Art.197 (1) Familia se intemeiaza pe casatoria liber consimtita intre barbat si femeie, pe egalitatea acestora, precum si pe dreptul si indatorirea parintilor de a asigura cresterea si educarea copiilor lor.

(2) Familia are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului.

1.Denumirea articolului 197 va avea urmatorul cuprins:

"Familia"

2.Dupa alineatul (2) al articolului 197 se introduce un alineat nou, alin.(3), cu urmatorul cuprins:

"(3) Statul este obligat sa sprijine, prin masuri economice si sociale, incheierea casatoriei, precum si dezvoltarea si consolidarea familiei."

1) Se propune schimbarea denumirii marginale, intrucat cea din Proiect nu corespunde intregului continut al articolului, care se refera si la alte aspecte, nu numai la casatorie ca fundament al familiei (de altfel, casatoria nici nu este unicul fundament al relatiilor de familie, care pot exista chiar in afara casatoriei).

2) Se propune introducerea alin.(3 , deoarece trebuie sa se dea un continut concret obligatiei statului, corelativa dreptului familiei la ocrotire, prevazut in alin. 2). De altfel, actele normative emise in vederea indeplinirii obligatiei mentionate a statului sunt deja adoptate. In plus, in viitorul Cod civil nu se poate cobori sub standardul reglementarii actuale din C.fam., unde aceasta obligatie este prevazuta in art.1 alin.(1) teza a II-a.

~~Libertatea casatoriei~~

Art.198-(1) Barbatul si femeia au dreptul de a se casatori in scopul de a intemeia o familie.

(2) Casatoria religioasa poate fi celebrata numai dupa incheierea casatoriei civile.

(3) Conditiile de incheiere si cauzele de nulitate ale casatoriei se stabilesc prin prezentul cod.

(4) Casatoria inceteaza prin decesul sau prin declararea judecatoreasca a mortii unuia dintre soti.

(5) Casatoria poate fi desfacuta prin divort, in conditiile legii.

1.Denumirea articolului 198 va avea urmatorul cuprins:

"Casatoria"

2.Dupa alineatul (1) al articolului 198 se introduce un alineat nou, alin.(1¹), cu urmatorul cuprins:

"(1¹) Casatoria este uniunea liber consimtita intre un barbat si o femeie, incheiata in conditiile legii."

1.Se propune modificarea denumirii marginale in vederea asigurarii deplinei concordante dintre aceasta si continutul reglementarii, care se refera si la alte aspecte, nu numai la libertatea casatoriei..

2. Se propune introducerea alin.(2), deoarece este necesara definirea casatoriei in lege, iar definitia propusa este cea unanim acceptata in doctrina romaneasca de dreptul familiei.

Egalitatea in drepturi a copiilor

Art.199 - Copiii din afara casatoriei sunt egali in fata legii cu cei din casatorie, precum si cu cei adoptati.

~~Raspunderea parintilor~~

~~Art.200~~ ~~- (1) Parintii sunt, in primul rand, responsabili pentru cresterea si educarea copiilor lor minori.~~

~~(2) Copilul nu poate fi separat de parinti impotriva vointei lor, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.~~

~~(3) Copilul care nu locuieste la parintii sai sau, dupa caz, la unul dintre ei are dreptul de a avea legaturi personale cu acestia.~~

Articolul 200 va avea urmatorul cuprins:

"Indatorirea parintilor

Art.200 - Parintii sunt cei care au, in primul rand, indatorirea de crestere si educare a copiilor lor minori."

1) Se propune modificarea denumirii marginale, pentru a asigura concordanta dintre aceasta si continutul reglementarii.

2) Se propune reformularea alin.(1), deoarece notiunea de "responsabilitate" nu are un continut juridic riguros. In plus, in Titlul IV din Cartea II se propune ca notiunea de "responsabilitate parinteasca" sa fie inlocuita cu aceea de "autoritate parinteasca".

3) Reglementarea cuprinsa in alin.(2) si (3) este reamplasata la art.200¹, pentru o mai buna sistematizare.

Nu exista.

Dupa articolul 200 se introduce un articol nou, art.200¹, cu urmatorul cuprins:

"Relatiile dintre parinti si copii

Art.200¹ - (1)Copilul nu poate fi separat de parinti impotriva vointei lor, cu exceptia cazurilor prevazute de lege.

(2) Copilul care nu locuieste la parintii sai sau, dupa caz, la unul dintre ei are dreptul de a avea legaturi personale cu acestia."

A se vedea explicatia de la art.200 pct.3 .

~~Interesul copiilor~~

~~Art.201~~ ~~(1) In toate deciziile care il privesc pe copil, interesele superioare ale acestuia trebuie sa fie luate in considerare cu prioritate.~~

(2) In vederea solutionarii oricaror cereri privind pe minori, autoritatile competente sunt datoare sa dea partilor toate indrumarile necesare pentru ca acestea sa poata recurge la metodele de solutionare pe cale amiabila a conflictelor.

(3) Orice decizie privind relatiile de familie intre parinti si copii trebuie sa garanteze ca dorintele si interesele parintilor firesti vor fi aduse la cunostinta autoritatilor si ca acestea vor tine cont de ele.

~~(4) Orice procedura privind pe minori trebuie sa se desfasoare intr-un timp rezonabil care sa nu afecteze relatiile de familie.~~

Articolul 201 va avea urmatorul cuprins:

"Principiul interesului superior al copilului

Art.201 (1) Orice masura privitoare la copil, indiferent de autorul ei, trebuie sa fie luata cu respectarea interesului superior al copilului.

(2) Pentru rezolvarea cererilor care se refera la copii, autoritatile competente sunt datoare sa dea toate indrumarile necesare pentru ca partile sa recurga la metodele de solutionare a conflictelor pe cale amiabila.

(3) Procedurile referitoare la relatiile intre parinti si copii trebuie sa garanteze ca dorintele si interesele parintilor firesti referitoare la copii pot fi aduse la cunostinta autoritatilor si ca acestea tin cont de ele in hotararile pe care le iau.

(4) Procedurile privitoare la copii trebuie sa se desfasoare intr-un timp rezonabil, astfel incat interesul superior al copilului si relatiile de familie sa nu fie afectate.

(5) In sensul prevederilor legale privind protectia copilului, prin copil se intelege persoana care nu a implinit 18 ani si nici nu a dobandit capacitatea deplina de exercitiu, potrivit legii."

1) Se propune modificarea denumirii marginale, deoarece ocrotirea interesului copilului trebuie ridicata la rang de principiu juridic, asa cum, de altfel, prevede in prezent Legea nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului, care foloseste sintagma "interesul superior al copilului".

2) In cazul alin.(1)-(4), amendamentele urmaresc o mai buna formulare in vederea asigurarii acuratetei exprimarii si claritatii reglementarii.

3) Se propune introducerea alin.(5) pentru a defini conceptul juridic de copil, in vederea folosirii sale in mod unitar pe parcursul reglementarii (in conditiile in care Proiectul foloseste in prezent atat notiunea de copil, cat si pe aceea de minor).

~~Ascultarea copilului~~

~~Art.202~~ - (1) In procedurile care il privesc, copilul care a implinit varsta de 10 ani va fi ascultat fie de catre judecator, fie de catre o persoana desemnata de acesta. Cu toate acestea, poate fi ascultat si copilul care nu a implinit varsta de 10 ani, daca instanta considera ca este necesar pentru solutionarea cauzei.

~~(2) Opiniile copilului vor fi luate in considerare in raport cu varsta si cu gradul sau de maturitate.~~

~~(3) Ascultarea copilului nu confera acestuia calitatea de parte in proces.~~

(4) Dispozitiile speciale privind consimtamantul sau prezenta copilului, in procedurile care il privesc, precum si prevederile referitoare la desemnarea de catre instanta a unui reprezentant in caz de conflict de interese raman aplicabile.

Articolul 202 va avea urmatorul cuprins:

"Ascultarea copilului

Art.202 - (1) In procedurile administrative sau judiciare care il privesc, ascultarea copilului care a implinit varsta de 10 ani este obligatorie. Cu toate acestea, poate fi ascultat si copilul care nu a implinit varsta de 10 ani, daca autoritatea competenta considera ca acest lucru este necesar pentru solutionarea cauzei.

(2) Dreptul de a fi ascultat presupune posibilitatea copilului de a cere si a primi orice informatie, potrivit cu varsta sa, de a-si exprima opinia si de a fi informat asupra consecintelor pe care le poate avea aceasta, daca este respectata, precum si asupra consecintelor oricarei decizii care il priveste.

(3) Orice copil poate cere sa fie ascultat, potrivit prevederilor alin.(1) si alin.(2). Respingerea cererii de catre autoritatea competenta trebuie motivata.

(4) Opiniile copilului ascultat vor fi luate in considerare in raport cu varsta si cu gradul sau de maturitate.

(5) Dispozitiile legale speciale privind consimtamantul sau prezenta copilului, in procedurile care il privesc, precum si prevederile referitoare la desemnarea de catre instanta a unui reprezentant in caz de conflict de interese, raman aplicabile."

Se propune modificarea textului art.202 din Proiect, avandu-se in vedere prevederile art.24 din Legea nr.272/2004, care se aplica deja de la 1 ianuarie 2005. Se propune inlaturarea referirii la "instanta", deoarece ascultarea copilului poate avea loc si in cadrul unor proceduri administrative.

Nu exista.

Dupa articolul 202 se introduce un articol nou, art.202¹, cu urmatorul cuprins:

"Instanta tutelara

Art.202¹-Toate masurile date prin prezenta carte in competenta instantei judecatoresti, precum si toate litigiile privind aplicarea dispozitiilor prezentei carti sunt de competenta instantei de tutela si familie, stabilita de lege, denumita si instanta tutelara."

Se propune introducerea acestui text pentru a determina instanta competenta sa ia masurile prevazute de prezenta carte privind ocrotirea minorilor si sa judece litigiile privind raporturile de familie, fie ele patrimoniale sau nepatrimoniale.

Titlul II

Casatoria

Nu exista

La Titlul II - "Casatoria" se introduce Capitolul I-"Logodna", cu urmatorul cuprins:

"Capitolul I

Logodna

Este necesara reglementarea juridica a logodnei, care constituie o realitate sociala traditionala in Romania, chiar daca frecventa, semnificatia si importanta sa sunt mai scazute in prezent. In practica, se ridica probleme mai ales in ceea ce priveste restituirea darurilor reciproce la ruperea logodnei. Desi nereglementata in CCF si CCQ, ea a fost prevazuta in CC1940 si este reglementata in CCE si CCI.

Nu exista

Incheierea logodnei

Art.202¹ - (1) Logodna este promisiunea reciproca de a incheia casatoria.

(2) Dispozitiile privind capacitatea de a incheia casatoria sunt aplicabile in mod corespunzator, cu exceptia avizului medical si a autorizarii organului administrativ competent.

(3) Incheierea logodnei nu este supusa nici unei formalitati si poate fi dovedita cu orice mijloc de proba.

(4) Incheierea casatoriei nu este conditionata de incheierea logodnei.

1) Logodna este definita ca in art.154 CC1940.

2) Alin.(2) reglementeaza capacitatea de a incheia logodna, in aceleasi conditii ca si pentru incheierea casatoriei, cu exceptia avizului medical si a autorizarii date de organul administrativ, care vor fi necesare numai la incheierea casatoriei. Pentru capacitatea de a incheia logodna, a se vedea si art.90 alin.(2) CCE.

3) Alin.(3) este necesar pentru a evita ideea unor formalitati aparte, speciale, pentru logodna si pentru a facilita proba acesteia in caz de conflict.

3) Alin.(4) se impune pentru ca logodna sa nu fie considerata o "pre-conditie" a casatoriei.

Nu exista

Ruperea logodnei

Art.202² - (1) Logodnicul care rupe logodna nu poate fi constrans sa incheie casatoria.

(2) Clauza penala stipulata pentru ruperea logodnei este considerata nescrisa.

1) Refuzul incheierii casatoriei de catre un logodnic nu poate fi sanctionat printr-o actiune care sa il oblige pe celalalt sa se casatoreasca (art.90 alin.(3) CCE, art.155 alin.(1) CC1940).

2) Alin.(2) reia solutia rationala din art.155 alin.(2) CC1940.

Nu exista

Restituirea darurilor

Art.202³-(1)In cazul ruperii logodnei, sunt supuse restituirii darurile pe care logodnicii le-au primit in considerarea logodnei sau, pe durata acesteia, in vederea casatoriei, cu exceptia darurilor obisnuite.

(2) Darurile se restituie in natura sau, daca aceasta nu mai este cu putinta, in masura imbogatirii.

(3) Obligatia de restituire nu exista daca logodna a incetat prin moartea unuia dintre logodnici.

Solutiile propuse sunt inspirate din art.91 CCE, art.80 CCI si art.159 CC 1940.

Nu exista

Raspunderea pentru ruperea logodnei

Art.202⁴ - (1) Logodnicul care rupe logodna in mod abuziv poate fi obligat la despagubiri pentru cheltuielile facute sau contractate in vederea casatoriei, intrucat au fost potrivite cu imprejurarile, precum si pentru orice alte prejudicii cauzate.

(2) Poate fi obligat la despagubiri in conditiile alin.(1) si logodnicul care, in mod culpabil, l-a determinat pe celalalt sa rupa logodna.

Solutiile propuse sunt inspirate din art.92 CCE, art.81 CCI si art.156 si 157 CC 1940.

Nu exista

Prescriptia

Art.202⁵ Dreptul la actiune intemeiat pe dispozitiile art.202³ si 202⁴ se prescrie intr-un an de la ruperea logodnei."

Solutia propusa este inspirata din art.93 CCE si art.81 alin.(3) CCI.

Capitolul I

Incheierea casatoriei

Capitolul I "Incheierea casatoriei" devine Capitolul I¹, cu aceeasi denumire.

Capitolul I¹

Incheierea casatoriei

Renumerotarea este impusa de introducerea unui nou capitol (Capitolul I - "Logodna")

Sectiunea 1

Conditiile de fond pentru incheierea casatoriei

~~Consimtamantul sotilor~~

~~Art.203~~ ~~- Casatoria se incheie prin consimtamantul personal al viitorilor soti.~~

Articolul 203 va avea urmatorul cuprins:

"Consimtamantul la casatorie

Art.203 - Casatoria se incheie prin consimtamantul personal si liber al viitorilor soti."

1) Se propune modificarea denumirii marginale, deoarece textul reglementeaza consimtamantul la casatorie al viitorilor soti, dupa cum reiese din chiar continutul articolului.

2) Se propune modificarea articolului, deoarece este obligatorie mentionarea expresa a consimtamantului liber la casatorie, care e prevazut ca atare in art.48 alin.(1) din Constitutie si in actele internationale la care Romania este parte (art.16 alin.(2) din Declaratia universala a drepturilor omului, art.23 alin.(3) din Pactul international cu privire la drepturile civile si politice, etc.)

~~Capacitatea de a incheia casatoria~~

~~Art.204~~ ~~- (1) Casatoria se poate incheia daca viitorii soti au implinit varsta de 18 ani.~~

(2) Minorul care a implinit varsta de 17 ani se poate casatori numai daca are incuviintarea parintilor sau, dupa caz, a tutorelui. Daca unul dintre parinti este decedat sau se afla in imposibilitate de a-si manifesta vointa, incuviintarea celuilalt parinte este suficienta.

~~(3) Daca nu exista nici parinti, nici tutore care sa poata consimti, este necesar consimtamantul persoanei sau al autoritatii care a fost abilitata sa exercite drepturile parintesti.~~

(4) Cu toate acestea, pentru motive temeinice, minorul care a implinit varsta de 16 ani se poate casatori in temeiul unui aviz medical, daca, pe langa incuviintarea prevazuta la alin.(2), are si incuviintarea presedintelui consiliului judetean sau, dupa caz, a primarului general al municipiului Bucuresti, in a carui raza teritoriala isi are domiciliul.

Articolul 204 va avea urmatorul cuprins:

"Varsta matrimoniala

Art.204 (1) Casatoria se poate incheia daca viitorii soti au implinit varsta de 18 ani.

(2) Pentru motive temeinice, minorul care a implinit varsta de 16 ani se poate casatori in temeiul unui aviz medical, cu incuviintarea parintilor sai, sau, dupa caz, a tutorelui, si cu autorizarea institutiei publice specializate pentru protectia copilului in a carei raza teritoriala minorul isi are domiciliul.

(3) Daca unul dintre parinti este decedat sau se afla in imposibilitatea de a-si manifesta vointa ori refuza sa incuviinteze casatoria, incuviintarea celuilalt parinte este suficienta.

(4) De asemenea, in conditiile art.318, este suficienta incuviintarea parintelui care exercita autoritatea parinteasca.

(5) Daca nu exista nici parinti, nici tutore care sa poata incuviinta casatoria, este necesara incuviintarea persoanei sau a autoritatii care a fost abilitata sa exercite drepturile parintesti."

1) Modificare propusa in concordanta cu modificarea adusa art.4 din Codul familiei prin Legea nr.288/2007.

2) Solutia propusa la alin.(3) privind situatia neintelegerii dintre parinti asupra incuviintarii casatoriei minorului a fost preluata din art.148 CCF.

Bigamia

Art.205 - (1) Este interzisa incheierea unei noi casatorii de catre persoana care este casatorita.

(2) In cazul in care sotul de buna-credinta al unei persoane declarate moarte s-a recasatorit si, dupa aceasta, hotararea declarativa de moarte este anulata, noua casatorie ramane valabila. Prima casatorie se considera desfacuta pe data incheierii noii casatorii.

Alineatul (2) al articolului 205 se elimina.

1) Se propune eliminarea alin.(2) din Proiect, deoarece acesta se refera la o situatie speciala in care bigamia nu determina nulitatea absoluta a casatoriei, deci isi are locul la capitolul despre nulitatea absoluta (solutie existenta si in prezent; a se vedea art.22 C. fam.); ca urmare, a fost reamplasat ca alin.(2) al art.223.

~~Casatoria intre rude~~

Art.206 - (1) Este interzisa incheierea casatoriei intre rudele in linie dreapta, precum si intre cele in linie colaterala pana la al patrulea grad inclusiv.

(2) Pentru motive temeinice, casatoria intre rudele in linie colaterala de gradul al patrulea poate fi incuviintata de presedintele consiliului judetean sau, dupa caz, de primarul general al municipiului Bucuresti, in a carui raza teritoriala isi are domiciliul cel care cere incuviintarea.

(3) Dispozitiile alin.(1) si (2) sunt aplicabile si in cazul rudeniei din adoptie.

1) Denumirea articolului 206 va avea urmatorul cuprins:

"Interzicerea casatoriei intre rude"

2) Alineatul (2) al articolului 206 va avea urmatorul cuprins:

"(2) Pentru motive temeinice, casatoria intre rudele in linie colaterala de gradul al patrulea poate fi autorizata de presedintele consiliului judetean sau, dupa caz, de primarul general al municipiului Bucuresti, in a carui raza teritoriala isi are domiciliul cel care cere incuviintarea."

1) Denumirea marginala propusa reflecta mai bine continutul articolului, care reglementeaza interzicerea casatoriei intre rude, nu casatoria intre rude.

2) Art.204 prevede, intocmai ca si Legea nr.288/2007, care a modificat si art.4 din C.fam., ca parintii dau incuviintarea, in timp de organul administrativ da autorizarea. Se impune utilizarea unei terminologii unitare.

~~Interzicerea casatoriei intre tutore si minora~~

Art.207 - In timpul tutelei, casatoria este oprita intre tutore si persoana minora care se afla sub tutela sa.

Denumirea articolului 207 va avea urmatorul cuprins:

"Interzicerea casatoriei intre tutore si persoana minora"

Textul articolului se refera la persoana minora, fara a distinge dupa sex - ceea ce e corect si in concordanta cu art.204 alin.(2) - in timp ce denumirea se refera doar la minora (persoana de sex feminin) aflata sub tutela.

Alienatia si debilitatea mintala

Art.208 Este interzis sa se casatoreasca alienatul mintal si debilul mintal.

Sectiunea a 2-a

Formalitatile pentru incheierea casatoriei

~~Starea de sanatate a sotilor~~

Art.209 - Casatoria nu se va incheia daca viitorii soti nu declara ca si-au comunicat reciproc starea sanatatii lor. In cazul in care, prin lege speciala, este oprita casatoria celor suferinzi de anumite boli, se vor aplica dispozitiile acelei legi.

Denumirea articolului 209 va avea urmatorul cuprins:

"Comunicarea starii de sanatate"

Se propune modificarea denumirii marginale pentru o mai buna corelare cu continutul articolului. In plus, cei care isi comunica starea sanatatii sunt viitorii soti, nu sotii deja casatoriti.

Locul incheierii casatoriei

Art.210 - Casatoria se celebreaza de catre ofiterul de stare civila, la sediul primariei in a carei raza teritoriala isi are domiciliul sau resedinta oricare dintre viitorii soti.

Declaratia de casatorie

Art.211 - (1) Cei care vor sa se casatoreasca vor face, personal, declaratia de casatorie la primaria unde urmeaza a se incheia casatoria.

~~(2) In cazul in care viitorul sot este minor, parintii sau, dupa caz, tutorele vor face personal o declaratie prin care incuviinteaza incheierea casatoriei.~~

(3) Daca unul dintre viitorii soti, parintii sau tutorele nu se afla in localitatea unde urmeaza a se incheia casatoria, ei pot face declaratia la primaria in a carei raza teritoriala isi au domiciliul sau resedinta, care o transmite, in termen de 48 de ore, la primaria unde urmeaza a se incheia casatoria.

1) Dupa alineatul (1) al articolului 211 se introduce un alineat nou, alin.(1¹), cu urmatorul cuprins:

"(1¹) In cazurile prevazute de lege, declaratia la casatorie se poate face si in afara sediului primariei."

2) Alineatul (2) al articolului 211 va avea urmatorul cuprins:

"(2) In cazul in care viitorul sot este minor, parintii sau, dupa caz, tutorele vor face personal o declaratie prin care incuviinteaza incheierea casatoriei. Dispozitiile art.204 alin.(5) raman aplicabile."

1) De vreme ce casatoria se poate incheia in afara sediului primariei, conform art.217 alin.(2), cu atat mai mult declaratia de casatorie trebuie sa poata fi facuta in aceleasi conditii, atunci cand viitorul sot nu se poate deplasa. De altfel, aceasta este interpretarea data de doctrina actualului art.12 din Codul familiei, similar cu art.211 alin.(1).

2) Se propune adaugarea tezei a II-a la alin.(2), care trimite la art.204 alin.(4), deoarece ratiunile acestui text subzista si in acest caz.

~~Depunerea declaratiei de casatorie~~

Art.212 - (1) In declaratia de casatorie, viitorii soti vor arata ca nu exista nici un impediment legal la casatorie.

~~(2) O data cu declaratia de casatorie, ei vor prezenta dovezile cerute de lege.~~

1) Denumirea articolului 212va avea urmatorul cuprins:

"Continutul declaratiei de casatorie"

2) Alineatul (2) al articolului 212 va avea urmatorul cuprins:

"(2) Odata cu declaratia de casatorie, ei vor prezenta dovezile cerute de lege pentru incheierea casatoriei."

1) Se propune modificarea denumirii marginale, pentru o mai buna corelare cu continutul textului.

2) Se propune modificarea alin.(2) pentru claritatea textului: este vorba nu de orice dovezi, ci de acelea cerute de lege pentru incheierea casatoriei.

Publicitatea declaratiei de casatorie

Art.213 - (1) In aceeasi zi cu primirea declaratiei de casatorie, ofiterul de stare civila va dispune publicarea acesteia, prin afisarea in extras, intr-un loc special amenajat, la sediul primariei unde urmeaza sa se incheie casatoria si la sediul primariei unde celalalt sot isi are domiciliul sau resedinta.

(2) Extrasul din declaratia de casatorie va cuprinde, in mod obligatoriu: data afisarii, datele de stare civila ale viitorilor soti si, dupa caz, incuviintarea parintilor sau a tutorelui, precum si instiintarea ca orice persoana poate face opozitie la casatorie, in termen de 10 zile de la data afisarii.

(3) Primarul municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului sau al comunei unde urmeaza a se incheia casatoria poate sa incuviinteze, pentru motive temeinice, incheierea casatoriei inainte de implinirea termenului prevazut la alin. (2).

1) Alineatul (1) al articolului 213 va avea urmatorul cuprins:

"(1) In aceeasi zi cu primirea declaratiei de casatorie, ofiterul de stare civila va dispune publicarea acesteia, prin afisarea in extras, intr-un loc special amenajat, la sediul primariei unde urmeaza sa se incheie casatoria si, dupa caz, la sediul primariei unde celalalt sot isi are domiciliul sau resedinta."

2) Dupa alineatul (2) al articolului 213 se introduce un alineat nou, alin.(2¹), cu urmatorul cuprins:

"(2¹) Casatoria se incheie dupa 10 zile de la afisarea declaratiei de casatorie, termen in care se cuprind atat data afisarii, cat si data incheierii casatoriei."

3) Alineatul (3) al articolului 213 va avea urmatorul cuprins:

"(3) Primarul municipiului, al sectorului municipiului Bucuresti, al orasului sau al comunei unde urmeaza a se incheia casatoria poate sa incuviinteze, pentru motive temeinice, incheierea casatoriei inainte de implinirea termenului prevazut la alin.(2¹)."

1) Se propune modificarea alin.(1) prin adaugarea sintagmei "dupa caz", deoarece nu in toate situatiile viitorii soti au domiciliul in localitati diferite.

2) Atata timp cat in Proiect figureaza alin.(3), existent pana acum doar in Legea nr.119/1996 privind actele de stare civila, se impune introducerea unui alineat care sa prevada ca nu se poate incheia casatoria inaintea expirarii acestui termen si sa explice modul sau de calcul.

3) Se propune modificarea alin.(3), datorita introducerii alin.(2¹).

Reinnoirea declaratiei de casatorie

Art.214 - In cazul in care casatoria nu s-a incheiat in termen de 30 de zile de la data afisarii declaratiei de casatorie, trebuie sa se faca o noua declaratie de casatorie si sa se dispuna publicarea acesteia.

Opozitia la casatorie

Art.215 - (1) Orice persoana poate face opozitie la casatorie, daca exista un impediment legal sau daca alte cerinte ale legii nu sunt indeplinite.

(2) Opozitia la casatorie se va face numai in scris, cu aratarea dovezilor pe care se intemeiaza.

Refuzul celebrarii casatoriei

Art.216 - Ofiterul de stare civila va refuza sa celebreze casatoria daca, pe baza verificarilor pe care este obligat sa le efectueze, a opozitiilor primite sau a informatiilor pe care le detine, in masura in care acestea din urma sunt notorii, constata ca nu sunt indeplinite conditiile prevazute de lege.

Celebrarea casatoriei

Art.217 - (1) Viitorii soti sunt obligati sa se prezinte impreuna, la sediul primariei, pentru a-si da consimtamantul in mod public, in prezenta a doi martori, in fata ofiterului de stare civila.

(2) Cu toate acestea, in cazurile prevazute de lege, ofiterul de stare civila poate celebra casatoria si in afara sediului serviciului de stare civila, cu respectarea celorlalte conditii mentionate la alin.(1).

~~Martori~~

Art.218 - (1) Martorii atesta faptul ca sotii si-au exprimat consimtamantul potrivit art.217.

(2) Nu pot fi martori la incheierea casatoriei incapabilii, precum si cei care din cauza unei deficiente psihice sau fizice nu sunt apti sa ateste faptele prevazute la alin.(1).

~~(3) Martorii pot fi rude sau afini in orice grad cu oricare dintre viitorii soti.~~

1)Denumirea articolului 218 va avea urmatorul cuprins:

"Martorii la casatorie"

2) Alineatul (3) al articolului 218 va avea urmatorul cuprins:

"(3) Martorii pot fi rude sau afini, indiferent de grad, cu oricare dintre viitorii soti."

1) Se propune modificarea denumirii marginale pentru o mai corecta formulare: este vorba de martorii la casatorie, nu de martori in general.

2) Se propune modificarea alin.(3), deoarece sintagma "indiferent de grad" este mai adecvata.

~~Incheierea casatoriei~~

Art.219 - Casatoria este incheiata in momentul in care, dupa ce ia consimtamantul fiecaruia dintre viitorii soti, ofiterul de stare civila ii declara casatoriti.

Denumirea articolului 219 "Incheierea casatoriei" se va modifica va avea urmatorul cuprins:

"Momentul incheierii casatoriei"

Se propune modificarea denumirii marginale pentru o mai buna corelare cu continutul textului.

Declararea regimului matrimonial

Art.220 (1) Dupa incheierea casatoriei, sotii declara regimul matrimonial ales, despre care se va face mentiune pe actul de casatorie.

(2) Ofiterul de stare civila are obligatia ca, din oficiu si de indata, sa comunice la registrul special prevazut la art.262 alin.(1) o copie de pe actul de casatorie si, dupa caz, un exemplar de pe conventia matrimoniala.

1) Dupa alineatul (1) al articolului 220 se introduce un alineat nou, alin.(1¹), cu urmatorul cuprins:

"(1¹) Daca sotii aleg un regim matrimonial conventional, sunt obligati sa depuna un exemplar original al conventiei matrimoniale la serviciul de stare civila, care va fi pastrat intr-un registru special, constituit potrivit legii."

2) Alineatul (2) al articolului 220 va avea urmatorul cuprins:

"(2) Ofiterul de stare civila are obligatia ca, din oficiu si de indata, sa comunice si la registrul prevazut la art.262 alin.(1) o copie de pe actul de casatorie si, daca este cazul, o copie certificata de el de pe conventia matrimoniala."

1) Se propune introducerea alin.(1¹), deoarece trebuie sa se asigure posibilitatea pentru tertii interesati sa aiba acces la conventia matrimoniala si la sediul primariei unde s-a incheiat casatoria.

2) La alin.(2) se propun modificari de redactare, cu exceptia partii finale: ofiterul starii civile va pastra un exemplar original al conventiei matrimoniale la registrul tinut de serviciul de stare civila si va certifica o copie de pe aceasta, pe care o va trimite la registrul special.

CAPITOLUL II

Dovada casatoriei

Actul de casatorie

Art.221 - Dupa incheierea casatoriei, ofiterul de stare civila va intocmi, de indata, in registrul actelor de stare civila, actul de casatorie, care se semneaza de catre soti, de cei doi martori si de catre ofiterul de stare civila.

~~Dovada casatoriei prin alte mijloace de proba~~

Art.222 - (1) Casatoria se dovedeste prin actul de casatorie si prin certificatul de casatorie eliberat pe baza acestuia.

(2) Cu toate acestea, in situatiile prevazute de lege, casatoria se poate dovedi cu orice mijloc de proba.

Denumirea articolului 222 va avea urmatorul cuprins:

"Dovada casatoriei"

Se propune modificarea denumirii marginale pentru corelarea cu continutul textului, care se refera la dovada casatoriei, in general, si doar in alin.(2) prevede situatiile de exceptie.

CAPITOLUL III

Nulitatea casatoriei

Sectiunea 1

Nulitatea absoluta a casatoriei

~~Cazuri de nulitate~~

~~Art.223~~ ~~- Este lovita de nulitate absoluta casatoria incheiata cu incalcarea dispozitiilor prevazute de art.203, art.205, art.206 si art.217 alin.(1).~~

Articolul 223 va avea urmatorul cuprins:

"Cazuri de nulitate absoluta

Art.223 - (1) Este lovita de nulitate absoluta casatoria incheiata cu incalcarea dispozitiilor prevazute la art.203, art.205, art.206, art.208 si art.217 alin.(1).

(2) In cazul in care sotul unei persoane declarate moarte s-a recasatorit si, dupa aceasta, hotararea declarativa de moarte este anulata, noua casatorie ramane valabila, daca sotul celui declarat mort a fost de buna-credinta. Prima casatorie se considera desfacuta pe data incheierii noii casatorii

1) Se propune modificarea denumirea pentru concordanta cu continutul textului.

2) Se propune modificarea alin.(1), deoarece in Proiect a fost omisa referirea la art.208 ("Alienatia si debilitatea mintala"), care constituie cauza de nulitate absoluta si in reglementarea actuala (art.9 si art.19 C.fam.).

3) Se propune introducerea alin.(2), care a fost preluat de la alin.(2) al art.205, situarea lui fiind mai potrivit aici (a se vedea si reglementarea actuala: art.22 C.fam., care consacra aceeasi solutie, se gaseste in capitolul referitor la nulitatea casatoriei).

~~Confirmarea nulitatii~~

~~Art.224~~ - Casatoria incheiata de minorul care nu a implinit varsta de 16 ani este lovita de nulitate absoluta. Cu toate acestea, nulitatea se acopera daca, intre timp, acesta a implinit varsta de 18 ani sau daca sotia a nascut ori a ramas insarcinata.

Articolul 224 va avea urmatorul cuprins:

"Lipsa varstei matrimoniale

Art.224 - (1) Casatoria incheiata de minorul care nu a implinit varsta de 16 ani este lovita de nulitate absoluta.

(2) Cu toate acestea, nulitatea casatoriei se acopera daca, intre timp, amandoi sotii au implinit varsta de 18 ani sau daca sotia a nascut ori a ramas insarcinata."

1) Se propune modificarea denumirii marginale pentru o mai buna corelare cu continutul articolului si cu denumirea art.204.

2) Se propune transformarea tezei a II-a a textului din Proiect in alin.(2) pentru ca, fiind vorba de o exceptie, este mai potrivit un alineat separat (care va reglementa exceptia de la alin.1). In acelasi timp, se propune modificarea textului pentru mai multa rigoare: pentru ca nulitatea sa fie acoperita, amandoi sotii trebuie sa implineasca varsta matrimoniala.

~~Casatoria fictiva~~

~~Art.225~~ ~~- Casatoria fictiva este lovita de nulitate absoluta, afara de cazul in care, intre timp, a intervenit convietuirea sotilor sau au trecut doi ani de la incheierea casatoriei.~~

Articolul 225 va avea urmatorul cuprins:

"Casatoria fictiva

Art.225 - Casatoria incheiata in alte scopuri decat acela de a intemeia o familie este lovita de nulitate absoluta, afara de cazul in care, intre timp, a intervenit convietuirea sotilor, sotia a ramas insarcinata ori a dat nastere unui copil sau au trecut doi ani de la incheierea casatoriei."

Se propune modificarea textului din Proiect pentru a defini - fie si indirect - casatoria fictiva, conform precizarilor facute in doctrina. De asemenea, se adauga - printre cazurile de asanare a nulitatii casatoriei fictive - si sarcina sau nasterea copiilor, recunoscute ca atare in doctrina actuala.

~~Persoanele care pot invoca nulitatea~~

~~Art.226~~ ~~- Orice persoana interesata poate introduce actiunea in nulitate absoluta. Cu toate acestea, procurorul nu poate introduce actiunea dupa incetarea casatoriei~~

Articolul 226 va avea urmatorul cuprins:

"Persoanele care pot invoca nulitatea absoluta

Art.226 - Orice persoana interesata poate introduce actiunea in constatarea nulitatii absolute a casatoriei. Cu toate acestea, procurorul nu poate introduce actiunea dupa incetarea sau desfacerea casatoriei, cu exceptia cazului in care ar actiona pentru apararea drepturilor minorilor sau a persoanelor puse sub interdictie."

Se propune modificarea textului din Proiect pentru corelarea cu prevederile Proiectului Codului de procedura civila referitoare la participarea Ministerului Public in procesul civil.

Sectiunea a 2-a

Nulitatea relativa a casatoriei

~~Cazuri de nulitate~~

~~Art.227~~ ~~- (1) Este lovita de nulitate relativa casatoria incheiata fara incuviintarile prevazute de art.204 alin.(2) -(4).~~

~~(2) Nulitatea poate fi invocata numai de catre persoanele a caror incuviintare era necesara.~~

Articolul 227 va avea urmatorul cuprins:

"Lipsa incuviintarilor cerute de lege

Art.227 - (1) Este lovita de nulitate relativa casatoria incheiata fara incuviintarile sau autorizarea prevazute de art.204 alin.(2) si alin.(4).

