ARTA EVULUI MEDIU. STILUL ROMANIC. STILUL GOTIC.

ARTA EVULUI MEDIU. STILUL ROMANIC. STILUL GOTIC.

In ultimii ani ai sec XI si in primele decenii ale sec XII intre anii 1060 si 1140 apar in primul plan al istoriei o serie de evenimente care vor inscrie istoria Europei pe o noua orbita. Este epoca in care sub actiune unor papi energici si a unor prelati activi triumfa reforma Gregoriana care epureaza clerul, insufleteste constiinta crestina si exalta zelul religios.'Este perioada acelei extraordinare aventuri care a fost cruciada intai, deopotriva explozie a vitalitatii crestine si expansiune a Europei. Este monentul in care ordinul de la Cluny atinge sub staretia lui Hugues, cea mai stralucitoare inflorire () este epoca artei romanice, arta a pietrei (), epoca unei arte globale care iubeste misterul, dar care in acelasi timp dogoreste de tot ceea ce este omenesc'.

Societatea umana se gasea in fata unei noi forme de viata sociala ce poarta numele feudalitatii, consecinta a slabirii Imperiului Carolingian sub urmasii lui Carol cel Mare, a impartirii Imperiului si a invaziilor vikinge si normande pe continent. Puterea centrala dispare facand loc unor forte locale conduse de conti, marchizi si episcopi cei din urma concentrand in mainile lor nu numai puterea spirituala dar si cea politica si militara. Afirmarea ordinelor religioase (benedictina si cisterciana) care in sec XI ajung la un prestigiu si forta considerabile, constituie un alt aspect specific epocii. Ordinele calugaresti controleaza tot ceea ce inseamna viata culturala, creindu-se in tot Occidentul medieval o retea de circulatie a ideilor si formelor aristice. Manastirile de la Cluny (Bugundia) si Citeaux constituie una din cele mai bine organizate forme de putere ale Evului Mediu European. De asemenea, pelerinajele cu drumrile si statiile lor constituie un aspect important al propagarii unui stil artistic uniform Perioada de gestatie a primului stil istoric de arta european a durat aproximativ patru secole, elementele prefigurate aparand inca in sec VII si pana catre mijlocul sec. IX cand se constituie caracteristicile ordonate a unui 'stil'. Denumirea de 'stil romanic' era data la inceput modului de constructie care pornea de la monumentele romane (modo romano), adica acelor cladiri care nu erau din lemn ca vechile constructii barbare ci din piatra si cu acoperisuri boltite. Astazi intelegem prin stil romanic totalitatea artei vest-europene din sec. XI si pana in prima jumatate a sec. XII.82

Arta romanica raspundea cererilor societatii feudale. Ca motto al acestei cereri ar putea fi luata afirmatia lui Grigorie cel Mare 353d35d care considera ca arta ar trebuie sa fie ca o Sfanta Scriptura pentru analfabeti. Operele medievale chiar dau impresia unor ilustratii in special ornamentatia lacasurilor de cult. Cert este faptul ca cel mai mare protector al artei devenise clerul, varfurile de lance fiind Desiderius, staretul manastirii Monte Cassino, episcopul Bernwald von Hildesheim si staretul manastirii Saint Dennis, Sugerius.

Arta romana ne apare ca o imbinare intre traditia aristica autohtona si influentele bizantine, siriene, mesopotamice, toate acestea in conextul unui anume 'izolationsm ' a Europei medievale. Cat priveste locul de formare a stilului apar trei ipoteze: Normandia sau Proventa (Franta), Lombardia (Italia) si Catalonia (Spania).

Arhitectura romanica si-a gasit manifestarea cea mai preganta in edificiile religioase, situate pe rutele de pelerinaj. Principalele biserici de pelerinaj- in afara de Roma si Ierusalim- erau St. Martin din Tours (construita inainte de anul 1000), Biserica abatiei din Jumieges (consacrata in 1067 in prezenta lui Wilhelm Cuceritorul) si catedrala Santiago de Compostella, toate acestea fiind depasite de marea Biserica a abatiei de la Cluny, care timp de patru secole a ramas cea mai mare biserica a crestinatatii (pana la reconstruirea -intre 1506 si 1626 a basilicii Sf. Petru din Roma).

XXX, Az okor müvészete, Budapest, 1993.

XXX, A kereszténység kronikája, Ed. Christiana, Budapest, 1999.

Alpatov Mihail- Istoria artei. Arta veche si a Evului Mediu.Vol.I Ed.Meridiane. Bucuresti 1962.

Bloch Raymond, Jean Cousin- Roma si destinul ei, Ed. Meridiane, Bucuresti, 1985.

Burton Rosemary, Cavendish Richard- Wondres of world, Hampshire, 1991.

Müvészeti lexikon, vol.II. Ed Akademika, Budapest, 1966