

Īn acest sens, activitatea de coordonare presupune existenta unei institutii coordonatoare puternice, echidistante, a unei viziuni strategice unitare si a unor instrumente eficiente de implementare a acesteia.

Obiectiv general

Asigurarea unei conceptii strategice unitare, coordonarea implementarii acesteia, monitorizarea si evaluarea activitatilor de reducere a cererii si a ofertei de droguri si a celor de cooperare internationala, colectarea, procesarea si transmiterea datelor catre organismele internationale, de catre Agentia Nationala Antidrog

Obiective specifice

1. Dezvoltarea capacitatii institutionale si operationale si consolidarea rolului Agentiei Nationale Antidrog de coordonator national al luptei īmpotriva traficului si consumului ilicit de droguri

2. Dezvoltarea cooperarii dintre institutiile de aplicare a legii, īntre acestea si serviciile sociale, de sanatate publica si structurile societatii civile

3. Monitorizarea indicatorilor īn vederea standardizarii acestora īn raport cu indicatorii statistici europeni si transmiterea datelor catre organismele internationale de control al drogurilor

4. Dezvoltarea activitatii de cercetare stiintifica a fenomenului drogurilor

5. Monitorizarea si evaluarea activitatilor de reducere a cererii si ofertei de droguri desfasurate de institutiile implicate pentru fundamentarea politicilor antidrog

6. Informarea organismelor internationale īn legatura cu evolutia fenomenului drogurilor

7. Dezvoltarea activitatilor de elaborare, coordonare si monitorizare a programelor si proiectelor privind reducerea cererii si ofertei de droguri si atragerea de resurse pentru implementarea acestora

8. Asigurarea reprezentarii Romāniei pe plan international īn legatura cu fenomenul drogurilor

9. Consolidarea si implementarea Programului Marea Alianta Romāna Antidrog prin cooperarea tuturor institutiilor implicate

10. Dezvoltarea promovarii politicilor antidrog prin intermediul sistemelor moderne de comunicare

11. Extinderea colaborarii cu mass-media.

Resurse financiare

Realizarea obiectivelor strategice privind prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri necesita un suport financiar adecvat, fara de care riposta īn fata fenomenului drogurilor, desi conceptualizata, ramāne ineficienta.

Implementarea prezentei strategii implica responsabilitatea Guvernului Romāniei pentru asigurarea mecanismelor financiare necesare derularii programelor īn materie si desfasurarii actiunilor pentru īndeplinirea obiectivelor strategice stabilite.

Conceptia strategica de lupta īmpotriva fenomenului drogurilor presupune si repozitionarea fata de alocarea resurselor financiare necesare sustinerii acesteia.

Obiective specifice

1. Identificarea persoanelor fizice si juridice, institutiilor si organismelor internationale interesate sa sustina financiar prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri (donatori internationali)

2. Constituirea unei asociatii a donatorilor interni (prin donatori interni īntelegānd acele persoane sau institutii din tara care doresc sa aduca contributii financiare la lupta antidrog)

3. Atragerea programelor cu finantare internationala sustinute de Uniunea Europeana pentru formarea personalului cu atributii īn prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri

4. Colectarea de fonduri prin structuri ale societatii civile.

III.33 MISIUNI SI PROGRAME DE ACTIUNE

I. Intensificarea masurilor de prevenire, descoperire si combatere a fenomenului International infractional stradal, protejarea tuturor cetatenilor, mentinerea unui climat de ordine īn zona institutiilor de īnvatamānt preuniversitar, parcurilor si locurilor agrement pentru desfasurarea īn deplina siguranta a vietii sociale si private, consonanta cu aspiratiile comunitatii.

Program: "Strazi linistite - oras sigur"

Responsabil de program: adjunct al inspectorului general al Politiei Romāne Actiuni:

- īntarirea actiunilor de prevenire si control a criminalitatii prin perfectionarea planurilor de actiuni sectoriale, precum si prin consolidarea parteneriatului cu societatea civila;

- ridicarea performantei serviciului politienesc prin prognozarea si prevenirea starilor de pericol care afecteaza sau pot afecta ordinea publica, simultan cu initierea si derularea, īmpreuna cu societatea civila, de proiecte pentru reducerea criminalitatii;

- intensificarea si diversificarea activitatilor de prevenire a infractiunilor si a contraventiilor care afecteaza direct siguranta cetateanului, prin reorganizarea dispozitivelor de ordine publica īn raport cu evolutia fenomenului infractional stradal, concomitent cu suplimentarea si folosirea eficienta a efectivelor care actioneaza īn teren.