(2) Nulitatea poate fi invocata numai de catre persoanele a caror incuviintare ori autorizare era necesara."

Se propune modificarea textului din Proiect pentru o mai buna corelare cu art.204, care impune incuviintarea parintilor ori a altor persoane, potrivit legii, si autorizarea organului administrativ competent.

~~Confirmarea nulitatii~~

~~Art.228~~ ~~- (1) In cazul prevazut la art.204 alin.(2), nulitatea relativa a casatoriei se acopera daca parintii sau, dupa caz, tutorele au confirmat casatoria incheiata fara incuviintarea lor.~~

(2) Nulitatea relativa a casatoriei incheiata fara incuviintarile prevazute la art.204 alin.(4) se acopera daca acestea sunt obtinute pana la ramanerea irevocabila a hotararii de anulare a casatoriei sau daca minorul a implinit, intre timp, varsta de 17 ani si parintii sau, dupa caz, tutorele au confirmat casatoria astfel incheiata.

~~(3) In toate cazurile, nulitatea casatoriei se acopera daca, intre timp, minorul a implinit varsta de 18 ani sau daca sotia a nascut ori a ramas insarcinata.~~

Articolul 228 va avea urmatorul cuprins:

"Confirmarea nulitatii

Art.228 - (1) In cazurile prevazute la art.204 alin(2) si alin.(4), nulitatea relativa a casatoriei se acopera daca, pana la ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti de anulare a casatoriei, s-au obtinut incuviintarile si autorizarea cerute de lege.

(2) In toate cazurile, nulitatea casatoriei se acopera daca, intre timp, amandoi sotii au implinit varsta de 18 ani sau daca sotia a nascut ori a ramas insarcinata."

1) Se propune modificarea alin.(1) pentru corelarea cu art.204, astfel cum a fost reformulat, urmare adoptarii Legii nr.288/2007, care a modificat art.4 C. fam.; art.204, astfel cum se propune modificarea sa, stabileste doar doua praguri ale varstei matrimoniale: 16 si, respectiv, 18 ani.

2) A fost eliminat alin.(2), deoarece nu isi mai are rostul, avand in vedere propunerile facute pentru modificarea art.204.

3) Alin.(2) - alin.(3) al art. 228 din proiect - a fost modificat pentru mai multa rigoare: pentru ca nulitatea sa fie acoperita, amandoi sotii trebuie sa implineasca varsta matrimoniala.

~~Eroarea si violenta~~

Art.229 - ~~(1) Casatoria poate fi anulata la cererea sotului al carui consimtamant a fost viciat prin eroare sau smuls prin violenta.~~

(2) Constituie viciu de consimtamant numai eroarea privind identitatea fizica a viitorului sot sau calitatile esentiale ale acestuia, daca in lipsa lor, sotul al carui consimtamant a fost viciat nu ar fi incheiat casatoria.

1) Denumirea art.229 "Eroarea si violenta" se va modifica dupa cum urmeaza: "Viciile de consimtamant"

2) Alineatul (1) al articolului 229 va avea urmatorul cuprins:

"(1) Casatoria poate fi anulata la cererea sotului al carui consimtamant a fost viciat prin eroare, prin dol sau prin violenta."

1) Se propune modificarea denumirii marginale pentru o mai buna corespondenta cu continutul articolului, astfel cum se propune sa fie modificat.

2) Se propune modificarea alin.(1), deoarece trebuie reintrodus dolul ca si cauza de nulitate relativa la casatorie. El nu exista in CCF, CCQ si CCI, dar exista in CCE (art.107). Existenta acestei cauze de nulitate in art.21 C.fam., precum si jurisprudenta in domeniu, justifica pastrarea reglementarii.

Lipsa discernamantului

Art.230 - Este lovita de nulitate relativa casatoria pe care persoana lipsita vremelnic de facultatile mintale o incheie intr-un moment in care nu are discernamant.

~~Prescriptia dreptului la actiune~~

~~Art.231~~ - (1) Anularea casatoriei poate fi ceruta in termen de 6 luni de la data la care persoanele a caror incuviintare era necesara pentru incheierea casatoriei au luat cunostinta de incheierea acesteia sau, dupa caz, de la data incetarii violentei, de la data la care au cunoscut eroarea ori cauza de anulare prevazuta la art.230.

(2) Cu toate acestea, casatoria nu va putea fi anulata, daca sotii au convietuit timp de 6 luni de la data incetarii violentei sau de la data descoperirii erorii ori a cauzei de anulare prevazute la art.230.

Articolul 231 va avea urmatorul cuprins:

"Prescriptia dreptului la actiune

Art.231 - (1) Anularea casatoriei poate fi ceruta in termen de 6 luni.

(2) In cazul prevazut la art.227, termenul curge de la data la care persoanele a caror incuviintare sau autorizare era necesara pentru incheierea casatoriei au luat cunostinta de incheierea acesteia.

(3) In cazul nulitatii pentru vicii de consimtamant ori pentru lipsa discernamantului, termenul curge de la data incetarii violentei sau, dupa caz, de la data la care cel interesat a cunoscut dolul, eroarea ori cauza de anulare prevazuta la art.230.

(4) Cu toate acestea, casatoria nu va putea fi anulata, daca sotii au convietuit timp de 6 luni de la data incetarii violentei sau de la data descoperirii dolului, a erorii ori a cauzei de anulare prevazute la art.230."

Amendamentele propuse au in vedere o mai buna sistematizare a textului si necesitatea referirii la dol, ca urmare a amendamentului propus la art.229. De asemenea, se impune prevederea momentului de la care incepe sa curga termenul de prescriptie.

~~Continuarea actiunii in anulare~~

~~Art.232~~ ~~Dreptul la actiunea in nulitate relativa nu se transmite la mostenitorii sotilor; ea poate fi, insa, continuata de catre acestia daca a fost pornita de catre unul dintre soti.~~

Articolul 232 va avea urmatorul cuprins:

"Continuarea actiunii in anulare de catre mostenitori

Art.232 - Dreptul la actiunea in nulitate relativa nu se transmite la mostenitorii sotilor. Cu toate acestea, daca actiunea a fost pornita de catre unul dintre soti, ea poate fi continuata de catre oricare dintre mostenitorii sai."

Modificarea propusa vizeaza doar o mai riguroasa formulare a textului.

Sectiunea a 3-a

Despre efectele anularii casatoriei

Denumirea Sectiunii a 3-a - "Despre efectele anularii casatoriei" va avea urmatorul cuprins:

"Sectiunea a 3-a

Efectele nulitatii casatoriei"

E necesara modificarea, intrucat sectiunea nu se refera doar la nulitatea relativa, ci are in vedere efectele nulitatii, in general.

Casatoria putativa

Art.233 - (1) Sotul care a fost de buna-credinta la incheierea casatoriei lovite de nulitate pastreaza, pana la data cand hotararea judecatoreasca ramane ~~irevocabila~~, situatia unui sot dintr-o casatorie valabila.

(2) Raporturile patrimoniale sunt supuse, prin asemanare, dispozitiilor privitoare la divort.

Alineatul (1) al articolului 233 va avea urmatorul cuprins:

"Casatoria putativa

Art.233 - (1) Sotul care a fost de buna-credinta la incheierea casatoriei declarata nula sau anulata pastreaza, pana la data cand hotararea judecatoreasca ramane definitiva, situatia unui sot dintr-o casatorie valabila.

(2) In acest caz, raporturile patrimoniale dintre fostii soti sunt supuse, prin asemanare, dispozitiilor privitoare la divort.

Modificare propusa pentru urmatoarele motive:

1) La alin.(1):

a) In referirea la hotararea judecatoreasca, trebuie folosita sintagma - mai riguroasa - "declarata nula sau anulata", ca in actualul art.23 alin.(1) C.fam

b) Textul trebuie corelat cu prevederile Proiectului Codului de procedura civila, unde notiunea de "hotarare irevocabila" a fost inlocuita cu aceea de "hotarare definitiva".

2) La alin.(2): pentru o mai mare rigoare a textului.

Situatia copiilor

Art.234 - (1) Nulitatea casatoriei nu are nici un efect in privinta copiilor, care pastreaza situatia de copii din casatorie.

(2) In ceea ce priveste drepturile si obligatiile dintre parinti si copii se aplica, prin asemanare, dispozitiile privitoare la divort.

Opozabilitatea hotararii de anulare a casatoriei

Art.235 - (1) Hotararea judecatoreasca de anulare a casatoriei este opozabila tertelor persoane, in conditiile legii. Dispozitiile art. 220 alin.(2), art.262 si art.263 sunt aplicabile in mod corespunzator.

(2) Cu toate acestea, nulitatea casatoriei nu poate fi opusa unei terte persoane impotriva unui act incheiat anterior de aceasta cu unul dintre soti, afara de cazul in care au fost indeplinite formalitatile de publicitate prevazute de lege cu privire la actiunea in nulitate sau tertul a cunoscut ~~ori, dupa imprejurari, ar fi putut cunoaste~~ cauza de nulitate a casatoriei, inainte de incheierea actului.

Articolul 235 va avea urmatorul cuprins:

Opozabilitatea hotararii judecatoresti privind nulitatea casatoriei

Art.235 - (1) Hotararea judecatoreasca de constatare a nulitatii sau anulare a casatoriei este opozabila tertelor persoane, in conditiile legii. Dispozitiile art.220 alin.(2), art.262 si art.263 sunt aplicabile in mod corespunzator.

(2) Cu toate acestea, nulitatea casatoriei nu poate fi opusa unei terte persoane impotriva unui act incheiat anterior de aceasta cu unul dintre soti, afara de cazul in care au fost indeplinite formalitatile de publicitate prevazute de lege cu privire la actiunea in nulitate sau tertul a cunoscut pe alta cale, inainte de incheierea actului, cauza de nulitate a casatoriei."

Se propune modificarea art.235 pentru urmatoarele ratiuni:

1) Denumirea marginala: pentru corelarea cu modificarea propusa la alin.(1), care se refera atat la constatarea nulitatii, cat si la anulare.

2) La alin.(1): formularea propusa este mai corecta, deoarece hotararea judecatoreasca poate fie sa constate nulitatea absoluta, fie sa anuleze casatoria.

3) La alin.(2): pentru inlaturarea formulei ori, dupa imprejurari, ar fi putut cunoaste, in scopul unei mai eficiente protectii a tertilor, care vor fi tinuti sa suporte efectele nulitatii casatoriei asupra actelor incheiate de ei cu unul dintre soti numai daca au fost indeplinite formalitatile de publicitate ori ei au cunoscut efectiv cauza de nulitate inainte de incheierea actului, nu si daca ar fi putut cunoaste.

CAPITOLUL IV

Drepturile si indatoririle personale ale sotilor

~~Caracterul general al dispozitiilor legale~~

~~Art.236~~ ~~- Dispozitiile prezentului capitol se aplica raporturilor dintre soti, oricare ar fi drepturile si obligatiile patrimoniale ale acestora.~~

Articolul 236 va avea urmatorul cuprins:

"Reglementarea raporturilor personale dintre soti

Art.236 - Dispozitiile prezentului capitol se aplica raporturilor personale dintre soti, oricare ar fi regimul lor matrimonial."

1) Se propune modificarea denumirii marginale pentru o mai buna concordanta cu continutul articolului.

2) Formularea propusa pentru textul articolului e mai clara si corespunde titlului capitolului si noii denumiri marginale. In plus, referirea din finalul textului trebuie sa fie facuta la regimul matrimonial, in concordanta cu prevederile Proiectului, care instituie pluralitatea regimurilor matrimoniale.

~~Modul de luare a deciziilor~~

~~Art.237~~ ~~- Sotii hotarasc impreuna in tot ceea ce priveste casatoria. In caz de neintelegere, instanta tutelara va hotari in interesul familiei, in conditiile legii.~~

Articolul 237 va avea urmatorul cuprins:

"Luarea deciziilor de catre soti

Art.237. (1) Sotii hotarasc de comun acord in tot ceea ce priveste casatoria.

(2) In caz de neintelegere, ei pot sesiza instanta tutelara. Instanta sesizata va reaminti sotilor indatoririle lor reciproce, va incerca sa ii concilieze si ii va indruma catre un mediator, potrivit legii speciale.

(3) Daca incercarile de conciliere si mediere esueaza, instanta va hotari in interesul familiei, in conditiile legii

1) Se propune modificarea denumirii marginale pentru o mai buna corelare cu continutul articolului.

2) Se propun urmatoarele modificari in textul articolului:

a) a fost inlocuita formularea "impreuna" cu sintagma "de comun acord", deoarece prima notiune are si o conotatie fizica, adica sotii se afla in acelasi loc, impreuna, la momentul luarii deciziei, ceea ce - in mod evident - nu se poate realiza. Sintagma "de comun acord" o regasim si in art.159 din CCE, precum si in actualul art.26 C.fam., fiind consacrata ca atare.

b) Alin.(2) si (3) detaliaza in mod util teza a II-a din forma adoptata de Senat, fiind inspirate din art.172 din CCE.

~~Indatoririle sotilor~~

~~Art.238~~ ~~- Sotii au indatorirea de fidelitate, de a convietui si de a-si acorda sprijin moral reciproc.~~

Articolul 238 va avea urmatorul cuprins:

"Indatoririle sotilor

Art.238 - (1) Sotii isi datoreaza reciproc respect, fidelitate si sprijin moral.

(2) Ei au indatorirea de a locui impreuna; cu toate aceste, pentru motive temeinice, ei pot hotari sa locuiasca si separat."

1) Alin. 1 este inspirat de art. 392 alin. 2 CCQ si art. 212 CCF, in care a fost introdusa, printr-o lege din 2006 si obligatia de respect.

2) Alin.(2) preia solutia expresa din art.392 alin.(3)CCQ (obligatia fiind recunoscuta ca atare si in doctrina si jurisprudenta romaneasca), fiind adaugata exceptia, consacrata - de asemenea - in doctrina si jurisprudenta noastra.

~~Alegerea domiciliului conjugal~~

~~Art.239~~ - Daca nu se alege un domiciliu comun, fiecare dintre soti isi pastreaza domiciliul pe care il avea inainte de casatorie sau pe care il va dobandi ulterior.

Articolul 239 va avea urmatorul cuprins:

"Independenta sotilor

Art.239 - Un sot nu poate sa cenzureze corespondenta, relatiile sociale sau alegerea profesiei celuilalt sot."

1) Problema din forma initiala a art.239 a fost rezolvata de alin.(2) al art.238, astfel cum a fost propus. In plus, nu e vorba de domiciliu, in sens de atribut de identificare a persoanei fizice, ci de locuinta sotilor, ceea ce e cu totul altceva. Mai mult, forma initiala a art.239 era necorespunzatoare.

2) Textul nou al art.239 este propus pornind de la consideratiile din doctrina romaneasca, unde aceasta idee este unanim admisa, chiar in lipsa unei prevederi legale. In aceste conditii, este util sa existe o reglementare expresa. O reglementare asemanatoare - in privinta exercitarii profesiei si cu unele aspecte patrimoniale - exista in art.223 CCF.

~~Modificarea numelui de familie~~

Art.240 - (1) La incheierea casatoriei, viitorii soti vor declara in fata ofiterului de stare civila si in prezenta martorilor numele de familie pe care au convenit sa-l poarte in timpul casatoriei.

(2) Sotii pot conveni sa-si pastreze numele dinaintea casatoriei, sa ia numele oricaruia dintre ei sau numele lor reunite. De asemenea, un sot poate sa-si pastreze numele dinaintea casatoriei, iar celalalt sa poarte numele lor reunite.

Denumirea articolul 240 va avea urmatorul cuprins:

"Numele de familie al sotilor"

Se impune o alta denumire marginala, care sa corespunda cu continutul articolului; in plus, denumirea marginala a art.241, din proiectul adoptat de Senat este Schimbarea numelui de familie.

Schimbarea numelui de familie

Art.241 - (1) Sotii sunt obligati sa poarte numele declarat la incheierea casatoriei.

(2) Daca sotii au convenit sa poarte in timpul casatoriei un nume comun si l-au declarat potrivit dispozitiilor art.240 alin.(1), unul dintre soti nu va putea cere schimbarea acestui nume, pe cale administrativa, decat cu consimtamantul celuilalt sot.

CAPITOLUL V

Drepturile si obligatiile patrimoniale ale sotilor

Sectiunea 1

Dispozitii comune

§1. Despre regimul matrimonial in general

Regimurile matrimoniale

Art.242 - (1) Viitorii soti pot alege ca regim matrimonial: comunitatea legala, separatia de bunuri sau comunitatea conventionala.

(2) Indiferent de regimul matrimonial ales, nu se poate deroga de la dispozitiile prezentei sectiuni, daca prin lege nu se prevede altfel.

~~Opozabilitatea regimului matrimonial~~

Art.243 - (1) Intre soti, regimul matrimonial produce efecte numai din ziua incheierii casatoriei.

(2) Fata de terti, regimul matrimonial este opozabil numai de la data indeplinirii formalitatilor de publicitate prevazute de lege.

1) Denumirea articolului 243va avea urmatorul cuprins:

"Efectele regimului matrimonial"

2) Dupa alineatul (2) al articolului 243 se introduce un alineat nou, alin.(3), cu urmatorul cuprins:

"(3)Neindeplinirea formalitatilor de publicitate face ca sotii sa fie considerati, in raport cu tertii, ca fiind casatoriti sub regimul matrimonial al comunitatii legale."

1) Se propune modificarea denumirii marginale pentru o mai buna corelare cu continutul articolului, care nu se refera numai la opozabilitate.

2) Proiectul nu prevedea expres efectul sanctiunii inopozabilitatii, motiv pentru care a fost propus alin.(3); a se vedea si art.1394 alin.(3) CCF.

Mandatul conventional

Art.244 - Un sot poate sa dea mandat celuilalt sot sa-l reprezinte pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial.

Mandatul judiciar

Art.245 (1) In cazul in care unul dintre soti se afla in imposibilitate de a-si exprima vointa, celalalt sot poate obtine incuviintarea instantei sa-l reprezinte pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. Prin aceeasi hotarare se stabilesc conditiile, intinderea si perioada de valabilitate a acestui mandat.

(2) In afara altor cazuri prevazute de lege, mandatul inceteaza atunci cand sotul reprezentat nu se mai afla in situatia prevazuta la alin.(1) sau cand este numit un tutore ori, dupa caz, un curator.

(3) Dispozitiile art.273 si 274 sunt aplicabile in mod corespunzator.

Alineatul (1) al articolului 245 va avea urmatorul cuprins:

"(1) In cazul in care unul dintre soti se afla in imposibilitate de a-si manifesta vointa, celalalt sot poate cere instantei incuviintarea de a-l reprezenta pentru exercitarea drepturilor pe care le are potrivit regimului matrimonial. Prin hotararea pronuntata se vor stabili conditiile, limitele si perioada de valabilitate a acestui mandat."

Reformulare propusa pentru o mai mare rigoare a textului: exprimarea se refera la exteriorizarea vointei, or textul are in vedere ipotezele in care sotul se afla in situatia in care vointa sa nu se poate forma in mod valabil (este temporar lipsit de discernamant) sau nu poate fi cunoscuta (este disparut, etc).

Nu exista

Dupa articolul 245 se introduce un articol nou, art.245¹, cu urmatorul cuprins:

Independenta patrimoniala a sotilor

Art.245¹ - (1) Daca prin lege nu se prevede altfel, fiecare sot poate sa incheie orice acte juridice cu celalalt sot sau cu terte persoane.

(2) Fiecare sot poate sa faca singur, fara consimtamantul celuilalt, depozite bancare, precum si orice alte operatiuni in legatura cu acestea.

(3) In raport cu societatea bancara, sotul titular al contului are, chiar si dupa desfacerea sau incetarea casatoriei, deplina libertate de a dispune de fondurile depuse."

Alin.(1) este inspirat de art.168 CCE, iar alin.(2) si (3) sunt inspirate de art.221 CCF.

Nu exista

Dupa articolul 245¹ se introduce un articol nou, art.245², cu urmatorul cuprins:

Dreptul la informare

Art.245² - (1) Fiecare sot poate sa ii ceara celuilalt sa il informeze cu privire la bunurile, veniturile si datoriile sale, iar in caz de refuz nejustificat se poate adresa instantei tutelare.

(2) Instanta poate sa il oblige pe sotul celui care a sesizat-o sau pe orice tert sa furnizeze informatiile cerute si sa depuna probele necesare in acest sens.

(3) Tertii pot sa refuze furnizarea informatiilor cerute, atunci cand, potrivit legii, refuzul este justificat de pastrarea secretului profesional.

(4) Atunci cand informatiile solicitate de un sot pot fi obtinute, potrivit legii, numai la cererea celuilalt sot, refuzul acestuia de a le solicita naste prezumtia relativa ca sustinerile sotului reclamant sunt adevarate."

Alin.(1)-(3) sunt inspirate de art.170 CCE. Utilitatea practica a unei asemenea reglementari nu poate fi negata.

Alin.(4) valorifica o jurisprudenta veche a instantelor romanesti si este util ca solutia sa fie consacrata legislativ.

Actele de dispozitie care pun in pericol grav interesele familiei

Art.246 (1) In mod exceptional, daca unul dintre soti incheie acte juridice prin care pune in pericol grav interesele familiei, celalalt sot poate cere instantei ca, pentru o durata determinata, dreptul de a dispune de anumite bunuri sa poata fi exercitat numai cu consimtamantul sau expres. Durata acestei masuri poate fi prelungita, fara insa a se depasi doi ani. Hotararea de incuviintare a masurii se comunica in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate imobiliara sau mobiliara, dupa caz.

(2) Dispozitiile art.273 si art. 274 sunt aplicabile in mod corespunzator.

(3) Actele incheiate cu nerespectarea hotararii judecatoresti sunt lovite de nulitate relativa. Dreptul la actiune se prescrie in termen de 1 an, care incepe sa curga de la data cand sotul vatamat a luat cunostinta de existenta actului.

Alineatul (1) al articolului 246 va avea urmatorul cuprins:

"(1) In mod exceptional, daca unul dintre soti incheie acte juridice prin care pune in pericol grav interesele familiei, celalalt sot poate cere instantei tutelare ca, pentru o durata determinata, dreptul de a dispune de anumite bunuri sa poata fi exercitat numai cu consimtamantul sau expres. Durata acestei masuri poate fi prelungita, fara insa a se depasi doi ani. Hotararea de incuviintare a masurii se comunica in vederea efectuarii formalitatilor de publicitate imobiliara sau mobiliara, dupa caz."

Modificare propusa pentru a preciza ca instanta competenta este instanta tutelara.

~~Incetarea regimului matrimonial~~

~~Art.247~~ ~~- (1) Regimul matrimonial inceteaza prin anularea, desfacerea sau incetarea casatoriei.~~

~~(2) In mod exceptional, regimul matrimonial poate fi schimbat in timpul casatoriei.~~

Articolul 247 va avea urmatorul cuprins:

"Incetarea regimului matrimonial

Art.247 - (1) Regimul matrimonial inceteaza prin constatarea nulitatii, anularea, desfacerea sau incetarea casatoriei.

(2) In timpul casatoriei, regimul matrimonial poate fi modificat, in conditiile legii."

Din redactarea originala lipseste mentionarea constatarii nulitatii, precum si referirea la schimbarea regimului matrimonial, care duce si ea la incetarea sa. Nu se justifica mentionarea caracterului exceptional al schimbarii regimului; posibilitatea schimbarii sale ori de cate ori doresc sotii (art.295) nu permite ca schimbarea regimului matrimonial sa fie calificata ca avand un caracter exceptional.

Lichidarea regimului matrimonial

Art.248 - In caz de incetare sau de schimbare, regimul matrimonial se lichideaza potrivit legii.

§2. Locuinta familiei

Notiune

Art.249 - (1) Locuinta familiei este locuinta comuna a sotilor sau, in lipsa, locuinta sotului la care se afla copiii.

(2) Oricare dintre soti poate cere notarea in cartea funciara a unui imobil ca locuinta a familiei, chiar daca nu este proprietarul imobilului.

~~Regimul unor acte juridice~~

~~Art.250~~ ~~- (1) Nici unul dintre soti, chiar daca este proprietar exclusiv, nu poate dispune fara consimtamantul scris al celuilalt sot de drepturile care asigura folosinta locuintei familiei.~~

(2) ~~De asemenea, un sot nu poate deplasa din locuinta sau dispune de bunurile ce mobileaza sau decoreaza locuinta familiei, fara consimtamantul scris al celuilalt sot.~~

(3) Sotul care nu si-a dat consimtamantul la incheierea actului poate cere anularea lui in termen de 1 an de la data la care a luat cunostinta despre acesta, dar nu mai tarziu de 1 an de la data incetarii regimului matrimonial.

~~(4) In lipsa notarii locuintei familiei in cartea funciara, sotul care nu si-a dat consimtamantul nu poate pretinde decat daune-interese de la celalalt sot.~~

Articolul 250 va avea urmatorul cuprins:

"Regimul unor acte juridice

Art.250 - (1) Nici unul dintre soti, chiar daca este proprietar exclusiv, nu poate dispune fara consimtamantul scris al celuilalt sot de drepturile asupra locuintei familiei.

(2) De asemenea, un sot nu poate deplasa din locuinta bunurile ce mobileaza sau decoreaza locuinta familiei si nu poate dispune de acestea fara consimtamantul scris al celuilalt sot.

(3) In cazul in care consimtamantul este refuzat fara un motiv legitim, celalalt sot poate sa sesizeze instanta de judecata, pentru ca aceasta sa autorizeze incheierea actului.

(4) Sotul care nu si-a dat consimtamantul la incheierea actului poate cere anularea lui in termen de 1 an de la data la care a luat cunostinta despre acesta, dar nu mai tarziu de 1 an de la data incetarii regimului matrimonial.

(5) In lipsa notarii locuintei familiei in cartea funciara, sotul care nu si-a dat consimtamantul nu poate cere anularea actului, ci numai daune-interese de la celalalt sot, cu exceptia cazului in care tertul dobanditor a cunoscut, pe alta cale, calitatea de locuinta a familiei .

(6) Dispozitiile alin.(5) se aplica in mod corespunzator actelor incheiate cu incalcarea prevederilor alin.(2)."

1) Alin.(1) a fost modificat in sensul ca se refera la drepturile asupra locuintei, nu la drepturile care asigura folosinta locuintei. Solutia este aceeasi cu cea din art.404 si art.405 CCQ si art.169 alin.(1) CCE.

2) Alin.(3) este menit sa cenzureze refuzul abuziv al unui sot de a-si da consimtamantul si se regaseste in art.169 alin.(2) C. civ. elvetian.

3) Alin.(6) este necesar pentru a acoperi si ipoteza incalcarii alin.(2).

~~Drepturile locative asupra locuintei inchiriate~~

Art.251 - (1) In cazul in care locuinta este detinuta in temeiul unui contract de inchiriere, fiecare sot are un drept locativ propriu, chiar daca numai unul dintre ei este titularul contractului ori contractul este incheiat inainte de casatorie.

~~(2) Dispozitiile art.252 sunt aplicabile in mod corespunzator.~~

1) Denumirea articolului 251va avea urmatorul cuprins:

"Drepturile sotilor asupra locuintei inchiriate"

2) Alineatul (2) al articolului 251 va avea urmatorul cuprins:

"(2) Dispozitiile art.250 sunt aplicabile in mod corespunzator."

1) Se propune modificarea denumirii marginale pentru o mai buna corelare cu continutul articolului. In plus, drepturile sotilor asupra locuintei inchiriate nu pot fi decat locative.

2) Trimiterea la art.252 este gresita, referirea urmand a fi facuta, in mod corect, la art. 250.

~~Atribuirea beneficiului contractului de inchiriere~~

~~Art.252~~ - (1) La desfacerea casatoriei, daca nu este posibila folosirea locuintei de catre ambii soti, beneficiul contractului de inchiriere poate fi atribuit unuia dintre soti, tinand seama, in ordine, de interesele copiilor minori, de culpa in desfacerea casatoriei si de interesele legitime ale celorlalti membri ai familiei determinati potrivit legii.

(2) Sotul caruia i s-a atribuit beneficiul contractului de inchiriere este dator sa plateasca celuilalt sot o indemnizatie pentru acoperirea cheltuielilor de instalare intr-o alta locuinta, cu exceptia cazului in care divortul a fost pronuntat din culpa exclusiva a sotului nebeneficiar. Daca exista bunuri comune, indemnizatia se poate imputa asupra contributiei sotului caruia i s-a atribuit beneficiul inchirierii, la cererea acestuia.

(3) Atribuirea beneficiului contractului de inchiriere se face cu citarea locatorului si produce efecte fata de acesta de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas irevocabila

Articolul 252 va avea urmatorul cuprins:

"Atribuirea beneficiului contractului de inchiriere

Art.252 - (1) La desfacerea casatoriei, daca nu este posibila folosirea locuintei de catre ambii soti si acestia nu se inteleg, beneficiul contractului de inchiriere poate fi atribuit unuia dintre soti, tinand seama, in ordine, de interesul superior al copiilor minori si de culpa in desfacerea casatoriei.

(2) Sotul caruia i s-a atribuit beneficiul contractului de inchiriere este dator sa plateasca celuilalt sot o indemnizatie pentru acoperirea cheltuielilor de instalare intr-o alta locuinta, cu exceptia cazului in care divortul a fost pronuntat din culpa sa exclusiva. Daca exista bunuri comune, indemnizatia se poate imputa, la partaj, asupra cotei cuvenite sotului caruia i s-a atribuit beneficiul inchirierii.

(3) Atribuirea beneficiului contractului de inchiriere se face cu citarea locatorului si produce efecte fata de acesta de la data cand hotararea judecatoreasca a ramas definitiva."

1) La alin.(1):

a) se impunea referirea la interesul superior al copilului, din ratiuni de consecventa legislativa;

b) se propune eliminarea criteriului dat de formula "si de interesele legitime ale celorlalti membri ai familiei determinati potrivit legii", deoarece solutia atribuirii locuintei sotilor nu poate fi influentata de criterii exterioare vietii lor de familie, fie acestea legate de alti membri ai familiei, in sens larg (parinti, afini etc.) .

2) La alin.(2) se propune o modificare formala (culpa sa exclusiva in loc de culpa exclusiva a sotului nebeneficiar) si una de fond: imputarea indemnizatiei nu poate avea loc decat la partaj si nu se poate face asupra contributiei (care e o cota procentuala), ci trebuie scazuta efectiv din ce primeste sotul beneficiar si nu doar la cererea acestuia (deoarece el nu ar avea niciodata interes sa o ceara).

3) La alin.(3) se propune inlocuirea adjectivului "irevocabila" cu adjectivul "definitiva", pentru corelare cu Proiectul viitorului Cod de procedura civila.

§3. Cheltuielile casatoriei

Contributiile sotilor

Art.253 (1) Sotii sunt obligati sa-si acorde sprijin material reciproc.

(2) Ei sunt obligati sa contribuie, in raport cu mijloacele fiecaruia, la cheltuielile casatoriei, daca prin conventie matrimoniala nu s-a prevazut altfel.

1) Denumirea articolului 253va ave urmatorul cuprins:

"Contributia sotilor"

2) Dupa alineatul (2) al articolului 253 se introduce un alineat nou, alin.(3), cu urmatorul cuprins:

"(3) Orice conventie care prevede ca sarcinile si cheltuielile casatoriei sunt suportate doar de unul dintre soti este considerata nescrisa."

1) Se propune modificarea denumirii marginale pentru o mai buna formulare: e vorba de contributia sotilor la cheltuielile casatoriei, nu de contributiile lor.

2) Contributia ambilor soti la cheltuielile casniciei este o chestiune de principiu, de la care se poate deroga prin conventia matrimoniala in ce priveste cuantumul si modalitatea contributiei, dar ideea ca un singur sot contribuie la aceste cheltuieli nu poate fi acceptata si o astfel de intelegere trebuie sanctionata.

Munca in gospodarie

Art.254 - Munca oricaruia dintre soti in gospodarie si pentru cresterea copiilor reprezinta o contributie la cheltuielile casatoriei.

Veniturile incasate din profesie

Art.255 Fiecare sot este liber sa exercite o profesie si sa dispuna, in conditiile legii, de veniturile incasate, cu respectarea obligatiilor ce-i revin privind cheltuielile casatoriei.

Denumirea articolului 255 va avea urmatorul cuprins:

"Veniturile din profesie"

Se propune modificarea denumirii marginale pentru o formulare mai sintetica.

Dreptul la compensatie

Art.256 - Sotul care a participat efectiv la activitatea profesionala a celuilalt sot poate obtine o compensatie, in masura imbogatirii acestuia din urma, daca participarea sa a depasit limitele obligatiei de sprijin material si ale obligatiei de a contribui la cheltuielile casatoriei.

§4. Despre conventiile matrimoniale

~~Obligativitatea conventiei matrimoniale~~

~~Art.257~~ ~~- Daca aleg regimul separatiei de bunuri sau regimul comunitatii conventionale, viitorii soti trebuie sa incheie o conventie matrimoniala.~~

Articolul 257 va avea urmatorul cuprins:

"Conventia matrimoniala

Art.257 - Daca aleg un alt regim matrimonial decat cel al comunitatii legale, viitorii soti trebuie sa incheie o conventie matrimoniala."

Modificarea propusa urmareste consacrarea expresa a caracterului supletiv, de drept comun, al regimului comunitatii legale: in lipsa unei conventii matrimoniale, sotilor li se aplica acest regim.

~~Conditii de validitate~~

~~Art.258~~ ~~- Sub sanctiunea nulitatii absolute, conventia matrimoniala se incheie, inainte de casatorie, prin act autentic notarial, cu consimtamantul personal al viitorilor soti.~~

Articolul 258 va avea urmatorul cuprins:

"Incheierea conventiei matrimoniale

Art.258 (1) Sub sanctiunea nulitatii absolute, conventia matrimoniala se incheie prin act autentic notarial, cu consimtamantul tuturor partilor, exprimat personal sau prin mandatar cu procura autentica, speciala si avand continut predeterminat.

(2) Conventia matrimoniala incheiata inainte de casatorie produce efecte numai de la data incheierii casatoriei.

(3) Conventia incheiata in timpul casatoriei produce efecte de la data prevazuta de parti sau, in lipsa, de la data incheierii ei."

1) Nu exista nici un motiv pentru a se interzice incheierea conventiei prin mandatar (a se vedea si art.1394 CCF).

2) Referirea la partile interesate si nu numai la soti se explica prin aceea ca la conventia matrimoniala pot sa participe si alte persoane care sa faca, de exemplu, donatii sotilor etc. (a se vedea si art.1394 CCF si art.437 CCQ).

3) Posibilitatea incheierii conventiei si in timpul casatoriei reiese oricum din art.295, astfel incat s-a impus corelarea textelor.

Nu exista

Dupa articolul 258 se introduce un articol nou, art.258¹, cu urmatorul cuprins:

"Simulatia conventiei matrimoniale

Art.258¹ - Este considerata nescrisa orice conventie secreta care are drept scop modificarea conventiei matrimoniale."

CCI (art.164) recunoaste dreptul tertilor la actiunea in simulatie (alin.1) si prevede ca actul secret este valabil numai daca este incheiat intre aceleasi parti si in aceleasi conditii ca si cel public. Aceeasi este solutia art.1396 CCF. Avand in vedere noutatea reglementarii din dreptul nostru si rigoarea care trebuie sa caracterizeze sistemul conventiilor matrimoniale, simulatia in acest domeniu nu trebuie acceptata.

Obiectul conventiei matrimoniale

Art.259 - (1) Prin conventia matrimoniala nu se poate deroga, sub sanctiunea nulitatii absolute, de la dispozitiile legale privind regimul matrimonial ales, decat in cazurile anume prevazute de lege.

~~(2) De asemenea, conventia matrimoniala nu poate aduce atingere egalitatii dintre soti, responsabilitatii parintesti sau devolutiunii succesorale legale.~~

Alineatul (2) al articolului 259 va avea urmatorul cuprins:

"(2) De asemenea, conventia matrimoniala nu poate aduce atingere egalitatii dintre soti, autoritatii parintesti sau devolutiunii succesorale legale."

