Sistemul national de invatamant

CAPITOL 1 - Dispozitii comune

Art. 1 - Sistemul national de invatamant

Sistemul national de invatamant este constituit din ansamblul unitatilor si institutiilor de invatamant de stat si particulare care sunt organizate si functioneaza conform legii.

Misiunea generala a unitatilor de invatamant este de a asigura accesul egal la 959i81j educatie de calitate, raspunzand nevoilor de dezvoltare personala si de integrare sociala si profesionala, in conditiile utilizarii eficiente a resurselor.

Invatamantul superior, de stat, particular sau confesional, este un bun public, a carui misiune este sa genereze si sa transfere cunoastere catre societate prin:

a)   Formare initiala si continua la nivel universitar, in scopul insertiei profesionale a individului si satisfacerii nevoii de competenta a mediului socio-economic;

b)  Cercetare stiintifica, inovare, creatie individuala si colectiva, in domeniul stiintelor si ingineriei, artelor, literelor, asigurarea dezvoltarii activitatilor fizice si sportive, precum si prin valorificarea si diseminarea rezultatelor acestora;

c)   Contributia la constructia si dezvoltarea Spatiului European al Invatamantului Superior si cercetarii stiintifice si participarea la procesul de internationalizare a programelor de studii si a campusurilor universitare.

Unitatile si institutiile de invatamant raspund public de performantele lor in indeplinirea misiunii asumate.

Educatia si formarea profesionala prin sistemul national de invatamant este parte a educatiei permanente si se realizeaza prin invatamantul preuniversitar, universitar si post-universitar.

Sistemul national de invatamant este organizat pe niveluri.

Invatamantul preuniversitar cuprinde urmatoarele niveluri:

a)   educatie timpurie formata din nivelul ante-prescolar (0 - 3 ani), respectiv nivelul prescolar (3-6/7 ani) cuprinzand grupa mica, grupa mijlocie si grupa mare, pregatitoare pentru scoala;

b)  invatamant primar: clasele I-IV;

c)   invatamant secundar care cuprinde:

i)        invatamant secundar inferior: gimnaziu, clasele V-VIII;

ii)       invatamant secundar superior: liceu, clasele IX-XII/XIII;

iii)     invatamant tertiar non-universitar: postliceal;

Invatamantul superior cuprinde urmatoarele niveluri:

a)   invatamant universitar organizat pe trei cicluri: licenta, masterat si doctorat;

b)  invatamant post-universitar.

Invatamantul preuniversitar este subordonat, prin inspectoratele scolare, Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, iar invatamantul superior este coordonat de Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, cu respectarea autonomiei universitare.

Formele de organizare a invatamantului sunt: invatamant de zi, seral, cu frecventa redusa si la distanta cu frecventa redusa.

Invatamantul obligatoriu este organizat in formele de zi, seral si cu frecventa redusa.

In sistemul national de invatamant pot functiona unitati-pilot si experimentale.

In functie de nivelul organizat, unitatile de invatamant se denumesc astfel:

a)   cresa - unitate de invatamant in care se organizeaza servicii de ingrijire si de educare a copiilor cu varste intre 0 si 3 ani, pe timpul zilei, in scopul sprijinirii familiei (educatie anteprescolara);

b)  gradinita - unitate de invatamant in care se pot organiza, de regula, servicii de ingrijire si educare a copiilor cu varste intre 3 si 6/7 ani, pe timpul zilei si, in cazuri exceptionale pe timpul noptii (respectiv in cursul unei saptamani), in scopul sprijinirii familiei (educatie prescolara);

c)   scoala - unitate de invatamant in care se poate organiza pana la cel mult invatamant secundar inferior, gimnaziu;

d)  liceu, colegiu sau colegiu national - unitate de invatamant in care se poate organiza pana la cel mult invatamant tertiar non-universitar.

Denumirile de colegiu, respectiv colegiu national se atribuie prin ordin al ministrului educatiei, cercetarii si inovarii pentru unitati de invatamant cu performante deosebite, in baza unor criterii si standarde nationale stabilite prin metodologie a Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

In raport cu conditiile existente pot functiona, sub conducere unica, unitati de invatamant in care se organizeaza si functioneaza mai multe niveluri de invatamant, denumirea fiind data de nivelul cel mai inalt organizat, conform prevederilor alin. (13).

In cadrul sistemului national de invatamant se pot infiinta si pot functiona, cu respectarea prevederilor legale in vigoare, structuri de invatamant organizate prin cooperare intre unitati si institutii de invatamant din tara si, pe baza unor acorduri guvernamentale, din strainatate.

Prin exceptie, procesul educational se poate desfasura si in alte tipuri de unitati, altele decat cele mentionate la alin. (13), cum ar fi centre de zi, centre educationale, camine spital, penitenciare si altele asemenea, in conditiile legii.

Invatamantul superior este organizat in institutii de invatamant superior: universitati, academii de studii, institute, scoli academice postuniversitare.

Art. 2 - Caracterul deschis al invatamantului

Sistemul national de invatamant are caracter deschis. Caracterul deschis se manifesta prin:

a)   accesul la educatie si formare profesionala prin sistemul national de invatamant pe parcursul intregii vieti;

b)  trecerea elevilor de la o clasa la alta, de la o unitate la alta, de la o forma la alta, de la o filiera la alta si de la un profil la altul, in conditiile stabilite prin regulament al Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii.

In invatamantul superior, caracterul deschis este asigurat de lege si de Carta universitara.

Elevii si studentii cu aptitudini si performante scolare exceptionale dovedite pot promova 2 ani de studii intr-un an scolar sau universitar, cu conditia ca cei doi ani sa nu cuprinda anul terminal.

Caracterul deschis se manifesta si prin recunoasterea si validarea rezultatelor invatarii non-formale si informale, in conditiile legii.

Art. 3 - Asigurarea conditiilor pentru invatamantului de stat obligatoriu

Autoritatile administratiei publice locale, Ministerul Educatiei, Cercetarii si Inovarii, inspectoratele scolare si unitatile de invatamant asigura, in limitele competentelor stabilite prin lege, conditiile necesare pentru ca prescolarii, respectiv elevii, sa frecventeze invatamantul prescolar, primar si secundar inferior - gimnaziu, de regula, in localitatile in care acestia domiciliaza.

In situatii justificate, elevilor din invatamantul obligatoriu scolarizati intr-o alta localitate decat localitatea de domiciliu li se asigura, dupa caz, servicii de transport, masa si internat, cu sprijinul autoritatilor administratiei publice locale, al Ministerului Educatiei, Cercetarii si Inovarii, al agentilor economici, al comunitatilor locale, al organizatiilor neguvernamentale si al altor persoane juridice sau fizice.