Program: "Scoli si parcuri īn siguranta"

Responsabil de program: adjunct al comandantului Jandarmeriei Romāne Actiuni:

- destructurarea si anihilarea grupurilor de persoane cu comportament deviant care frecventeaza zonele unitatilor scolare si locurile de agrement, si care aduc atingere climatului de normalitate;

- includerea unitatilor de īnvatamānt si a parcurilor īn itinerariile de patrulare auto si pedestre ale Politiei si Jandarmeriei.

Program: "Pentru linistea comunitatii rurale"

Responsabil de program: adjunct al inspectorului general al Politiei Romāne Actiuni:

- asigurarea prezentei structurilor de ordine publica ale Jandarmeriei īn mediul rural;

- dezvoltarea sistemului actual de patrule mobile de jandarmi pe mijloace auto īn mediul rural;

- combaterea furturilor de animale, a sustragerilor de produse agricole, distrugerii sistemelor de irigatii, delictelor īn silvicultura si a braconajului piscicol si cinegetic, printr-o cooperare mai buna īntre Politie - Jandarmerie cu autoritatile locale.

Program: "Trafic rutier mai sigur"

Responsabil de program: seful Directiei Politiei Rutiere Actiuni:

- mentinerea unui caracter de continuitate a misiunilor de prevenire a infractiunilor la regimul circulatiei si pentru combaterea indisciplinei īn trafic;

- implicarea eficienta si permanenta a Politiei rutiere īn protejarea vietii si integritatii fizice a participantilor la traficul rutier;

- executarea controalelor īn echipe mixte Politie - Autoritatea Rutiera pe linia respectarii legalitatii de catre operatorii de transport rutier.

II. Amplificarea actiunilor de prevenire si combatere a traficului si consumului ilicit de droguri.

Program: "Īmpotriva mortii albe"

Responsabil de program: seful Directiei Generale de Combatere a Crimei Organizate si Antidrog Actiuni:

- perfectionarea sistemului de colectare a informatiilor privind drogurile si intensificarea cooperarii cu reteaua europeana de informare referitoare la droguri si dependenta de droguri a Centrului European de Monitorizare a Drogurilor si Dependentei de Droguri;

- amplificarea si diversificarea actiunilor specifice pentru prevenirea si combaterea traficului si consumului ilicit de droguri;

- aplicarea planurilor de actiune sectoriale de prevenire si combatere a traficului si consumului de droguri, conform noii strategii aprobate.

III. Revigorarea masurilor pentru prevenirea si combaterea coruptiei, evaziunii fiscale, fraudelor bancare si a celor din domeniul privatizarii.

Program: "Īmpotriva fraudei si a coruptiei"

Responsabil de program: prim - adjunct al inspectorului general al Politiei Romāne Actiuni:

-prevenirea, depistarea si cercetarea operativa a fraudelor din domeniu privatizarii si administrarii patrimoniului public si privat;

-prevenirea si descoperirea actelor de evaziune fiscala, a ilegalitatilor ce se comit īn sectorul producerii si a distribuirii produselor petroliere;

-depistarea fraudelor bancare si a infractiunilor specifice din sectorul pietei de capital;

-crearea unei retele inter-institutionale informatizate de schimb de informatii necesare solutionarii cauzelor de coruptie;

-īntarirea cooperarii si participarii la actiuni comune de lupta īmpotriva coruptiei si a crimei organizate īn domeniul public, implicit la realizarea si implementarea interfetelor de comunicare īntre institutiile statului cu responsabilitati īn domeniu.

IV. Accelerarea procesului de securizare a frontierei de stat a Romāniei corespunzator intereselor fundamentale ale statului romān si angajamentelor asumate īn procesul de integrare europeana.

Program: "Frontiere sigure - frontiere europene"

Responsabil de program: prim-adjunctul inspectorului general al Politiei de Frontiera Romāne.