Modificarea propusa urmareste corelarea cu Titlul IV, in cadrul caruia sintagma "responsabilitate parinteasca" a fost inlocuita cu aceea de "autoritate parinteasca".

Clauza de preciput

Art.260 - (1) Prin conventie matrimoniala se poate stipula ca sotul supravietuitor sa preia fara plata, inainte de ~~imparteala succesorala~~, unul sau mai multe din bunurile comune, detinute in devalmasie sau in coproprietate.

(2) Clauza de preciput nu este supusa raportului donatiilor si nici reductiunii, afara de cazul in care se aduce atingere drepturilor mostenitorilor rezervatari.

~~(3) Clauza de preciput devine caduca atunci cand comunitatea inceteaza in timpul vietii sotilor.~~

1) Articolul 260 va avea urmatorul cuprins:

"(1) Prin conventie matrimoniala se poate stipula ca sotul supravietuitor sa preia fara plata, inainte de partajul mostenirii, unul sau mai multe din bunurile comune, detinute in devalmasie sau in coproprietate.

(2) Clauza de preciput nu este supusa raportului donatiilor, ci numai reductiunii, in conditiile legii.

(3) Clauza de preciput nu aduce nici o atingere dreptului creditorilor comuni de a urmari, chiar inainte de incetarea comunitatii, bunurile ce fac obiectul clauzei.

(4) Clauza de preciput devine caduca atunci cand comunitatea inceteaza in timpul vietii sotilor sau cand bunurile care au facut obiectul ei au fost vandute la cererea creditorilor comuni."

1) Modificarea alin.(1) este impusa de corelarea cu Proiectul Codului de procedura civila, in care se foloseste notiunea de partaj. De asemenea, pentru corelare cu Cartea IV, se propune sintagma "partajul mostenirii".

2) Se propune modificarea alin.(2) pentru corectitudinea formularii si pentru corelare cu materia mostenirii.

3) Textul propus pentru alin.(3) este necesar pentru protectia creditorilor comuni; solutia exista in art.1519 CCF si in art.261 alin.(2) al Proiectului, dar locul sau firesc este aici.

4) Modificarea alin.(4) este impusa de introducerea alin.(3).

Executarea clauzei de preciput

Art.261 (1) Executarea clauzei de preciput se va face in natura sau, daca acest lucru nu este posibil, prin echivalent.

~~(2) Clauza de preciput nu aduce nici o atingere dreptului creditorilor comuni de a urmari, chiar inainte de incetarea comunitatii, bunurile ce fac obiectul clauzei.~~

Alineatul (2) al articolului 261 se elimina.

Se propune reamplasarea alin.(2) ca alin.(3) al art.260 (a se vedea explicatiile de la acest text).

~~Publicitatea conventiei matrimoniale~~

Art.262 (1) Pentru a fi opozabile tertilor, conventiile matrimoniale se inscriu intr-un registru special, tinut de judecatoria in a carei circumscriptie se afla domiciliul comun al sotilor sau, in lipsa, domiciliul fiecaruia dintre soti.

(2) Daca se schimba domiciliul in functie de care s-a facut inscrierea potrivit alin.(1), se va face, la cererea oricaruia dintre soti, mentiune pe marginea inscrierii initiale, urmand ca, din oficiu, conventia matrimoniala sa se inscrie in registrul special tinut de judecatoria in circumscriptia careia se afla noul domiciliu. In acest scop, instanta la care conventia a fost inscrisa initial, va comunica ultimei instante o copie a conventiei si a cererii pentru efectuarea mentiunii.

~~(3) Dispozitiile alin.(1) si (2) nu exclud dreptul oricaruia dintre soti de a solicita indeplinirea formalitatilor de publicitate.~~

(4) De asemenea, tinand seama de natura bunurilor, conventiile matrimoniale, la cererea oricaruia dintre soti, se vor nota in cartea funciara, se vor inscrie in registrul comertului, precum si in alte registre de publicitate prevazute de lege; in toate aceste cazuri, neindeplinirea formalitatii de publicitate nu poate fi acoperita prin inscrierea facuta in registrul special mentionat la alin.(1).

(5) Orice persoana, fara a fi tinuta sa justifice vreun interes, poate cerceta registrul special mentionat la alin.(1) si poate solicita, in conditiile legii, eliberarea de extrase certificate sau, dupa caz, de copii legalizate de pe conventiile matrimoniale.

Articolul 262 va avea urmatorul cuprins:

"Publicitatea conventiei matrimoniale

Art.262- (1) Pentru a fi opozabile tertilor, conventiile matrimoniale se inscriu in Registrul national al regimurilor matrimoniale, tinut in format electronic, de Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania, potrivit legii.

(2) Dupa autentificarea conventiei matrimoniale potrivit art.258, notarul public va expedia, din oficiu, un exemplar al conventiei la Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania.

(3) Dispozitiile alin.(2) nu exclud dreptul oricaruia dintre soti de a solicita indeplinirea formalitatilor de publicitate.

(4) La cererea oricaruia dintre soti si tinand seama de natura bunurilor, conventiile matrimoniale se vor nota in cartea funciara, se vor inscrie in registrul comertului, precum si in alte registre de publicitate prevazute de lege. In toate aceste cazuri, neindeplinirea formalitatilor de publicitate speciale nu poate fi acoperita prin inscrierea facuta in registrul national mentionat la alin.(1).

(5) Orice persoana, fara a fi tinuta sa justifice vreun interes, poate cerceta registrul special mentionat la alin.(1), precum si registrul conventiilor matrimoniale de la locul incheierii casatoriei, tinut potrivit art.220 alin. (1¹),si poate solicita, in conditiile legii, eliberarea de extrase certificate sau, dupa caz, de copii legalizate de pe conventiile matrimoniale.

(6) Ministerul Justitiei va stabili prin regulament procedura de inscriere in registrul tinut de Uniunea Nationala a Notarilor Publici din Romania a regimului matrimonial ales, a incheierii, modificarii si incetarii conventiilor matrimoniale."

1) Tinerea registrului conventiilor matrimoniale la instante nu poate fi mentinuta, deoarece instantele trebuie sa isi indeplineasca rolul de a solutiona litigiile dintre cetateni si trebuie sa fie degrevate de activitati administrative, care nu au legatura cu activitatea de judecata. Solutia tinerii unui "registru national" de catre Uniunea Nationala a Notarilor Publici - inexistenta in dreptul comparat - poate fi interesanta, pentru ca - pe de o parte - conventiile matrimoniale vor fi autentificate de notarii publici, care vor comunica incheierea lor in cadrul profesiei, ceea ce va fluidiza circuitul informatiei, iar - pe de alta parte - UNNP are posibilitatile necesare pentru a organiza aceasta activitate, iar bugetul de stat nu va fi astfel grevat in mod suplimentar.

2) In afara problemei competentei de a tine registrul conventiilor matrimoniale, modificarile propuse vizeaza:

a) la alin.(1) - necesitatea ca in registru sa fie mentionata si alegerea regimului comunitatii legale (care nu presupune incheierea unei conventii);

b) la alin.(5) - libertatea tertilor de a obtine informatii despre regimul matrimonial si la locul incheierii casatoriei;

c) la alin.(6) - stabilirea prin regulament aprobat de Ministerul Justitiei a procedurii de functionare a registrului regimurilor matrimoniale tinut de UNNPR

~~Inopozabilitatea conventiei matrimoniale~~

~~Art.263~~ - (1) Conventia matrimoniala nu va putea fi opusa unei terte persoane impotriva unui act incheiat de aceasta cu unul din soti, decat daca au fost indeplinite formalitatile de publicitate prevazute la art.262.

~~(2) Simpla cunostinta de catre terti a conventiei matrimoniale nu acopera niciodata lipsa formalitatilor de publicitate.~~

Articolul 263 va avea urmatorul cuprins:

"Inopozabilitatea conventiei matrimoniale

Art.263 - Conventia matrimoniala nu va putea fi opusa unei terte persoane cu privire la un act incheiat de aceasta cu unul din soti, decat daca au fost indeplinite formalitatile de publicitate prevazute la art.262 sau daca tertul a cunoscut-o pe alta cale."

1) Se propune o modificare de redactare pentru a reuni cele doua alineate, a caror existenta separata nu se justifica.

2) Se propune modificarea solutiei din fostul alin.(2) pentru concordanta cu conceptia subiectiva in materia publicitatii, adoptata si in cazul cartii funciare (opozabilitatea exista daca tertul a cunoscut pe alta cale regimul juridic supus publicitatii).

Modificarea conventiei matrimoniale

Art.264 - ~~(1) Conventia matrimoniala poate fi modificata, cu respectarea conditiilor prevazute la art. 258 si art. 259. Dispozitiile art. 262 si 263 sunt aplicabile.~~

(2) Nici o modificare a conventiei matrimoniale nu poate fi opusa tertilor daca este facuta in frauda intereselor acestora.

Alineatul (1) al articolului 264 va avea urmatorul cuprins:

"(1) Conventia matrimoniala poate fi modificata inainte de incheierea casatoriei, cu respectarea conditiilor prevazute la art.258 si art.259. Dispozitiile art.262 si art.263 sunt aplicabile."

Se propune modificare alin.(1) prin adaugarea sintagmei "inainte de incheierea casatoriei", deoarece modificarea conventiei in timpul casatoriei implica o modificare a regimului matrimonial, reglementata separat la art.295; a se vedea si art.1396 CCF.

~~Incheierea conventiei matrimoniale de catre minor~~

~~Art.265~~ ~~- Minorul poate incheia sau modifica o conventie matrimoniala, numai cu incuviintarea ocrotitorului sau legal si a instantei tutelare.~~

Articolul 265 va avea urmatorul cuprins:

"Incheierea conventiei matrimoniale de catre minor

Art.265 - (1) Minorul care a implinit varsta matrimoniala poate incheia sau modifica o conventie matrimoniala, numai cu incuviintarea ocrotitorului sau legal si a instantei tutelare.

(2) In lipsa incuviintarii prevazute la alin.(1), conventia incheiata de minor poate fi anulata la cererea acestuia sau a ocrotitorului sau legal.

(3) Actiunea in anulare poate fi formulata pana la implinirea unui an de la data majoratului."

1) Se propune modificarea alin.(1) - fost articol unic in Proiect - pentru a preciza ca este vorba de minorul care a implinit varsta matrimoniala.

2) Se propune introducerea alin.(2) si (3) pentru a preciza sanctiunea si regimul sau juridic; a se vedea si art.1398 CCF; art. 434 si art.436 CCQ

Nu exista.

Dupa articolul 265 se introduce un articol nou, art. 265¹, cu urmatorul cuprins:

"Nulitatea conventiei matrimoniale

Art.265¹ - In cazul in care conventia matrimoniala este lovita de nulitate, intre soti se aplica regimul comunitatii legale, fara a fi afectate drepturile dobandite de tertii de buna-credinta."

Solutia propusa in acest text este concordanta cu natura supletiva a regimului comunitatii legale si este inspirata din dreptul francez. Este adevarat ca nu exista nici o dispozitie in CCF (si nici in celelalte coduri folosite ca model), dar solutia este consacrata ca atare in doctrina.

Sectiunea a 2-a

Regimul comunitatii legale

Bunurile comune

Art.266 - (1) Bunurile dobandite in timpul comunitatii legale de oricare dintre soti sunt, de la data dobandirii lor, bunuri comune in devalmasie ale sotilor.

(2) Dispozitiile art.262 alin. (4) si ale art.263 sunt aplicabile in mod corespunzator.

Bunuri proprii

Art.267 - Nu sunt bunuri comune, ci bunuri proprii ale fiecarui sot:

~~a) bunurile dobandite prin succesiune sau donatie, cu exceptia cazului in care dispunatorul a prevazut, in mod expres, ca ele vor fi comune;~~

b) bunurile de uz personal;

c) bunurile destinate exercitarii profesiei unuia dintre soti, daca nu sunt elemente ale unui fond de comert care face parte din comunitatea de bunuri;

d) bunurile dobandite cu titlu de premiu sau recompensa, manuscrisele stiintifice sau literare, schitele si proiectele artistice, proiectele de inventii si alte asemenea bunuri;

e) indemnizatia de asigurare si despagubirile pentru orice prejudiciu material sau moral adus unuia dintre soti;

f) bunurile, sumele de bani sau orice valori care inlocuiesc un bun propriu, precum si bunul dobandit in schimbul acestora.

1) Litera a) a articolului 267 va avea urmatorul cuprins:

"a) bunurile dobandite prin mostenire legala, legat sau donatie, cu exceptia cazului in care dispunatorul a prevazut, in mod expres, ca ele vor fi comune;"

2) Dupa litera f) se introduce o litera noua, lit.g), cu urmatorul cuprins:

"g) fructele bunurilor proprii."

1) Referirea la succesiune trebuie inlaturata pentru corelarea cu textul constitutional (art.46) si cu amendamentele facute la Cartea a IV-a, unde s-a folosit numai termenul mostenire. In plus, textul art.31 lit.b C.fam. (avand aceasta forma) nu a ridicat probleme in practica.

2) Textul propus urmeaza solutia corecta data acestei chestiuni in doctrina si jurisprudenta sub imperiul Codului familiei.

~~Veniturile din munca si cele asimilate acestora~~

~~Art.268~~ - Bunurile de orice fel dobandite prin executarea unui drept de creanta, precum veniturile din munca, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie in cadrul asigurarilor sociale si altele asemenea, veniturile cuvenite in temeiul unui drept de proprietate intelectuala, sunt bunuri comune, indiferent de data dobandirii lor, insa numai in cazul in care creanta devine scadenta in timpul comunitatii.

Articolul 268 va avea urmatorul cuprins:

"Veniturile din profesie si cele asimilate acestora

Art.268 - Veniturile din profesie, sumele de bani cuvenite cu titlu de pensie in cadrul asigurarilor sociale si altele asemenea, precum si veniturile cuvenite in temeiul unui drept de proprietate intelectuala, sunt bunuri comune, indiferent de data dobandirii lor, insa numai in cazul in care creanta privind incasarea lor devine scadenta in timpul comunitatii."

1) Se propune inlocuirea termenului "munca" cu acela de "profesie", pentru a acoperi toate activitatile cu caracter profesional.

2) Se propune inlaturarea partii introductive a textului, care generaliza in mod periculos, deoarece nu toate bunurile dobandite prin exercitarea unui drept de creanta in timpul casatoriei sunt bunuri comune, dupa cum nici nu pot fi, toate, asimilate situatiei salariilor si altor asemenea venituri (pensii etc.).

~~Regimul juridic al bunurilor proprii~~

~~Art.269~~ ~~Bunurile proprii sunt supuse regimului separatiei de bunuri.~~

Articolul 269 va avea urmatorul cuprins:

"Regimul juridic al bunurilor proprii

Art.269 - Fiecare sot are dreptul de a folosi, de a administra si de a dispune liber de bunurile sale proprii."

Se propune modificarea textului, deoarece trimiterea la regimul separatiei nu se justifica; a se vedea si art.1428 CCF.

Dovada bunurilor comune

Art.270 (1) Calitatea de bun comun nu trebuie sa fie dovedita.

~~(2) Dovada ca un bun este propriu se va putea face prin orice mijloc de proba. In cazul prevazut la art.267 lit. a), dovada se face in conditiile legii.~~

~~(3) Pentru bunurile mobile dobandite inainte de casatorie se va intocmi un inventar; in lipsa acestuia, se prezuma, pana la proba contrarie, ca bunurile sunt comune.~~

1) Denumirea articolului 270 va avea urmatorul cuprins:

"Dovada bunurilor sotilor"

2) Alineatele (2) si (3) ale articolului 270 vor avea urmatorul cuprins:

"(2) Dovada ca un bun este propriu se va putea face intre soti prin orice mijloc de proba. In cazul prevazut la art.267 lit.a), dovada se face in conditiile legii.

(3) Pentru bunurile mobile dobandite anterior casatoriei se va intocmi un inventar inainte de incheierea acesteia; in lipsa inventarului, se prezuma, pana la proba contrarie, ca bunurile sunt comune."

1) Se propune modificarea denumirii marginale, intrucat cea din Proiect nu corespunde continutului articolului, care se refera la toate bunurile sotilor.

2) S-a adaugat la alin.(2) sintagma "intre soti", deoarece aceasta este logica textului; a se vedea si textul actual-art.5 din Decretul nr.32/1954 pentru punerea in aplicare a Codului Familiei si a Decretului privitor la persoanele fizice si persoanele juridice.

3) Alin. (3) a fost modificat pentru clarificare.

~~Formalitati de publicitate~~

Art.271 Oricare dintre soti poate cere sa se faca mentiune in cartea funciara ori, dupa caz, in alte registre de publicitate prevazute de lege despre apartenenta unui bun la comunitate.

Denumirea articolului 271 va avea urmatorul cuprins: "Formalitati de publicitate privind bunurile comune".

Este necesara precizarea privind obiectul formalitatilor de publicitate.

Actele de conservare, de folosinta si de administrare

Art.272 - (1) Fiecare sot are dreptul de a folosi bunul comun fara consimtamantul expres al celuilalt sot. Cu toate acestea, schimbarea destinatiei bunului comun nu se poate face decat prin acordul sotilor.

(2) De asemenea, fiecare sot poate efectua singur acte de conservare, acte de administrare cu privire la oricare dintre bunurile comune, precum si acte de dobandire a bunurilor comune.

(3) In masura in care interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate, sotul care nu a participat la incheierea actului nu poate pretinde decat daune-interese de la celalalt sot, fara a fi insa afectate drepturile dobandite de terti.

Alineatul (3) al articolului 272 va avea urmatorul cuprins:

"(3) In masura in care interesele sale legate de comunitatea de bunuri au fost prejudiciate printr-un act juridic, sotul care nu a participat la incheierea actului nu poate pretinde decat daune-interese de la celalalt sot, fara a fi afectate drepturile dobandite de terti."

Modificare propusa pentru o mai mare rigoare a textului.

Actele de dispozitie

Art.273 - (1) Actele de dispozitie avand ca obiect bunurile comune nu pot fi incheiate decat cu acordul ambilor soti.

(2) Cu toate acestea, oricare dintre soti poate dispune singur, cu titlu oneros, de bunurile mobile comune a caror instrainare nu este supusa, potrivit legii, anumitor formalitati de publicitate. Dispozitiile art.272 alin.(3) raman aplicabile.

(3) Sunt, de asemenea, exceptate de la prevederile alin.(1) darurile obisnuite.

Nulitatea relativa

Art.274 - Actul incheiat fara consimtamantul expres al celuilalt sot, atunci cand el este necesar potrivit legii, este lovit de nulitate relativa.

Dupa alineatul (1) al articolului 274 se introduce un alineat nou, alin.(2), cu urmatorul cuprins:

"(2) Tertul dobanditor care a depus diligenta necesara pentru a se informa cu privire la natura bunului este aparat de efectele nulitatii. Dispozitiile art.272 alin.(3) raman aplicabile."

Se propune introducerea alin.(2) pentru a proteja interesele tertilor.

Aportul de bunuri comune

Art.275 - (1) Bunurile comune pot face obiectul unui aport la societati, asociatii sau fundatii, in conditiile legii, dispozitiile art. 273 alin. (1) si art. 274 aplicandu-se in mod corespunzator.

(2) Pentru exercitarea drepturilor ce le revin ca asociati sotii trebuie sa desemneze un reprezentant comun, in conditiile legii.

~~Regimul aporturilor comune~~

Art.276 - (1) Nici unul dintre soti nu poate, sub sanctiunea prevazuta la art.274, sa devina singur asociat intrebuintand, fara acordul celuilalt sot, bunurile comune ca aport la o societate civila ori comerciala sau pentru dobandirea de parti sociale ori, dupa caz, de actiuni. In cazul societatilor comerciale ale caror actiuni sunt tranzactionate pe o piata organizata, sotul care nu si-a dat acordul la intrebuintarea bunurilor comune nu poate pretinde decat daune-interese de la celalalt sot, fara a fi afectate drepturile dobandite de terti.

(2) In toate cazurile, partile sociale sau, dupa caz, actiunile sunt bunuri comune. Cu toate acestea, sotul care a devenit asociat exercita singur toate drepturile ce decurg din aceasta calitate.

Denumirea articolului 276 va avea urmatorul cuprins:

"Regimul aporturilor de bunuri comune".

Modificare propusa pentru acuratetea exprimarii.

Dispozitiile testamentare

Art.277 - Fiecare sot poate dispune prin testament de partea ce i s-ar cuveni, la incetarea casatoriei, din comunitatea de bunuri.

~~Raspunderea pentru datoriile comune~~

Art.278 - Sotii raspund cu bunurile comune pentru:

~~a) obligatiile nascute in legatura cu conservarea sau administrarea bunurilor comune;~~

b) obligatiile pe care le-au contractat impreuna;

c) obligatiile asumate de oricare dintre soti pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei.

1) Denumirea articolului 278 va ave aurmatorul cuprins:

"Datoriile comune ale sotilor"

2) Litera a) a articolului 278 va avea urmatorul cuprins:

"a) obligatiile nascute in legatura cu conservarea, administrarea si dobandirea bunurilor comune;"

3) Dupa litera c) a articolului 278 se introduce o litera noua, lit.d) cu urmatorul cuprins:

"d) repararea prejudiciului cauzat prin insusirea, de catre unul dintre soti, a unor bunuri apartinand unui tert, in masura in care, prin aceasta, au sporit bunurile comune ale sotilor."

1) Se propune modificarea denumirii marginale pentru o mai buna corelare cu textul articolului.

2) In ce priveste modificarea propusa la litera a): este firesc ca obligatiile asumate in legatura cu dobandirea unui bun comun sa fie comune, deoarece, prin dobandire, creste masa bunurilor comune.

3) Litera d), nou introdusa fata de Proiect, preia actuala reglementare din art.32 lit.d C. fam., dar fara conditionarea legata de natura proprietatii.

~~Raspunderea pentru datoriile personale~~

~~Art.279~~ ~~- (1) Fiecare sot raspunde cu bunurile sale proprii:~~

~~a) daca a dobandit singur un bun comun, pentru obligatiile nascute in legatura cu dobandirea bunului;~~

~~b) daca si-a insusit fara drept un bun, pentru obligatia de reparare a prejudiciului astfel cauzat.~~

(2) Cu toate acestea, atunci cand celalalt sot se foloseste de bunul respectiv cunoscand existenta obligatiilor nascute in legatura cu dobandirea sau, dupa caz, insusirea lui ilicita, sotii raspund cu bunurile comune.

Articolul 279 se elimina.

Art.279 este neclar si poate da nastere la complicatii in aplicarea lui in practica (mai ales lit.a). In dreptul comparat (CCF, CCQ, CCE) nu exista un text similar. Ipoteza de la lit.a este acoperita de textul propus la art.281¹, iar cea de la lit.b) este acoperita de lit.d) a art.278, a carei introducere a fost propusa.

Raspunderea subsidiara pentru datoriile comune

Art.280 - (1) In masura in care obligatiile comune nu au fost acoperite prin urmarirea bunurilor comune, sotii raspund solidar, cu bunurile proprii. In acest caz, cel care a platit datoria comuna se subroga in drepturile creditorului pentru ceea ce a suportat peste cota-parte ce i-ar reveni din comunitate daca lichidarea s-ar face la data platii datoriei.

(2) Sotul care a platit datoria comuna in conditiile alin.(1) poate solicita instantei retinerea bunurilor celuilalt sot pana la acoperirea integrala a creantelor pe care acesta i le datoreaza.

Urmarirea bunurilor comune

Art.281 - (1) Bunurile comune nu pot fi urmarite de creditorii personali ai unuia dintre soti.

(2) Cu toate acestea, dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor, creditorul sau personal poate cere ~~imparteala~~ bunurilor comune, insa numai in masura necesara pentru acoperirea creantei sale.

1) Alineatul (2) al articolului 281 va avea urmatorul cuprins:

"(2) Cu toate acestea, dupa urmarirea bunurilor proprii ale sotului debitor, creditorul sau personal poate cere partajul bunurilor comune, insa numai in masura necesara pentru acoperirea creantei sale."

2) Dupa alineatul (2) al articolului 281 se introduce un alineat nou, alin.(3), cu urmatorul cuprins:

"(3) Bunurile astfel impartite devin bunuri proprii."

1) Modificarea propusa la alin.(1) este impusa pentru corelarea cu Proiectul Codului de procedura civila, in care se foloseste notiunea de partaj.

2) Textul propus ca alin.(3) exista si in actualul art.33 alin.(3) C.fam. si este necesar sa fie pastrat.

Nu exista

Dupa articolul 281 se introduce un articol nou, art.281¹, cu urmatorul cuprins:

"Urmarirea veniturilor din profesie

Art.281¹ -Veniturile din profesie ale unui sot, precum si cele asimilate acestora, nu pot fi urmarite pentru datoriile comune asumate de catre celalalt sot, cu exceptia celor prevazute la art.278 lit.c)."

Textul este propus pentru corelare cu regimul juridic al veniturilor din profesie, prevazut de art.255, precum si pentru protejarea intereselor unui sot fata de actele potential abuzive prin care celalalt ar angaja datorii comune; a se vedea si art.1414 CCF

Lichidarea regimului comunitatii

Art.282 - (1) La incetarea comunitatii, acesta se lichideaza.

(2) Pana la finalizarea lichidarii, comunitatea subzista atat in privinta bunurilor, cat si in privinta obligatiilor.

(3) Cand comunitatea inceteaza ca urmare a incetarii casatoriei, lichidarea se face intre sotul supravietuitor si mostenitorii sotului decedat. In acest caz, obligatiile care incumba sotului decedat se divid intre mostenitori proportional cu cotele ce le revin din ~~succesiune.~~

Alineatul (3) al articolului 282 va avea urmatorul cuprins:

"(3) Cand comunitatea inceteaza ca urmare a incetarii casatoriei, lichidarea se face intre sotul supravietuitor si mostenitorii sotului decedat. In acest caz, obligatiile care incumba sotului decedat se divid intre mostenitori proportional cu cotele ce le revin din mostenire."

Modificarea este propusa pentru corelarea cu Cartea IV, unde termenul succesiune a fost inlocuit cu acela de mostenire.

Nu exista.

Dupa articolul 282 se introduce un articol nou, art.282¹, cu urmatorul cuprins:

"Efectele incetarii regimului comunitatii

Art.282¹ - Daca regimul comunitatii de bunuri inceteaza prin desfacerea casatoriei, fostii soti raman coproprietari in devalmasie asupra bunurilor comune pana la stabilirea cotei-parti ideale ce revine fiecaruia."

Fata de unele oscilatii din practica actuala, este util sa se prevada expres supravietuirea devalmasiei pana la stabilirea cotei-parti a fiecarui sot, cand devalmasia se transforma in indiviziune.

~~Imparteala bunurilor comune~~

Art.283 - (1) In cadrul lichidarii comunitatii, fiecare dintre soti isi va prelua bunurile sale proprii, dupa care se va proceda la ~~imparteala~~ bunurilor comune.

(2) In acest scop, se vor determina mai intai cotele-parti ideale ce revin fiecarui sot, pe baza contributiei sale atat la dobandirea bunurilor comune, cat si la indeplinirea obligatiilor comune; pana la proba contrarie, se prezuma ca sotii au avut o contributie egala.

(3) Dispozitiile art. 290 alin. (2) se aplica in mod corespunzator.

1) Denumirea articolului 283-"Imparteala bunurilor comune" se va modifica dupa cum urmeaza: "Lichidarea comunitatii.Partajul"

2) Alineatele (1) si (2) ale articolului 283 vor avea urmatorul cuprins:

"(1) In cadrul lichidarii comunitatii, fiecare dintre soti isi va prelua bunurile sale proprii, dupa care se va proceda la partajul bunurilor comune.

(2) In acest scop, se va determina mai intai cota-parte ideala ce revine fiecarui sot, pe baza contributiei sale atat la dobandirea bunurilor comune, cat si la indeplinirea obligatiilor comune. Pana la proba contrarie, se prezuma ca sotii au avut o contributie egala."

1) Se impune referirea la momentul partajului, prin corelatie si cu denumirea marginala a art.284.

2) Se propune modificarea alin.(1) pentru a inlocui notiunea de imparteala cu aceea de partaj, utilizata si de Proiectul Codului de procedura civila, iar la alin.(2), deoarece fiecare sot are o cota parte ideala, nu mai multe.

~~Imparteala bunurilor comune in timpul regimului comunitatii~~

~~Art.284~~ ~~- (1) In timpul regimului comunitatii, bunurile comune pot fi supuse impartelii, potrivit dreptului comun, in tot sau in parte, fie prin acordul partilor, fie pe cale judecatoreasca.~~

~~(2) Bunurile atribuite prin imparteala devin bunuri proprii, iar celelalte raman bunuri comune.~~

Articolul 284 va avea urmatorul cuprins:

"Partajul bunurilor comune in timpul regimului comunitatii

Art.284-(1)In timpul regimului comunitatii, bunurile comune pot fi impartite, in tot sau in parte, prin buna invoiala ori pe cale judecatoreasca.

(2) Prevederile art.283 alin.(2) se aplica in mod corespunzator.

(3) Bunurile atribuite fiecarui sot prin partaj devin bunuri proprii, iar bunurile neimpartite raman bunuri comune.

(4) Regimul comunitatii nu inceteaza decat in conditiile legii, chiar daca toate bunurile comune au fost impartite potrivit acestui articol."

Modificarea propusa are urmatoarele ratiuni:

a) la alineatul (1) - se propune doar o reformulare;

b) alineatul (2) este necesar pentru a face referirea la alineatul (2) al articolului 283, deoarece si la partajul in timpul comunitatii trebuie stabilite cotele de contributie pentru a se realiza partajul;

c) alineatul (3) reproduce aproape identic alineatul (2) din Proiect;

d) alineatul (4) este menit sa prevada expres o solutie implicita in textul initial (ca si in reglementarea actuala a articolului 36 alineatul (2) C. fam.).

~~Interzicerea unor acte~~

Art.285 - Orice conventie contrara dispozitiilor prezentei sectiuni este lovita de nulitate absoluta, in masura in care nu este compatibila cu regimul comunitatii conventionale.

Denumirea articolului 285 va avea urmatorul cuprins:

"Conventii contrare regimului comunitatii legale".

Se propune modificarea denumirii marginale pentru o mai buna corelare cu textul articolului.

Sectiunea a 3-a

Regimul separatiei de bunuri

~~Regimul juridic aplicabil~~

Art.286 - Fiecare dintre soti este proprietar exclusiv in privinta bunurilor dobandite inainte de incheierea casatoriei, precum si a celor pe care le dobandeste in nume propriu dupa aceasta data.

Denumirea articolului 286 va avea urmatorul cuprins: "Regimul bunurilor".

Se propune modificarea denumirii marginale pentru o mai buna corelare cu textul articolului

~~Intocmirea inventarului bunurilor mobile~~

Art.287 - (1) La adoptarea acestui regim, sotii trebuie sa intocmeasca un inventar al bunurilor mobile ce apartin fiecaruia dintre ei la data incheierii casatoriei.

(2) Se poate intocmi un inventar si pentru bunurile mobile dobandite in timpul separatiei de bunuri.

(3) In toate cazurile, inventarul se anexeaza la conventia matrimoniala supunandu-se, pentru opozabilitate fata de terti, la aceleasi formalitati de publicitate ca si aceasta.

(4) In lipsa inventarului, dreptul de proprietate exclusiva se prezuma, pana la proba contrarie, in favoarea sotului posesor.

(5) Daca bunul a fost dobandit printr-un act juridic supus, potrivit legii, unei conditii de forma, de validitate ori de publicitate, proprietatea exclusiva nu se poate dovedi decat prin inscrisul cerut de lege.

1) Denumirea articolului 287 va avea urmatorul cuprins:

"Inventarul bunurilor mobile"

2) Alineatul (5) al articolului 287 va avea urmatorul cuprins:

"(5) Daca bunul a fost dobandit printr-un act juridic supus, potrivit legii, unei conditii de forma, de validitate ori de publicitate, dreptul de proprietate exclusiva nu se poate dovedi decat prin inscrisul care indeplineste formele cerute de lege. Dispozitiile privind inregistrarile in cartea funciara raman aplicabile"

1) Denumirea marginala propusa este mai sintetica.

2) Se propune modificarea alin.(5) pentru a evidentia mai clar ca este necesar ca inscrisul sa indeplineasca formele cerute de lege, pentru validitatea actului juridic sau pentru publicitatea fata de terti, dupa caz.

Bunurile proprietate comuna pe cote-parti

Art.288 - (1) Bunurile dobandite impreuna de soti apartin acestora in proprietate comuna pe cote-parti, in conditiile legii.

(2) Dovada coproprietatii se face in conditiile art.287, care se aplica in mod corespunzator.

Folosinta bunurilor celuilalt sot

Art.289 - (1) Sotul care se foloseste de bunurile celuilalt sot fara impotrivirea acestuia din urma are obligatiile unui uzufructuar, cu exceptia celor prevazute de art. 575, art. 578 si art. 579; el va fi dator sa restituie numai fructele si veniturile existente la data solicitarii lor de catre celalalt sot sau, dupa caz, la data incetarii ori schimbarii regimului matrimonial.

(2) Daca unul dintre soti incheie singur un act prin care dobandeste un bun folosindu-se, in tot sau in parte, de bunuri apartinand celuilalt sot, acesta din urma poate alege, in proportia bunurilor proprii folosite fara acordul sau, intre a reclama pentru sine proprietatea bunului achizitionat si a pretinde daune-interese de la sotul achizitor; proprietatea nu poate fi insa reclamata decat inainte ca sotul achizitor sa dispuna de bunul dobandit.

Raspunderea pentru obligatiile personale

Art.290 - (1) Nici unul dintre soti nu poate fi tinut de obligatiile nascute din acte savarsite de celalalt sot.

(2) Cu toate acestea, sotii raspund solidar pentru obligatiile asumate de oricare dintre ei pentru acoperirea cheltuielilor obisnuite ale casatoriei si a celor legate de cresterea si educarea copiilor.

Drept de retentie

Art.291 - La incetarea regimului separatiei de bunuri, fiecare dintre soti poate retine bunurile celuilalt pana la acoperirea integrala a datoriilor pe care le au unul fata de celalalt.

Sectiunea a 4-a

Regimul comunitatii conventionale

Domeniul de aplicare

Art.292 Regimul comunitatii conventionale se aplica atunci cand, in conditiile si limitele prevazute in prezenta sectiune, se deroga, prin conventie matrimoniala, de la dispozitiile privind regimul comunitatii legale.

Obiectul conventiei matrimoniale

Art.293 - In cazul in care se adopta comunitatea conventionala, conventia matrimoniala se poate referi la unul sau mai multe din urmatoarele aspecte:

~~a) includerea in comunitate a bunurilor dobandite inainte de casatorie ori restrangerea comunitatii numai la acestea din urma;~~

b) restrangerea comunitatii la bunurile anume determinate in conventia matrimoniala, indiferent daca sunt dobandite inainte sau in timpul casatoriei;

~~c) obligativitatea acordului ambilor soti pentru incheierea anumitor acte de administrare.~~

In acest din urma caz, daca unul din soti se afla in imposibilitate de a-si exprima vointa sau se opune in mod abuziv, celalalt sot poate sa incheie singur actul, insa numai cu incuviintarea prealabila a instantei;

d) includerea clauzei de preciput; executarea clauzei de preciput se va face in natura sau, daca acest lucru nu este posibil, prin echivalent, din valoarea activului net al comunitatii.

1) Literelele a) si c) ale articolului 293 vor avea urmatorul cuprins:

"a) includerea in comunitate a unor bunuri proprii dobandite inainte sau dupa incheierea casatoriei, cu exceptia celor prevazute de art.267 lit.b) si lit.c);"

c) obligativitatea acordului ambilor soti pentru incheierea anumitor acte de administrare; in acest caz, daca unul din soti se afla in imposibilitate de a-si exprima vointa sau se opune in mod abuziv, celalalt sot poate sa incheie singur actul, insa numai cu incuviintarea prealabila a instantei;"

1) Este necesara modificarea alin.(1) lit.a, deoarece formularea din Proiect era prea restrictiva (fata de art.292, care nu permite derogari conventionale de la regimul comunitatii decat in conditiile prezentei sectiuni), astfel incat se propune ca orice bun propriu sa poate fi transformat in bun comun prin conventia sotilor, cu exceptia celor de uz personal si a celor destinate exercitarii profesiei. Teza a II-a a textului de la lit.a), care se refera la restrangerea comunitatii, este oricum acoperita de lit.b).

2) Se propune modificarea lit.c) doar din considerente de ordin formal.

Alte dispozitii aplicabile

Art.294 - In masura in care prin conventie matrimoniala nu se prevede altfel, regimul juridic al comunitatii conventionale se completeaza cu dispozitiile legale privind regimul comunitatii legale.

Sectiunea a 5-a

Schimbarea regimului matrimonial

Denumirea Sectiunii a 5-a - "Schimbarea regimului matrimonial" se va modifica dupa cum urmeaza: "Modificarea regimului matrimonial".

Se propune modificarea denumirii sectiunii pentru o mai mare acuratete.

Nu exista.

Se introduce §1 cu urmatoarea denumire:

"§1 Modificarea conventionala"

Se introduce impartirea sectiunii in paragrafe, pentru o mai buna sistematizare.

~~Schimbarea conventionala~~

~~Art.295~~ - (1) Dupa cel putin un an de la incheierea casatoriei, sotii pot schimba regimul matrimonial existent, ori de cate ori doresc, cu un alt regim matrimonial prin act autentic notarial, cu respectarea conditiilor prevazute pentru incheierea conventiilor matrimoniale.

~~(2) Dispozitiile art.262-265 sunt aplicabile in mod corespunzator.~~

Articolul 295 va avea urmatorul cuprins:

"Conditii

Art.295 - (1) Dupa cel putin un an de la incheierea casatoriei, sotii pot, ori de cate ori doresc, sa inlocuiasca regimul matrimonial existent cu un alt regim matrimonial ori sa il modifice, cu respectarea conditiilor prevazute de lege pentru incheierea conventiilor matrimoniale.

(2) Dispozitiile art.220 si art.262-265 sunt aplicabile in mod corespunzator.

(3) Creditorii prejudiciati prin schimbarea regimului matrimonial pot formula actiunea revocatorie in termen de un an de la data indeplinirii formalitatilor de publicitate prevazute de lege pentru conventiile matrimoniale."

1) Modificarea propusa este inspirata de prevederile art.1397 CCF si art.438 CCQ.

2) La alin.(2) se propune adaugarea referirii si la art.220, care prevede publicitatea regimului matrimonial prin mentiunea pe actul de casatorie.

3) Alin.(3) este insprirat de art.438 alin.(3) CCQ.

Nu exista.

Se introduce §2 cu urmatoarea denumire:

§2 "Modificarea judiciara"

Se propune introducerea unui al doilea paragraf, pentru o mai buna sistematizare. Intrucat art.296 este inspirat de art.488 CCQ, in acest paragraf se propune includerea si a celorlalte texte din CCQ referitoare la separatia de bunuri (art.489-art.490).

~~Aplicarea regimului separatiei de bunuri~~

~~Art.296~~ - (1) Instanta, la cererea unuia dintre soti, poate hotari aplicarea regimului separatiei de bunuri, atunci cand celalalt sot incheie acte care pun in pericol interesele patrimoniale ale familiei.

~~(2) Dispozitiile art.262 si art.263 se aplica in mod corespunzator.~~

Articolul 296 va avea urmatorul cuprins:

"Separatia judiciara de bunuri

Art.296 - (1) Daca regimul matrimonial al sotilor este cel al comunitatii legale sau conventionale, instanta, la cererea unuia dintre soti, poate pronunta separatia de bunuri, atunci cand celalalt sot incheie acte care pun in pericol intersele patrimoniale ale familiei.

(2) Totodata, instanta va face aplicarea art.283.

(3) Dispozitiile art.220, art.262 si art.263 se aplica in mod corespunzator."

1) Se propune modificarea alin.(1), pentru o mai clara identificare a ipotezei in care se poate pronunta separatia de bunuri: numai atunci cand sotii sunt casatoriti sub regimul comunitatii.

2) Se propune introducerea alin.(2), care face trimitere la art.283, deoarece lichidarea comunitatii si partajul sunt consecinte firesti ale separatiei de bunuri.

3) Se propune modificarea alin.(3) - alin.(2) din proiect - pentru a se face referire si la art.220, care reglementeaza publicitatea regimului matrimonial prin inscrierea in registrul de stare civila.

Nu exista.

Dupa articolul 296 se introduc doua articole noi, art.296¹ si art.296², cu urmatorul cuprins:

"Efecte intre soti

Art.296¹- (1) Separatia de bunuri pronuntata de catre instanta face ca regimul matrimonial anterior sa inceteze, iar sotilor li se va aplica regimul matrimonial prevazut de art.286-art.291.

(2) Intre soti, efectele separatiei se produc de la data formularii cererii, cu exceptia cazului in care instanta, la cererea oricaruia dintre ei, dispune ca aceste efecte sa li se aplice de la data despartirii in fapt.

Textul propus este inspirat de art.489 CCQ.

Nu exista.

Efecte fata de terti

Art.296² - (1) Creditorii sotilor nu pot cere separatia de bunuri, dar pot interveni in cauza.

(2) Ei pot, de asemenea, sa atace, pe calea actiunii revocatorii, separatia de bunuri pronuntata de instanta, atunci cand aceasta ii prejudiciaza. Actiunea poate fi formulata in termen de un an de la data indeplinirii formalitatilor de publicitate prevazute de lege pentru conventiile matrimoniale sau de la data cand au cunoscut pe alta cale separatia pe alta cale inaintea indeplinirii acestor formalitati."

Textul propus este inspirat de art.490 CCQ.

CAPITOLUL VI

Desfacerea casatoriei

Sectiunea 1

Cazurile de divort

§1. Dispozitii generale

~~Motivele de divort~~

~~Art.297~~ ~~- Divortul poate fi pronuntat:~~

a) ~~prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot;~~

b) ~~la cererea unuia dintre soti care nu mai doreste continuarea casatoriei;~~

c) ~~atunci cand, datorita unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;~~

d) ~~in urma cererii oricaruia dintre soti, daca starea sanatatii unuia dintre ei face imposibila continuarea casatoriei;~~

~~e) cand unul dintre soti a fost condamnat definitiv la o pedeapsa privativa de libertate mai mare de 5 ani.~~

Articolul 297 va avea urmatorul cuprins:

"Motivele de divort

Art.297 Divortul poate fi pronuntat:

a) prin acordul sotilor, la cererea ambilor soti sau a unuia dintre soti acceptata de celalalt sot;

b) atunci cand, din cauza unor motive temeinice, raporturile dintre soti sunt grav vatamate si continuarea casatoriei nu mai este posibila;

c) la cererea unuia dintre soti, dupa o separare in fapt care a durat cel putin cinci ani;

d) la cererea oricaruia dintre soti, daca starea sanatatii unuia dintre ei face imposibila continuarea casatoriei."

1) Se propune resistematizarea textului.

2) Art.297 lit.b) din proiectul adoptat de Senat, precum si reglementarea subsecventa (art.303) constituie o adevarata repudiere a celuilalt sot, solutie care nu poate fi acceptata, chiar daca divortul s-ar pronunta din culpa exclusiva a sotului reclamant, astfel cum prevede art.303 alin.(2). Solutia propusa in locul acesteia, dar la lit.c (divortul dupa o indelungata despartire in fapt), este mai rationala si raspunde unor situatii practice, ea fiind cunoscuta in trecut in dreptul nostru.

3) Textul de la lit.e) din Proiect, forma adoptata de Senat, a fost inlaturat, deoarece nu reprezinta decat o ipoteza particulara a celui de la litera c) din amendamente.

§ 2. Divortul prin acordul sotilor

Denumirea paragrafului 2 "Divortul prin acordul sotilor" al Sectiunii 1 - "Cazurile de divort" din Capitolul VI - "Desfacerea casatoriei" se va modifica dupa cum urmeaza: "Divortul prin acordul sotilor pe cale judiciara"

Modificarea denumirii paragrafului 2 este propusa pentru a diferentia divortul prin acordul sotilor pe cale judiciara de cel pe cale administrativa, propus a fi introdus prin art.302¹ - 302⁴.

Conditii

Art.298 (1) Divortul prin acordul sotilor poate fi pronuntat indiferent de data incheierii casatoriei si indiferent daca exista sau nu copii minori rezultati din casatorie.

(2) Divortul prin acordul sotilor nu poate fi admis daca unul dintre soti este pus sub interdictie.

Dupa alineatul (2) al articolului 298 se introduce un alineat nou, alin.(3), cu urmatorul cuprins:

"(3) Instanta este obligata sa verifice existenta consimtamantului liber si neviciat al fiecarui sot."

Se propune introducerea alin.(3) - fostul art. 300 din Proiect - pentru ca reprezinta o conditie a acestui tip de divort.

~~Depunerea cererii de divort~~

Art.299 - ~~Cererea de divort poate fi depusa si prin intermediul unui mandatar comun, inclusiv avocat, cu procura speciala sub semnatura legalizata.~~

Se elimina.

Se propune eliminarea textului, deoarece el contine o dispozitie procedurala, astfel incat a fost introdus in Proiectul Codului de procedura civila.

~~Examinarea cererii de divort~~

~~Art.300~~ ~~- Instanta este obligata sa verifice existenta consimtamantului liber si neviciat al fiecarui sot.~~

Se elimina.

Se propune eliminarea textului, deoarece el a fost reamplasat ca alin.(3) la art.298.

~~Solutionarea cererii de divort~~

~~Art.301~~ ~~- (1) In toate cazurile, instanta va dispune desfacerea casatoriei fara a pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti.~~

(2) In cazul divortului prin acordul sotilor, prin aceeasi hotarare instanta va lua act de invoiala sotilor cu privire la cererile accesorii. In cazul in care nu exista invoiala sau aceasta este contrara intereselor copiilor minori ori ale unuia dintre soti, instanta va acorda un termen de cel mult trei luni.

(3) Daca in termenul prevazut la alin.(2), acordul sotilor cu privire la cererile accesorii nu se realizeaza sau nu respecta indrumarile date de instanta, actiunea va fi respinsa ca inadmisibila.

Se elimina.

Se propune eliminarea textului, deoarece el contine o dispozitie procedurala, astfel incat a fost introdus in Proiectul Codului de procedura civila.

~~Divortul cerut de un sot si acceptat de celalalt sot~~

~~Art.302~~ ~~- (1) Oricare dintre soti poate cere divortul in cazul in care, din motive temeinice, continuarea casatoriei a devenit imposibila.~~

(2) Daca celalalt sot recunoaste faptele care au dus la destramarea vietii conjugale, instanta va admite cererea fara a cerceta temeinicia motivelor de divort si fara a se pronunta asupra culpei fiecaruia dintre soti.

~~(3) Declaratiile facute de soti nu pot fi folosite ca mijloc de proba in nici o alta actiune in justitie.~~

Se elimina.

Se propune eliminarea textului, deoarece el contine o dispozitie procedurala, astfel incat a fost introdus in Proiectul Codului de procedura civila.

Nu exista

Dupa paragraful 2 - "Divortul prin acordul sotilor" al Sectiunii 1 - "Cazurile de divort" din Capitolul VI - "Desfacerea casatoriei", se introduce un paragraf nou, §2¹, cu urmatoarea denumire: "Divortul prin acordul sotilor pe cale administrativa"

Se propune reglementarea acestui tip de divort, necunoscut pana acum in legislatia romaneasca, din urmatoarele considerente:

a) daca sotii nu au copii si se inteleg asupra divortului, nu se justifica grevarea activitatii instantelor cu astfel de cereri, care nu presupun o judecata propriu-zisa, ci constituie mai mult o operatiune administrativa;

b) natura juridica mixta a casatoriei nu este complet rupta de ideea de act juridic, astfel incat se poate admite ca, in cazuri exceptionale, ce s-a facut prin mutuus consensus sa poata fi desfacut prin mutuus dissensus.

Reglementarea exista si in noul Cod al familiei al Republicii Moldova.

Nu exista

Conditii

Art.302¹ - (1) Daca sotii sunt de acord cu divortul, si nu au copii minori, nascuti din casatorie sau adoptati, ofiterul de stare civila de la locul casatoriei sau al ultimei locuinte comune a sotilor va putea constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor, eliberandu-le un certificat de divort, potrivit legii.

(2) Dispozitiile art.298 alin.(2) raman aplicabile.

1) Alin.(1) prevede conditiile in care poate avea loc un astfel de divort.

2) In ce priveste alin.(2), este firesc sa se aplice aceeasi solutie in cazul sotului pus sub interdictie ca si in situatia divortului prin acord in fata instantei.

Nu exista

Procedura

Art.302² (1) Cererea de divort va fi depusa de soti impreuna. Ofiterul de stare civila va inregistra cererea, le va da sotilor sfaturi de impacare si le va acorda un termen de doua luni in acest scop.

(2) La expirarea acestui termen, ofiterul de stare civila va verifica daca sotii staruie sa divorteze si daca, in acest sens, consimtamantul lor este liber si neviciat.

(3) Daca sotii staruie in divort, ofiterul de stare civila va elibera certificatul de divort fara sa faca vreo mentiune cu privire la culpa sotilor.

(4) Dispozitiile art.309 alin.(1) si alin.(3) se aplica in mod corespunzator. Daca sotii nu se inteleg asupra numelui de familie dupa divort, ofiterul de stare civila va emite o decizie de respingere a cererii de divort si va indruma sotii sa se adreseze instantei de judecata, potrivit prevederilor art.298.

(5) Solutionarea cererilor privind alte efecte ale divortului, asupra carora sotii nu se inteleg, sunt de competenta instantei judecatoresti.

1) Articolul propus reglementeaza probleme de procedura.

Nu exista

Mentiunea in actul de casatorie

Art.302³- (1) Cand cererea de divort este depusa la primaria unde s-a incheiat casatoria, ofiterul de stare civila, dupa emiterea certificatului de divort, va face cuvenita mentiune in actul de casatorie.

(2) In cazul depunerii cererii la o alta primarie, potrivit art.302¹ alin.(1), ofiterul de stare civila va emite certificatul de divort si il va inainta, de indata, la primaria locului unde s-a incheiat casatoria, spre a se face mentiune in actul de casatorie.

Este necesara reglementarea mentiunii divortului pe actul de casatorie in aceasta ipoteza.

Nu exista

Refuzul ofiterului de stare civila

Art.302⁴ - (1) Daca nu sunt indeplinite conditiile art.302¹ ofiterul de stare civila va emite o decizie de respingere a cererii de divort.

(2) Impotriva refuzului ofiterului de stare civila nu exista cale de atac, dar sotii se pot adresa cu cererea de divort instantei de judecata, pentru a dispune desfacerea casatoriei prin acordul lor sau in baza unui alt temei prevazut de lege.

(3) Pentru daunele suferite prin refuzul abuziv al ofiterului de stare civila de a constata desfacerea casatoriei prin acordul sotilor si de a emite certificatul de divort, oricare dintre soti se poate adresa, pe cale separata, instantei competente."

1) Este necesara reglementarea situatiei in care cererea adresata ofiterului de stare civila nu indeplineste conditiile prevazute de lege.

2) Nu este utila reglementarea unei cai de atac impotriva refuzului ofiterului de stare civila intr-o astfel de ipoteza, deoarece asta ar duce doar la o durata mai mare in timp a procedurii: instanta ar admite plangerea si ar obliga ofiterul de stare civila sa pronunte divortul? E mai simplu ca sotii sa se adreseze direct instantei cu cererea de divort, fie prin acordul sotilor, fie pe alt temei.

3) Alin.(3) este necesar pentru ipoteza in care ofiterul de stare civila ar refuza neintemeiat sa emita certificatul de divort. Daunele nu ar putea fi cerute in cadrul actiunii de divort intentate de soti subsecvent refuzului ofiterului de stare civila, deoarece asta ar insemna ca in procesul de divort sa fie citat si acesta.

§3.Divortul la cererea unilaterala a unuia dintre soti

Se elimina.

A se vedea motivarea modificarii propuse pentru art.297 lit.b), care explica de ce nu poate fi acceptata solutia art.303 din Proiect.

~~Conditiile divortului~~

Art.303 - (1) In cazul in care, indiferent de motiv, unul dintre soti nu mai doreste continuarea casatoriei, asumandu-si responsabilitatea pentru esecul acesteia, el va obtine divortul numai daca au trecut cel putin sase luni de la incheierea casatoriei.

~~(2) In acest caz, divortul se pronunta din culpa exclusiva a reclamantului.~~

~~(3) Daca, insa, sotul parat declara ca este de acord cu divortul, sunt aplicabile dispozitiile art.301.~~

Se elimina.

A se vedea motivarea modificarii propuse pentru art.297 lit.b), care explica de ce nu poate fi acceptata solutia art.303 din Proiect.

~~§4. Divortul din culpa sotilor~~

Paragraful 4 "Divortul din culpa sotilor" devine paragraful 3, cu urmatoarea denumire "§3. Divortul din culpa".

. Se propune modificarea denumirii par.4 pentru a nu crea confuzie: sa nu se considere ca, intotdeauna, divortul ar trebui sa fie din culpa ambilor soti.

~~Conditiile divortului~~

Art.304 - In cazul prevazut de art.297 lit.c), divortul se poate pronunta daca instanta stabileste culpa sotului parat in destramarea casatoriei. Cu toate acestea, daca din probele administrate rezulta vina amandurora, instanta poate pronunta divortul din culpa comuna a sotilor, chiar daca numai unul dintre ei a facut cerere de divort.

Articolul 304 va avea urmatorul cuprins:

"Conditiile divortului din culpa

Art.304 - (1) In cazul prevazut de art.297 lit.b), divortul se poate pronunta daca instanta stabileste culpa sotului parat in destramarea casatoriei. Cu toate acestea, daca din probele administrate rezulta culpa ambilor soti, instanta poate pronunta divortul din culpa lor comuna, chiar daca numai unul dintre ei a facut cerere de divort.

(2) In cazul prevazut de art.297 lit.c), divortul se va pronunta din culpa exclusiva a sotului reclamant, cu exceptia cazului in care paratul se declara de acord cu divortul, cand divortul se va pronunta fara a se face mentiune despre culpa sotilor."

1) Modificarea alin.(1) urmareste inlocuirea notiunii de "vina" cu aceea de "culpa", pentru a se asigura unitatea terminologica, precum si reformularea textului, pentru o mai mare rigoare.

2) Se introduce alin.(2) pentru a reglementa situatia culpei, in cazul prevazut de art.297 lit.c).

~~Divortul datorat detentiei prelungite a sotului~~

~~Art.305~~ - Divortul poate fi cerut de un sot, atunci cand celalalt sot a fost condamnat definitiv la o pedeapsa privativa de libertate mai mare de 5 ani. In acest caz, divortul se pronunta din culpa acestuia din urma.

Articolul 305 va avea urmatorul cuprins:

"Continuarea actiunii de divort

Art.305 - (1) In cazul prevazut de art.304 alin.(1), daca sotul reclamant decedeaza in timpul procesului, mostenitorii sai pot continua actiunea de divort.

(2) Actiunea continuata de mostenitori va fi admisa numai daca instanta va constata culpa exclusiva a sotului parat."

1) Textul din Proiect cuprindea prevederi procedurale si a fost preluat in Proiectul Codului de procedura civila.

2) Textul propus urmareste ca, in cazul in care se cere divortul din culpa unuia dintre soti, mostenitorii sa poata continua actiunea pentru a obtine hotararea de divort si inlaturarea de la mostenire, in acest fel, a sotului culpabil de destramarea casatoriei. Ratiunea textului propus este de ordin moral: nu este firesc ca sotul vinovat sa il mosteneasca pe cel decedat pentru ca decesul a intervenit in cursul procesului de divort. Este evident interesul patrimonial al mostenitorilor de a continua actiunea.

~~Impacarea sotilor~~

Art.306 - (1) Impacarea sotilor poate interveni oricand in timpul procesului de divort. Intr-o noua cerere de divort nu pot fi invocate drept motive fapte petrecute inainte de impacarea sotilor sub sanctiunea respingerii cererii.

~~(2) Mentinerea sau reluarea temporara a vietii comune nu sunt considerate ca impacare daca au ca motiv doar nevoia, o incercare de impacare sau educarea copiilor.~~

Se elimina.

Se propune eliminarea textului, deoarece el contine o dispozitie procedurala, astfel incat a fost introdus in Proiectul Codului de procedura civila.

§5. Divortul remediu

Paragraful 5 "Divortul remediu" devine paragraful 4, cu urmatoarea denumire: "§4. Divortul din cauza starii sanatatii unui sot"

Sintagma "divort remediu" este o creatie doctrinara, care nu acopera numai ipoteza acestui text, ci si pe aceea a divortului prin acordul sotilor.

~~Conditii~~

Art.307 - ~~(1) In cazul prevazut de art.297 lit. d), instanta va dispune desfacerea casatoriei fara a pronunta divortul din vina unuia sau a ambilor soti.~~

(2) Instanta va putea desface casatoria datorita starii sanatatii sotului parat, numai daca divortul nu ar produce pentru acesta consecinte deosebit de grave care sa justifice mentinerea casatoriei.

Articolul 307 va avea urmatorul cuprins:

"Conditiile divortului"

Art.307 (1) In cazul prevazut de art.297 lit.d), desfacerea casatoriei se va pronunta fara a se face mentiune despre culpa sotilor.

(2) Cu toate acestea, casatoria nu va putea fi desfacuta din cauza starii sanatatii sotului parat daca divortul ar putea produce pentru acesta consecinte grave, care sa necesite sprijinul celuilalt sot si, astfel, sa impuna mentinerea casatoriei."

1) La alin.(1) modificarile propuse sunt de ordin formal.

2) Formularea textului propus - alin.(2) din Proiect - este mai potrivita deoarece:

a) ipoteza grava a textului impune o norma care sa utilizeze o formulare prohibitiva;

b) este necesara precizarea privind consecintele grave: "care sa necesite sprijinul celuilalt sot".

Sectiunea a 2-a

Efectele divortului

§1. Data desfacerii casatoriei

~~Data desfacerii casatoriei~~

Art.308 - ~~Casatoria este desfacuta din ziua cand hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas irevocabila.~~

Articolul 308 va avea urmatorul cuprins:

"Data desfacerii casatoriei

Art.308 Casatoria este desfacuta din ziua cand hotararea prin care s-a pronuntat divortul a ramas definitiva.

(2) Prin exceptie, daca actiunea de divort este continuata de mostenitorii sotului reclamant, potrivit art. , casatoria se socoteste desfacuta la data decesului.

(3) In cazul prevazut de art.302¹, casatoria este desfacuta pe data mentiunii divortului in actul de casatorie."

Se propune modificarea art.308 pentru urmatoarele considerente:

1) Notiunea "irevocabila" a fost inlocuita cu definitiva, pentru corelare cu proiectul Codului de procedura civila.

2) Alin.(2) trebuie sa rezolve problema art.305; pentru ca "sotul supravietuitor" sa nu beneficieze de mostenire, este necesar sa se considere desfacuta casatoria anterior decesului.

3) Alin.(3) arata care este data desfacerii casatoriei in cazul divortului pe cale administrativa.

Nu exista

Dupa paragraful 1 "Data desfacerii casatoriei" se introduce un paragraf nou, §1¹, cu urmatoarea denumire:

"§1¹. Efectele divortului cu privire la raporturile nepatrimoniale dintre soti"

Este necesara restructurarea paragrafelor care urmeaza, pentru a distinge intre efectele divortului cu privire la raporturile nepatrimoniale si cele patrimoniale

~~Incetarea regimului matrimonial~~

~~Art.309~~ ~~- (1) In ceea ce priveste incetarea regimului matrimonial, intre soti, hotararea de divort produce efecte incepand cu data introducerii cererii de divort.~~

~~(2) Cu toate acestea, sotul nevinovat poate cere instantei sa constate ca regimul matrimonial a incetat de la data separatiei in fapt.~~

~~(3) Dispozitiile alin.(2) sunt aplicabile si in cazul divortului prin acordul sotilor, daca acestia au convenit astfel.~~

Articolul 309 va avea urmatorul cuprins:

"Numele de familie dupa casatorie

Art.309 (1) La desfacerea casatoriei prin divort, sotii pot conveni sa pastreze numele purtat in timpul casatoriei. Instanta va lua act de aceasta intelegere prin hotararea de divort.

(2) Pentru motive temeinice, justificate de interesul unuia dintre soti sau de interesul superior al copilului, instanta poate sa incuviinteze ca sotii sa pastreze numele purtat in timpul casatoriei, chiar in lipsa unei intelegeri intre ei.

(3) Daca nu a intervenit o intelegere sau daca instanta nu a dat incuviintarea, fiecare dintre fostii soti va purta numele dinaintea casatoriei."

1) Se propune reamplasarea textului art.309 din Proiect la art.311, datorita resistematizarii materiei.

2) Se propune reamplasarea aici a art.312, cu unele modificari: se propune reformularea alin.(1) pentru o mai mare rigoare a textului. Teza I a alin.(2) apartine, logic, alin.(1), unde a fost reamplasata, devenind teza a II-a.

3) Referirea la interesul sotilor sau al copiilor din alin.(2) urmeaza modelul art.264 CCF.

~~Actele incheiate in frauda celuilalt sot~~

~~Art.310~~ - Actele mentionate la art.273 alin.(2), precum si actele din care se nasc obligatii in sarcina comunitatii, incheiate de unul dintre soti dupa data introducerii cererii de divort sunt lovite de nulitate relativa, daca au fost facute in frauda celuilalt sot.

Articolul 310 va avea urmatorul cuprins:

Drepturile sotului divortat

Art.310 - (1) Divortul este considerat pronuntat impotriva sotului din a carui culpa exclusiva s-a desfacut casatoria.

(2) Sotul impotriva caruia a fost pronuntat divortul pierde drepturile pe care legea sau conventiile incheiate anterior cu tertii le atribuie sotului divortat.

(3) Aceste drepturi nu sunt pierdute in cazul culpei comune sau al divortului prin acordul sotilor."

1) Se propune reamplasarea textului art.310 din Proiect la art.312, datorita resistematizarii materiei.

2) Se propune reamplasarea aici a art.313 din Proiect, fara modificari.

Nu exista

Dpa paragraful 1 - "Efectele divortului cu privire la raporturile nepatrimoniale dintre soti", se introduce un paragraf nou, §2, cu urmatoarea denumire:

§2 "Efectele divortului cu privire la raporturile patrimoniale dintre soti"

Nu exista

Se introduce subparagraful I, cu urmatoarea denumire:

"I. Efecte cu privire la regimul matrimonial"

Se propune sistematizarea acestei parti din Proiect pe puncte, numerotate cu cifre romane, in cadrul paragrafelor, pentru ca sunt mai multe categorii de efecte patrimoniale ale divortului. Acest tip de sistematizare se regaseste si in alte carti ale Proiectului, adoptate ca atare de Senat.

~~Opozabilitatea hotararii de divort~~

~~Art.311~~ ~~- (1) Hotararea judecatoreasca prin care s-a pronuntat divortul este opozabila fata de terti, in conditiile legii.~~

~~(2) Dispozitiile art.220 alin.(2) si ale art.262 si art.263 sunt aplicabile in mod corespunzator.~~

Articolul 311 va avea urmatorul cuprins:

"Incetarea regimului matrimonial

Art.311 - (1) Regimul matrimonial inceteaza intre soti la data introducerii cererii de divort.

(2) Cu toate acestea, oricare dintre soti sau amandoi, impreuna, in cazul divortului prin acordul lor, pot cere instantei de divort sa constate ca regimul matrimonial a incetat de la data separatiei in fapt.

(3) Prevederile acestui articol se aplica in mod corespunzator si in cazul divortului prevazut de art. 302¹."

1) Textul propus reproduce, cu modificari, art. 309 din Proiect.

2) Se propune reformularea alin.(1) din considerente de stil.

3) La alin. (2), sunt propuse doua modificari:

a) ca oricare dintre soti sa poata cere constatarea faptului ca regimul matrimonial a incetat la data separatiei in fapt, deoarece nu se justifica, in acest domeniu, diferentierea intre soti pe baza culpei in destramarea casatoriei. A se vedea si art. 262-1 CCF;

b) a fost inclusa la alin.(2) si ipoteza alin.(3) din Proiect, pentru ca alin.(3) sa fie consacrat normei referitoare la art.302¹.

4) Alin.(3) a fost modificat pentru a face trimiterea la art.302¹.

§2. Efectele divortului cu privire la raporturile dintre soti

Se elimina

Titlul a fost eliminat de aici ca o consecinta a resistematizarii.

~~Numele de familie dupa casatorie~~

~~Art.312~~ ~~- (1) La desfacerea casatoriei prin divort, sotii pot conveni sa pastreze numele purtat in timpul casatoriei.~~

(2) Instanta judecatoreasca va lua act de aceasta intelegere prin hotararea de divort. Pentru motive temeinice, instanta poate sa incuviinteze acest drept chiar in lipsa unei intelegeri intre soti.

~~(3) Daca nu a intervenit o intelegere sau daca instanta nu a dat incuviintarea, fiecare dintre fostii soti va purta numele dinaintea casatoriei.~~

Articolul 312 va avea urmatorul cuprins:

"Actele incheiate in frauda celuilalt sot

Art.312 - (1) Actele mentionate la art.273 alin.(2), precum si actele din care se nasc obligatii in sarcina comunitatii, incheiate de unul dintre soti dupa data introducerii cererii de divort sunt lovite de nulitate relativa, daca au fost facute in frauda celuilalt sot.

(2) Dispozitiile art.272 alin.(3) raman aplicabile."

1) Textul propus reproduce art.310, la care s-a adaugat alin.(2), pentru a asigura protectia tertilor dobanditori si in acest caz.

~~Drepturile sotului divortat~~

~~Art.313~~ ~~- (1) Divortul este considerat pronuntat impotriva sotului din a carui culpa exclusiva s-a desfacut casatoria.~~

~~(2) Sotul impotriva caruia a fost pronuntat divortul pierde drepturile pe care legea sau conventiile incheiate anterior cu tertii le atribuie sotului divortat.~~

~~(3) Aceste drepturi nu sunt pierdute in cazul culpei comune sau al divortului prin acordul sotilor.~~

Articolul 313 va avea urmatorul cuprins:

"Opozabilitatea hotararii de divort

Art.313 - (1) Hotararea judecatoreasca prin care s-a pronuntat divortul este opozabila fata de terti, in conditiile legii.

(2) Dispozitiile art.220 alin.(2), art.262 si art.263 sunt aplicabile in mod corespunzator, inclusiv in cazul prevazut de art. 302¹."

Textul propus reproduce art.311, cu o modificare la alin.(2), care este menita sa il faca aplicabil si in cazul "divortului pe cale administrativa".

Nu exista

Se introduce subparagraful II, cu urmatoarea denumire:

"II. Dreptul la despagubiri"

Dreptul la despagubiri

Art.314 - Sotul nevinovat, care sufera un prejudiciu material sau moral prin desfacerea casatoriei, va putea cere sotului vinovat sa-l despagubeasca. Instanta judecatoreasca va solutiona cererea prin hotararea de divort.

Denumirea articolului 314 va avea urmatorul cuprins:

"Acordarea despagubirilor"

Se propune modificarea denumirii, deoarece titlul potrivit pentru pct.II este "Dreptul la despagubiri" si trebuie evitata repetitia.

Se introduce subparagraful III, cu urmatoarea denumire:

"III. Obligatia de intretinere intre fostii soti"

Obligatia de intretinere

Art.315 - (1) Prin desfacerea casatoriei, obligatia de intretinere intre soti inceteaza.

(2) Sotul divortat are dreptul la intretinere, daca se afla in nevoie din pricina unei incapacitati de munca survenite inainte de casatorie, ori in timpul casatoriei; el are drept la intretinere si atunci cand incapacitatea se iveste in decurs de un an de la desfacerea casatoriei, insa numai daca incapacitatea se datoreaza unei imprejurari in legatura cu casatoria.

(3) Intretinerea datorata potrivit dispozitiilor alin.(2) se stabileste pana la o patrime din venitul net al sotului obligat la plata ei, in raport cu mijloacele sale si cu starea de nevoie a sotului creditor. Aceasta intretinere, impreuna cu intretinerea datorata copiilor, nu va putea depasi o treime din venitul net al sotului obligat la plata.

(4) Cand divortul este pronuntat din culpa exclusiva a unuia dintre soti, acesta nu va beneficia de prevederile alin.(2) si (3) decat timp de un an de la desfacerea casatoriei.

(5) In afara altor cazuri prevazute de lege, obligatia de intretinere inceteaza prin recasatorirea sotului indreptatit sau in cazul in care sotul indreptatit traieste in stare notorie de concubinaj.

Se introduce subparagarful IV, cu urmatoarea denumire:

"IV. Prestatia compensatorie"

Se propune introducerea institutiei prestatiei compensatorii intre fostii soti, care nu a existat in dreptul nostru, dar este reglementata, in moduri diferite, in CCF (art.270 si urm.) si in CCQ. In cele ce urmeaza a fost urmat modelul CCF, textele propuse fiind insa mult mai sintetice decat cele din model.

Nu exista

Dupa articolul 315 se introduc sase articole noi, art.315¹-art.315⁶, cu urmatorul cuprins:

"Conditiile prestatiei compensatorii

Art.315¹ - (1) In cazul in care divortul este pronuntat din culpa comuna a sotilor sau fara a se stabili culpa lor, oricare dintre ei poate beneficia de o prestatie compensatorie, care sa compenseze, in masura in care este posibil, diferentele importante pe care divortul le-ar determina in modul de viata al celui care o solicita; de asemenea, prestatia compensatorie poate fi ceruta de sotul reclamant atunci cand divortul se pronunta din culpa exclusiva a sotului parat.

(2) Sotul care solicita prestatia compensatorie nu poate cere de la fostul sau sot si pensie de intretinere, in conditiile art. 315.

Nu exista

Stabilirea prestatiei compensatorii

Art.315² - (1) Prestatia compensatorie nu se poate solicita decat o data cu desfacerea casatoriei.

(2) La stabilirea prestatiei compensatorii se va tine seama atat de resursele sotului care o solicita, cat si de mijloacele celuilalt sot din momentul divortului, de efectele pe care le are sau le va avea lichidarea regimului matrimonial, precum si de orice alte imprejurari previzibile de natura sa le modifice, cum ar fi varsta si starea de sanatate a sotilor, contributia la cresterea copiilor minori pe care a avut-o si urmeaza sa o aiba fiecare sot, pregatirea profesionala, posibilitatea de a desfasura o activitate remunerata si altele asemenea.

Nu exista

Forma prestatiei compensatorii

Art.315³ - (1) Prestatia compensatorie poate fi stabilita in bani, sub forma unei sume globale sau a unei rente viagere, ori in natura, sub forma uzufructului asupra unor bunuri mobile sau imobile care apartin debitorului.

(2) Renta poate fi stabilita intr-o cota procentuala din venitul debitorului sau intr-o suma de bani determinata.

(3) Renta si uzufructul se pot constitui pe toata durata vietii celui care solicita prestatia compensatorie sau pentru o perioada mai scurta, care se stabileste prin hotararea de divort.

Nu exista

Garantii

Art.315⁴ - Instanta, la cererea sotului creditor, poate obliga pe sotul debitor sa constituie o garantie reala sau sa dea cautiune pentru a asigura executarea rentei.

Nu exista

Modificarea prestatiei compensatorii

Art.315⁵ - (1) Instanta poate mari sau micsora prestatia compensatorie, daca se modifica, in mod semnificativ, mijloacele debitorului si resursele creditorului.

(2) In cazul in care prestatia compensatorie consta intr-o suma de bani, aceasta se indexeaza de drept, trimestrial, in functie de rata inflatiei.