Actiuni:

-perfectionarea pregatirii personalului si specializarea ofiterilor īn domeniile: informatii, cercetari penale si combaterea infractionalitatii transfrontaliere ;

-restructurarea si modernizarea sistemului institutiilor de īnvatamānt din cadrul Politiei de Frontiera Romāne īn conformitate cu normele Uniunii Europene;

-participarea la programe de instruire comuna a lucratorilor din vama, politie, politie de frontiera si justitie; crearea si implementarea interfetelor de comunicare īntre institutiile statului īn ceea ce priveste combaterea traficului de droguri, precum si participarea la operatiuni internationale īn domeniul drogurilor;

-aplicarea strategiei integrate de management al frontierei la Marea Neagra;

-crearea sistemului de informatii despre pasageri, īn aeroporturi, ca parte integranta a Sistemului Informatic al Frontierei;

-elaborarea si implementarea unui plan de investitii multi-anual pentru urgentarea modernizarii infrastructurii frontierei;

-derularea Conventiilor de Īnfratire Institutionala cu Germania, Spania si Franta;

-aplicarea Strategiei pentru Managementul Integrat al Frontierei si īndeplinirea obiectivelor propuse;

-aproximarea legislatiei secundare interne cu cea internationala;

-finalizarea negocierii acordurilor īn domeniul frontierei de stat cu tarile vecine;

-continuarea actiunilor pentru fluidizarea traficului īn punctele de trecere a frontierei prin amenajarea fluxurilor de trecere la standardele UE si efectuarea controlului de frontiera īn comun cu vama la un singur filtru;

-introducerea īn exploatare a sistemului pentru compozitie si recunoastere faciala (Image Track).

V. Consolidarea si dezvoltarea relatiilor parteneriale cu comunitatea.

Program: "Pentru comunitate - īmpreuna cu cetatenii"

Responsabil: adjunct al inspectorului general al Politiei Romāne

Actiuni:

-adoptarea unor metode de lucru care sa asigure implicarea comunitatii īn prevenirea criminalitatii;

-īnfiintarea punctelor de consiliere si īndrumare a cetatenilor īn vederea solutionarii cu promptitudine a solicitarilor acestora;

-ajutorarea cetatenilor aflati īn pericol, precum si a celor care fac parte din categoriile cu grad īnalt de risc din punct de vedere al victimizarii: copii, femei singure, batrāni;

- asigurarea structurilor de politie din unitatile administrativ-teritoriale unde procentajul populatiei apartinānd minoritatilor nationale este mai mare de 20%, cu politisti cunoscatori ai limbii minoritatii respective;

- reconsiderarea rolului si locului politistului īn societate, prin intensificarea si īmbunatatirea contactelor cu cetatenii, īn scopul realizarii unui dialog real si permanent cu aceasta;

- asigurarea respectarii depline a drepturilor omului prin constituirea unui sistem eficient de examinare a reclamatiilor privind relele tratamente ale politiei;

- interventia oportuna si calificata pentru protejarea populatiei, bunurilor si valorilor īn situatii de urgenta.

Program: "Imagine prin fapte"

Responsabil de program: seful Directiei Informare si Relatii Publice

Actiuni:

- testarea periodica prin sondaje de opinie realizate de institutii independente a reactiei fata de proiectele, programele de actiune si activitatea Ministerului Administratiei si Internelor si componentelor acestuia;

- crearea cadrului institutional de consultare a societatii civile īn legatura cu strategia si programele referitoare la domeniile aflate īn competenta Ministerului Administratiei si Internelor;

- initierea si derularea de activitati referitoare la realizarea unui dialog sustinut si permanent cu cetatenii si comunitatile locale;

- monitorizarea permanenta a efectelor mediatice produse de actiunile īntreprinse de structurile Ministerului Administratiei si Internelor;

- asigurarea mediatizarii optime si operative a activitatii Ministerului Administratiei si Internelor si a informatiilor de interes public;

- organizarea unui curs de pregatire īn domeniul jurnalismului de investigatie si dezvoltarea relatiilor de parteneriat cu ONG - uri, comunitati locale, alte segmente ale societatii civile, inclusiv īn domeniul relatiilor publice.