Nu exista

Incetarea prestatiei compensatorii

Art.315⁶ - Prestatia compensatorie inceteaza prin decesul unuia dintre soti, prin recasatorirea sotului creditor, precum si atunci cand acesta obtine resurse de natura sa ii asigure conditii de viata asemanatoare celor din timpul casatoriei."

§3. Efectele divortului cu privire la raporturile dintre parinti si copiii lor minori

~~Incredintarea copiilor minori~~

Art.316 - (1) Instanta judecatoreasca hotaraste, o data cu pronuntarea divortului, asupra raporturilor dintre parintii divortati si copiii lor minori, tinand seama de interesul superior al copiilor, de concluziile raportului de ancheta psiho-sociala, precum si, daca este cazul, de invoiala parintilor, pe care ii va asculta.

(2) Ascultarea copilului care a implinit varsta de 10 ani este obligatorie, dispozitiile art.202 fiind aplicabile.

Denumirea art.316 va avea urmatorul cuprins:

"Raporturile dintre parintii divortati si copiii lor minori"

Se propune modificarea denumirii marginale deoarece incredintarea minorilor - asa cum este ea reglementata azi in art.42 C.fam. - dispare, astfel incat denumirea marginala a art.316 din Proiect este inadecvata.

~~Exercitarea responsabilitatii parintesti~~

~~Art.317~~ ~~(1) Responsabilitatea parinteasca revine in comun ambilor soti, afara de cazul in care instanta decide altfel.~~

(2) In lipsa intelegerii dintre parinti sau daca aceasta este contrara interesului superior al copilului, instanta va stabili, o data cu pronuntarea divortului, domiciliul copilului minor la parintele la care acesta locuieste in mod statornic.

(3) In mod exceptional, daca este in interesul superior al copilului, instanta poate stabili domiciliul la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimtamantul acestora, ori la o institutie de ocrotire. Acestea exercita supravegherea minorului si indeplinesc toate actele obisnuite privind sanatatea, educatia si invatatura copilului.

Articolul 317 va avea urmatorul cuprins:

"Exercitarea autoritatii parintesti de catre ambii parinti

Art.317 - Dupa divort, autoritatea parinteasca revine in comun ambilor parinti, afara de cazul in care instanta decide altfel."

1) Se propune modificarea denumirii marginale pentru urmatoarele motive:

a) este necesara precizarea ca e vorba de autoritatea ambilor parinti dupa divort;

b) pentru corelarea cu Titlul IV, la care s-a propus inlocuirea sintagmei "responsabilitatea parinteasca" cu "autoritatea parinteasca".

2) Alin.(2) si (3) vor forma un nou articol, deoarece au un alt obiect de reglementare, respectiv domiciliul copilului (a se vedea art.319¹, unde au fost reamplasate).

~~Exercitarea responsabilitatii parintesti de catre un singur parinte~~

Art. 318 ~~(1) Daca exista motive intemeiate, avand in vedere interesul copilului, instanta va hotari ca responsabilitatea parinteasca sa revina numai unuia dintre parinti.~~

(2) Celalalt parinte pastreaza dreptul de a veghea asupra modului de crestere si educare a copilului, precum si dreptul de a consimti la adoptia sau la casatoria acestuia.

1) Denumirea articolului 318 va avea urmatorul cuprins:

"Exercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte"

2) Alineatul (1) al articolului 318 va avea urmatorul cuprins:

"(1) Daca exista motive intemeiate, avand in vedere interesul superior al copilului, instanta va hotari ca autoritatea parinteasca sa fie exercitata numai de catre unul dintre parinti."

1) Se propune modificarea denumirii marginale pentru corelare cu Titlul IV-"Autoritatea parinteasca".

2) Se propune modificarea alin.(1) pentru a introduce sintagma "interesul superior al copilului".

~~Exercitarea responsabilitatii parintesti de catre alte persoane~~

Art.319 - (1) In mod exceptional, instanta va putea hotari plasamentul copilului la o ruda sau la o alta familie ori persoana, cu consimtamantul acestora sau intr-o institutie de ocrotire. Acestea exercita numai drepturile si indatoririle care revin parintilor cu privire la persoana copilului.

(2) Instanta judecatoreasca va stabili daca drepturile cu privire la bunurile copilului se exercita de catre parinti in comun sau revin unuia dintre ei.

Denumirea articolului 319 va avea urmatorul cuprins:

"Exercitarea autoritatii parintesti de catre alte persoane"

Se propune modificarea denumirii marginale pentru corelare cu Titlul IV.

Nu exista

Dupa articolul 319 se introduce un articol nou, art.319¹, cu urmatorul cuprins:

"Locuinta copilului dupa divort

Art.319¹ - (1) In lipsa intelegerii dintre parinti sau daca aceasta este contrara interesului superior al copilului, instanta va stabili, o data cu pronuntarea divortului, locuinta copilului minor la parintele cu care locuieste in mod statornic.

(2) Daca pana la divort copilul a locuit cu ambii parinti, instanta ii va stabili locuinta la unul dintre ei, tinand seama de interesul sau superior.

(3) In mod exceptional, si numai daca este in interesul superior al copilului, instanta poate stabili locuinta acestuia la bunici sau la alte rude ori persoane, cu consimtamantul acestora, ori la o institutie de ocrotire. Acestea exercita supravegherea copilului si indeplinesc toate actele obisnuite privind sanatatea, educatia si invatatura sa.'

1) Se propune introducerea art.319¹, deoarece el reprezinta un "numitor comun" pentru toate ipotezele de exercitare a autoritatii parintesti dupa divort.

2) Alin.(1) si (3) ale art.319¹reproduc, aproape identic, alin.(2) si (3) ale art.317.

3) Se propune, fata de alin.(2) si (3) ale art.317, inlocuirea notiunii de domiciliu cu aceea de locuinta, deoarece judecatorul nu stabileste domiciliul in aceasta ipoteza; domiciliul este prevazut de lege. A se vedea art.58 din Proiect.

4) Se propune introducerea alin.(2) pentru ca alin.(1) nu acoperea ipoteza practica in care copilul locuieste cu ambii parinti pana la divort.

5) Se propune introducerea la alin.(3) a expresiei "si numai daca" pentru a sublinia caracterul exceptional al masurii.

~~Drepturile parintelui separat de copil~~

~~Art.~~ ~~- (1) Parintele sau, dupa caz, parintii separati de copilul lor au dreptul de a avea legaturi personale cu acesta.~~

~~(2) In caz de neintelegere, instanta decide cu privire la modalitatile de exercitare a acestui drept.~~

Articolul 320 va avea urmatorul cuprins:

Drepturile parintelui separat de copil

Art.320 - (1) In cazurile prevazute de art.319¹, parintele sau, dupa caz, parintii separati de copilul lor, au dreptul de a avea legaturi personale cu acesta.

(2) In caz de neintelegere intre parinti, instanta tutelara decide cu privire la modalitatile de exercitare a acestui drept. Ascultarea copilului este obligatorie, art.202 fiind aplicabil."

Se propune modificarea art.320 din Proiect pentru urmatoarele motive:

1) La alin.(1): pentru precizarea ipotezelor de aplicare a textului, prin trimitere la articolul precedent;

2) La alin.(2): pentru a fi prevazuta expres necesitatea ascultarii copilului, potrivit principiului din art. 202.

~~Stabilirea contributiei prin hotarare judecatoreasca~~

Art. - ~~Instanta, prin hotararea de divort, va stabili contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere a copiilor.~~

Articolul 321 va avea urmatorul cuprins:

"Stabilirea contributiei parintilor

Art.321 - (1) Instanta, prin hotararea de divort, va stabili contributia fiecarui parinte la cheltuielile de crestere, educare, invatatura si pregatire profesionala a copiilor.

(2) Dispozitiile Titlului V privind obligatia de intretinere se aplica in mod corespunzator."

Se propune modificarea art.320 din Proiect pentru urmatoarele motive:

1) La alin.(1): pentru a fi corespunzator cu art.371 din Proiect (acelasi este astazi continutul art. 42 alin.3 C. fam. si nu exista nici un motiv sa renuntam la aceasta formulare, ci dimpotriva).

2) Alin.(2) prevede in mod expres solutia la care au ajuns doctrina si jurisprudenta in conditiile art. 42 alin.(3) C.fam. de azi.

Modificarea masurilor luate cu privire la copil

Art.322 - In cazul schimbarii imprejurarilor, instanta judecatoreasca va putea modifica masurile cu privire la drepturile si indatoririle parintilor divortati fata de copii lor minori, la cererea oricaruia dintre parinti sau a unui alt membru de familie, a copilului, a institutiei de ocrotire, a institutiei publice specializate pentru protectia copilului sau a procurorului.

~~Raporturile dintre parinti si copiii lor minori in alte cazuri~~

Art. 323 - ~~In cazul prevazut de art.205 alin.(2), instanta va hotari asupra raporturilor dintre parinti si copiii lor minori, dispozitiile art. 316-322 fiind aplicabile in mod corespunzator.~~

Articolul 323 va avea urmatorul cuprins:

"Raporturile dintre parinti si copiii lor minori in alte cazuri

Art.323 In cazul prevazut de art.223 alin.(2), instanta va hotari asupra raporturilor dintre parinti si copiii lor minori, dispozitiile art.316-322 fiind aplicabile in mod corespunzator."

Modificare propusa pentru corelarea cu noua "situare" a fostului alin.(2) al art.205.

CARTEA II

Familia

TITLUL III

Rudenia

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

Notiune

Art.324 - (1) Rudenia fireasca este legatura rezultata din descendenta unei persoane dintr-o alta persoana sau din faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun.

(2) Rudenia civila este legatura rezultata din adoptia incheiata in conditiile prevazute de lege.

Rudenia in linie dreapta sau colaterala

Art.325 - (1) Rudenia este in linie dreapta in cazul descendentei unei persoane dintr-o alta persoana si in linie colaterala atunci cand rezulta din faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun. Rudenia in linie dreapta poate fi ascendenta sau descendenta.

(2) Gradul de rudenie se stabileste astfel:

a) in linie dreapta, dupa numarul nasterilor: astfel, copiii si parintii sunt rude de gradul intai, nepotii si bunicii sunt rude de gradul al doilea;

b) in linie colaterala, dupa numarul nasterilor, urcand de la una dintre rude pana la ascendentul comun si coborand de la acesta pana la cealalta ruda; astfel, fratii sunt rude de gradul al doilea, unchiul sau matusa si nepotul de gradul al treilea, verii primari de gradul al patrulea.

Alineatul (1) al articolului 325 va avea urmatorul cuprins:

"(1) Rudenia este in linie dreapta in cazul descendentei unei persoane dintr-o alta persoana si poate fi ascendenta sau descendenta."

Dupa alineatul (1) al articolului 325 se introduce un alineat nou, alin.(1¹), cu urmatorul cuprins:

"(1¹) Rudenia este in linie colaterala atunci cand rezulta din faptul ca mai multe persoane au un ascendent comun."

Se propune scindarea alin.(1) in doua alineate diferite, pentru o mai buna sistematizare a reglementarii.

Afinitatea

Art.326 - (1) Afinitatea este legatura dintre un sot si rudele celuilalt sot.

(2) Rudele sotului sunt, in aceeasi linie si acelasi grad, afinii celuilalt sot.

CAPITOLUL II - Filiatia

Sectiunea 1

Stabilirea filiatiei

§1. Dispozitii generale

Modurile de stabilire a filiatiei

Art.327 - (1) Filiatia fata de mama rezulta din faptul nasterii; ea se poate stabili si prin recunoastere sau prin hotarare judecatoreasca.

~~(2) Filiatia fata de tata se stabileste prin efectul prezumtiei de paternitate, prin recunoastere sau prin hotarare judecatoreasca, dupa caz.~~

1) Alineatul (2) al articolului 327 va avea urmatorul cuprins:

"(2) Filiatia fata de tatal din casatorie se stabileste prin efectul prezumtiei de paternitate."

2) Dupa alineatul (2) al articolului 327 se introduce un alineat nou, alin.(3), cu urmatorul cuprins:

"(3) Filiatia fata de tatal din afara casatoriei se stabileste prin recunoastere sau prin hotarare judecatoreasca, dupa caz."

Modificare propusa pentru o mai mare claritate a reglementarii: trebuie sa se precizeze deja in cadrul paragrafului "Dispozitiile generale" ca filiatia fata de tata are regim diferit, dupa cum este din casatorie sau din afara ei.

~~Dovada filiatiei~~

Art.328 - Filiatia se dovedeste prin actul de nastere intocmit in registrul de stare civila; in cazul copilului din casatorie, dovada se face prin actul de nastere si prin actul de casatorie al parintilor.

Articolul 328 va avea urmatorul cuprins:

"Dovada filiatiei

Modificare propusa pentru corelare cu regulile generale de dovada a actelor de stare civila (a se vedea art.63 din Proiect).

Nu exista

Dupa articolul 328 se introduc doua articole noi, art.328¹-art.328², cu urmatorul cuprins:

"Posesia de stat

Art.328¹ - (1) Posesia de stat este starea de fapt care indica legaturile de filiatie si rudenie dintre copil si familia din care se pretinde ca face parte. Ea consta, in principal, in urmatoarele imprejurari:

a) o persoana se comporta fata de un copil ca fiind al sau, ingrijindu-se de cresterea si educarea sa, iar copilul se comporta fata de aceasta persoana ca fiind parintele sau;

b) copilul este recunoscut de catre familie, in societate si, cand este cazul, de catre autoritatile publice, ca fiind al persoanei despre care se pretinde ca este parintele sau;

c) copilul poarta numele persoanei despre care se pretinde ca este parintelui sau.

(2) Posesia de stat trebuie sa fie continua, pasnica, publica si neechivoca."

Posesia de stat este reglementata de Proiect in art.338 alin.(3), in paragraful privind actiunile referitoare la filiatie. Ea constituie, insa, o problema cu caracter general, alaturi de cele reglementate de art.327-329. Ca urmare, se propune reamplasarea aici a textului de la art.338 alin.(3) (a se vedea si structura CCF, respectiv locul similar unde este situat articolul corespunzator, 311-1). Textul propus este modificat, insa, fata de varianta art.338 alin.(3) din Proiect pentru ratiuni de fond si de redactare:

a) in partea introductiva se propune sintagma legaturile de filiatie si rudenie dintre copil si familie in loc de legatura dintre copil si familie; formula propusa se regaseste in Codul civil 1940 (art.337), dar si in Codul civil 1864 (art.294);

b) se propune notiunea de copil in locul celei de fiu, pentru a acoperi atat ipoteza fiului, cat si pe aceea a fiicei

c) elementele posesiei de stat sunt enumerate exemplificativ si descrise dupa modelul art. 311-1 CCF;

d) se propune alin.(2), dupa modelul art. 311-2 CCF.

Nu exista

Posesia de stat conforma cu actul de nastere

Art.328² - (1) Nici o persoana nu poate reclama o filiatie contrara aceleia ce rezulta din actul sau de nastere si posesia de stat conforma cu acesta.

(2) Nimeni nu poate contesta filiatia persoanei care are o posesie de stat conforma cu actul sau de nastere.

(3) Cu toate acestea, daca printr-o hotarare judecatoreasca s-a stabilit ca a avut loc o substituire de copil ori ca a fost inregistrata ca mama a unui copil o alta femeie decat aceea care l-a nascut, se poate face dovada adevaratei filiatii cu orice mijloc de proba."

1) Textul propus reproduce art.337 din Proiect, care este reamplasat aici, deoarece are legatura cu dovada filiatiei, reglementata mai sus, in art.328.

2) La alin.(3) a fost propusa o modificare de ordin formal: "a fost inregistrata ca mama" in loc de "s-a facut astfel incat sa se inregistreze ca mama".

Timpul legal al conceptiunii

Art.329 - (1) Intervalul de timp cuprins intre a trei sutea si a o suta optzecea zi dinaintea nasterii copilului este timpul legal al conceptiunii. El se calculeaza zi cu zi.

~~(2) Cu toate acestea, se poate face dovada conceptiunii copilului intr-o anumita perioada din timpul legal al conceptiunii.~~

Alineatul (2) al articolului 329 va avea urmatorul cuprins:

"(2) Prin mijloace de proba stiintifice se poate face dovada conceptiunii copilului intr-o anumita perioada din intervalul de timp prevazut la alin.(1) sau chiar in afara acestui interval."

Din prevederile art.311 CCF si 262 alin.(2) CCE, rezulta ca prezumtia din alin.(1) e considerata relativa; se impune, astfel, sa se renunte la conceptia care a stat la calificarea ei ca absoluta sub imperiul art.61 C. fam. Totusi, nu se poate permite ca dovada contrara sa fie facuta altfel decat prin probe stiintifice.

Nu exista

Dupa articolul 329 se introduce un articol nou, art.329¹, cu urmatorul cuprins:

"Ce se intelege prin copil

Art.329¹ - Prin derogare de la dispozitiile art.201 alin.(1), in prezentul capitol prin copil se intelege, dupa caz, si persoana majora a carei filiatie este cercetata."

Noul text propus este necesar deoarece, in acest capitol, se foloseste in numeroase cazuri notiunea de copil inclusiv pentru persoanele majore - formulare impusa de faptul ca se are in vedere filiatia unei persoane, care este copilul altei persoane - astfel incat trebuie evitata orice interpretare in sensul ca si aici copil este persoana care nu a implinit 18 ani, asa cum prevede art.201 alin.(1).

§2. Prezumtia de paternitate

Prezumtia de paternitate

Art.330 - (1) Copilul nascut sau conceput in timpul casatoriei are ca tata pe sotul mamei.

(2) Paternitatea poate fi tagaduita, daca este cu neputinta ca sotul mamei sa fie tatal copilului.

(3) Copilul conceput in timpul primei casatorii si nascut in timpul celei de-a doua casatorii a mamei sale este considerat fiul celui de-al doilea sot. Daca aceasta paternitate este inlaturata prin hotarare judecatoreasca, tata al copilului este considerat sotul din prima casatorie.

Alineatul (3) al articolului 330 se elimina.

Se propune reamplasarea alin.(3) al art.330 la art.330¹, ca alin.(1).

Nu exista

Dupa articolul 330 se introduce un articol nou, art.330¹, cu urmatorul cuprins:

"Conflicte de paternitate

Art. 330¹ - (1) In cazul copilului conceput in timpul unei casatorii, dar nascut in timpul altei casatorii, ulterioare, a mamei sale, tatal copilului este considerat sotul mamei din casatoria in care el s-a nascut.

(2) Daca paternitatea stabilita potrivit alin.(1) este inlaturata prin hotarare judecatoreasca, tata al copilului este considerat sotul din casatoria in timpul careia a avut loc conceptia.

(3) In caz de bigamie, tatal copilului este considerat sotul din ultima casatorie a mamei, daca s-a nascut dupa incheierea ei. Daca aceasta paternitate este inlaturata prin hotarare judecatoreasca, tatal copilului este considerat sotul mamei din casatoria incheiata mai intai."

Se propune un nou articol pentru reglementarea separata a problemei asa-numitelor "conflicte de paternitate".

Acest nou articol are urmatoarele caracteristici:

1) alin.(1) cuprinde in parte fostul alin.(3) al art.330, modificat pentru o mai riguroasa formulare: poate sa nu fie vorba de "prima" si "a doua" casatorie a sotilor, care pot sa se afle in situatia de fi incheiat si alte casatorii. In plus, chiar daca o astfel de situatie este putin probabila, textul in forma din Proiect nu acoperea ipoteza in care sotia ar mai incheia o casatorie intre cea in care a avut loc conceptia si cea in care are loc nasterea.

2) apoi, a fost propusa scindarea alin.(3) in doua alineate distincte pentru ca textul initial era prea amplu;

3) in sfarsit, in alin.(3) se propune reglementarea unei probleme neprevazute pana acum in lege: functionarea prezumtiei de paternitate in caz de bigamie; desi o astfel de ipoteza va fi, probabil, rara, nu este inutil sa fie prevazuta de lege.

§3. Recunoasterea copilului

Felurile recunoasterii

Art.331 - (1) Daca nasterea nu a fost inregistrata in registrul de stare civila sau copilul a fost trecut in registrul de stare civila ca nascut din parinti necunoscuti, mama il poate recunoaste pe copil.

(2) Copilul conceput si nascut in afara casatoriei poate fi recunoscut de catre tatal sau.

(3) Dupa moartea copilului, acesta poate fi recunoscut numai daca a lasat descendenti firesti.

~~Formele de recunoastere~~

Art.332 - (1) Recunoasterea poate fi facuta prin declaratie la serviciul de stare civila, prin inscris autentic sau prin testament.

(2) Daca recunoasterea este facuta prin inscris autentic, o copie a acestuia va fi trimisa din oficiu serviciului de stare civila competent, pentru a se face mentiunea corespunzatoare in registrele de stare civila.

(3) Recunoasterea, chiar daca a fost facuta prin testament, este irevocabila.

Denumirea articolului 332 va avea urmatorul cuprins:

"Formele recunoasterii"

Modificare propusa pentru o mai corecta exprimare.

Recunoasterea de catre minorul necasatorit

Art.333 - Minorul necasatorit poate recunoaste singur pe copilul sau, daca are discernamant la momentul recunoasterii.

Nulitatea absoluta a recunoasterii

Art. 334 - Recunoasterea este lovita de nulitate absoluta daca:

a) ~~s-a recunoscut un copil a carui filiatie, stabilita potrivit legii, nu a fost inlaturata;~~

b) a fost facuta dupa decesul copilului, iar acesta nu a lasat descendenti firesti;

c) a fost facuta in alte forme decat cele prevazute de lege.

Litera a) de la articolul 334 va avea urmatorul cuprins:

"a) a fost recunoscut un copil a carui filiatie, stabilita potrivit legii, nu a fost inlaturata. Cu toate acestea, daca filiatia anterioara a fost inlaturata prin hotarare judecatoreasca, recunoasterea este valabila;"

1) A fost adaugata partea cu aldine la lit.a), deoarece solutia mentinerii nulitatii absolute ar fi excesiva pentru ipoteza in care filiatia stabilita anterior ar fi inlaturata: tehnic sunt posibile doua interpretari

a) fie se socoteste ca recunoasterea este facuta sub conditia inlaturarii primei filiatii;

b) fie se considera ca nulitatea absoluta se poate acoperi ca urmare a inlaturarii primei filiatii, deoarece este in interesul superior al copilului; n-ar fi primul caz in care nulitatea absoluta ar putea fi acoperita in dreptul familiei.

Nulitatea relativa a recunoasterii

Art.335 - (1) Recunoasterea poate fi anulata pentru eroare, dol sau violenta.

(2) Prescriptia dreptului la actiune incepe sa curga de la data incetarii violentei ori, dupa caz, a descoperirii erorii sau dolului.

Contestarea recunoasterii de filiatie

Art.336 - (1) Recunoasterea care nu corespunde adevarului poate fi contestata oricand si de orice persoana interesata.

(2) Daca recunoasterea este contestata de celalalt parinte, de copilul recunoscut sau de descendentii acestuia, dovada filiatiei este in sarcina autorului recunoasterii sau a mostenitorilor sai.

§4. Actiuni privind filiatia

~~Posesiunea de stat conforma cu actul de nastere~~

~~Art.337~~ ~~- (1) Nici o persoana nu poate reclama o filiatie contrara aceleia ce rezulta din actul sau de nastere si posesiunea de stat conforma cu acesta.~~

~~(2) Nimeni nu poate contesta filiatia persoanei care are o posesiune de stat conforma cu actul sau de nastere.~~

(3) Cu toate acestea, daca printr-o hotarare judecatoreasca s-a stabilit ca a avut loc o substituire de copil ori ca s-a facut astfel incat sa se inregistreze ca mama a unui copil o alta femeie decat aceea care l-a nascut, se poate face dovada adevaratei filiatii cu orice mijloc de proba.

Se elimina.

Se propune reamplasarea art.337 la art.328² (a se vedea explicatia de la acel articol).

Se introduce subparagraful I, cu urmatoarea denumire:

"I. Contestarea filiatiei"

Se propune sistematizarea materiei prin impartirea §4, "Actiuni privind filiatia" in puncte, numerotate cu cifre romane.

~~Actiunea in contestatia filiatiei~~

Art.338 - (1) Orice persoana interesata poate contesta prin actiune in justitie filiatia stabilita printr-un act de nastere ce nu este conform cu posesiunea de stat.

(2) In acest caz, filiatia se dovedeste, in ordine, prin expertiza medico-legala de stabilire a filiatiei, prin certificatul medical constatator al nasterii sau, in lipsa acestora, prin orice mijloc de proba, inclusiv prin posesiunea de stat continua.

~~(3) Posesiunea de stat rezulta din fapte care indica legatura dintre copil si familia din care se pretinde ca face parte. Sunt asemenea fapte:~~

a) ~~copilul a purtat intotdeauna numele parintelui;~~

b) ~~parintele l-a tratat ca pe fiul sau si s-a ingrijit in aceasta calitate de cresterea sa;~~

c) ~~copilul a fost intotdeauna recunoscut in aceasta calitate in societate si de catre familie.~~

(4) Cu toate acestea, dovada filiatiei nu se va face prin martori decat in cazul prevazut la ~~art.337 alin.(3)~~ sau atunci cand exista inscrisuri care fac demna de crezare actiunea formulata.

Articolul 338 va avea urmatorul cuprins:

"Actiunea in contestatia filiatiei

Art.338 (1) Orice persoana interesata poate contesta oricand, prin actiune in justitie, filiatia stabilita printr-un act de nastere ce nu este conform cu posesia de stat.

(2) In acest caz, filiatia se dovedeste prin certificatul medical constatator al nasterii, prin expertiza medico-legala de stabilire a filiatiei sau, in lipsa certificatului ori in cazul imposibilitatii efectuarii expertizei, prin orice mijloc de proba, inclusiv prin posesia de stat.

(3) Cu toate acestea, dovada filiatiei nu se va face prin martori decat in cazul prevazut la art.328² alin.(3) sau atunci cand exista inscrisuri care fac demna de crezare actiunea formulata."

1) Se propune modificarea alin.(1) pentru reglementarea imprescriptibilitatii acestei actiuni (care poate fi introdusa oricand), solutie existenta si azi.

2) Se propune modificarea alin.(2), deoarece, fata de principiul libertatii aprecierii probelor, nu poate fi stabilita o ierarhie a acestora si, deci, se impune eliminarea sintagmei in ordine.

4) Se propune reamplasarea alin.(3) al art.338 din Proiect la art.328¹ (a se vedea acel text).

5) Alin.(4) al art.338 din Proiect a devenit alin.(3), fiind modificat doar in ce priveste trimiterea la art.328² alin.(3).

Se introduce subparagraful II, cu urmatoarea denumire:

"II. Actiunea in stabilirea filiatiei fata de mama"

Nu exista

Dupa articolul 338 se introduce un articol nou, art.338¹, cu urmatorul cuprins:

Actiunea in stabilirea maternitatii

Art.338¹- In cazul in care, din orice motiv, dovada filiatiei fata de mama nu se poate face prin certificatul constatator al nasterii ori in cazul in care se contesta realitatea celor cuprinse in certificatul constatator al nasterii, filiatia fata de mama se poate stabili printr-o actiune in stabilirea maternitatii, in cadrul careia pot fi administrate orice mijloace de proba."

Se propune introducerea acestui text, care reproduce prevederile art.50 C. fam.. Desi nu a existat jurisprudenta care sa il aplice, doctrina l-a analizat in amanunt si niciodata nu a fost evocata inutilitatea lui.

~~Actiunea in stabilirea maternitatii~~

~~Art.339~~ ~~- (1) Dreptul la actiunea in stabilirea filiatiei fata de mama apartine copilului si se porneste in numele acestuia de catre reprezentantul sau legal.~~

~~(2) Dreptul la actiune nu se transmite mostenitorilor copilului; ei pot insa continua actiunea pornita de acesta.~~

~~(3) Actiunea in stabilirea filiatiei fata de mama poate fi introdusa si impotriva mostenitorilor pretinsei mame.~~

~~(4) Dreptul la actiune este imprescriptibil.~~

Articolul 339 va avea urmatorul cuprins:

"Regimul juridic al actiunii in stabilirea maternitatii

Art.339 - (1) Dreptul la actiunea in stabilirea filiatiei fata de mama apartine copilului si se porneste in numele acestuia de catre reprezentantul sau legal.

(2) Actiunea poate sa fie pornita sau, dupa caz, continuata si de mostenitorii copilului, in conditiile legii.

(3)Actiunea poate fi introdusa si impotriva mostenitorilor pretinsei mame.

(4) Dreptul la actiune este imprescriptibil.

(5) Daca, insa, copilul a decedat inainte de a introduce actiunea, mostenitorii pot sa o introduca in termen de un an de la data decesului."

1) Modificarea propusa vizeaza transmiterea dreptului la actiune mostenitorilor (alin.2), care este pe deplin echitabila, mai ales daca filiatia a fost descoperita dupa decesul copilului. Nu se justifica diferenta de tratament, datorata hazardului, dupa cum actiunea a fost ori nu pornita la data decesului reclamantului. Dreptul comparat admite transmiterea dreptului la actiune mostenitorilor si atunci cand nu a fost intentata deoarece a intervenit decesul titularului (art.322 CCF, art.270 CCI, art.537 CCQ).

2) In mod corespunzator, se propune introducerea alin.(5), care prevede o prescriptie speciala pentru mostenitori; solutia este inspirata de art.270 alin.(2) CCI si art.537 CCQ.

Se introduce subparagraful III, cu urmatoarea denumire:

"III. Actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei"

Nu exista

Dupa articolul 339 se introduce un articol nou, art.339¹, cu urmatorul cuprins:

"Stabilirea paternitatii prin hotarare judecatoreasca

Art.339¹ - Daca tatal din afara casatoriei nu il recunoaste pe copil, paternitatea acestuia se poate stabili prin hotarare judecatoreasca."

Textul propus nu exista in Proiectul adoptat de Senat, dar se impune pentru a arata cand poate fi promovata actiunea in stabilirea paternitatii.

Actiunea in stabilirea paternitatii

Art.340 - (1) Actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei apartine copilului si se porneste in numele lui de catre reprezentantul sau legal.

(2) Dreptul de a porni actiunea in stabilirea paternitatii nu se transmite mostenitorilor copilului; ei pot continua actiunea pornita de acesta.

(3) Actiunea in stabilirea paternitatii poate fi pornita si impotriva mostenitorilor pretinsului tata.

Articolul 340 va avea urmatorul cuprins:

"Actiunea in stabilirea paternitatii

Art.340 - (1) Actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei apartine copilului si se porneste in numele lui de catre mama, chiar daca este minora, sau de catre reprezentantul lui legal.

(2) Ea poate fi pornita sau, dupa caz, continuata si de mostenitorii copilului, in conditiile legii.

(3) Actiunea in stabilirea paternitatii poate fi pornita si impotriva mostenitorilor pretinsului tata."

1) Se propune modificarea alin.(1), prin preluarea actualei forma a art.59 alin.(1) C. fam., care este mai buna, deoarece inlatura orice discutii cu privire la dreptul mamei minore de a formula actiunea. Versiunea Proiectului adoptat de Senat abia ar naste asemenea discutii, tocmai datorita ca nu prevede expres, ca in prezent, dreptul mamei minore de a formula actiunea.

2) Modificarea propusa la alin.(2) vizeaza transmiterea dreptului la actiune mostenitorilor, care este pe deplin echitabila, mai ales daca filiatia a fost descoperita dupa decesul copilului. Nu se justifica diferenta de tratament, datorata hazardului, dupa cum actiunea a fost ori nu pornita la data decesului reclamantului. Dreptul comparat admite transmiterea dreptului la actiune mostenitorilor si atunci cand nu a fost intentata, deoarece a intervenit decesul titularului (art.322 CCF, art.270 CCI, art.537 CCQ).

Nu exista

Dupa articolul 340 se introduce un articol nou, art.340¹, cu urmatorul cuprins:

"Prezumtia filiatiei fata de pretinsul tata

Art.340¹ - (1) Paternitatea se prezuma daca se dovedeste ca pretinsul tata a convietuit cu mama copilului in perioada timpului legal al conceptiunii.

(2) Prezumtia este inlaturata daca pretinsul tata dovedeste ca este exclus ca el sa il fi conceput pe copil."

Textul propus nu exista in Proiectul adoptat de Senat, dar alin.(1) se regaseste in art.361 alin.(1) CC1940 si art.262 alin.(1) CCE, iar alin.(2) - in alin.(3) al art.262 CCE.

~~Prescriptia dreptului la actiunea in stabilirea paternitatii~~

~~Art.341~~ ~~- (1) Actiunea in stabilirea paternitatii din afara casatoriei poate fi pornita in termen de 2 ani de la nasterea copilului.~~

~~(2) Daca paternitatea a fost inlaturata prin efectul unei hotarari judecatoresti, termenul de prescriptie curge de la data ramanerii irevocabile a acesteia.~~

~~(3) In cazul in care mama a convietuit cu pretinsul tata ori daca acesta din urma a prestat intretinere copilului, termenul incepe sa curga de la incetarea convietuirii ori a intretinerii.~~

~~(4) Daca actiunea in stabilirea paternitatii nu a fost formulata in timpul minoritatii copilului, acesta poate sa o introduca in termen de 2 ani de la data majoratului.~~

Articolul 341 va avea urmatorul cuprins:

"Prescriptia dreptului la actiune

Art.341 - (1) Dreptul la actiunea in stabilirea paternitatii nu se prescrie in timpul vietii copilului.

(2) Dispozitiile art.339 alin.(5) se aplica in mod corespunzator."

1) Se propune modificarea alin.(1) pentru a fi in conformitate cu recenta modificare a art.60 C.fam. prin Legea nr.288/2006.

2) Alin.(2) face trimitere la art.339 alin.(5), care prevede prescriptia speciala, de un an, pentru mostenitorii copilului. A se vedea explicatia de sub acel text.

3) Se propune eliminarea alin.(2)-(4) ale art.341 din Proiect, deoarece nu mai au nici un sens fata de imprescriptibilitatea actiunii.

Nu exista

Dupa articolul 341 se introduce un articol nou, art.341¹, cu urmatorul cuprins:

"Despagubiri

Art.341¹ - (1) Mama copilului va putea cere pretinsului tata sa ii plateasca:

a) cheltuielile nasterii si ale lehuziei;

b) cheltuielile de intretinere ale ei pentru patru saptamani inainte de nastere si ale ei si ale copilului pentru patru saptamani dupa nastere.

(2) Mama poate solicita aceste despagubiri chiar si atunci cand copilul s-a nascut mort sau a murit inainte de pronuntarea hotararii privind stabilirea paternitatii.

(3) Dreptul la actiune al mamei se prescrie in termen de trei ani de la nasterea copilului.

(4) Mama nu va putea cere aceste despagubiri daca nu a formulat si actiune pentru stabilirea paternitatii.

(5) In afara cheltuielilor prevazute la alin.(1), mama si mostenitorii ei au dreptul la despagubiri pentru orice alte prejudicii, potrivit dreptului comun."

Textul propus este inspirat de art.364-366 C.civ. 1940.

Se introduce subparagraful IV, cu urmatoarea denumire:

"IV. Actiuni privind filiatia fata de tatal din casatorie"

~~Actiunea in tagada paternitatii~~

~~Art.342~~ ~~- (1) Actiunea in tagaduirea paternitatii poate fi pornita de sotul mamei, de mama, precum si de copil; ea poate fi continuata de mostenitorii acestora.~~

~~(2) Actiunea se introduce de catre sotul mamei impotriva copilului, iar de catre copil sau mama acestuia impotriva sotului mamei.~~

~~(3) In cazul copilului decedat, actiunea se porneste impotriva mamei copilului. Daca sotul mamei este decedat, actiunea se porneste impotriva mostenitorilor lui.~~

Articolul 342 va avea urmatorul cuprins:

"Actiunea in tagada paternitatii

Art.342 - (1) Actiunea in tagada paternitatii poate fi pornita de sotul mamei, de mama, precum si de copil; ea poate fi pornita sau, dupa caz, continuata si de mostenitorii acestora, in conditiile legii.

(2) Actiunea se introduce de catre sotul mamei impotriva copilului; cand acesta este decedat, actiunea se porneste impotriva mamei sale si, daca este cazul, a altor mostenitori ai sai.

(3) Daca sotul este pus sub interdictie, actiunea va putea fi pornita de tutore, iar in lipsa, de un curator numit de instanta.

(4) Mama sau copilul introduce actiunea impotriva sotului; daca acesta este decedat, actiunea se porneste impotriva mostenitorilor lui."

1) Se propune modificarea alin.(1) pentru a prevedea si dreptul mostenitorilor de a introduce actiunea, asa cum s-a propus si la art.339 si art.340; a se vedea comentariile pe marginea acestor texte.

2) Alin.(2) a fost modificat pentru a reglementa numai actiunea introdusa de sot, inclusiv in ipoteza mortii copilului. Actiunea pornita de mama sau copil este reglementata de alin.(4).

3) Alin.(3) reglementeaza ipoteza sotului pus sub interdictie, existenta in art.54
C. fam., dar nepreluata, in mod inexplicabil, in proiectul aprobat de Senat (ea se regaseste, indirect, in textul privind prescriptia actiunii - art.343 - dar nu este suficient).

4) Alin.(4) reglementeaza actiunea introdusa de mama sau copil, inclusiv in ipoteza mortii prezumtivului tata.

~~Prescriptia dreptului la actiune in tagada paternitatii~~

~~Art.343~~ - (1) Sotul mamei poate exercita dreptul la actiunea in tagaduirea paternitatii in termen de 1 an de la data cand a cunoscut nasterea copilului. Actiunea pornita de fostul sot din prima casatorie a mamei, prezumat tata al copilului potrivit art.330 alin.(3), se prescrie in termen de 1 an de la data la care acesta a luat cunostinta de admiterea actiunii in tagada paternitatii sotului din cea de-a doua casatorie a mamei.

~~(2) In cazul in care sotul a fost pus sub interdictie inainte de implinirea acestui termen, un nou termen curge pentru tutore de la data cand acesta a aflat despre nasterea copilului.~~

~~(3) Daca actiunea nu a fost pornita de tutore, ea poate fi introdusa de sotul mamei dupa ce i s-a ridicat interdictia, inauntrul unui nou termen de 1 an.~~

~~(4) In toate cazurile, mama copilului va fi citata.~~

Articolul 343 va avea urmatorul cuprins:

"Tagaduirea paternitatii de catre sotul mamei

Art.343 - (1) Sotul mamei poate introduce actiunea in tagaduirea paternitatii in termen de 3 ani, care curge fie de la data la care sotul a cunoscut ca este prezumat tata al copilului, fie de la o data ulterioara, cand a aflat ca prezumtia nu corespunde realitatii.

(2) Termenul nu curge impotriva sotului pus sub interdictie judecatoreasca si, chiar daca actiunea nu a fost pornita de tutore, ea poate fi introdusa de sot in termen de 3 ani de la data ridicarii interdictiei."

(3) Daca sotul a murit inainte de implinirea termenul aratat la alin. (1), fara a porni actiunea, aceasta poate fi pornita de catre mostenitori in termen de un an de la data decesului."

1) Denumirea initiala a art.343 ("Prescriptia dreptului la actiunea in tagada paternitatii") nu corespundea cu continutul sau si cu celelalte texte (norme privind prescriptia acestei actiuni sunt si in art.344 si art.345 din proiect).

2) Alin.(1) prevede termenul de trei ani, conform cu recenta modificare a art.55 C.fam. prin Legea nr.288/2007, si acopera toate ipotezele de fapt, atat ce1e din alin.(1) din Proiect, cat si unele ipoteze avute in vedere de - spre exemplu - CC1940 (dolul savarsit asupra sotului, declararea mortii acestuia etc.)

3) Alin.(2) acopera ipotezele alin.(2) si alin.(3) din Proiect, intr-o formula mai sintetica.

4) Alin.(3) reglementeaza prescriptia speciala in cazul in care mostenitorii introduc actiunea dupa decesul sotului [a se vedea si comentariul de la art.339 pct.2 - referitor la alin.(5) al art.339].

5) Alin.(4) al Proiectului a fost eliminat, deoarece a fost introdus un text comun, referitor la citarea parintilor si a copilului in toate cazurile in care acestia nu sunt reclamanti sau parati in actiunile privitoare la filiatie (a se vedea art.345³).

~~Tagaduirea paternitatii de catre mama copilului~~

~~Art.344~~ - (1) Actiunea in tagaduirea paternitatii introdusa de mama trebuie insotita de o actiune in stabilirea adevaratei filiatii a copilului. Asupra acestor actiuni, instanta se va pronunta prin aceeasi hotarare.

~~(2) Actiunea poate fi pornita in termen de 1 an de la data nasterii copilului.~~

~~(3) Daca mama este pusa sub interdictie, termenul de 1 an se calculeaza potrivit dispozitiilor art.343 alin.(2) si (3).~~

Articolul 344 va avea urmatorul cuprins:

"Tagaduirea paternitatii de catre mama

Art.344 - (1) Actiunea in tagaduirea paternitatii poate fi pornita de catre mama in termen de 3 ani de la data nasterii copilului.

(2) Dispozitiile art.343 alin.(2) si (3) se aplica in mod corespunzator."

1) Alin.(1) a fost eliminat pentru ca limita exercitiul actiunii de catre mama in cazul in care ea nu cunoaste pe tatal copilului, dar doreste inlaturarea prezumtiei de paternitate. In forma din Proiect, alin.(1) impunea mentinerea unei paternitati care nu corespunde adevarului, probabil dintr-o gresita conceptie privind necesitatea ca "orice copil sa aiba un tata".

2) Alin.(1) propus tine cont de recenta modificare a C. fam prin Legea nr.288/2007.

3) Alin.(2) trimite la art.343 alin.(2) si (3), pentru ca si mama poate fi pusa sub interdictie sau poate deceda fara sa fi introdus actiunea si atunci trebuie reglementata, la fel ca si in celelalte cazuri, prescriptia dreptului la actiune al mostenitorilor.

~~Tagaduirea paternitatii de catre copil~~

~~Art. 345~~ ~~- Copilul poate tagadui paternitatea in termen de 1 an de la data majoratului.~~

Articolul 345 va avea urmatorul cuprins:

"Tagaduirea paternitatii de catre copil

Art.345 - (1) Copilul poate formula actiunea in tagada paternitatii in timpul minoritatii sale prin reprezentantul sau legal, sau personal, dupa ce a implinit varsta de 14 ani.

(2) Dreptul la actiune nu se prescrie in timpul vietii copilului.

(3) Dispozitiile art.343 alin.(2) si (3) se aplica in mod corespunzator."

Modificarile propuse fata de forma initiala a art.345 au urmatoarele ratiuni:

a) alin.(1) arata cum poate formula copilul actiunea in timpul minoritatii; sigur, mama o poate formula in nume personal, dar este posibil sa nu o faca; in mod evident exista interesul ca situatia copilului sa fie lamurita cat mai repede si atunci, daca nici tatal nu introduce actiunea, trebuie creat un mecanism care sa permita minorului sa actioneze el;

b) alin.(2) prevede imprescriptibilitatea actiunii pe timpul vietii copilului; solutia este similara cu cea din materia actiunii in stabilirea paternitatii;

c) alin.(3) este necesar pentru ca si copilul poate fi pus sub interdictie la majorat sau poate deceda fara sa fi introdus actiunea si atunci trebuie reglementata, la fel ca si in celelalte cazuri, prescriptia dreptului la actiune al mostenitorilor.

Nu exista

Dupa articolul 345 se introduce un articol nou, art.345¹, cu urmatorul cuprins:

"Contestarea filiatiei fata de tatal din casatorie

Art.345¹ - Orice persoana poate cere, oricand, instantei sa constate ca nu sunt intrunite conditiile pentru ca prezumtia de paternitate sa se aplice unui copil inregistrat in actele de stare civila ca fiind nascut din casatorie."

Se propune introducerea acestui text, deoarece actiunea in "contestarea filiatiei fata de tatal din casatorie" este recunoscuta de doctrina si jurisprudenta de dreptul familiei.

Nu exista

Se introduce subparagraful V, cu urmatoarea denumire:

"V. Dispozitii comune privind actiunile referitoare la filiatie"

Nu exista

Dupa articolul 345¹ se introduc sapte articole noi, art.345²-345⁹, cu urmatoarea denumire:

"Situatia copilului neviabil

Art.345² - Nici o actiune privind filiatia nu va fi primita in cazul unui copil care nu s-a nascut viabil.

Textul propus este inspirat de art.318 CCF.

Nu exista

Filiatia legal stabilita

Art.345³ - (1) Atata timp cat o legatura de filiatie legal stabilita n-a fost contestata in justitie, nu se poate stabili, pe nici o cale, o alta filiatie.

(2) Dispozitiile art.63¹ alin.(4) raman aplicabile.

1) Alin.(1) preia solutia din art.320 CCF.

2) Alin.(2) este menit sa rezolve o problema existenta si astazi: potrivit art.23 alin.(2) din Decretul nr.31/1954, hotararea judecatoreasca in materie de stare civila este opozabila tertilor, dar acestia sunt in drept sa faca dovada contrara, dar nici un text de lege nu spune ce se intampla cu hotararea judecatoreasca impotriva careia s-a facut aceasta dovada.

Nu exista

Citarea parintilor si a copilului

Art.345⁴ - Parintii si copilul vor fi citati in toate cauzele referitoare la filiatie, chiar si atunci cand nu au calitatea de reclamant sau de parat.

Textul propus este inspirat din art.248 alin.(3) CCI.

Nu exista.

Inadmisibilitatea renuntarii

Art.345⁵ - (1) In actiunile privitoare la filiatie nu se poate renunta la drept.

(2) De asemenea, cel care introduce o actiune privitoare la filiatie in numele unui copil sau interzis, precum si copilul minor care a introdus singur, potrivit legii, o astfel de actiune, nu pot renunta la judecarea ei.

Textul alin.(1) este inspirat de art.323 CCF, care este foarte general: actiunile privitoare la filiatie nu pot face obiectul unei renuntari; acest caracter general a fost atenuat prin adaugarea alin.(2), care reproduce o solutie constanta din jurisprudenta si doctrina.

Nu exista.

Situatia copilului

Art.345⁶ - (1) Cand admite o actiune in stabilirea filiatiei, instanta face aplicarea art.353.

(2) Cand admite o actiune in contestarea filiatiei, instanta poate stabili, daca e cazul, modul in care copilul va pastra legaturi personale cu acela care l-a crescut.

1) Alin.(1) urmeaza modelul art.331 CCF.

2) Alin.(2) urmeaza modelul art.337 CCF.

Nu exista

Actiunea formulata impotriva statului

Art.345⁷ - In cazul in care o actiune privitoare la filiatie poate fi pornita impotriva mostenitorilor, iar acestia nu exista ori au renuntat la mostenire, actiunea va putea fi pornita impotriva statului. Mostenitorii renuntatori vor fi citati, daca sunt, pentru a-si valorifica eventualele drepturi.

Textul propus este inspirat de art.328 alin.(3) CCF.

Nu exista

Efectele stabilirii filiatiei asupra unui proces penal

Art.345⁸ - In cazul infractiunilor a caror savarsire presupune existenta unui raport de filiatie care nu este legal stabilit, hotararea penala nu va putea fi pronuntata inainte de ramanerea definitiva a hotararii civile pronuntata asupra raportului de filiatie."

Textul este inspirat de art.319 CCF. Reglementarea este utila, deoarece, in prezent, solutia doctrinei este aceea a stabilirii filiatiei chiar in procesul penal, ceea ce este discutabil.

~~§5. Procrearea asistata medical~~

Paragraful 5 - "Procrearea asistata medical" devine Sectiunea 1¹ cu urmatoarea denumire:

"Sectiunea 1¹

Reproducerea umana asistata medical cu tert donator"

Modificare denumirii e impusa de continutul reglementarii, care are in vedere doar reproducerea umana asistata medical cu tert donator. A fost inlocuita formula "procrearea" cu "reproducerea umana", avand in vedere ca aceasta a fost utilizata in proiectul Legii privind sanatatea reproducerii si reproducerea umana asistata medical, adoptat de Parlament, dar declarat neconstitutional de Curtea Constitutionala prin decizia nr.418/2005, publicata in Monitorul Oficial nr.664/2005.

~~Regimul filiatiei~~

~~Art.346~~ ~~- (1) In cazul procrearii asistate medical cu tert donator nu se stabileste nici o legatura de filiatie intre copil si donator.~~

~~(2) De asemenea, impotriva donatorului nu poate fi pornita nici o actiune in raspundere.~~

Articolul 346 va avea urmatorul cuprins:

"Regimul filiatiei

Art.346 - (1) Reproducerea umana asistata medical, cu tert donator, nu determina nici o legatura de filiatie intre copil si donator.

(2) In acest caz, nici o actiune in raspundere nu poate fi pornita impotriva donatorului."

Modificarea propusa este doar de ordin formal.

Nu exista

Dupa articolul 346 se introduce un articol nou, art.346¹, cu urmatorul cuprins:

"Conditii

Art.346¹ - (1) Parintii care, pentru a avea un copil, doresc sa recurga la reproducerea asistata medical cu tert donator trebuie sa isi dea consimtamantul in prealabil, in conditii care sa asigure deplina confidentialitate, in fata unui notar public care sa le explice, in mod expres, consecintele actului lor cu privire la filiatie.

(2) Consimtamantul ramane fara efect in cazul decesului, al formularii unei cereri de divort sau al despartirii in fapt, survenite anterior reproducerii umane asistate medical. El poate fi revocat oricand, in scris, inclusiv in fata medicului chemat sa asigure asistenta pentru reproducerea cu tert donator."

1) Alin.(1) este inspirat de art.311-20 alin.(1) CCF si este util, deoarece asigura cunoasterea efectiva de catre cei in cauza a consecintelor deciziei lor.

2) Alin.(2) este inspirat de alin.(3) al art.311-20 CCF si este necesar sa insoteasca alin.(1).

~~Actiunea in tagada paternitatii~~

~~Art.347~~ ~~- (1) Nimeni nu poate contesta filiatia copilului astfel conceput, pentru motive ce tin de caracterul asistat medical al procrearii.~~

~~(2) Copilul nascut astfel nu poate contesta filiatia sa.~~

(3) Sotul mamei poate tagadui paternitatea acestuia, in conditiile legii, daca nu a consimtit la procrearea asistata medical realizata cu ajutorul unui tert donator sau daca face dovada ca respectivul copil nu a fost conceput in acest mod.

Articolul 347 va avea urmatorul cuprins:

"Contestarea filiatiei

Art.347 - (1) Nimeni nu poate contesta filiatia copilului pentru motive ce tin de reproducerea asistata medical si nici copilul astfel nascut nu poate contesta filiatia sa.

(2) Cu toate acestea, sotul mamei poate tagadui paternitatea copilului, in conditiile legii, daca nu a consimtit la reproducerea asistata medical realizata cu ajutorul unui tert donator.

(3) In cazul in care copilul nu a fost conceput in acest mod, dispozitiile privind tagaduirea paternitatii raman aplicabile."

1) Se propune modificarea denumirii marginale pentru o mai buna concordanta cu continutul textului.

2) In ce priveste textul articolului, se propun doar modificari de redactare.

Raspunderea tatalui copilului

Art.348 - Sotul mamei, care a consimtit la procrearea asistata medical cu tert donator este responsabil fata de copil si fata de mama acestuia, potrivit dispozitiilor legale privitoare la copilul nascut din casatorie.

Articolul 348 va avea urmatorul cuprins:

"Raspunderea tatalui

Art.348 - Cel care, dupa ce a consimtit la reproducerea asistata medical cu tert donator, nu recunoaste copilul astfel nascut in afara casatoriei, raspunde fata de mama si fata de copil. In acest caz, paternitatea copilului va fi stabilita pe cale judecatoreasca in conditiile art.337 si art.339."

Textul din proiectul Senatului pare inspirat de art.540 CCQ si art.311-20 alin.(4) CCF, dar aceste texte spun cu totul altceva: "Cel care, dupa ce a consimtit la procrearea asistata medical, nu recunoaste copilul astfel nascut, raspunde fata de mama si fata de copil." De aceea se propune aceasta forma pentru art.347, care face trimitere si la actiunea in constatarea paternitatii.

~~Interdictia procreatiei si purtarii sarcinii pentru alta persoana~~

Art.349 - Orice conventie avand drept scop procrearea sau purtarea sarcinii pentru alta persoana este lovita de nulitate absoluta.

Denumirea articolului 349 va avea urmatorul cuprins:

"Interzicerea unor conventii"

Se propune modificarea denumirii marginale, pentru o mai buna concordanta cu textul.

Confidentialitatea informatiilor

Art.350 - (1) Orice informatii privind procrearea asistata medical sunt confidentiale.

(2) Cu toate acestea, in cazul in care exista riscul unui prejudiciu grav referitor la sanatatea unei persoane astfel concepute sau a descendentilor acesteia in lipsa unor astfel de informatii, instanta poate autoriza transmiterea lor, in mod confidential, autoritatii competente.

~~(3) Asigurarea confidentialitatii unor astfel de informatii, precum si modul de transmitere a acestora se stabilesc prin lege.~~

1) Alineatele (2) si (3) ale articolului 350 vor avea urmatorul cuprins:

"(2) Cu toate acestea, in cazul in care, in lipsa unor astfel de informatii, exista riscul unui prejudiciu grav pentru sanatatea unei persoane astfel concepute sau a descendentilor acesteia, instanta poate autoriza transmiterea lor, in mod confidential, medicului sau autoritatilor competente."

(3) De asemenea, oricare din descendentii persoanei astfel concepute poate sa se prevaleze de acest drept, daca faptul de a fi privat de informatiile pe care le cere poate sa prejudicieze grav sanatatea sa ori pe cea a unei persoane care ii este apropiata."

1) Modificarea la alin.(2) vizeaza doar o mai buna formulare a textului.

2) Alin.(3), in forma propusa, reproduce teza a II-a din art.542 alin.(2) CCQ, nepreluata de redactorii proiectului. Introducerea textului este utila, pentru ca alin.(2) nu acopera si ipoteza descendentilor persoanei nascute prin reproducere asistata medical cu tert donator, care pot avea interesul de avea acces la informatiile mentionate.

3) Alin.(3) din Proiect a fost reamplasat la art.350².

Nu exista

Dupa articolul 350 se introduc doua articole noi, art.350¹ si art.350², cu urmatorul cuprins:

"Raporturile dintre tata si copil

Art.350¹ - Tatal are aceleasi drepturi si obligatii fata de copilul nascut prin reproducere asistata medical cu tert donator ca si fata de un copil nascut prin conceptiune naturala.

Se propune introducerea textului - inexistent in dreptul comparat - deoarece este necesar sa se prevada ca nu exista nici o diferenta intre cele doua categorii de copii in ce priveste drepturile si obligatiile tatalui.

Nu exista

Reguli aplicabile

Art.350² -Reproducerea umana asistata medical cu tert donator, regimul sau juridic, asigurarea confidentialitatii informatiilor care tin de aceasta, precum si modul de transmitere a lor se stabilesc prin lege speciala."

Se propune introducerea acestui text (care include si alin.(3) al art.350) pentru a arata ca aceste cateva texte din cod sunt doar "de principiu" si ca o astfel de chestiune trebuie reglementata in mod amanuntit prin legea speciala (a existat un astfel de proiect, respectiv proiectul Legii privind sanatatea reproducerii si reproducerea umana asistata medical, adoptat de Parlament, dar declarat neconstitutional de Curtea Constitutionala prin decizia nr.418/2005, pronuntata in cadrul controlului de constitutionalitate a priori si publicata in Monitorul Oficial al Romaniei nr.664/2005).

Sectiunea a 2-a

Situatia legala a copilului

Egalitatea in drepturi a copiilor

Art.351 - Copilul din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita potrivit legii are, fata de fiecare parinte si rudele acestuia, aceeasi situatie ca si aceea a unui copil din casatorie.

Numele copilului din casatorie

Art.352 - (1) Copilul din casatorie ia numele de familie comun al parintilor sai.

(2) Daca parintii nu au un nume comun, copilul va lua numele unuia dintre ei sau numele lor reunite. In acest caz numele copilului se va stabili prin acordul parintilor si se va declara, o data cu nasterea copilului, la serviciul de stare civila.

~~(3) In lipsa acordului parintilor, va decide instanta tutelara.~~

Alineatul (3) al articolului 352 va avea urmatorul cuprins:

"(3) In lipsa acordului parintilor, va hotari instanta tutelara, care va comunica de indata hotararea ramasa definitiva la serviciul de stare civila unde a fost inregistrata nasterea."

Se propune adaugarea tezei a II-a a alin.(3) pentru a asigura inregistrarea in registrul de stare civila.

Numele copilului din afara casatoriei

Art.353 - (1) Copilul din afara casatoriei ia numele de familie al aceluia dintre parinti fata de care filiatia a fost mai intai stabilita.

(2) In cazul in care filiatia a fost stabilita ulterior si fata de celalalt parinte, copilul, prin acordul parintilor, poate lua numele parintelui fata de care si-a stabilit filiatia ulterior sau numele reunite ale acestora. In lipsa acordului parintilor se aplica dispozitiile ~~art.252 alin.(3).~~

(3) In cazul in care copilul si-a stabilit filiatia in acelasi timp fata de ambii parinti, se aplica in mod corespunzator dispozitiile ~~art.252 alin.(2) si (3).~~

Alineatele (2) si (3) ale articolului 353 vor avea urmatorul cuprins:

"(2) In cazul in care filiatia a fost stabilita ulterior si fata de celalalt parinte, copilul, prin acordul parintilor, poate lua numele de familie al parintelui fata de care si-a stabilit filiatia ulterior sau numele reunite ale acestora. Noul nume de familie al copilului se va declara, de catre parinti, impreuna, la serviciul de stare civila la care a fost inregistrata nasterea. In lipsa acordului parintilor se aplica dispozitiile art.352 alin.(3).

(3) In cazul in care copilul si-a stabilit filiatia in acelasi timp fata de ambii parinti, se aplica in mod corespunzator dispozitiile art.352 alin.(2) si (3)."

1) Modificarea propusa la ambele alineate este impusa de trimiterea gresita facuta la art.252. Corect: 352 (adica articolul precedent).

2) Se propune adaugarea tezei a doua la alin.(2), care prevede cum se va inregistra noul nume de familie al copilului: parintii trebuie sa declare impreuna noul nume al copilului, pentru ca ofiterul de stare civila sa aiba certitudinea existentei acordului lor. In legea speciala (legea actelor de stare civila) se poate prevedea ca se poate prezenta unul singur dintre parinti, avand imputernicirea sau acordul expres (in forma autentica) al celuilalt parinte, etc.

CAPITOLUL III

Adoptia

CONSIDERATII GENERALE

Legea privind adoptia a fost adoptata in anul 2004 (nr.273/2004) si a intrat in vigoare la 1 ianuarie 2005. Se pune, asadar, problema raportului dintre aceasta reglementare - relativ recenta si care a generat o serie de discutii politice - si Codul civil. In consecinta, propunerile vor viza reglementarea in Codul civil a "constantelor" adoptiei (conditiile de fond, efectele, incetarea - nulitatea si desfacerea), preluand din Legea nr.273/2004 ceea ce se subsumeaza acestor probleme si lasand in domeniul de reglementare a acesteia chestiunile care pot suferi modificari in functie de factori de moment (cum ar fi procedura) sau care sunt extrem de sensibile si susceptibile de modificari determinate de interese politice (cum este situatia adoptiei internationale). In aceste conditii, ar urma ca prin legea de punere in aplicare a Codului civil sa se abroge prevederile privind conditiile de fond, efectele si incetarea adoptiei din legea speciala, urmand ca aceasta sa reglementeze numai procedura si unele conditii speciale, cum ar fi cele referitoare la adoptia internationala.

Sectiunea 1

Dispozitii generale

Notiune

Art.354 - (1) Adoptia este operatiunea juridica prin care se creeaza legatura de filiatie intre adoptator si adoptat, precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului.

(2) Adoptia se incheie in interesul superior ale copilului.

Alineatul (2) al articolului 354 se elimina.

Alin.(2) a fost reamplasat la art.355 - "Principiile adoptiei"

~~Persoanele care pot fi adoptate~~

~~Art.355~~ ~~- (1) Copilul poate fi adoptat pana la dobandirea capacitatii depline de exercitiu.~~

(2) Cu toate acestea, poate fi adoptata, in conditiile legii, si persoana care a dobandit capacitate deplina de exercitiu, daca a fost crescuta in timpul minoritatii de catre cel care doreste sa o adopte.

Articolul 355 va avea urmatorul cuprins:

"Principiile adoptiei

Art.355 - Adoptia este supusa urmatoarelor principii:

a) principiul interesului superior al copilului;

b) principiul necesitatii de a asigura cresterea si educarea copilului intr-un mediu familial;

c) principiul continuitatii cresterii si educarii copilului, tinandu-se seama de originea sa etnica, lingvistica si culturala."

1) Continutul art.355 din Proiect, modificat, se va regasi in sectiunea privind conditiile de fond ale adoptiei.

2) Textul propus reia principiul din art.354 alin.(2) (forma Proiectului adoptat de Senat), precum si alte doua principii, ce se regasesc in art.2 lit.b) si c) din Legea nr.273/2004. Nu au fost reluate alte doua principii din acelasi act normativ: principiul informarii copilului (art.2 lit.d) din Legea nr.273/2004) - deoarece se regaseste, ca principiu general al relatiilor de familie, in art.202 din proiect - si principiul celeritatii procedurii adoptiei (art.2 lit.e) din Legea nr.273/2004) - deoarece este un principiu general al procesului civil.

~~Adoptia internationala~~

~~Art.356~~ - Adoptia internationala poate fi incuviintata, potrivit legii, numai in cazul in care copilul nu a putut fi adoptat sau incredintat unei persoane sau familii, in tara, ori ingrijirea copilului in cadrul serviciilor de protectie speciala, publice sau private nu poate fi asigurata in mod corespunzator pe plan intern.

Articolul 356 va avea urmatorul cuprins:

"Adoptia internationala

Art.356 - Adoptia internationala poate fi incuviintata numai in cazul in care copilul nu a putut fi adoptat in tara. Conditiile si procedura adoptiei internationale, ca si efectele acesteia asupra cetateniei copilului, se stabilesc prin lege speciala."

Textul a fost modificat pentru a se corela cu dispozitiile Legii nr.272/2004 privind protectia si promovarea drepturilor copilului si ale Legii nr.273/2004 privind adoptia: aceste acte normative nu prevad masura incredintarii, ca masura de protectie independenta, ci numai ca masura premergatoare adoptiei. In acelasi timp, masurile de protectie prevazute de Legea nr.272/2004 (plasamentul, plasamentul in regim de urgenta si supravegherea specializata) au caracter temporar si luarea lor nu poate justifica impiedicarea unei adoptii internationale, daca aceasta ar fi in interesul copilului. De asemenea, avand in vedere caracterul posibil schimbator al reglementarii adoptiei internationale, se propune, in teza a II-a, ca aceasta sa fie reglementata prin legea speciala, care poate fi mai lesne modificata decat Codul civil.

~~Instanta judecatoreasca~~

~~Art.357~~ ~~Adoptia se incuviinteaza de catre instanta judecatoreasca competenta, in conditiile si cu procedura prevazuta de lege.~~

Articolul 357 va avea urmatorul cuprins:

"Procedura adoptiei

Art.357 - Adoptia se incuviinteaza de catre instanta tutelara. Procedura adoptiei este reglementata prin lege speciala."

In conformitate cu cele aratate la "Consideratiile generale" de la titlul Capitolului II - Adoptia, se propune ca procedura acesteia sa fie reglementata prin legea speciala.

Nu exista

Dupa Sectiunea 1 - "Dispozitii generale"se introduce o sectiune noua, sectiunea 1¹, cu urmatorul cuprins:

"Sectiunea 1¹

Conditiile de fond ale adoptiei

Nu exista

Se introduce paragraful 1, cu urmatoarea denumire:

"§1. Persoanele care pot fi adoptate"

Nu exista

Varsta adoptatului

Art. 357¹ - (1) Copilul poate fi adoptat pana la dobandirea capacitatii depline de exercitiu.

Textul propus reproduce art.355 din proiect si art.5 alin.(2) si (3) din Legea nr.273/2004.

Nu exista

Adoptia fratilor

Art.357² - Adoptia fratilor de catre persoane sau familii diferite se poate face numai daca acest lucru este in interesul lor superior.

Textul propus reproduce, cu modificari de forma, art.6 alin.(2) din Legea nr.273/2004.

Nu exista

Interzicerea adoptiei intre frati

Art.357³ - Adoptia intre frati este interzisa.

Textul propus reproduce art.8 alin.(1) din Legea nr.273/2004.

Nu exista

Situatia sotilor

Art.357⁴ - Adoptia a doi soti sau fosti soti de catre acelasi adoptator sau familie adoptatoare, precum si adoptia intre soti sau fosti soti sunt interzise.

Textul propus reproduce art.8 alin.(2) din Legea nr.273/2004.

Nu exista

Se introduce paragraful 2, cu urmatoarea denumire:

"§2. Persoanele care pot adopta"

Nu exista

Capacitatea si starea de sanatate

Art.357⁵ -.Persoanele care nu au capacitate deplina de exercitiu, precum si cele cu boli psihice sau handicap mintal nu pot adopta.

Textul propus reproduce, cu modificari, art.9 alin.(1) teza I si art.8 alin.(3) din Legea nr.273/2004.

Nu exista

Diferenta de varsta

Art.357⁶ - (1) Adoptatorul trebuie sa fie cu 18 ani mai in varsta decat adoptatul.

(2) Pentru motive temeinice, instanta judecatoreasca poate incuviinta adoptia chiar daca diferenta de varsta dintre adoptat si adoptator este mai mica decat 18 ani, dar nu mai putin de 15 ani.

1) Alin.(1) reproduce, cu modificari, art.9 alin.(1) teza II din Legea nr. 273/2004.

2) Alin.(2) reproduce, cu modificari, art.9 alin.(2) din Legea nr.273/2004.

Nu exista

Conditii morale si materiale

Art.357⁷ - (1) Adoptatorul sau familia adoptatoare trebuie sa indeplineasca garantiile morale si conditiile materiale necesare cresterii, educarii si dezvoltarii armonioase a copilului.

(2) Indeplinirea conditiilor prevazute la alin. (1) se atesta de catre autoritatile competente, potrivit legii speciale.

Textul propus reproduce, cu modificari, art.10 din Legea nr.273/2004.

Nu exista

Adoptia simultana sau succesiva

Art.357⁸ - (1) Doua persoane nu pot adopta impreuna, nici simultan si nici succesiv, cu exceptia cazului in care sunt sot si sotie.

(2) Cu toate acestea, o noua adoptie poate fi incuviintata atunci cand:

a) adoptatorul sau sotii adoptatori au decedat; in acest caz, adoptia anterioara se considera desfacuta pe data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti de incuviintare a noii adoptii;

b) adoptia anterioara a incetat din orice alt motiv.

Textul propus reproduce, cu modificari, art.7 din Legea nr.273/2004.

Nu exista

Se introduce paragraful 3, cu urmatoarea denumire:

"§3. Consimtamantul la adoptie"

Nu exista

Persoanele care consimt la adoptie

Art.357⁹ - (1) Pentru incheierea unei adoptii este necesar consimtamantul urmatoarelor persoane:

a) parintii firesti ai adoptatului minor sau cel care exercita autoritatea parinteasca, daca parintii sunt necunoscuti, morti, declarati morti sau pusi sub interdictie judecatoreasca;

b) adoptatul care a implinit 10 ani;

c) adoptatorul sau, dupa caz, familia adoptatoare;

d) sotul celui care adopta, cu exceptia cazului in care este in imposibilitate de a-si manifesta vointa.

(2) Nu este valabil consimtamantul dat in considerarea promisiunii sau obtinerii efective a unor foloase, indiferent de natura acestora.

1) Textul propus reproduce, cu modificari, art.11 din Legea nr.273/2004.

2) La alin.(1), modificarile sunt urmatoarele:

a) mentiunea de la lit.a), referitoare la adoptatul minor, in cazul caruia este necesar consimtamantul parintilor. Per a contrario, daca adoptatul este major, acest consimtamant nu este necesar. In Legea nr.273/2004, aceasta chestiune este reglementata separat, in art.12 alin.(4) in fine;

b) adaugarea literei d), care exista ca un articol separat (art.18 alin.2) in Legea nr.273/2004. Pozitionarea textului in Legea adoptiei separat de textul de principiu privind consimtamantul la adoptie nu se justifica, deoarece aici trebuie enumerate toate persoanele care trebuie sa consimta la adoptie.

3) La alin.(2), se inlatura sintagma finala din art.11 al Legii nr.273/2004 - fie ea (prestatia) anterioara sau ulterioara -care este inutila.

Nu exista

Situatii speciale privind consimtamantul parintilor

Art.357¹⁰ - (1) Daca unul dintre parintii firesti este necunoscut, mort, declarat mort, precum si daca se afla, din orice motiv, in imposibilitate de a-si manifesta vointa, consimtamantul celuilalt parinte este indestulator. Cand ambii parinti se afla intr-una din aceste situatii, adoptia se poate incheia fara consimtamantul lor.

(2) Parintele sau parintii decazuti din exercitiul drepturilor parintesti ori carora li s-a aplicat pedeapsa interzicerii drepturilor parintesti pastreaza dreptul de a consimti la adoptia copilului. In aceste cazuri, consimtamantul celui care exercita autoritatea parinteasca este si el obligatoriu.

(3) Persoana casatorita care a adoptat un copil trebuie sa consimta la adoptia aceluiasi copil de catre sotul tau.

1) Alin.(1) teza I reproduce, cu modificari, art.12 alin.(3) din Legea nr.273/2004; teza a II-a reproduce partial alin.(4) din acelasi articol al Legii nr.273/2004.

2) Alin.(2) reproduce, cu modificari, art.12 alin.(2) din Legea nr.273/2004.

3) Alin. 3 reproduce, cu modificari, art. 12 alin. 1 teza a II-a din Legea nr. 273/2004.

Nu exista

Libertatea consimtamantului parintilor

Art.357¹¹ - Parintii firesti ai copilului sau, dupa caz, cel care exercita autoritatea parinteasca, trebuie sa consimta la adoptie in mod liber, neconditionat si numai dupa ce au fost informati in mod corespunzator asupra consecintelor adoptiei, in special asupra incetarii legaturilor de rudenie ale copilului cu familia sa de origine.

Textul propus reproduce, cu modificari, art.14 teza I din Legea nr.273/2004.

Nu exista

Data si revocarea consimtamantului parintilor

Art.357¹² - (1) Consimtamantul la adoptie al parintilor firesti sau, dupa caz, al tutorelui poate fi dat numai dupa trecerea unui termen de 60 de zile de la data nasterii copilului.

(2) Consimtamantul dat in conditiile alin.(1) poate fi revocat in termen de 30 de zile de la data exprimarii lui.

Textul propus reproduce, cu modificari, art.16 din Legea nr.273/2004.

Nu exista

Refuzul parintilor de a-si da consimtamantul

Art.357¹³ - In mod exceptional, instanta judecatoreasca poate trece peste refuzul parintilor firesti sau al tutorelui de a consimti la adoptie, daca se dovedeste, cu orice mijloc de proba, ca acesta este abuziv si instanta apreciaza ca adoptia este in interesul copilului, tinand seama si de consimtamantul acestuia, dat in conditiile legii.

Textul propus reproduce, cu modificari, art.13 din Legea nr.273/2004.

Nu exista

Conditiile exprimarii consimtamantului

Art.357¹⁴ - Conditiile in care isi exprima consimtamantul persoanele chemate sa consimta la adoptie sunt reglementate prin lege speciala."

Conform celor aratate in "Consideratiile generale" de la inceputul Capitolului III - "Adoptia", problemele de procedura urmeaza sa faca obiectul unei legi separate.

Sectiunea a 2-a

Efectele adoptiei

~~Efectele adoptiei~~

~~Art.358~~ ~~- (1) Adoptia produce efecte numai de la data ramanerii irevocabile a hotararii judecatoresti prin care a fost incuviintata.~~

~~(2) Prin adoptie se stabilesc raporturi de rudenie intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si adoptator si rudele acestuia, pe de alta parte.~~

(3) Raporturile de rudenie inceteaza intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si parintii firesti si rudele acestora, pe de alta parte. Cu toate acestea, impedimentul la casatorie izvorat din rudenie se aplica intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si rudele firesti ale acestuia, pe de alta parte.

Articolul 358 va avea urmatorul cuprins:

"Data adoptiei

Art.358 - Adoptia produce efecte de la data ramanerii definitive a hotararii judecatoresti prin care a fost incuviintata."

1) Se propune scindarea art.358 din Proiect din ratiuni de sistematizare: reglementarea datei adoptiei separat de efectele acesteia; art.358 va reglementa numai data adoptiei, iar alin.(2) si alin.(3) vor constitui un articol separat - art.

2) Textul propus e practic identic cu alin.(1). Modificarea priveste numai corelarea cu proiectul Codului de procedura civila: hotarare definitiva in loc de irevocabila. De asemenea, a fost inlaturat adverbul numai, care e inutil.

Nu exista

Dupa articolul 358 se introduce un articol nou, art.358¹, cu urmatorul cuprins:

"Efecte asupra rudeniei

Art.358¹ (1) Prin adoptie se stabilesc filiatia intre adoptat si cel care adopta, precum si legaturi de rudenie intre adoptat si rudele adoptatorului.

(2) Raporturile de rudenie inceteaza intre adoptat si descendentii sai, pe de o parte, si parintii firesti si rudele acestora, pe de alta parte.

(3) Cand adoptator este sotul parintelui firesc sau adoptiv, legaturile de rudenie a adoptatului inceteaza numai in raport cu parintele firesc si rudele parintelui firesc care nu este casatorit cu adoptatorul."

1) Au fost preluate, cu modificari, alin.(2) si alin.(3) ale art.358, din considerente de sistematizare (vezi explicatia de sub articolul precedent, pct.1).

2) Alin.(1) - fostul alin.(2) al art.358 - este in concordanta cu definitia adoptiei (art.354) si este relativ identic cu art.50 din Legea nr.273/2004.

3) Alin.(2) este, cu unele modificari, fostul alin.(3) teza I din art.358.

4) Alin.(3) reproduce alin.(3) partea finala din art.50 al Legii adoptiei.

5) Teza a II-a din alin.(3) al art.358 si teza I din alin.(4) al art.50 din Legea adoptiei (referitoare la impedimentul la casatorie) nu a mai fost reprodusa, deoarece art.206 alin.(3) din Proiect rezolva aceasta chestiune.

6) Teza a II-a a aceluiasi alin.(4) al art.50 din Legea adoptiei prevede ca impedimentul la casatorie rezultand din rudenie exista intre adoptat si rudele din familia de adoptie. Prevederea este inutila fata de caracterul general al impedimentului la casatorie rezultand din rudenie, prevazut de art.206 din Proiect.

~~Exercitarea drepturilor si indatoririlor parintesti~~

Art.359 (1) Adoptatorul are fata de copilul adoptat drepturile si indatoririle parintelui fata de copilul sau firesc.

(2) In cazul in care cel care adopta este sotul parintelui firesc al adoptatului, drepturile si indatoririle parintesti se exercita de catre adoptator si parintele firesc casatorit cu acesta.

1) Denumirea articolului 359va avea urmatorul cuprins:

"Raporturile dintre adoptator si adoptat"

2) Dupa alineatul (2) al articolului 359 se introduce un alineat nou, alin.(3), cu urmatorul cuprins:

"(3) Adoptatul are fata de adoptator drepturile si indatoririle pe care le are orice persoana fata de parintii sai firesti."

1) Se propune modificarea denumirii marginale, pentru o mai buna corespondenta cu continutul articolului, la care se adauga si alin.(3).

2) Alin.(3) reproduce alin.(3) al art.51 din Legea nr.273/2004.

Decaderea adoptatorului din exercitiul drepturilor parintesti

Art.360 Daca adoptatorul va fi decazut din exercitiul drepturilor parintesti, instanta, tinand seama de interesul superior al copilului, va putea fie sa redea parintilor firesti exercitiul drepturilor parintesti, fie sa hotarasca instituirea tutelei. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozitiile art.202 fiind aplicabile.

~~Numele adoptatului~~

~~Art.361~~ ~~(1) Copilul adoptat dobandeste prin adoptie numele celui care adopta.~~

(2) Daca adoptia se face de catre doi soti ori de catre sotul care adopta pe copilul celuilalt sot, iar sotii au nume comun, copilul adoptat va purta acest nume. In cazul in care sotii nu au nume de familie comun, ei sunt obligati sa declare instantei care incuviinteaza adoptia, numele pe care acesta urmeaza sa-l poarte. Dispozitiile art.202 sunt aplicabile prin analogie.

(3) Pe baza hotararii irevocabile de incuviintare a adoptiei, serviciul de stare civila competent va intocmi, in conditiile legii, un nou act de nastere al copilului, in care adoptatorii vor fi trecuti ca fiind parintii sai firesti. Vechiul act de nastere se va pastra, mentionandu-se pe marginea acestuia intocmirea noului act.

1) Articolul 361 va avea urmatorul cuprins:

"Numele adoptatului

Art.361 (1) Copilul adoptat dobandeste prin adoptie numele de familie al celui care adopta.

(3) Pentru motive temeinice, instanta, incuviintand adoptia, la cererea adoptatorului sau a familiei adoptatoare si cu consimtamantul copilului care a implinit 10 ani, poate dispune schimbarea prenumelui copilului adoptat.

(4) In cazul adoptiei unei persoane casatorite, care poarta un nume comun cu celalalt sot, sotul adoptat poate lua numele adoptatorului, cu consimta-mantul celuilalt sot, dat in fata instantei care incuviinteaza adoptia.

(5) Pe baza hotararii definitive de incuviintare a adoptiei, serviciul de stare civila competent va intocmi, in conditiile legii, un nou act de nastere al copilului, in care adoptatorii vor fi trecuti ca fiind parintii sai firesti. Vechiul act de nastere se va pastra, mentionandu-se pe marginea acestuia intocmirea noului act."

1) Se propune modificarea alin.(1), prin mentionarea expresa a numelui de familie, pentru corelare cu art.52 din Proiect, care prevede structura numelui.

2) Se propune modificarea alin.(2), prin introducerea unei teze privind cazul (putin probabil, dar nu imposibil) al neintelegerilor dintre adoptatori, rezolvat ca si in cazul numelui copilului, in general (art.352 si art.353 din proiect). De asemenea, se propune inlocuirea formularii sunt aplicabile prin analogie, care nu este riguroasa (si nici nu se intalneste in tehnica legislativa).

3) Se propune introducerea a doua noi alineate, alin.(3) si alin.(4), care reproduc prevederile utile ale alin.(3) si (4) din art.53 al Legii nr.273/2004.

4) Modificarea din alin.(5) - alin.(3) din Proiect - priveste corelarea cu proiectul Codului de procedura civila: hotarare definitiva in loc de irevocabila.

Nu exista.

Dupa articolul 361 se introduce un articol nou, art.361¹, cu urmatorul cuprins:

"Informatii cu privire la adoptie

Art.361¹ Informatiile cu privire la adoptie sunt confidentiale. Modul in care adoptatul va fi informat cu privire la adoptie si la familia sa de origine, precum si regimul juridic general al informatiilor privind adoptia se stabilesc prin lege speciala."

Art.52 alin.(1) din Legea nr.273/2004 prevede: Adoptatorii vor informa copilul ca este adoptat, de indata ce varsta si gradul de maturitate ale acestuia o permit. (Celelalte alineate reglementeaza regimul informatiilor privitoare la adoptie etc.) Dupa cum se vede, textul din lege instituie o adevarata obligatie pentru adoptatori de a-l informa pe adoptat cu privire la situatia sa. Principiul nu se regaseste in conventiile internationale privind adoptia si - in aceasta forma - nici in codurile-model. CCQ reglementeaza confidentialitatea informatiilor cu privire la adoptie, precum si modul in care ele pot fi obtinute (de exemplu, adoptatul poate obtine informatii despre parintii sai firesti numai daca acestia consimt - art.583). Art.268 CCE prevede dreptul adoptatului, dupa 18 ani sau inainte - daca justifica un interes legitim -, de a obtine informatii cu privire la familia de origine. Nu este, insa, reglementata obligatia adoptatorilor ca, "din oficiu", sa-i aduca la cunostinta adoptatului situatia sa. In aceste conditii se propune introducerea art.361¹, pentru a nu greva Codul civil cu o chestiune sensibila, care poate fi mai lesne rezolvata in legea speciala.

Sectiunea a 3-a

Incetarea adoptiei

~~Art.362~~ ~~Adoptia inceteaza prin nulitate sau desfacere.~~

Articolul 362 va avea urmatorul cuprins:

"Incetarea adoptiei

Art.362 Adoptia inceteaza prin desfacere sau ca urmare a anularii ori a declararii nulitatii sale."

Modificarea este propusa din considerente de forma, dar - mai ales - pentru a adauga nulitatea relativa ca o cauza de incetare a adoptiei. In sistemul Codului familiei, anterior Ordonantei de urgenta nr.25/1997, adoptia (infierea) putea fi lovita si de nulitate relativa, desi reglementarea nu era foarte clara; totusi, jurisprudenta si doctrina au recunoscut in mod constant aceasta posibilitate. Potrivit OUG nr.25/1997, nulitatea adoptiei era supusa dreptului comun, deci adoptia putea fi sanctionata si cu nulitatea relativa. In conceptia Legii nr.273/2003, adoptia nu poate fi sanctionata decat cu nulitatea absoluta (vezi art. 56); cu toate acestea, doctrina continua sa evoce ideea ca, de vreme ce legea nu inlatura expres posibilitatea sanctionarii adoptiei cu nulitatea relativa, se aplica dreptul comun. Asa fiind, a fost propusa modificarea art.362 in sensul prevederii si a nulitatii relative.

~~Nulitatea adoptiei~~

~~Art.363~~ ~~(1) Adoptia este lovita de nulitate, daca a fost incheiata cu incalcarea conditiilor prevazute de lege.~~

(2) Adoptia fictiva este lovita de nulitate absoluta, in afara cazului cand ulterior incuviintarii adoptiei intre adoptator si adoptat s-au stabilit raporturi de natura sa satisfaca interesul superior al copilului.

Articolul 363 va avea urmatorul cuprins:

"Desfacerea de drept a adoptiei

Art.363 (1) Adoptia este desfacuta de drept in cazul prevazut de art.357⁸ alin.(2) lit.a)."

1) Textul propus reia solutia din art.7 alin.(3) lit.a) din Legea nr.273/2004.

2) Prevederile art.363 din Proiect se regasesc, cu modificari, in art.365².

~~Desfacerea adoptiei~~

~~Art. 364~~ ~~Adoptia se desface in cazurile si in conditiile prevazute de lege.~~

Articolul 364 va avea urmatorul cuprins:

"Desfacerea adoptiei la cererea adoptatorului

Art.364 - (1) Adoptia poate fi desfacuta la cererea adoptatorului sau a familiei adoptatoare, daca adoptatul a atentat la viata lor sau a ascendentilor ori descendentilor lor, precum si atunci cand adoptatul s-a facut vinovat fata de adoptatori de fapte penale pedepsite cu o pedeapsa privativa de libertate de cel putin 2 ani.

(2) Daca adoptatorul a decedat ca urmare a faptelor adoptatului, adoptia poate fi desfacuta la cererea celor care ar fi venit la mostenire impreuna cu adoptatul sau in lipsa acestuia."

1) Legea nr.273/2004 a reglementat un singur caz de desfacere a adoptiei, cel din art.7 alin.(3) lit.a). Singurul Cod care reglementeaza desfacerea adoptiei este cel italian, din care sunt inspirate textele art.364 si art.365 (art.306 si art.307 CCI). Solutiile CCI sunt intelepte si tin cont de ceea ce poate sa apara in practica, astfel incat propun preluarea lor. De altfel, problema desfacerii adoptiei la cererea adoptatorului a fost dezbatuta in doctrina, inca in regimul legal prevazut de Codul familiei, opinandu-se in sensul recunoasterii dreptului acestuia de a cere desfacerea adoptiei. Avand in vedere ca in practica pot sa apara situatii in care sa se impuna desfacerea adoptiei din vina adoptatului si la cererea adoptatorului, precum si caracterul exceptional al situatiilor din textele propuse, se impune includerea lor in viitorul Cod civil.

2) Alin.(1) este inspirat de art.306 alin.(1) CCI.

3) Alin. (2) este inspirat de art.306 alin.(2) CCI.

~~Efectele incetarii adoptiei~~

~~Art.365~~ (1) La incetarea adoptiei, adoptatul redobandeste numele de familie avut inainte de incuviintarea adoptiei. Cu toate acestea, la desfacerea adoptiei, pentru motive temeinice, instanta va putea incuviinta ca adoptatul sa pastreze numele de familie dobandit prin adoptie.

(2) La incetarea adoptiei, parintii firesti ai copilului redobandesc drepturile si indatoririle parintesti, daca instanta nu decide o alta masura de protectie a copilului, in conditiile legii. Dispozitiile art.71 sunt aplicabile.

Articolul 365 va avea urmatorul cuprins:

"Desfacerea adoptiei la cererea adoptatului

Art.365 - Adoptia poate fi desfacuta la cererea adoptatului daca adoptatorul s-a facut vinovat fata de adoptat de faptele prevazute de art.364."

Textul propus reproduce art.307 CCI.

Nu exista

Dupa articolul 365 se introduc patru articole noi, art.365¹-art.365⁴, cu urmatorul cuprins:

"Anularea adoptiei

Art.365¹ - (1) Adoptia poate fi anulata la cererea oricarei persoane chemate sa consimta la incheierea ei si al carei consimtamant a fost viciat prin eroare asupra identitatii adoptatului, dol sau violenta.

(2) Actiunea poate fi formulata in termen de 6 luni de la descoperirea erorii sau a dolului ori de la data incetarii violentei, dar nu mai tarziu de doi ani de la incheierea adoptiei.

1) A se vedea comentariile de la art.362 privind nulitatea relativa a adoptiei.

2) Alin.(2), privitor la termenul in care se poate cere anularea adoptiei, este inspirat de art.269 lit.b) CCE.

Nu exista

Nulitatea absoluta a adoptiei

Art.365² - (1) Este nula adoptia fictiva, precum si cea incheiata cu incalcarea conditiilor de forma sau de fond, daca, in acest din urma caz, legea nu o sanctioneaza cu nulitatea relativa.

(2) Adoptia este fictiva daca a fost incheiata in alt scop decat cel al ocrotirii interesului superior al copilului,

(3) Actiunea in constatarea nulitatii adoptiei poate fi formulata de orice persoana interesata. Dupa dobandirea de catre adoptat a capacitatii depline de exercitiu, actiunea poate fi formulata numai de catre acesta.

1) Textul propus reia, cu unele modificari, prevederile art.56 alin.(1) si art.57 din Legea nr.273/2004.

2) Se propune ca in alin.(1) sa fie enumerata si fictivitatea printre cauzele de nulitate absoluta a adoptiei, deoarece ea exista in art.363 alin.(2) din Proiect .

3) Pe cale de consecinta, se propune in alin.(2) definirea adoptiei fictive.

4)Alin.(3) al art.365² reproduce art.57 din Legea nr.273/2004.

Nu exista

Mentinerea adoptiei

Art.365³ - Instanta poate respinge cererea privind nulitatea daca mentinerea adoptiei este in interesul celui adoptat. Acesta va fi intotdeauna ascultat, dispozitiile art.202 ramanand aplicabile.

1) Textul propus reia, in teza I, reglementarea din art.56 alin.(2) al Legii nr.273/2004 si prevede posibilitatea inlaturarii sanctiunii nulitatii adoptiei (aceeasi solutie se regaseste si in CCE, art.269 alin.(1) in fine.).

2) Teza a II-a prevede ascultarea obligatorie a adoptatului, norma existenta si in art.58 alin.(2) din Legea nr.273/2004.

3) Textul propus acopera si ipoteza art.363 alin.(2), care impiedica declararea nulitatii adoptiei fictive, daca, ulterior incuviintarii sale, intre adoptator si adoptat s-au stabilit raporturi de natura sa satisfaca interesul superior al copilului.

Nu exista

Efectele incetarii adoptiei

Art.365⁴ (1) La incetarea adoptiei, parintii firesti ai copilului redobandesc drepturile si indatoririle parintesti, afara numai daca instanta nu hotaraste ca este in interesul superior al copilului sa instituie tutela sau o alta masura de protectie a copilului, in conditiile legii.

(2) De asemenea, adoptatul redobandeste numele de familie si, dupa caz, prenumele avut inainte de incuviintarea adoptiei. Cu toate acestea, pentru motive temeinice, instanta va putea incuviinta ca acesta sa pastreze numele dobandit prin adoptie.

(3) Adoptatul va fi intotdeauna ascultat, dispozitiile art.202 ramanand aplicabile."

Textul propus se regaseste, intr-o forma asemanatoare, si in art.59 din Legea nr.273/2004. Fata de acest din urma text, exista insa unele diferente:

a) alineatele sunt inversate in raport cu art.59 din Legea nr.273/2004 si e firesc, deoarece primeaza redobandirea autoritatii parintesti fata de redobandirea numelui.

b) alin.(1) mentioneaza ca instanta va institui o alta masura de ocrotire numai daca este in interesul copilului, conditie care nu exista in art.59 din Legea nr.273/2004, dar exista in fostul art.85 din Codul familie, care reglementa aceeasi ipoteza.

c) alin.(2) reglementeaza si ipoteza revenirii la prenumele avut anterior adoptiei, care poate fi schimbat potrivit art.361 alin.(3) din Proiect.

d) se propune si un alin.(3), care prevede obligativitatea ascultarii adoptatului, conform principiului prevazut in art.202 din Proiect.

TITLUL IV

Responsabilitatea parinteasca

Denumirea Titlului IV-"Responsabilitatea parinteasca" se va modifica, dupa cum urmeaza:

"TITLUL IV

Autoritatea parinteasca"

CCF, CCQ si CCE reglementeaza Autoritatea parinteasca, notiune care reflecta mai exact raporturile dintre parinti si copii decat aceea de responsabilitate parinteasca. CCI reglementeaza puterea parinteasca - notiune folosita si de CC1940, dar careia i s-ar putea reprosa caracterul arhaic, inadecvat conceptiei moderne despre raporturile dintre parinti si copii.

CAPITOLUL I

Dispozitii generale

~~Indatoririle parintilor~~

~~Art.366~~ ~~- Ambii parinti raspund pentru cresterea copiilor lor minori.~~

Se elimina.

Se propune reamplasarea textului art.366 ca alin.(3) al art.367, raspunderea parintilor fiind o componenta a autoritatii parintesti.

~~Continutul responsabilitatii parintesti~~

~~Art.367~~ ~~- (1) Drepturile si indatoririle parintesti privesc atat persoana, cat si bunurile copilului minor.~~

~~(2) In exercitarea drepturilor si indeplinirea indatoririlor pe care le au fata de copilul lor minor, parintii trebuie sa aiba in vedere interesul superior al copilului.~~

Articolul 367 va avea urmatorul cuprins:

"Autoritatea parinteasca

Art.367 - (1) Autoritatea parinteasca este un ansamblu de drepturi si indatoriri, care apartin in mod egal ambilor parinti si privesc atat persoana, cat si bunurile copilului.

(2) Parintii exercita autoritatea parinteasca numai in interesul superior al copilului, cu respectul datorat persoanei acestuia, si il asociaza pe copil la toate deciziile care il privesc, tinand cont de varsta si de gradul sau de maturitate.

(3) Ambii parinti raspund pentru cresterea copiilor lor minori."

1) Se propune modificarea textului din Proiect, deoarece este firesc ca acest capitol sa inceapa cu definirea autoritatii parintesti.

2) Textul propus este inspirat de art.371-1 CCF.

3) Alin.(3) este fostul art.366.

~~Durata responsabilitatii parintesti~~

~~Art.368~~ ~~- Responsabilitatea parinteasca dureaza pana cand copilul dobandeste capacitatea deplina de exercitiu~~

Articolul 368 va avea urmatorul cuprins:

"Durata autoritatii parintesti

Art.368 - Autoritatea parinteasca se exercita pana cand copilul dobandeste capacitatea deplina de exercitiu."

Modificarea este impusa de inlocuirea notiunii de responsabilitate.

Indatorirea copilului

Art.369 - Copilul datoreaza respect parintilor sai indiferent de varsta sa.

Denumirea articolului 369 se va modifica dupa cum urmeaza:"Indatorirea de respect"

Se propune modificarea denumirii marginale, deoarece denumirea initiala induce ideea ca exista o unica indatorire a copilului.

Neintelegerile intre parinti

Art.370 Ori de cate ori exista neintelegeri intre parinti cu privire la exercitiul drepturilor sau la indeplinirea indatoririlor parintesti, instanta tutelara, dupa ce asculta pe parinti si luand in considerare concluziile raportului referitor la ancheta psihosociala, hotaraste potrivit interesului superior al copilului. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozitiile art. 202 fiind aplicabile.

CAPITOLUL II

Drepturile si indatoririle parintesti

~~Drepturile si indatoririle parintesti~~

Art.371 - Parintii au dreptul si indatorirea de a creste copilul, ingrijind de sanatatea si dezvoltarea lui fizica, psihica si intelectuala, de educatia, invatatura si pregatirea profesionala a acestuia, potrivit propriilor lor convingeri si insusirilor copilului; ei sunt datori sa dea copilului orientarea si sfaturile necesare exercitarii corespunzatoare a drepturilor pe care legea le recunoaste acestuia.

Denumirea articolului 371 va avea urmatorul cuprins:

"Continutul autoritatii parintesti"

Se propune modificarea denumirii marginale pentru a evita repetitia fata de titlul capitolului, dar si pentru ca, din punct de vedere teoretic, drepturile si indatoririle parintesti alcatuiesc continutul autoritatii parintesti.

Nu exista.

Dupa articolul 371 se introduc doua articole noi, art.371¹ si art.371², cu urmatorul cuprins:

"Indatoriri specifice

Art.371¹ - (1) Parintii au indatorirea de a creste copilul in conditii care sa asigure dezvoltarea sa fizica, mentala, spirituala, morala si sociala in mod armonios.

(2) In acest scop, parintii sunt obligati:

a) sa coopereze cu copilul si sa ii respecte viata intima, privata si demnitatea;

b) sa informeze copilul despre toate actele si faptele care l-ar putea afecta si sa ia in considerare opinia acestuia;

c) sa ia toate masurile necesare pentru protejarea si realizarea drepturilor copilului;

d) sa coopereze cu persoanele fizice si persoanele juridice cu atributii in domeniul ingrijirii, educarii si formarii profesionale a copilului.

Textul propus este preluat, cu modificari, din Legea nr.272/2004 privind drepturile copilului (art.32 - mai putin obligatia de supraveghere, care se regaseste mai jos, in art.375).

Nu exista.

Masuri disciplinare

Art. 371² - Masurile disciplinare nu pot fi luate de parinti decat cu respectarea demnitatii copilului. Sunt interzise pedepsele fizice, precum si orice alte masuri care pot afecta dezvoltarea fizica, psihica sau starea emotionala a copilului."

Textul este preluat, cu modificari, din Legea nr.272/2004 privind drepturile copilului (art.28 alin. 2).

Drepturile parintelui minor

Art.372 - (1) Parintele minor care a implinit varsta de 14 ani are numai drepturile si indatoririle parintesti cu privire la persoana copilului.

~~(2) Drepturile si indatoririle cu privire la bunurile copilului revin tutorelui.~~

Alineatul (2) al articolului 372 va avea urmatorul cuprins:

"(2) Drepturile si indatoririle cu privire la bunurile copilului revin tutorelui sau, dupa caz, altei persoane, in conditiile legii."

Se propune modificarea textului din Proiect pentru a acoperi si situatiile in care nu a fost instituita (inca) tutela, iar drepturile si indatoririle parintesti se exercita, potrivit legii, de alte persoane (a se vedea, spre exemplu, art.62 din Legea nr.272/2004).

Religia copilului

Art.373 - (1) Parintii hotarasc credinta religioasa a copilului.

(2) Credinta religioasa a copilului care a implinit 14 ani nu poate fi schimbata fara consimtamantul acestuia.

(3) Copilul care a implinit varsta de 16 ani are dreptul sa-si aleaga singur credinta religioasa.

~~Numele copilului~~

~~Art.374~~ ~~- Parintii aleg numele si prenumele copilului, in conditiile legii.~~

Articolul 374 va avea urmatorul cuprins:

"Numele copilului

Art.374 - Parintii aleg prenumele si, cand e cazul, numele de familie al copilului, in conditiile legii."

Modificare propusa deoarece numai prenumele se alege intotdeauna. Numele de familie al copilului nu se alege decat atunci cand parintii au nume diferite.

Supravegherea copilului

Art.375 - (1) Parintii au dreptul si indatorirea de supraveghere a copilului minor.

(2) Cu toate acestea, parintii nu pot, in afara unor motive temeinice, sa impiedice corespondenta si legaturile personale ale copilului cu bunicii sai ori cu fratii si surorile sale sau cu orice alte persoane, chiar daca nu sunt rude cu minorul. Orice neintelegeri se solutioneaza de catre instanta tutelara.

Alineatul (2) al articolului 375 se elimina.

Alin.(2) are un domeniu de aplicare care, desi e conex supravegherii, justifica transformarea sa intr-un articol separat, si anume art.375¹.

Dupa articolul 375 se introduce un articol nou, art.375¹, cu urmatorul cuprins:

"Relatiile sociale ale copilului

Art.375¹ - Parintii nu pot, in afara unor motive temeinice, sa impiedice corespondenta si legaturile personale ale copilului cu bunicii sai ori cu fratii si surorile sale sau cu orice alte persoane, chiar daca nu sunt rude cu el. Orice neintelegeri se solutioneaza de catre instanta tutelara, cu ascultarea copilului, dispozitiile art.202 fiind aplicabile."

Textul reproduce alin.(2) al art.375, cu modificarea referitoare la necesitatea ascultarii minorului.

Inapoierea copilului de la alte persoane

Art.376 - (1) Parintii pot cere oricand instantei tutelare inapoierea copilului de la orice persoana care il tine fara drept.

(2) Instanta tutelara poate respinge cererea numai daca inapoierea este vadit contrara interesului copilului.

(3) Ascultarea copilului este obligatorie, dispozitiile art. 202 fiind aplicabile.

Locuinta copilului

Art.377- Locuinta copilului se stabileste de parinti, de comun acord.

Articolul 377 va avea urmatorul cuprins:

"Locuinta copilului

Art.377 - (1) Copilul minor locuieste la parintii sai.

(2) Daca parintii nu locuiesc impreuna, acestia vor stabili, de comun acord, locuinta copilului.

(3) In caz de neintelegere intre parinti, instanta tutelara va hotari, luand in considerare concluziile raportului de ancheta psihosociala si ascultandu-i pe parinti si pe copil, daca a implinit 10 ani. Dispozitiile art.202 raman aplicabile.

(4) Copilul minor nu poate parasi locuinta stabilita potrivit acestui articol, fara acordul parintilor, decat in cazurile prevazute expres de lege."

1) Modificarea propusa pleaca de la actualul art.100 C.fam., care a fost analizat in doctrina si a creat o indelungata jurisprudenta, ce nu a ridicat probleme. Este chiar periculos sa se renunte la acest text si, mai ales, la principiul din alin.(1), potrivit caruia "locuinta copilului minor este la parintii sai".

2) S-a propus, in plus fata de reglementarea actuala din C.fam., alin.(4), dupa modelul art.602 CCQ si art.371-3 CCF.

Nu exista.

Dupa articolul 377 se introduce un articol nou, art.377¹, cu urmatorul cuprins:

"Schimbarea locuintei copilului

Art.377¹ - (1) Daca afecteaza exercitiul autoritatii sau al unor drepturi parintesti, schimbarea locuintei copilului, impreuna cu parintele la care locuieste, nu poate avea loc decat cu acordul prealabil al celuilalt parinte.

(2) In caz de neintelegere intre parinti, va hotari instanta tutelara potrivit interesului superior al copilului, luand in considerare concluziile raportului de ancheta psihosociala si ascultandu-i pe parinti. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozitiile art.202 fiind aplicabile."

Textul a fost introdus dupa modelul art.373-3 CCF si este important sa fie adoptat, tinand cont de situatiile din practica, in care un parinte isi schimba domiciliul, uneori chiar in strainatate, ceea ce face practic imposibila pentru celalalt parinte exercitarea drepturilor si indatoririlor parintesti.

~~Schimbarea felului invataturii ori al pregatirii profesionale~~

~~Art.378~~ - (1) Copilul care a implinit varsta de 14 ani poate cere incuviintarea instantei tutelare pentru a-si schimba felul invataturii ori al pregatirii profesionale ori pentru schimbarea locuintei necesare desavarsirii invataturii ori pregatirii sale profesionale.

~~(2) Instanta tutelara va hotari pe baza raportului referitor la ancheta psihosociala. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozitiile art.202 fiind aplicabile.~~

Articolul 378 va avea urmatorul cuprins:

"Schimbarea felului invataturii ori al pregatirii profesionale

Art.378 - (1) Copilul care a implinit varsta de 14 ani poate cere parintilor sa isi schimbe felul invataturii sau al pregatirii profesionale ori locuinta necesara desavarsirii invataturii ori pregatirii sale profesionale.

(2) Daca parintii se opun, copilul poate sesiza instanta tutelara, iar aceasta va hotari pe baza raportului de ancheta psihosociala. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozitiile art.202 fiind aplicabile."

Se propune modificarea textului pentru a sublinia ca, mai intai, copilul solicita parintilor schimbarea si, daca acestia se opun, abia apoi se adreseaza instantei.

~~Obligatia de intretinere~~

~~Art.379~~ ~~- (1) Copilul minor este intretinut de parintii sai.~~

~~(2) Daca minorul are un venit propriu care nu este indestulator, parintii au indatorirea sa asigure conditiile necesare pentru cresterea acestuia.~~

(3) In caz de neintelegere, intinderea obligatiei de intretinere, felul si modalitatile executarii, precum si contributia fiecaruia dintre parinti, se stabilesc de catre instanta pe baza raportului referitor la ancheta psihosociala.

Articolul 379 va avea urmatorul cuprins:

"Obligatia de intretinere

Art.379 - (1) Tatal si mama sunt obligati, in solidar, sa dea intretinere copilului lor minor, asigurandu-i cele necesare traiului, precum si educatia, invatatura si pregatirea sa profesionala.

(2) Daca minorul are un venit propriu care nu este indestulator, parintii au obligatia de a-i asigura conditiile necesare pentru cresterea, educarea si pregatirea sa profesionala.

(3) Parintii sunt obligati sa-l intretina pe copilul devenit major, daca se afla in continuarea studiilor, pana la terminarea acestora, dar fara a depasi varsta de 26 de ani.

(4) In caz de neintelegere, intinderea obligatiei de intretinere, felul si modalitatile executarii, precum si contributia fiecaruia dintre parinti, se stabilesc de instanta tutelara pe baza raportului de ancheta psihosociala."

1) Se propune modificarea alin.(1), dupa modelul art.276 CCE si art.599 alin.(2) CCQ, care prevad expres obligatia parintilor de a-i intretine pe copii, pentru a accentua ideea de obligatie. In plus, se prevede ca aceasta obligatie este solidara, pentru a stabili natura ei juridica; nefiind consacrata legal solidaritatea pana acum, in conditiile Codului familiei doctrina a apreciat ca este o obligatie in solidum, categorie juridica nereglementata si ale carei definitie si regim juridic nu au fost intotdeauna clare.

2) Modificarea alin.(2), in fine, vizeaza conturarea mai completa a continutului obligatiei de intretinere a parintilor fata de copii.

3) Se propune introducerea alin.(3), care va reglementa o situatie neprevazuta pana acum in materia obligatiei de intretinere, dar rezolvata ca atare prin aplicarea, prin asemanare, a reglementarii din legislatia pensiilor privitoare la pensia de urmas. Avand in vedere constanta aplicarii in practica a acestei solutii, se impune consacrarea ei acolo unde ii este locul, adica in cadrul normelor privind obligatia de intretinere a parintilor fata de copiii lor.

Independenta patrimoniala

Art.380 Parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor parintelui, in afara de dreptul la mostenire si la intretinere.

Administrarea bunurilor copilului

Art.381 - (1) Parintii au dreptul si indatorirea de a administra bunurile copilului lor minor, precum si de a-l reprezenta in actele civile ori de a-i incuviinta aceste acte, dupa caz.

(2) Dupa implinirea varstei de 14 ani minorul isi exercita singur drepturile si isi executa, tot astfel, obligatiile, insa numai cu incuviintarea parintilor si, dupa caz, a instantei tutelare.

Alineatul (1) al articolului 381 va avea urmatorul cuprins:

"(1) Parintii au dreptul si indatorirea de a administra bunurile copilului lor minor, precum si de a-l reprezenta in actele juridice civile ori de a-i incuviinta aceste acte, dupa caz."

Modificare propusa pentru o mai mare rigoare a exprimarii: "actele juridice civile", in loc de "actele civile".

Alte dispozitii aplicabile

Art.382 - (1) Drepturile si indatoririle parintilor cu privire la bunurile copilului, sunt aceleasi cu cele ale tutorelui, dispozitiile care reglementeaza tutela fiind aplicabile in mod corespunzator.

(2) Cu toate acestea, nu se va intocmi inventarul prevazut de art.100, in cazul in care copilul nu are alte bunuri decat cele de uz personal.

CAPITOLUL III

Exercitarea responsabilitatii parintesti

Denumirea Capitolului III - "Exercitarea responsabilitatii parintesti" se va modifica dupa cum urmeaza:

"CAPITOLUL III

Exercitarea autoritatii parintesti"

Modificare impusa de inlocuirea notiunii de "responsabilitate" cu aceea de "autoritate parinteasca".

~~Responsabilitatea parintilor~~

~~Art.383~~ ~~- (1) Parintii sunt egali in drepturi si au o responsabilitate comuna pentru cresterea copilului lor minor.~~

(2) Oricare dintre parinti, care indeplineste singur un act curent pentru exercitarea drepturilor si indeplinirea obligatiilor parintesti, este prezumat ca are si consimtamantul celuilalt parinte.

Articolul 383 va avea urmatorul cuprins:

"Modul de exercitare a autoritatii parintesti

Art.383 - (1) Parintii exercita impreuna si in mod egal autoritatea parinteasca.

(2) Fata de tertii de buna-credinta, oricare dintre parinti, care indeplineste singur un act curent pentru exercitarea drepturilor si indeplinirea indatoririlor parintesti, este prezumat ca are si consimtamantul celuilalt parinte."

1) Modificarea propusa la alin.(1) este inspirata de art.372 CCF, art.600 CCQ si art.297 alin.(1) CCE, care - toate - evoca ideea exercitarii in comun, de catre parinti, a autoritatii parintesti.

2) Alin.(2) a fost modificat prin adaugarea referirii la tertii de buna credinta; art.372-2 CCF, art.603 CCQ si art.304 alin.(2) CCE au aceasta redactare, cu diferenta ca CCF se refera doar la actele privind persoana copilului. Formularea generica si care nu distinge intre tipurile de acte, din CCQ si CCE e mai potrivita.

~~Responsabilitatea parintilor divortati~~

~~Art.384~~ ~~- (1) Daca parintii sunt divortati, responsabilitatea parinteasca se exercita potrivit dispozitiilor referitoare la efectele divortului in raporturile dintre parinti si copii.~~

(2) In cazul copilului din afara casatoriei recunoscut concomitent sau, dupa caz, succesiv, de ambii parinti, responsabilitatea parinteasca se exercita in comun si in mod egal, daca parintii convietuiesc la data recunoasterii sau, respectiv, a celei de a doua recunoasteri a copilului.

(3) Daca filiatia copilului din afara casatoriei se stabileste prin hotarare judecatoreasca, instanta este obligata sa dispuna asupra modului de exercitare a responsabilitatii parintesti, fiind aplicabile prin asemanare dispozitiile privitoare la divort.

Articolul 384 va avea urmatorul cuprins:

"Exercitarea autoritatii parintesti in caz de divort

Art.384 - Daca parintii sunt divortati, autoritatea parinteasca se exercita potrivit dispozitiilor referitoare la efectele divortului in raporturile dintre parinti si copii."

Modificarea propusa are urmatoarele ratiuni:

a) numai alin.(1) se refera la situatia parintilor divortati, celelalte alineate avand un alt domeniu de aplicare; alin.(2) si alin.(3) vor constitui articolul urmator - 384¹;

b) a fost inlocuita notiunea de "responsabilitate" cu aceea de "autoritate".

Dupa articolul 384 se introduce un articol nou, art.384¹, cu urmatorul cuprins:

"Copilul din afara casatoriei

Art.384¹ - (1) In cazul copilului din afara casatoriei a carui filiatie a fost stabilita concomitent sau, dupa caz, succesiv, fata de ambii parinti, autoritatea parinteasca se exercita in comun si in mod egal, de catre parinti, daca acestia convietuiesc.

(2) Daca parintii copilului din afara casatoriei nu convietuiesc, modul de exercitare a autoritatii parintesti se stabileste de catre instanta tutelara, fiind aplicabile prin asemanare dispozitiile privitoare la divort.

(3) Instanta sesizata cu o cerere privind stabilirea filiatiei, este obligata sa dispuna asupra modului de exercitare a responsabilitatii parintesti, fiind aplicabile prin asemanare dispozitiile privitoare la divort."

Se propune modificarea textelor alin.(2) si alin.(3) ale art.384 din Proiect, deoarece esential pentru modul de exercitare a autoritatii parintesti nu este felul in care a fost stabilita filiatia, ci faptul daca parintii convietuiesc sau nu. Daca ei convietuiesc si se inteleg, exercita in comun autoritatea parinteasca, ca si cum ar fi casatoriti. Daca nu convietuiesc, oricare dintre ei poate sesiza instanta de judecata - odata cu actiunea in stabilirea filiatiei sau separat - pentru ca aceasta sa hotarasca potrivit regulilor de la divort. De altfel, aceasta este si solutia actuala, in art.65 C.fam., singura diferenta fiind aceea ca acest text nu reglementeaza situatia in care parintii convietuiesc si se inteleg, ci prevede doar solutia pentru situatia de conflict intre parinti.

~~Invoiala parintilor~~

~~Art.385~~ Instanta competenta poate sa incuviinteze intelegerea liber consimtita dintre parinti cu privire la exercitarea responsabilitatii parintesti sau cu privire la o masura de protectie a copilului, daca este respectat interesul superior al acestuia.

Articolul 385 va avea urmatorul cuprins:

"Invoiala parintilor

Art.385 Instanta tutelara poate sa incuviinteze intelegerea liber consimtita dintre parinti cu privire la exercitarea autoritatii parintesti sau cu privire la luarea unei masuri de protectie a copilului, daca este respectat interesul superior al acestuia. Ascultarea copilului este obligatorie, dispozitiile art. 202 fiind aplicabile."

Modificare propusa pentru urmatoarele motive:

a) nu poate fi vorba decat de instanta competenta (oricum, textul nu este consecvent cu restul prevederilor din Proiect, care se refera la instanta tutelara);

b) este inlocuita notiunea de "responsabilitate" cu aceea de "autoritate";

c) este adaugata, firesc, obligativitatea ascultarii copilului.

~~Exercitarea drepturilor parintesti de catre un singur parinte~~

~~Art.386~~ - Daca unul dintre parinti este decedat, pus sub interdictie, declarat mort prin hotarare judecatoreasca, decazut din exercitiul drepturilor parintesti sau daca, din orice imprejurare, se afla in neputinta de a-si exprima vointa, celalalt parinte exercita singur drepturile parintesti.

Articolul 386 va avea urmatorul cuprins:

"Exercitarea autoritatii parintesti de catre un singur parinte

Art.386 - (1) Daca unul dintre parinti este decedat, declarat mort prin hotarare judecatoreasca, pus sub interdictie, decazut din exercitiul drepturilor parintesti sau daca, din orice motiv, se afla in neputinta de a-si exprima vointa, celalalt parinte exercita singur autoritatea parinteasca."

Se propune modificarea pentru consecventa cu restul textelor, care se refera la autoritatea parinteasca.

CAPITOLUL IV

Decaderea din exercitiul drepturilor parintesti

~~Conditii~~

~~Art.387~~ - (1) Instanta, la cererea autoritatilor administratiei publice cu atributii in domeniul protectiei copilului, poate pronunta decaderea din exercitiul drepturilor parintesti, daca prin relele tratamente aplicate copilului, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtare abuziva ori prin neglijenta grava in indeplinirea obligatiilor parintesti pune in pericol sanatatea, securitatea sau dezvoltarea copilului.

~~(2) Cererea se judeca de urgenta, cu citarea parintilor, pe baza raportului referitor la ancheta psihosociala a copilului. Participarea procurorului este obligatorie.~~

Articolul 387 va avea urmatorul cuprins:

"Conditii

Art.387 - (1) Instanta tutelara, la cererea autoritatilor administratiei publice cu atributii in domeniul protectiei copilului, poate pronunta decaderea din exercitiul drepturilor parintesti daca parintele pune in pericol viata, sanatatea sau dezvoltarea copilului prin relele tratamente aplicate acestuia, prin consumul de alcool sau stupefiante, prin purtare abuziva ori prin neglijenta grava in indeplinirea obligatiilor parintesti.

(2) Cererea se judeca de urgenta, cu citarea parintilor si pe baza raportului de ancheta psihosociala. Participarea procurorului este obligatorie."

1) Modificarile alin.(1) sunt de topica, cu exceptia faptului ca se propune inlocuirea formularii "pune in pericol sanatatea, securitatea sau dezvoltarea copilului" cu "pune in pericol viata, sanatatea sau dezvoltarea copilului", care este mai potrivita.

2) La alin.(2) se propune inlocuirea formularii "raportului referitor la ancheta psihosociala a copilului" cu "raportului de ancheta psihosociala", cum figureaza si in celelalte texte.

~~Intinderea decaderii~~

~~Art.388~~ - Decaderea din exercitiul drepturilor parintesti este totala si se intinde asupra tuturor copiilor nascuti la data pronuntarii hotararii, afara de cazul in care prin hotararea judecatoreasca se limiteaza numai la anumite drepturi parintesti ori numai la anumiti copii.

Articolul 388 va avea urmatorul cuprins:

"Intinderea decaderii

Art.388 - (1) Decaderea din exercitiul drepturilor parintesti este totala si se intinde asupra tuturor copiilor nascuti la data pronuntarii hotararii.

(2) Cu toate acestea, instanta poate dispune decaderea numai cu privire la anumite drepturi parintesti ori la anumiti copii, dar numai daca, in acest fel, nu sunt primejduite cresterea, educarea, invatatura si pregatirea profesionala a copiilor."

Modificarea este inspirata de actualul art.111 C.fam.: este utila prevederea ca instanta sa verifice, cand nu dispune decaderea totala, daca exercitiul anumitor drepturi parintesti nu pune in pericol dezvoltarea copilului (cum prevede art.111 C. fam., referitor la dreptul de a avea legaturi personale cu copilul).

Obligatia de intretinere

Art.389 - Decaderea din exercitiul drepturilor parintesti nu scuteste parintele de obligatia sa de a da intretinere copilului.

Instituirea tutelei

Art.390 In cazul in care, dupa decaderea din exercitiul drepturilor parintesti, copilul se afla in situatia de a fi lipsit de ingrijirea ambilor parinti, se va institui tutela.

~~Ridicarea masurii decaderii~~

~~Art.391~~ - (1) Instanta va reda parintelui exercitiul drepturilor parintesti, daca au incetat imprejurarile care au dus la decaderea din exercitiul acestora si daca sanatatea, securitatea si dezvoltarea copilului nu mai sunt puse in pericol.

~~(2) Pana la solutionarea cererii, instanta poate ingadui parintelui sa pastreze legaturi personale cu copilul, daca aceasta este in interesul superior al copilului.~~

(3) Drepturile parintesti nu vor putea fi insa redate parintelui in cazul in care copilul a fost incredintat in vederea adoptiei.

1) Denumirea articolului 391 va avea urmatorul cuprins:

"Redarea exercitiului drepturilor parintesti"

2) Alineatele (1) si (2) ale articolului 391 vor avea urmatorul cuprins:

"(1) Instanta va reda parintelui exercitiul drepturilor parintesti, daca au incetat imprejurarile care au dus la decaderea din exercitiul acestora si daca parintele nu mai pune in pericol viata, sanatatea si dezvoltarea copilului.

(2) Pana la solutionarea cererii, instanta poate ingadui parintelui sa aiba legaturi personale cu copilul, daca aceasta este in interesul superior al copilului."

1) In ce priveste denumirea marginala, se propune modificare pentru o mai buna concordanta cu textul.

2) La alin.(1) se propune o modificare apta sa realizeze concordanta cu art.387 (pune in pericol viata, sanatatea si dezvoltarea copilului); in rest - la ambele alineate se propun numai modificari de formulare.

TITLUL V

Obligatia de intretinere

La Titlul V - "Obligatia de intretinere" se introduce Capitolul I, cu urmatoarea denumire:

"CAPITOLUL I

Dispozitii generale"

Nu exista.

Dupa articolul 391 se introduc trei articole noi, art.391¹-art.391³, cu urmatorul cuprins:

"Caracterul legal al obligatiei de intretinere

Art.391¹ - Obligatia de intretinere exista numai intre persoanele prevazute de lege. Ea se datoreaza numai daca sunt intrunite conditiile cerute de lege.

Legalitatea obligatiei de intretinere a fost subliniata in doctrina, sub imperiul Codului familiei. Este util ca acest caracter sa fie consacrat expres, atat in ce priveste existenta, cat si in ce priveste conditiile in care se datoreaza.

Nu exista.

Caracterul personal al obligatiei de intretinere

Art.391² - (1) Obligatia de intretinere are caracter personal.

(2) Ea se stinge prin moartea debitorului sau a creditorului obligatiei de intretinere, daca prin lege nu se prevede altfel.

(3) Dreptul la intretinere nu poate fi cedat si nu poate fi urmarit decat in conditiile prevazute de lege.

Caracterul personal al obligatiei de intretinere - cu consecintele sale: incesibilitatea si insesizabilitatea - a fost evidentiat in doctrina, pe baza interpretarii textelor din Codul familiei. Alin.(2) reproduce cuprinsul alin.(1) al art.401 din Proiect.

Nu exista.

Inadmisibilitatea renuntarii la intretinere

Art.391³ - Nimeni nu poate renunta pentru viitor la dreptul sau la intretinere."

Textul reproduce alin.(2) al art.401 din proiect.

CAPITOLUL I

Persoanele intre care exista obligatia de intretinere si ordinea in care aceasta se datoreaza

Capitolul I -" Persoanele intre care exista obligatia de intretinere si ordinea in care aceasta se datoreaza"devine Capitolul I¹, cu aceeasi denumire.

Renumerotarea s-a produs ca urmare a introducerii Capitolului I-"Dispozitii generale".

Subiectele obligatiei de intretinere

Art.392- (1) Obligatia de intretinere exista intre sot si sotie, rudele in linie dreapta, intre frati si surori, precum si intre celelalte persoane anume prevazute de lege.

(2) Dispozitiile alin.(1) privind obligatia de intretinere intre rudele in linie dreapta, precum si intre frati si surori sunt aplicabile si in cazul adoptiei.

(3) Obligatia de intretinere exista intre fostii soti, in conditiile prevazute de lege.

~~Obligatia de intretinere a copilului de catre alta persoana decat parintii firesti~~

~~Art.393~~ Cel care a luat un copil pentru a-l creste fara a cere, in conditiile legii, incuviintarea adoptiei, are obligatia sa-l intretina cat timp copilul este minor, insa numai daca parintii firesti au murit, sunt disparuti ori sunt in nevoie.

Se elimina.

Art.393 din proiect reia prevederile fostului art.88 C.fam., care a fost abrogat prin art.142 alin.(1) lit.a) din Legea nr.272/2004 privind protectia drepturilor copilului. Motivul abrogarii a fost acela ca in aceeasi lege exista un text (art.13 alin.2), care prevede urmatoarele: "cel care ia un copil spre a-l ingriji sau proteja temporar, pana la stabilirea unei masuri de protectie in conditiile legii, are obligatia de a-l intretine si, in termen de 48 de ore, de a anunta autoritatea administratiei publice locale in a carei raza isi are sediul sau domiciliul".

~~Obligatia sotului care a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot~~

Art.394 - (1) Sotul care a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot este obligat sa continue a da intretinere copilului cat timp acesta este minor, insa numai daca parintii sai firesti au murit, sunt disparuti ori sunt in nevoie.

~~(2) In acest caz, copilul va putea fi obligat sa dea intretinere celui care l-a intretinut timp de 10 ani.~~

1) Denumirea art.394-"Obligatia sotului care a contribuit la intretinerea copilului celuilalt sot" se va modifica dupa cum urmeaza:"Intretinerea copilului de catre sotul parintelui sau"

2) Alineatul (2) al articolului 394 va avea urmatorul cuprins:

"(2) La randul sau, copilul va putea fi obligat sa dea intretinere celui care l-a intretinut astfel timp de 10 ani."

1) Se propune o denumire mai succinta.

2) Modificare de natura formala.

~~Obligatia mostenitorilor persoanei care a fost obligata la intretinerea altuia~~

Art.395- (1) Mostenitorii persoanei care a fost obligata la intretinerea unui minor sau care i-a dat intretinere fara a avea obligatia legala sunt tinuti, in masura valorii bunurilor mostenite, sa continue intretinerea, daca parintii minorului au murit, sunt disparuti sau sunt in nevoie, insa numai cat timp cel intretinut este minor.

~~(2) In cazul in care sunt mai multi mostenitori, fiecare dintre ei contribuie la intretinerea minorului proportional cu valoarea bunurilor mostenite.~~

1) Denumirea articolului 395 va avea urmatorul cuprins:

"Obligatia de intretinere apartinand mostenitorilor"

2) Alineatul (2) al articolului 395 va avea urmatorul cuprins:

"(2) In cazul in care sunt mai multi mostenitori, obligatia este solidara, fiecare dintre ei contribuind la intretinerea minorului proportional cu valoarea bunurilor mostenite."

1) Denumirea propusa e mai succinta; in plus, cea din proiect nici nu reflecta cu acuratete continutul, deoarece textul se refera si la defunctul care a luat spre intretinere un copil, fara a fi obligat la aceasta.

2) Textul art.395 reproduce actualul art.96 C.fam., fara ca alin.(2) sa prevada, insa, caracterul solidar al obligatiei. Este necesar ca acesta sa fie mentinut, deoarece este in interesul creditorului obligatiei de intretinere (iar doctrina nu a criticat niciodata aceasta solutie).

Ordinea de plata a intretinerii

Art.396 - Intretinerea se datoreaza in ordinea urmatoare:

a) sotii si fostii soti isi datoreaza intretinere inaintea celorlalti obligati;

b) descendentul este obligat la intretinere inaintea ascendentului, iar, daca sunt mai multi descendenti sau mai multi ascendenti, cel in grad mai apropiat inaintea celui mai indepartat;

c) fratii si surorile isi datoreaza intretinere dupa parinti, insa inaintea bunicilor.

Intretinerea in cazul desfacerii adoptiei

~~Art.397~~ ~~- Dupa desfacerea adoptiei, adoptatul poate cere intretinere numai de la parintii sai firesti.~~

Articolul 397 va avea urmatorul cuprins:

"Art.397 - Dupa incetarea adoptiei, adoptatul poate cere intretinere numai de la rudele sale firesti sau, dupa caz, de la sotul sau."

Formularea art.397 din proiect nu este corespunzatoare:

a) se refera numai la desfacerea adoptiei, desi trebuie sa se aplice si in cazul nulitatii acesteia si, atunci, cea mai potrivita solutie este aceea de a folosi notiunea generica de incetare, careia i se subsumeaza si desfacerea si nulitatea (a se vedea art.362);

b) formularea poate cere intretinere numai de la parintii sai firesti poate genera interpretarea ca numai acestia sunt obligati la intretinere fata de fostul adoptat, ceea ce este - in mod evident - o solutie gresita: practic renaste obligatia de intretinere intre cel adoptat si rudele din familia de origine, in care el s-a reintors; iar daca este casatorit, sotul sau este primul obligat la intretinere, conform art.396 lit.a).

Pluralitatea de debitori

Art.398 - (1) In cazul in care mai multe dintre persoanele prevazute la art.392 sunt obligate sa intretina aceeasi persoana, ele vor contribui la plata intretinerii, proportional cu mijloacele pe care le au.

(2) Daca parintele are drept la intretinere de la mai multi copii, el poate, in caz de urgenta, sa porneasca actiunea numai impotriva unuia dintre ei. Cel care a platit intretinerea se poate intoarce impotriva celorlalti obligati pentru partea fiecaruia.

Raspunderea subsidiara

Art.399 - In cazul in care cel obligat in primul rand la intretinere nu are mijloace indestulatoare pentru a acoperi nevoile celui care o cere, instanta ~~judecatoreasca~~ va putea obliga pe celelalte persoane indatorate la intretinere sa o completeze, in ordinea stabilita la art. 396.

Articolul 399 va avea urmatorul cuprins:

"Art.399 - In cazul in care cel obligat in primul rand la intretinere nu are mijloace indestulatoare pentru a acoperi nevoile celui care o cere, instanta tutelara va putea obliga pe celelalte persoane indatorate la intretinere sa o completeze, in ordinea stabilita la art.396."

Modificare propusa pentru ca textul sa mentioneze expres ca este vorba de instanta tutelara.

Divizibilitatea intretinerii

Art.400 - Cand cel obligat nu poate presta, in acelasi timp, intretinere tuturor celor indreptatiti sa o ceara, instanta ~~judecatoreasca~~, tinand seama de nevoile fiecareia dintre aceste persoane, poate hotari fie ca intretinerea sa se plateasca numai uneia dintre ele, fie ca intretinerea sa se imparta intre mai multe sau toate persoanele indreptatite sa o ceara. In acest caz, instanta va hotari, totodata, modul in care se va imparti intretinerea intre persoanele care urmeaza a o primi.

Articolul 400 va avea urmatorul cuprins:

"Art.400 - Cand cel obligat nu poate presta, in acelasi timp, intretinere tuturor celor indreptatiti sa o ceara, instanta tutelara, tinand seama de nevoile fiecareia dintre aceste persoane, poate hotari fie ca intretinerea sa se plateasca numai uneia dintre ele, fie ca intretinerea sa se imparta intre mai multe sau toate persoanele indreptatite sa o ceara. In acest caz, instanta va hotari, totodata, modul in care se va imparti intretinerea intre persoanele care urmeaza a o primi."

Modificare propusa pentru ca textul sa mentioneze expres ca este vorba de "instanta tutelara".

~~Stingerea obligatiei de intretinere~~

~~Art.401~~ ~~- (1) Obligatia de intretinere se stinge prin moartea debitorului sau a creditorului obligatiei de intretinere, daca prin lege nu se dispune altfel.~~

~~(2) Nimeni nu poate renunta pentru viitor la dreptul sau la intretinere.~~

Articolul 401 se elimina.

Textul art.401 a fost reamplasat: alin.(1) la art.391² alin.(2), iar alin.(2) - la art.391³.

CAPITOLUL II

Conditiile obligatiei de intretinere

~~Situatia creditorului~~

Art.402 Are drept la intretinere numai cel care se afla in nevoie, neputandu-se intretine din munca sau din bunurile sale.

Denumirea articolului 402 va avea urmatorul cuprins:

"Creditorul intretinerii"

Se propune modificarea denumirii marginale pentru a corespunde textului: nu este vorba de o anumita situatie in care s-ar afla creditorul intretinerii, ci de conditiile pe care o persoana trebuie sa le indeplineasca pentru a fi creditor al intretinerii.

Dreptul la intretinere al minorului

Art.403 - (1) Minorul care cere intretinere de la parintii sai se afla in nevoie daca nu se poate intretine din munca sa, chiar daca ar avea bunuri.

(2) Cu toate acestea, in cazul in care parintii n-ar putea presta intretinerea fara a-si primejdui propria lor existenta, daca nu exista alte persoane care ar putea fi obligate la intretinerea minorului, instanta tutelara poate incuviinta ca intretinerea sa se asigure prin valorificarea bunurilor pe care acesta le are, cu exceptia celor de stricta necesitate.

~~(3) Parintii sunt obligati sa intretina pe copilul devenit major, daca se afla in continuarea studiilor, pana la terminarea acestora, fara a depasi varsta de 26 de ani.~~

1) Alineatul (2) al articolului 403 va avea urmatorul cuprins:

"(2) Cu toate acestea, in cazul in care parintii n-ar putea presta intretinerea fara a-si primejdui propria lor existenta, instanta tutelara poate incuviinta ca intretinerea sa se asigure prin valorificarea bunurilor pe care acesta le are, cu exceptia celor de stricta necesitate."

2) Alineatul (3) al articolului 403 se elimina.

1) Modificarea propusa inlatura conditia de a nu exista alte persoane care ar putea fi obligate la intretinerea minorului, deoarece impunerea ei este gresita: alte persoane decat parintii oricum nu ar putea fi obligate la intretinerea minorului daca acesta ar avea bunuri pe care ar putea sa le valorifice pentru intretinerea sa.

2) Eliminarea alin.(3) este justificata de faptul ca textul a fost reamplasat ca alin.(3) la art.379, unde se afla locul sau firesc. De altfel, el nici nu isi gasea locul aici, unde sunt reglementate conditiile specifice in care minorul cere intretinere de la parintii sai.

~~Lipsa dreptului la intretinere~~

Art.404 - (1) Nu poate pretinde intretinere acela care s-a facut vinovat fata de cel obligat la intretinere de fapte grave, contrare legii sau bunelor moravuri.

~~(2) De asemenea, cel care se afla in stare de nevoie din vina sa poate cere numai intretinerea de stricta necesitate.~~

1) Denumirea articolului 404 va avea urmatorul cuprins:

"Comportamentulnecorespunzator"

2) Alineatul (2) al articolului 404 va avea urmatorul cuprins:

"(2) Acela care se afla in stare de nevoie din culpa sa, poate cere numai intretinerea de stricta necesitate."

1) Denumirea marginala din proiect nu este corespunzatoare: nu e vorba de lipsa dreptului la intretinere, in general, ci de comportamentul necorespunzator al unei persoane, care nu are dreptul la intretinere din cauza conduitei sale.

2) Se propune modificarea alin.(2) din ratiuni de stil: nu poate fi folosita sintagma "de asemenea", deoarece nu e o reglementare identica in raport cu cea din alin.(1), nici din punctul de vedere al ipotezei normei juridice si nici din acela al dispozitiei sale.

~~Situatia debitorului~~

Art.405- (1) Poate fi obligat la intretinere numai cel care are mijloacele pentru a o plati sau are posibilitatea de a dobandi aceste mijloace.

(2) La stabilirea mijloacelor celui care datoreaza intretinerea se va tine seama de veniturile si bunurile acestuia, precum si de posibilitatile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute in vedere sarcinile si obligatiile persoanei respective.

1) Denumirea articolului 405 va avea urmatorul cuprins:

"Debitorul intretinerii"

2) Alineatul (2) al articolului 405 se modifica si va avea urmatorul cuprins:

"(2) La stabilirea mijloacelor celui care datoreaza intretinerea se va tine seama de veniturile si bunurile acestuia, precum si de posibilitatile de realizare a acestora; de asemenea, vor fi avute in vedere celelalte obligatii ale sale."

1) Denumirea din proiect nu corespunde textului: nu este vorba de o anumita situatie in care s-ar afla debitorul intretinerii, ci de conditiile pe care o persoana trebuie sa le indeplineasca pentru a fi debitor al intretinerii.

2) Se propune modificarea alin.(2) prin eliminarea referirii la sarcinile debitorului, deoarece notiunea de "sarcina" are un sens tehnic precis (care nu se potriveste neaparat aici) si, de fapt, ea constituie tot o obligatie a celui asupra caruia apasa.

~~Mijloace de proba~~

Art.406 Starea de nevoie a persoanei indreptatite la intretinere, precum si mijloacele celui care datoreaza intretinere pot fi dovedite prin orice mijloc de proba.

Denumirea articolului 406 va avea urmatorul cuprins:

"Dovada starii de nevoie"

Se propune denumirea marginala "Dovada starii de nevoie", deoarece textul nu arata mijloacele de proba, ci arata cum se face dovada: cu orice mijloc de proba.

CAPITOLUL III

Stabilirea si executarea obligatiei de intretinere

Cuantumul intretinerii

Art.407 - (1) Intretinerea este datorata potrivit cu nevoia celui care o cere si cu mijloacele celui care urmeaza a o plati.

(2) Cand intretinerea este datorata de parinte, ea se stabileste pana la o patrime din venitul sau lunar net din munca pentru un copil, o treime pentru doi copii si o jumatate pentru trei sau mai multi copii.

~~(3) Cuantumul intretinerii datorate copiilor, impreuna cu intretinerea datorata altor persoane, potrivit legii, nu va putea depasi jumatate din venitul net lunar din munca al celui obligat.~~

Alineatele (2) si (3) ale articolului 405 vor avea urmatorul cuprins:

"(2) Cand intretinerea este datorata de parinte, ea se stabileste pana la o patrime din venitul sau lunar net pentru un copil, o treime pentru doi copii si o jumatate pentru trei sau mai multi copii.

(3) Cuantumul intretinerii datorate copiilor, impreuna cu intretinerea datorata altor persoane, potrivit legii, nu va putea depasi jumatate din venitul net lunar al celui obligat."

Se propune inlaturarea, din ambele alineate a referirii restrictive la venitul lunar net din munca, deoarece - in mod evident - astazi nu mai putem vorbi, in multe cazuri, doar de venitul din munca, in sensul sau strict, de salariu, ci sunt o sumedenie de situatii practice in care se obtin venituri si din alte activitati: inchirieri, activitati comerciale etc. Or, forma din proiect, intr-o interpretare literala, ar limita cuantumul intretinerii prin calcularea sa doar raportat la venitul din munca, cu excluderea altor surse de venit, ceea ce ar putea fi prejudiciabil pentru creditorul intretinerii. De altfel, art.408 foloseste sintagma "venitul net lunar".

Modalitatile de executare

Art.408 - ~~(1) Obligatia de intretinere se executa in natura sau prin plata unei sume de bani.~~

(2) Pensia de intretinere se poate stabili sub forma unei sume fixe sau intr-o cota procentuala din venitul net lunar al celui care datoreaza intretinere. Dispozitiile art.407 alin.(2) si (3) raman aplicabile.

1) Alineatul (1) al articolului 408 va avea urmatorul cuprins:

"(1) Obligatia de intretinere se executa in natura, prin asigurarea celor necesare traiului si, dupa caz, a cheltuielilor pentru educare, invatatura si pregatire profesionala."

2) Dupa alineatul (1) al articolului 408 se introduce un alineat nou, alin.(1¹), cu urmatorul cuprins:

"(1¹) Daca obligatia de intretinere nu se executa de buna voie, in natura, instanta judecatoreasca dispune executarea ei prin plata unei pensii de intretinere, stabilita in bani."

1) Se propune modificarea alin.(1) pentru a defini continutul obligatiei de intretinere.

2) Se propune introducerea alin.(1¹) pentru ca, in principiu, intretinerea se executa de buna voie, in natura, si numai in cazul in care debitorul refuza aceasta executare instanta il va obliga sa execute prin echivalent, prin plata unei pensii de intretinere. In acest fel se asigura si legatura cu alin.(2), care foloseste direct sintagma "pensie de intretinere", fara a o explicita.

~~Majorarea, reducerea si sistarea pensiei de intretinere~~

~~Art.409~~ - Daca se iveste o schimbare in ceea ce priveste mijloacele celui care presteaza intretinerea si nevoia celui care o primeste, instanta judecatoreasca, potrivit imprejurarilor, va putea mari sau micsora obligatia de intretinere sau va putea hotari incetarea ei.

Articolul 409 va avea urmatorul cuprins:

"Modificarea si incetarea pensiei de intretinere"

Art.409 - (1) Daca se iveste o schimbare in ceea ce priveste mijloacele celui care presteaza intretinerea si nevoia celui care o primeste, instanta judecatoreasca, potrivit imprejurarilor, va putea mari sau micsora pensia de intretinere sau va putea hotari incetarea platii ei.

(2) Pensia de intretinere stabilita intr-o suma fixa se indexeaza de drept, trimestrial, in functie de rata inflatiei."

1) Denumirea marginala propusa e mai succinta si corespunde mai bine textului (modificarea poate insemna cresterea, dar si reducerea, iar textul reglementeaza incetarea, nu sistarea pensiei de intretinere).

2) La alin.(1) se propune inlocuirea notiunii de obligatie cu aceea de pensie, deoarece textul are aplicabilitate atunci cand debitorul nu isi executa de buna voie obligatia, deci cand aceasta se executa sub forma platii pensiei de intretinere, cu prevede textul alin.(1¹), propus la art.408.

3) Se propune introducerea alin.(2) pentru ipoteza in care pensia este stabilita intr-o suma fixa (indexarea fiind o solutie fireasca).

~~Data de la care se datoreaza intretinerea~~

~~Art.410~~ ~~- (1) Intretinerea se datoreaza de la data cererii de chemare in judecata.~~

~~(2) Pensia de intretinere se poate acorda pentru o perioada anterioara cererii de chemare in judecata daca introducerea actiunii in justitie a fost intarziata din culpa debitorului intretinerii.~~

Articolul 410 va avea urmatorul cuprins:

"Data de la care se datoreaza pensia de intretinere

Art.410 - (1) Pensia de intretinere se datoreaza de la data cererii de chemare in judecata.

(2) Cu toate acestea, pensia poate fi acordata si pentru o perioada anterioara, daca introducerea cererii de chemare in judecata a fost intarziata din culpa debitorului."

Se propune modificarea, deoarece nu este vorba de data de la care se datoreaza intretinerea, pentru ca aceasta se datoreaza din momentul indeplinirii conditiilor, ci de data de la care debitorul poate fi obligat, prin hotarare judecatoreasca, la plata pensiei de intretinere. Celelalte modificari sunt de ordin formal.

Plata pensiei de intretinere

Art.411 - ~~(1) Pensia de intretinere se plateste periodic, la termenele convenite de parti sau, in lipsa, la cele stabilite prin hotarare judecatoreasca.~~

(2) Chiar daca creditorul intretinerii a decedat in perioada corespunzatoare unei rate, intretinerea este datorata in intregime pentru acea perioada.

(3) De asemenea, partile pot conveni sau, daca sunt motive temeinice, instanta de judecata poate hotari ca intretinerea sa se execute prin plata anticipata a unei sume globale care sa acopere nevoile de intretinere ale celui indreptatit pe o perioada mai indelungata sau pe intreaga perioada in care se datoreaza intretinerea.

Alineatul (1) al articolului 411 va avea urmatorul cuprins:

"(1) Pensia de intretinere se plateste in rate periodice, la termenele convenite de parti sau, in lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotarare judecatoreasca."

Modificari de ordin formal. Se propune referirea la ratele periodice pentru a face legatura cu alin.(2), care foloseste aceasta notiune.

Nu exista.

Dupa articolul 411 se introduce un articol nou, art.411¹, cu urmatorul cuprins:

"Restituirea intretinerii nedatorate

Art.411¹ - Daca, din orice motiv, se dovedeste ca intretinerea prestata, de bunavoie sau ca urmare a unei hotarari judecatoresti, nu era datorata, cel care a executat obligatia poate sa ceara restituirea de la cel care a primit-o sau de la cel care avea, in realitate, obligatia sa o presteze, in acest din urma caz, pe temeiul imbogatirii fara justa cauza."

Se propune introducerea acestui text, inexistent in proiect, deoarece este necesar si reproduce solutia doctrinei si a jurisprudentei cu privire la aceasta chestiune, nereglementata nici in Codul familiei.

Document Info

Accesari: 4352
Apreciat:

Comenteaza documentul:

Nu esti inregistrat
Trebuie sa fii utilizator inregistrat pentru a putea comenta

Creaza cont nou

A fost util?

Daca documentul a fost util si crezi ca merita
sa adaugi un link catre el la tine in site

Copiaza codul:
in pagina web a site-ului tau.

eCoduri.com - coduri postale, contabile, CAEN sau bancare

Politica de confidentialitate | Termenii si conditii de utilizare

Proiectul Codului civil

Legislatie

ALTE DOCUMENTE

Titlul I

Dispozitii generale

Pentru asigurarea uniformitatii denumirii cartilor din structura codului.

Nu exista

Nu exista

Nu exista

Nu exista

Nu exista

Capitolul I

Sectiunea 1

CAPITOLUL IV

Drepturile si indatoririle personale ale sotilor

1) Se propune modificarea denumirii marginale pentru o mai buna concordanta cu continutul articolului.

Sectiunea a 5-a

Schimbarea regimului matrimonial

Denumirea Sectiunii a 5-a - "Schimbarea regimului matrimonial" se va modifica dupa cum urmeaza: "Modificarea regimului matrimonial".

Se propune modificarea denumirii sectiunii pentru o mai mare acuratete.

Nu exista.

Se introduce impartirea sectiunii in paragrafe, pentru o mai buna sistematizare.

Articolul 295 va avea urmatorul cuprins:

1) Modificarea propusa este inspirata de prevederile art.1397 CCF si art.438 CCQ.

§2 "Modificarea judiciara"

Se propune introducerea unui al doilea paragraf, pentru o mai buna sistematizare. Intrucat art.296 este inspirat de art.488 CCQ, in acest paragraf se propune includerea si a celorlalte texte din CCQ referitoare la separatia de bunuri (art.489-art.490).

Familia

TITLUL III

CAPITOLUL I

CAPITOLUL III

Adoptia

CONSIDERATII GENERALE

Sectiunea 1

Dispozitii generale

Notiune

Alineatul (2) al articolului 354 se elimina.

Alin.(2) a fost reamplasat la art.355 - "Principiile adoptiei"

Dupa Sectiunea 1 - "Dispozitii generale"se introduce o sectiune noua, sectiunea 11, cu urmatorul cuprins:

"Sectiunea 11

Sectiunea a 2-a

Efectele adoptiei

Articolul 358 va avea urmatorul cuprins:

1) Au fost preluate, cu modificari, alin.(2) si alin.(3) ale art.358, din considerente de sistematizare (vezi explicatia de sub articolul precedent, pct.1).

1) Denumirea articolului 359va avea urmatorul cuprins:

Sectiunea a 3-a

Incetarea adoptiei

Incetarea adoptiei

Articolul 362 va avea urmatorul cuprins:

Articolul 363 va avea urmatorul cuprins:

Articolul 364 va avea urmatorul cuprins:

Articolul 365 va avea urmatorul cuprins:

Dupa articolul 365 se introduc patru articole noi, art.3651-art.3654, cu urmatorul cuprins:

(3) Actiunea in constatarea nulitatii adoptiei poate fi formulata de orice persoana interesata. Dupa dobandirea de catre adoptat a capacitatii depline de exercitiu, actiunea poate fi formulata numai de catre acesta.

Document Info

Comenteaza documentul:

A fost util?

Dupa Sectiunea 1 - "Dispozitii generale"se introduce o sectiune noua, sectiunea 1¹, cu urmatorul cuprins:

"Sectiunea 1¹

Dupa articolul 365 se introduc patru articole noi, art.365¹-art.365⁴, cu urmatorul cuprins: